Tag: Via Transilvanica

  • Life and advice on Via Transilvanica from Christine Thϋrmer

    Life and advice on Via Transilvanica from Christine Thϋrmer

    In one of her
    sleepless nights Christine Thϋrmer learnt about Via Transilvanica and set out on
    this journey alone, as she’s always done boldly and fearlessly. And instead of
    learning how to ask for things in Romanian or to thank she chose to learn only
    two words, ‘singura’ the Romanian for ‘alone’ and ‘urs’, which is ‘bear’ in
    Romanian. She hiked through the area while the road wasn’t marked yet and
    befriended Alin over a pint of the local plum brandy called ‘palinca’.


    Christine: When I came here first I couldn’t speak a single word. I believe
    that any route teaches you something, you may learn things on the way. So, in
    Romania I learnt the word ‘singura’, alone because the lady who welcomed me
    when I arrived had cooked a meal for four persons and I had to say pas. Had to
    tell her that I was alone and can eat for two people but not for four. The
    second word was ‘urs’ the Romanian for bear because there is still this danger.
    So, this is what my Romanian sounds like, ‘alone, bla,bla, bla, urs, urs.


    Alin Uşeriu,
    coordinator of the Tăşuleasa Social Association, initiator of the Via
    Transilvanica project, also known as the road you cannot get lost on, recalled
    how happy he was when he met Christine:


    Alin Useriu: I
    have fallen in love with Christine forever because the project we coordinated
    and implemented in the past five years needed an ambassador like someone from
    heaven and Christine proved to be that very ambassador. She is actually the
    first woman to have finished Via Transilvanica because she walked over 60
    thousand kilometers around the world. Then she dedicated an entire chapter to
    Via Transilvanica in the book she wrote. We couldn’t get a better international
    ambassador for this route and because she reaches out exactly to the people who
    must come to Via Transilvanica she is also very present here. We are glad that
    she liked it and that she keeps pointing this hiking route to her very numerous
    readership. Furthermore, she is also very generous. She presented us with her
    first book, which we have translated because we wish to build this social category
    of hikers who can found themselves on such picturesque roads like Via
    Transilvanica. So we are going to launch a book by Christine shortly!


    Alin Uşeriu told
    us why Christine’s book is worth reading


    Alin Useriu: Christine
    has just come back from Japan and she says that our route has a correspondent
    in Japan now. I can say there was no better decision in my life than to set out
    on a long journey. I went to Camino de Santiago, but after I had met Christine
    I realized that I wasn’t actually prepared for that trip. I was carrying a 17
    kilo backpack and I was trying to reach the destination before everybody on
    that way. Christine came and told me, ‘your backpack should not weigh more than
    5-6 kilos. You have to leave at home all the unnecessary things, including
    those in your head.’ That was my first right step so to say, and the moment
    zero of my becoming a real rambler on Via Transilvanica. It was a true deep
    spiritual experience for me.


    Meeting you is
    the most important thing, Alin went on to say adding:


    Alin Useriu: This
    is what a long-distance walk does: it allows one to meet oneself, at a certain
    point. I arrived in Caraş Severin and at a certain time I realized that ivy is
    my favourite plant because unless it had a tree, a building or other structure
    to climb on, it would grow on the ground like other plants. And I believe that
    this credo of ours, Via Transilvanica, made this route possible in five years.
    And I was in good health to cover all these 14 hundred kilometers and meet
    people who said, ‘how wonderful it was for this to happen in our location!’
    Christine has her own stone in the town of Cugir. It’s a very pretty stone
    carved by a Bulgarian, Ivan Ivanov and features a woman standing on the globe,
    as she actually is, a globetrotter who surrounded the earth one and a half
    times! I believe the most important word here is cooperation. Because if we
    want to have a better world we need to cooperate with each other and find
    solutions. And this is what we are so beautifully doing here at Via
    Transilvanica, a project, which has even attracted such an experienced hiker as
    Christine. The Road that Unites People’ is a slogan we took very seriously and
    have been cooperating to have a journey and road we cannot get stranded
    on.


    Christine Thϋrmer wants to
    encourage women to set out on this adventure because they are those who are
    waiting for the right time: to get ready, get money and all or get fit and in
    this way they become unable to enjoy the trip altogether. Her message is that
    if she, who is neither fit nor slim, who is actually overweight, wears glasses
    and has flat feet can, we all can.


    (bill)

  • “Andezit 10” la Simeza

    “Andezit 10” la Simeza

    Galeria Simeza din Bucureşti găzduieşte până pe 30 noiembrie 2023 expoziția de sculptură “Andezit 10”. Participă 10 artişti vizuali consacraţi, iar expoziţia de la Bucureşti încheie proiectul artistic “Andezit 10”, ale cărui rezultate au fost itinerate în mai multe galerii din România. “Andezit 10” are o legătură directă cu celebra, deja, Via Transilvanica.



    Am stat de vorbă la vernisaj cu sculptorul Maxim Dumitraş.






    Următorul interlocutor a fost artistul vizual Bogdan Pelmuş.






    Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Petru Lucaci, ne-a vorbit despre expoziţie, dar şi despre proiectele Uniunii.





  • The road that unites

    The road that unites

    Street View is a popular service provided by Google Maps, available in more than 85 countries, including the Arctic and Antarctica. In Street View, people can see 360° images from many places around the world. The service is also available in Google Earth and in the Google Maps app for mobile phones. The Street View service has been available in Romania since 2010, when the first images from the most important cities were published on Google Maps. Nationwide Street View coverage was achieved in 2012, when images were taken from 40,000 km of roads, 39 cities and hundreds of tourist attractions. But if this whole story seems history by now, we can tell you that from this autumn Via Transilvanica, the Romanian El Camino, can also be visited on Street View for a trial period, a road that unites.



    Elisabeta Moraru, a Country Manager of Google Romania, told us the story of choosing this route for exploration: We are here because Street View exists. There are places that you can see here and then go visit: the Bruckenthal National Museum in Sibiu is there, Bran Castle, Alba Iulia Citadel, these are emblematic places for us and for the tourism we hope to generate. Street View also means innovation for us. There are few places in Europe where we have images from the underground, and this year we have had the joy of doing an event in the Turda Saltmine. We attended the launch of the images from the Danube Delta, we had the honor of doing the launch right from Mr. Patzaichin’s location and we were not allowed to enter by car, because it is a Nature Reserve and we innovated, we used the cart, that’s why it’s called ‘Cart View.



    To take the panoramic images on Via Transilvanica, they used a tricycle dedicated to such projects, of the recumbent bike type, equipped with an installation on which the panoramic camera is mounted. The whole shooting process lasted about a month and unfolded between August and September 2023.



    The head of the European Commission’s Representation in Bucharest, Ramona Chiriac, praised the project for the awards it won and not only: Early this summer, we promoted two projects from Romania: Via Transilvanica and Călăuzele apelor (Pathfinders of the Waters). They were included on the list of 30 projects from 91 countries that won the prize for Cultural Heritage. These awards have been granted since 2002, they are a project of the European Union, through Europa Nostra and through which we aim to identify and promote the best practices for the preservation of the cultural heritage. And an even greater piece of news was that Via Transilvanica has recently won the EU Public Choice Award, this means that 27 thousand European citizens voted for this project which was in competition with another 29. Congratulations to the people from Tășuleasa Social, for all these distinctions, for the work and passion they show, as well as for the promotion of this Romanian El Camino.



    Alin Uşeriu, from Tășuleasa Social, told us the following: I’m very glad to be here! I lived in Germany for over ten years and, I hope things have changed in the meantime, but all the time I lived there I did not see any positive article or show about Romania. And I set out to do something about it. This is how Tășuleasa Social was born. 18 years have passed, and I think we have reached the second very important milestone: namely to make a project in Romanian society that is not based on fears, on catastrophes. We had some unforeseen funds and we took andesite milestones and marked the Via Transilvanica and it came like a Tsunami over us and in four and a half years we managed to lay 400 tons of andesite milestones.



    Next, work must be done on preserving and expanding a national infrastructure. Because it is a project offered to Romania, as Alin Uşeriu said, and he invited his brother, Tibi Uşeriu, to express his joy for the growth of the project: I would like to go back in time, say five years ago. I remember very well where we were with this route: we were on a path, we were trying to push the weeds aside and we were wondering if we should take this way or that way. And I see today that there are people talking about this project, also the people from Street View, and this is impressive: its amazing to see things in perspective, where we were five years ago and where we are today! I’m happy about this Google Street View initiative because technology is moving forward and I think it’s a great invitation for those who are not very keen on walking, but know a lot about the technical side, and they can see on Street View how cool it is in the digital world, and then say ‘I would like to go see what it looks like in reality! I think it is an extraordinary invitation and will certainly add value to this project!



    Ana Pădurariu, with the Google team, has given us details about this hike of hikes: What we did beyond communicating about Romania on Google Street View, was to communicate about Romania with all our colleagues from around the world. This summer we began photographing the route, we actually have 900 kilometers of the over 1,400 kilometers of Via Transilvanica, which we put on Street View. Maybe you are wondering how we chose what to photograph and here I will tell you that the people from Tășuleasa Social guided us, so that we could cover the seven regions into which the route is divided: Bucovina, Ţinutul de Sus (Upper Lands), Terra Siculorum (towards Sovata), Terra Saxonia (in Copșa Mică), Terra Dacia, Terra Banatica and Terra Romana.



    The Via Transilvanica route starts from Bucovina, from Putna, crosses Transylvania and ends in Drobeta-Turnu Severin, on the banks of the Danube River, and a first tour of Via Transilvanica can also be made on Google Street View. (LS)

  • Jurnal românesc – 05.10.2023

    Jurnal românesc – 05.10.2023

    Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că printre victimele accidentului rutier din Veneţia se află şi patru români, rezidenţi în Germania, membri ai aceleiaşi familii. Ambasada României la Roma şi Consulatul General al României la Trieste s-au autosesizat, în regim de urgenţă, în urma informaţiilor din presă referitoare la accidentul produs la data de 3 octombrie, în localitatea italiana Mestre, în urma căruia mai multe persoane şi-au pierdut viaţa şi altele au fost rănite, şi au solicitat autorităţilor locale informaţii suplimentare cu privire la cetăţenia, identitatea şi starea de sănătate a persoanelor afectate, precizează MAE într-un comunicat de presă.


    Acesta subliniază că procedura de identificare a tuturor victimelor s-a efectuat cu dificultate, având în vedere circumstanţele producerii accidentului şi gravitatea acestuia. Echipa consulară mobilă din cadrul Consulatului General al României la Trieste s-a deplasat şi la unitatea medicală unde au fost transportate trupurile neînsufleţite pentru a intra în legătură cu membrii de familie, în vederea acordării asistenţei consulare specifice în astfel de situaţii, se menţionează în comunicat. Marţi seară, la Mestre, lângă Veneţia, un autobuz a căzut de pe un pod şi a luat foc. Au murit 21 de persoane. Preşedintele Klaus Iohannis si premierul Marcel Ciolacu au transmis mesaje de condoleanţe după confirmarea decesului a patru cetăţeni români în accident.



    Elevii români din clasa a XI-a şi a XII-a care urmează învăţământul liceal şi profesional studiază, începând din acest an şcolar, “Istoria Evreilor. Holocaustul”, o oră pe săptămână. Lansarea noii discipline de studiu obligatoriu pentru liceu reprezintă un important pas înainte, care dovedeşte că Holocaustul şi victimele sale nu vor fi niciodată uitate, a declarat ambasadorul SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec, la ceremonia organizată la sediul Guvernului cu ocazia introducerii la nivel naţional a predării acestui curs. Ea a felicitat autorităţile române şi pe istorici pentru acest demers şi a menţionat că el a fost sprijinit de Ambasada SUA, care a oferit vara trecută programul de schimb profesional International Visitor Leadership, finanţat de Departamentul de Stat american pentru câţiva dintre membrii comisiei care a dezvoltat programa şcolară.


    Lansarea acestei discipline de studiu este o ocazie perfectă de a reflecta asupra felului în care noi, ca lideri, putem face mai mult pentru a combate discursul urii şi pentru a ne opune celor care denigrează grupurile minoritare şi care se folosesc de distorsionarea şi negarea Holocaustului în scopul câştigului politic, a transmis ambasadorul SUA. Istoria evreilor este strâns legată de istoria românească. Este important ca elevii să ştie despre acest capitol întunecat şi este esenţial să evităm, astfel, în viitor repetarea istoriei”, a declarat, la rândul său, Rami Teplitskiy, viceambasador al Israelului la Bucureşti.



    Institutul Cultural Român de la Bruxelles susţine participarea românească la cea de-a 16-a ediţie a Festivalului de Film din Europa Centrală şi de Est – CinEast, desfăşurat la Luxemburg între 5 şi 22 octombrie. România va avea o prezenţă substanţială, participând cu şase lungmetraje şi trei scurtmetraje. Publicul va putea viziona Nu aştepta prea mult de la sfârşitul lumii, regia Radu Jude – premieră naţională; Boss, regia Bogdan Mirică – premieră naţională, în prezenţa regizorului; Arsenie. Viaţa de apoi, regia Alexandru Solomon, în prezenţa regizorului şi a producătoarei Ada Solomon; Taximetrişti, regia Bogdan Theodor Olteanu; Două lozuri, regia Paul Negoescu; Între revoluţii, regia Vlad Petri, şi scurtmetrajele Aurică, viaţă de câine, regia Mihail-Gavril Dragolea, Suruaika, regia Vlad Ilicevici & Radu C Pop şi Scris/Nescris, regia Adrian Silişteanu.



    Proiectul Via Transilvanica a câştigat Premiul Publicului în cadrul Premiilor Europene pentru Patrimoniu 2023, la Veneţia, competiţie organizată de Europa Nostra în colaborare cu Comisia Europeană. Din cele peste 200 de proiecte prezentate juriului, 28 au fost selectate şi supuse votului publicului din întreaga lume. Preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social, Alin Uşeriu, a declarat ca proiectul a trecut printr-o selecţie de 225 de proiecte din toată Europa şi a mai câştigat un premiu, la angajamentul civic, adică exact pe ceea ce se pune foarte mare accent. La câţi adepţi are Via Transilvanica şi câţi îi bat cărările, dar şi pe unde trece Via Transilvanica, am avut un număr mare de voturi, dar eu cred că o mare parte din voturi au venit şi din diaspora românească.”, a mai spus Uşeriu.


    Via Transilvanica este un traseu de drumeţie lung de 1.400 de kilometri, de la Putna (Suceava) la Drobeta Turnu Severin (Mehedinţi), şi leagă 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Via Transilvanica reprezintă, totodată, şi o expoziţie de sculptură în aer liber, lungă de 1.400 de kilometri. De-a lungul celor patru ani de construcţie a traseului, artişti români şi internaţionali au sculptat opere de artă pe bornele kilometrice din andezit.






  • European Heritage Awards 2023

    European Heritage Awards 2023

    From Norway to Portugal, from France to Ukraine… 30 projects with outstanding heritage achievements from 21 countries have received Europe’s top Heritage Awards. The 30 projects were selected by a jury composed of heritage experts from across the continent. Among the winners this year are two from Romania: Pathfinders of the Waters and Via Transilvanica. Pathfinders of the Waters from the Danube Delta, is set in villages along the Danube with limited access to cultural activities.



    Through the Delta’s traditional craft – the wooden fishing boat known as the lotca – the value of local heritage and the acquisition of new skills are promoted among children. More specifically, through these boat building workshops, children better understand the value of heritage, learn to reconnect with local resources and appreciate the cultural and ethnic diversity of the area where they live. The basis of the project was the legend of Romanian canoeing, the athlete Ivan Patzaichin (1949-2021), winner of 30 titles at the Olympic Games, World and European Championships.



    As for Via Transilvanica, with its 1,400 kilometers, it is the longest hiking route in Romania. It crosses 20 ethnic and cultural regions, around 400 communities, as well as 12 UNESCO World Heritage Sites. Inaugurated in 2022, after 4 years of hard work, with the involvement of local communities and over 10,000 volunteers, Via Transilvanica crosses Romania from the northeast to the southwest and can be traveled on foot, by bicycle or on horseback. The project was established by Tășuleasa Social, an NGO involved for over 23 years in educational, social, environmental and cultural activities.



    Reacting to the announcement of the 2023 winners, Margaritis Schinas, Vice-President for Promoting our European Way of Life, who is currently in charge of Culture, stated: By honouring these achievements, we also reiterate our firm commitment to protecting our shared cultural heritage, because it is vital for our sense of togetherness as citizens and communities of Europe.



    The awards ceremony will take place at the Palazzo del Cinema in Venice on September 28. During the ceremony, the Grand Prix laureates and the Public Choice Award winner, chosen from among this year’s winners and entitled to receive €10,000 each, will be announced. Heritage supporters are therefore encouraged to discover the 30 winners and vote online to decide who will win the Public Choice Award. (MI)

  • Premiile Europa Nostra

    Premiile Europa Nostra

    Din Norvegia până în Portugalia, din Franța până în Ucraina… 30 de proiecte cu realizări remarcabile în domeniul patrimoniului, din 21 de țări, au primit Europa Nostra – cea mai înaltă distincție de acest gen a Europei. Cele 30 de proiecte au fost selectate de un juriu compus din experţi în patrimoniu de pe întregul continent. Printre câștigătoarele din acest an se numără și două din România: “Călăuzele Apelor” (“Pathfinders of the Waters”) și “Via Transilvanica”. “Călăuzele Apelor”, din Delta Dunării, se derulează în satele de-a lungul Dunării cu acces limitat la activități culturale.



    Prin intermediul ambarcațiunii tradiționale a Deltei – barca pescărească din lemn cunoscută sub numele de lotcă – sunt promovate valoarea moștenirii locale și dobândirea de noi abilități în rândul copiilor. Mai precis, prin ateliere de construcție a acestor bărci, copiii înțeleg mai bine valoarea patrimoniului, învață să se reconecteze cu resursele locale și să aprecieze diversitatea culturală și etnică din zona în care locuiesc.



    La baza proiectului s-a aflat legenda României la canoe, sportivul Ivan Patzaichin (1949-2021), câștigător a 30 de titluri la Jocuri Olimpice, Campionate Mondiale și Europene. Cât despre “Via Transilvanica”, cu cei 1.400 de kilometri ai săi, este cel mai lung traseu de drumeții din România. Străbate 20 de regiuni etnice și culturale, aproximativ 400 de comunități, precum și 12 situri înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.



    Inaugurat în 2022, după 4 ani de muncă asiduă, cu implicarea comunităților locale și a peste 10.000 de voluntari, “Via Transilvanica” traversează România de la nord-est la sud-vest şi poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare. Proiectul a fost înființat de Tășuleasa Social, un ONG implicat de peste 23 de ani în activități educaționale, sociale, de mediu și culturale.



    “Premiind aceste realizări, ne reconfirmăm angajamentul ferm de a ne proteja moștenirea culturală comună, vitală pentru confirmarea unității noastre, ca cetățeni și comunități ale Europei.” — a declarat, după anunțarea câștigătorilor din acest an ai premiilor Europa Nostra, Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene. Ceremonia de decernare va avea loc la Palazzo del Cinema din Veneția, pe 28 septembrie.



    În cadrul evenimentului, vor fi anunțați și laureații Grand Prix și Public Choice Award, aleși dintre câștigătorii din acest an, care vor primi, fiecare, câte 10.000 de euro. Susținătorii și iubitorii patrimoniului sunt încurajați să-i descopere, deci, pe cei 30 de câștigători și să voteze online, pentru a decide, astfel, cine va câștiga Public Choice Award.






  • Două proiecte din România, premii pentru patrimoniu din Europa în 2023

    Două proiecte din România, premii pentru patrimoniu din Europa în 2023

    Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat astăzi câștigătorii premiilor European Heritage Awards / Europa Nostra Awards 2023. Anul acesta, 30 de proiecte cu realizări remarcabile în domeniul patrimoniului, din 21 de țări, au primit cea mai înaltă distincție a Europei în domeniu (lista completă este disponibilă mai jos).



    Printre câștigătorii din acest an se numără două realizări remarcabile privind patrimoniul din România:



    Călăuzele Apelor (Pathfinders of the Waters), Delta Dunării


    Acest proiect vizează satele de-a lungul Dunării cu acces limitat la activități culturale. Prin intermediul ambarcațiunii tradițională a Deltei (lotca), sunt promovate valoarea moștenirii locale și dobândirea de noi abilități în rândul copiilor.



    Via Transilvanica


    Cu cei 1.400 km ai săi, Via Transilvanica este cel mai lung traseu de drumeții din România. Leagă 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO și reprezintă o conexiune vitală între comunitățile locale și diversele fațete ale patrimoniului, cuprinzând atât moștenirea construită și naturală, cât și tradițiile imateriale.



    Cei 30 de câștigători au fost selectați de către un juriu compus din experţi în patrimoniu din întreaga Europă, în urma evaluării Comisiilor de selecție, responsabile cu examinarea înscrierilor provenind de la organizații și persoane din 35 de țări europene.



    În urma anunțării câștigătorilor din 2023, Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru Promovarea modului nostru de viață european, responsabil de Cultură, a declarat: Toate proiectele câștigătoare ale European Heritage Awards / Europa Nostra Awards din acest an au la bază competențe extraordinare și o implicare, la nivel colectiv și individual, care acoperă elemente de patrimoniu și tradiții din toată Europa. Premiind aceste realizări, ne reconfirmăm angajamentul ferm de a ne proteja moștenirea culturală comună, vitală pentru confirmarea unității noastre, ca cetățeni și comunități ale Europei.”



    Cecilia Bartoli, mezzo-soprană de renume mondial și președintele Europa Nostra, a declarat: “Îi felicit călduros pe câștigătorii din acest an ai Premiilor European Heritage Awards / Europa Nostra Awards pentru această binemeritată recunoaștere. Sunt exemple care inspiră și care contribuie cu adevărat la construirea unei Europe mai frumoase, mai durabile și mai favorabile incluziunii. Poveștile lor de succes demonstrează modul în care dificultățile pot fi depășite prin punerea în comun a expertizei, dăruirii, creativității și inovației. Aștept cu nerăbdare să-i întâlnesc personal și să-i sărbătorim pe toți câștigătorii, la Ceremonia de decernare a Premiilor European Heritage Awards din Veneția – îndrăgitul nostru oraș parte a Patrimoniului Mondial.



    Câștigătorii vor fi sărbătoriți la ceremonia de decernare a premiilor European Heritage Awards Ceremony, pe 28 septembrie, la Palazzo del Cinema în Veneția. La acest eveniment prestigios va participa Ceciliei Bartoli, președintele Europa Nostra. Margaritis Schinas, vicepreședintele CE, este, de asemenea, așteptat să participe la acest eveniment de înaltă ținută. În timpul ceremoniei, vor fi anunțați laureații premiului Gran Prix și câștigătorul premiului Public Choice Award, aleși dintre câștigătorii din acest an, care vor primi 10.000 EUR fiecare. Ceremonia va reprezenta un punct culminant al evenimentului European Cultural Heritage Summit 2023, organizat de Europa Nostra cu sprijinul Comisiei Europene, în perioada 27-30 septembrie în Veneția, oraș parte din Patrimoniul Mondial.



    Susținătorii și iubitorii patrimoniului sunt încurajați să descopere câștigătorii și să voteze online pentru a decide cine va câștiga Public Choice Award 2023, câștigătorul urmând să primească un premiu în valoare de 10.000 EUR.



    Călăuzele Apelor (The Pathfinders of the Waters), Delta Dunării, România



    Proiectul Călăuzele Apelor (Pathfinders of the Waters) folosește un element de patrimoniu imaterial specific Deltei Dunării — barca pescărească tradițională cunoscută sub numele de lotcă – ca punct central pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la relația dintre oameni și natură. Proiectul cuprinde un atelier practic de construcție de bărci tradiționale, o metodologie cuprinzătoare, resurse educaționale deschise, o platformă digitală și evenimente dedicate rețelei de copii Călăuzele Apelor.



    Proiectul-pilot a fost susținut prin parteneriate cu autoritățile locale, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, Active Citizens Fund – Norway Grants, Fundația Bosch și Kaufland România. La cârma proiectului s-a aflat legenda României la canoe Ivan Patzaichin, care a câștigat 30 de titluri la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale și Europene.




    Via Transilvanica, România



    Via Transilvanica este un traseu de drumeții care cuprinde peste 1400 km, 20 de regiuni etnice și culturale în aproximativ 400 de comunități din România și 12 situri înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Proiectul a fost înființat de Tășuleasa Social, un ONG care este implicat de peste 23 de ani în activități educaționale, sociale, de mediu și culturale.



    Via Transilvanica este primul traseu de distanță lungă din România. A fost inaugurat în 2022, după 4 ani de muncă asiduă, cu implicarea comunităților locale și a peste 10.000 de voluntari. Traseul este marcat de indicatoare și borne din andezit, personalizate individual de artiști naționali și internaționali. Via Transilvanica oferă turiștilor oportunitatea de a cunoaște comunitățile locale și de a descoperi un patrimoniu construit și natural care cuprinde o istorie de peste 2000 ani.



    Ghidul Via Transilvanica a fost realizat de o echipă de documentare care a parcurs fiecare secțiune a acestui traseu și a captat trăsăturile esențiale. Ghidul acoperă totul, de la planificarea călătoriei, minimul necesar al unui rucsac de drumeții, întâlnirea cu fauna sălbatică, hărți detaliate, opțiuni de cazare și descrieri cuprinzătoare ale traseelor, inclusiv repere de patrimoniu. Este disponibil în patru limbi (română, engleză, germană și maghiară) pe site-ul viatransilvanica.com.




  • Bistrița-Năsaud prin “Via Transilvanica”

    Bistrița-Năsaud prin “Via Transilvanica”

    Născut ca un
    proiect particular inspirat de celebrul El Camino din Spania, Via
    Transilvanica are șansele ca vara aceasta să devină unul dintre punctele de
    atractie turistică majore din țară. El legă, în diagonală, Drobeta Turnu
    Severin de Voroneț – peste 1400 de
    kilometri în care, la pas, turistul poate înțelege și admira România reală. O
    etapă originală din parcurs este Județul Bistrița-Năsăud.


  • Viaţă şi sfaturi de pe Via Transilvanica, de la Christine Thϋrmer

    Viaţă şi sfaturi de pe Via Transilvanica, de la Christine Thϋrmer

    Christine Thϋrmer este o călătoare învederată, care odată ce a aflat despre Via Transilvanica şi-a legat numele de acest proiect, căruia i-a şi dăruit o carte: Drumeţii de lungă distanţă. Christine Thϋrmer şi Alin Uşeriu au vorbit la Radio România despre acest proiect, despre drumeţii şi despre cooperare.



    Christine Thϋrmer a aflat într-o noapte fără somn că există Via Transilvanica şi a pornit la drum singură, aşa cum porneşte de obicei şi fără teamă. Din limba română, în loc să înveţe în mod obişnuit când ajungi undeva să ceri ceva şi să mulţumeşti a învăţat cuvintele singură şi urs: A parcurs traseul pe vremea când nu era încă marcat şi s-a împrietenit cu Alin după vreo două sticle de palincă:


    Când am venit aici nu ştiam niciun cuvânt. Mă gândeam că fiecare rută te învaţă ceva pe drum. Dar în România am învăţat cuvântul singură. Era o doamnă care m-a întâmpinat pe Via Transilvanica şi gătise pentru patru persoane şi a trebuit să spun, nu, eu sunt singură, pot să mănânc pentru două persoane, dar nu pentru patru. Al doilea cuvânt pe care l-am învăţat a fost urs, pentru că există acest pericol. Aşa că pentru mine româna aşa suna singură? Urs? bla,bla,bla, singură, urs, urs.



    Alin Uşeriu, coordonatorul Asociaţiei Tăşuleasa Social, iniţiator al proiectului Via Transilvanica, numit şi drumul pe care nu te rătăceşti niciodată, ne-a povestit despre bucuria întâlnirii cu Christine:


    Eu de Christine sunt îndrăgostit pe viaţă, pentru că proiectul pe care l-am coordonat şi l-am implementat în ultimii cinci ani a avut nevoie de un ambasador, aproape din cer, şi Christine este acel ambasador. Practic este prima femeie care a terminat Via Transilvanica, dar noi ne-am frecat la ochi când am văzut cine vrea să vină pe Via Transivanica, pentru că ea are peste 60 de mii de kilometri deja umblaţi pe jos, prin toată lumea. Şi pe urmă a scris un capitol întreg despre Via Transilvanica într-o carte pe care a scris-o. Dacă mi-aş fi dorit în cele mai frumoase visuri să avem un ambasador internaţional mai bun, nu cred că am fi reuşit! Pentru că ea ajunge exact la oamenii care trebuie să vină pe Via Transilvanica, este şi ea foarte pe Via Transilvanica, adică ne bucurăm că i-a plăcut, că ţine această cărare în atenţia publicului ei foarte numeros şi, mai mult de atât, ea e şi foarte generoasă. Ne-a făcut cadou o carte, prima ei carte pe care noi am tradus-o, pentru că ne dorim şi în România să construim această pătură socială care să o ia la drum, să se regăsească pe sine şi pe Via Transilvanica poţi sigur! Aşa că avem o carte a Christinei pe care o lansăm!



    Alin Uşeriu ne-a spus de ce merită citită cartea Christinei:


    Christine tocmai acum vine din Japonia şi ea spune că fratele cărării noastre este în Japonia, în acest moment. Vreau să spun că nu a fost decizie mai bună în viaţa mea decât să pornesc pe o cărare de lungă distanţă. Am fost pe Camino de Santiago, dar după ce am întâlnit-o pe Christine, mi-am dat seama că acolo nu m-am dus cum trebuia să mă duc. Am avut un bagaj de 17 kilograme în spate, am încercat să îi depăşesc pe toţi cei pe care i-am întâlnit pe drum, deci nu eram practic eu pe drum. Ea a venit şi mi-a zis: 5 kilograme trebuie să aibă bagajul tău, 6 maxim. Trebuie să laşi acasă toate lucruşoarele şi din cap şi din spate. Şi atunci am pornit şi am devenit un vagabond al drumului pe Via Transilvanica şi, într-adevăr, a fost o experienţă foarte profund spirituală pentru mine.



    Întâlnirea cu tine e cea mai importantă, a mai spus Alin şi a adăugat:


    O cărare de lungă distanţă asta face: te întâlneşte pe tine, la un moment dat. Am ajuns în Caraş Severin şi la un moment dat mi-am dat seama că planta mea preferată este iedera. Pentru că mi-am dat seama că dacă această agăţătoare nu ar avea un copac, o clădire pe care să se urce, ar fi o plantă târâtoare pe pământ. Mie mi se pare că această credinţă a noastră, Via Transilvanica, a făcut această cărare posibilă în cinci ani de zile, şi am fost sănătos să fac cărarea asta, toţi cei 1400 de kilometri şi să întâlnesc aproape în fiecare sat oameni care spun ce frumos că s-a întâmplat asta pentru localitatea noastră! Christine are o piatră în oraşul Cugir, este o piatră foarte frumoasă sculptată de un bulgar, de Ivan Ivanov, şi reprezintă o femeia care stă pe globul pământesc, aşa cum este ea care deja l-a înconjurat o dată şi jumătate! Eu cred că cuvântul cel mai important este până la urmă cooperarea, deci dacă vrem să avem o lume mai bună, trebuie să cooperăm unul cu altul şi să găsim soluţii şi noi asta facem aşa de frumos la Via Transilvanica şi ăsta e un proiect care şi pe Christine, atât de experimentată, o atrage în România. Pentru că sloganul acesta Drumul care uneşte l-am luat foarte în serios şi cooperăm ca să avem o cărare pe care să nu ne pierdem.



    Christine Thϋrmer îşi propune să încurajeze femeile să pornescă la drum, fiindcă ele sunt cele care aşteaptă momentul potrivit: să fie mai pregătite, să adune banii, să fie mai fit, pierzând bucuria drumului. Mesajul Christinei este că dacă ea, nici atletică, nici suplă, purtătoare de ochelari, cu picior plat şi câteva kilograme în plus, a putut, toate putem, doar să decidem asta!


    Christine Thϋrmer a transmis un îndemn pentru femei să se aştearnă drumului:


    Just go! Porniţi la drum! Dacă eu am putut, nici atletică, nici suplă, purtătoare de ochelari, cu picior plat şi kilograme în plus, sigur puteţi şi voi! Porniţi!






  • Fernwanderweg „Via Transilvanica“: Betreiber hat große Pläne für die Zukunft

    Fernwanderweg „Via Transilvanica“: Betreiber hat große Pläne für die Zukunft





    Die NGO hat ihren Sitz in der Nähe des Tihuța-Passes in den Ostkarpaten und hat sich auch die Bewahrung der kulturellen Diversität auf die Fahne geschrieben. Tășuleasa Social“ half jungen Menschen zu verstehen, dass Freiwilligenarbeit etwas Normales ist, dass Mentalitäten durch Bildung verändert werden können und dass Bürgersinn wichtig für die Gemeinschaft ist. Zu Beginn machte sich die Organisation mit Aufforstungen landesweit bekannt — zumal in Rumänien Abholzungen oft chaotisch und unter Missachtung der Gesetze erfolgten. Die Jugendlichen lernten, wie man Setzlinge pflanzt, welche Rolle Bäume und Wälder spielen, warum es notwendig ist, Flussbetten sauber zu halten, und welche Lösungen es für die getrennte Müllsammlung gibt. Zu den Aktivitäten der NGO gehört auch Sozialarbeit zur Unterstützung der von Armut gefährdeten ländlichen Gemeinschaften.



    Der Höhepunkt in den Aktivitäten des Vereins ist jedoch das jüngste Projekt, das auch das weitläufigste im wahrsten Sinne des Wortes ist: der Wanderweg Via Transilvanica“, eine Strecke, die nur zu Fu‎ß, mit dem Fahrrad oder zu Pferd zurückgelegt werden kann. Die Route beginnt in der Bukowina, im malerischen Nordosten Rumäniens, durchquert das Land diagonal durch Siebenbürgen und endet im Südwesten in Turnu Severin an den Ufern der Donau. Kurz gesagt ist die Via Transilvanica“ eine 1.400 Kilometer lange, mit Meilensteinen und Wegweisern versehene Route für herzhafte Wanderer, die dazu einlädt, Rumänien so zu entdecken oder wiederzuentdecken, wie es wirklich ist.


    Alin Ușeriu ist der Vorsitzende des Vereins Tășuleasa Social“; im Interview mit Radio Rumänien erzählt er, wie die Idee zur Wanderroute Via Transilvanica“ entstanden ist:



    Der Name »Tășuleasa Social« kommt zum einen vom nahe gelegenen gleichnamigen Berg Tășuleasa, doch zum anderen ist auch das Wort »sozial« wichtig, denn wir haben uns sehr bemüht, eine Lösung für die Wiederbelebung von beinahe verlassenen oder stark entvölkerten Dörfern zu finden. Das war unser erster Gedanke. Im Zuge der Projektentwicklung stellten wir fest, dass die Zahl der Wanderer auf den Fernwanderwegen zugenommen hatte. Und sicherlich hatten wir auch gro‎ße Vorbilder aus der ganzen Welt vor Augen: den Pacific Trail, den Appalachian Trail, oder den Camino de Santiago… Diese Form des Tourismus ist eine gro‎ße Freude, an der jetzt ganz Rumänien teilhaben kann; es ist die Wonne des nachhaltigen Tourismus, was meiner Meinung nach eine unglaublich interessante und gesunde Entwicklung ist. Und Rumänien ist ein Land, das sehr gut darauf vorbereitet ist. Das ländliche und das natürliche Erbe sind unglaublich gut erhalten und mit jedem anderen Land in der Welt konkurrenzfähig, ohne dass wir etwas anstreben, von dem wir nicht wüssten, wie es geht. Ich denke, die Tatsache, dass wir derzeit über eine nationale Infrastruktur von 1.400 Kilometern verfügen, könnte vor allem für Osteuropa ein Vorzeigeprojekt werden. Und, wenn alles gut geht und es nicht nur ein Projekt der Ușeriu-Brüder bleibt, wird daraus wahrscheinlich einer der wichtigsten Langwanderwege weltweit entstehen.“



    Im Laufe von viereinhalb Jahren haben Alin Ușeriu und sein Bruder Tibi, ein Ausdauer- und Ultramarathonläufer, mehr als zehntausend Freiwillige für ihr gro‎ßes Abenteuer namens Via Transilvanica“ gewonnen. Die französische Nachrichtenagentur AFP stellte kürzlich fest, dass diese Strecke entvölkerten rumänischen Dörfern neues Leben einhaucht und damit eine beispiellose Initiative im osteuropäischen Raum darstellt; denn Rumänien ist trotz eines starken Wirtschaftswachstums immer noch mit einer massiven Abwanderung der jungen Generationen und der von ihnen hinterlassenen Leere konfrontiert — insbesondere in ländlichen Gebieten. Andererseits sind es ebenfalls die jungen Menschen Rumäniens, die sich durch freiwillige Arbeit der Wiederbelebung dieses besonderen ländlichen Raums verschrieben haben. Alin Ușeriu kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten:



    Wir sind nunmehr seit 22 Jahren aktiv und haben recht viele Freiwillige, weil immer mehr Menschen diese Lebensweise zu schätzen gelernt haben. Und der Verein »Tășuleasa Social«, der in so vielen Bereichen konsequent und erfolgreich arbeitet, hat natürlich viele Anhänger und Fans gewonnen, die vor keinem Projekt zurückscheuen. Unsere Lebensweise, unsere Art, Dinge zu tun, hat uns entlang der Zeit wahrscheinlich insgesamt über 150.000 Volontäre beschert, die an unterschiedlichen Projekten teilgenommen haben. Und wir haben sicherlich einen harten Kern von mehreren hundert Freiwilligen, die jederzeit bereit sind, mit uns überall hinzugehen und die Dinge richtig zu machen.“




    Die Dinge richtig zu machen — das hei‎ßt, z.B. durch das Land zu wandern, einschlie‎ßlich über die Via Transilvanica, bei der Einrichtung einer Dorfbäckerei zu helfen, anderswo ein verfallenes Haus einem neuen Zweck zuzuführen, historische Bausubstanz zu retten oder bei nachhaltiger Forstwirtschaft mitzumachen. Es bleibt jedoch noch viel zu tun, bevor Rumänien einen festen Platz auf der Weltkarte der Länder mit Fernwanderwegen findet, sagt zum Schluss Alin Ușeriu vom Verein Tășuleasa Social“:



    Wir haben intern in unserem Team immer wieder das Ende von verschiedenen Projekten gefeiert, und dann haben wir gemerkt, dass ein Ende eigentlich der Anfang von etwas Neuem ist; daraufhin haben wir auch die Art und Weise unserer Kommunikation komplett geändert. In den nächsten Jahren werden wir also diesen Weg weiterverfolgen und auf Qualität, Sicherheit und Wartung setzen. Die heimische und internationale Förderung ist sehr, sehr wichtig. Wir müssen auf diesen Weg weitergehen, um diese neue Form des Tourismus zu fördern — den Aktivtourismus, der in Rumänien ein riesiges Potenzial hat.“

  • Via Transilvanica sau despre identitate românească

    Via Transilvanica sau despre identitate românească

    Pentru Tășuleasa
    Social, grija față de mediu și cultură, pe de o parte, și implicarea socială,
    pe de alta, nu pot fi despărțite. De aceea, de când există, de mai bine de 20
    de ani, această organizație neguvernamentală românească cu sediul în vârf de
    munte, în Pasul Tihuța din Carpații Orientali, s-a concentrat pe programele de
    voluntariat dedicate păstrării naturii ori promovării bogăției și diversității
    culturale naționale.


    Tășuleasa
    Social i-a ajutat pe tineri să înțeleagă că voluntariatul este normalitate, că
    mentalități pot fi schimbate prin educație sau că spiritul civic este important
    pentru comunitate. Acțiunile care au făcut organizația cunoscută au fost
    împăduririle, într-o țară în care defrișările s-au făcut, adesea, haotic, în
    disprețul legii. Tinerii au învățat să planteze puieți, care e rolul copacilor
    și al pădurii, dar și de ce e necesar ca albiile râurilor să rămână curate sau
    care sunt soluțiile pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Din panoplia de
    activități ale ong-ului nu au lipsit nici cele sociale în sprijinul unor
    comunități rurale precare.


    Dar încununarea
    acțiunilor Tășuleasa Social se reflectă în cel mai recent proiect, în plus de
    cea mai mare anvergură – Via Transilvanica, un circuit care poate fi parcurs doar
    la pas, cu bicicleta sau călare. Drumul pornește din Bucovina, din nord-estul
    pitoresc al României, străbate țara în diagonală prin Transilvania și se
    încheie în sud-vest, pe malurile Dunării, la Drobeta Turnu-Severin. Într-un
    cuvânt, Via Transilvanica este un itinerariu curajos de 1.400 de kilometri
    marcați cu borne și indicatoare, itinerariu care, potrivit organizatorilor, îi
    va face pe cei care îl vor străbate să descopere sau să redescopere România așa
    cum este ea cu adevărat.


    Invitat la
    Radio România, Alin Ușeriu, președinteleTășuleasa
    Social a povestit cum a apărut ideea creării traseului Via Transilvanica: Tășuleasa Social are și cuvântul social în componența numelui și
    noi am căutat foarte mult să găsim o soluție pentru a vitaliza satele care erau
    în pragul părăsirii. Ăsta a fost gândul nostru de început! Pe urmă, când am
    propus acest lucru și am început să vedem că avem un proiect așa de bun, ne-am
    uitat și am văzut că s-a însutit numărul oamenilor care merg pe traseele de
    lungă distanță… Pacific Trail, Appalachian Trail, Camino de Santiago… Forma
    asta de turism este o mare petrecere la care România acum poate să se ducă, la
    petrecerea turismului sustenabil, care este un trend incredibil de interesant
    și sănătos din punctul meu de vedere. Și România este o țară care-i foarte bine
    pregătită pentru asta! Patrimoniul rural, patrimoniul natural este incredibil
    de bine pus la punct și competitiv cu orice altă țară din lume, fără să ne
    străduim să facem ceva ce nu știm să facem. Cred că, în acest moment, avem o
    infrastructură națională de 1.400 de kilometri care poate să fie un proiect de
    referință în Europa de Est mai ales. Și probabil, dacă merge totul bine și nu
    rămâne doar în spatele fraților Ușeriu, va fi la nivel mondial unul din
    trail-urile importante.


    Pe parcursul
    a patru ani și jumătate, Alin Ușeriu și fratele său Tibi,
    alergător de anduranță și ultramaratonist, au avut alături peste 10 mii de
    voluntari în marea lor aventură numită Via Transilvanica. Agenția franceză de
    știri AFP nota recent că, răsărit ca din pământ, acest drum dă o nouă viață
    satelor depopulate românești, constituindu-se într-o inițiativă fără precedent
    în România est-europeană care, în ciuda creșterii economice puternice, se
    confruntă, în continuare, cu un exod masiv al generațiilor tinere și cu vidul
    pe care acestea îl lasă în urmă, mai ales în zone rurale cu peisaje
    excepționale. Dar tot tinerii României – completăm noi – sunt și cei care, prin
    voluntariat, s-au dedicat, acum, revigorării acestui spațiu rural atât de
    special.

    Din nou, Alin Ușeriu: Avem 22 de ani de
    activitate, avem câți voluntari vreți, pentru că societatea este, deja, atrasă
    de această formă de manifestare, de acest mod de viață și Tășuleasa Social, lucrând
    consecvent în atât de multe domenii și făcând lucrurile cât am putut noi de
    bine, bineînțeles că și-a câștigat foarte mulți adepți și fani cu care nouă nu
    ne mai este frică să propunem absolut niciun proiect. Deci eu cred că modul
    nostru de viață, modul nostru de a face treabă ne-a adus probabil peste 150.000
    de oameni care au participat la acțiunile noastre. Dar avem un corp hardcore de
    voluntari de câteva sute care sunt pregătiți să meargă oriunde cu noi și să
    facă lucruri așa cum trebuie.


    În momentul
    în care pornești la pas prin țară, inclusiv pe Via Transilvanica, undeva se
    coace o pâine, altundeva o casă dărăpănată poate să primească o nouă
    destinație, un obiect de patrimoniu poate fi salvat ori un copac poate să fie
    tăiat legal și sustenabil… spune Alin Ușeriu, care recunoaște că mai sunt,
    însă, multe de făcut până când România să
    intre defintiv pe harta mondială a statelor cu trasee de lungă distanță: Noi am tot sărbătorit terminarea intern, în echipa noastră, și pe urmă
    ne-am dat seama că, de fapt, este începutul și am și schimbat complet modul de
    comunicare. Deci în următorii ani, noi vom fi pe această cărare – partea de
    calitate, de siguranță, de mentenanță. Promovarea internă, internațională este
    foarte, foarte importantă. Trebuie să facem împreună acest pas, să mergem pe
    această cărare să vedem despre ce este vorba, probabil să creăm această nouă
    formă de turism, de turism activ care are potențial uriaș în România. Deci mai
    avem acest proiect, dar nu vă temeți, avem foarte multe idei noi de proiecte.
    Noi totdeauna am încercat să fim cu un pas înainte de toate celelalte
    organizații și ne-a ieșit până în acest moment.


    Drumeții pot
    parcurge Via Transilvanica în totalitate în mai multe săptămâni sau doar parțial,
    după putere și dorință.Și nu este exclus ca
    pentru mulți, inclusiv români, acesta să fie un drum iniţiatic prin natura, cultura,
    istoria, etniile, tradițiile și gastronomia României, într-un cuvânt prin
    identitatea ei.


  • 02.07.2022

    02.07.2022

    USA -Les
    Etats-Unis restent l’allié militaire le plus proche de la Roumanie, tandis que
    l’OTAN reste le principal garant de la paix et de la sécurité pour tous ses
    membres, a affirmé vendredi soir, le premier ministre, Nicolae Ciuca. Présent à
    la réception organisée par l’Ambassade américaine à Bucarest à l’occasion de la
    fête nationale des Etats-Unis, le chef du gouvernement de Bucarest a salué la
    décision du président Joe Biden de renforcer la présence des troupes
    américaines en Roumanie. Le responsable de Bucarest a précisé également que son
    gouvernement continuera à collaborer avec les autorités de Washington pour
    faire inscrire la Roumanie dans le programme d’exemption de visas Visa Waiver.
    Le chargé d’affaires auprès de l’Ambassade américaine en Roumanie, David Muniz,
    a quant à lui affirmé que « la Roumanie laisse une empreinte positive sur
    le monde » et a rappelé entre autres, l’aide offerte par la Roumanie à
    l’Ukraine voisine. « La Roumanie reste un des partenaires les plus forts
    des Etats-Unis ».




















    Bac – En
    Roumanie, le taux de réussite au baccalauréat
    s’élève à 75,2 % après la période de contestation des résultats, soit
    une augmentation de 1,9 %. Il s’agit du pourcentage le plus élevé de ces 13
    dernières années. Le nombre d’élèves ayant obtenu une moyenne générale de 10/10
    est passé de 162 à 222 depuis vendredi. Le ministre de l’Education roumain,
    Sorin Cîmpeanu, a annoncé qu’à l’échelle nationale, 74 lycées avaient
    enregistré un taux de réussite de 100 %. Certains résultats restent toutefois
    alarmants : plus de 41 000 élèves ne se sont pas du tout inscrits pour
    passer l’examen, et des dizaines d’établissements ont enregistré un taux de
    réussite nul. Le ministre Cîmpeanu a précisé qu’une telle situation ne pouvait
    être imputable qu’aux élèves. Et d’ajouter que dans les établissements
    concernés le système d’enseignement devait être amélioré. Cette année, les
    examens de rattrapages auront lieu entre le 16 aout et le 3 septembre.












    Réfugiés – Selon la Police aux frontières, 11 515 ressortissants
    ukrainiens sont entrés sur le territoire roumain au cours des dernières 24h,
    soit 5,2 % de plus que la veille. Plus d’ 1 390 000 Ukrainiens se sont réfugiés
    ou ont transité par la Roumanie depuis le début du conflit, le 24 février
    dernier.




    Via Transilvanica
    – Inauguration, ce samedi, du tronçon de la Via Transilvanica qui traverse le
    département de Hunedoara. Rappelons-le, Via Transilvanica est un trajet
    touristique et de pèlerinage d’un millier de kilomètres qui parcourt la
    Roumanie, du nord-est au sud-ouest, entre Putna et Drobeta Turnu Severin. Le trajet
    peut être parcouru à pied, à cheval ou à vélo et traverse dix départements.














    FITS – Six
    personnalités des arts du spectacle se verront accorder ce soir une étoile sur
    le Boulevard des célébrités de Sibiu. La cérémonie aura lieu dans le cadre du
    Festival international de Théâtre qui se déroule dans la ville. Parmi les
    artistes récompensés figurent aussi le grand comédien roumain, Ion Caramitru,
    décédé en septembre dernier et le violoncelliste, Götz Teutsch. A cette liste
    s’ajoutent quatre autres noms d’artistes étrangers : la chorégraphe et la
    danseuse, Sasha Waltz, membre de l’Académie des Arts de Berlin, le metteur en
    scène allemand, Claus Peymann, le romancier et dramaturge, Eric-Emmanuel
    Schmitt dont les livres sont traduits en 48 langues et le directeur artistique
    du Théâtre Nowy Teatr de Varsovie, le Polonais,
    Krzysztof Warlikowski. Celui-ci s’est vu remettre en 2021 le Lion d’Or lors de
    la Biennale de Venise pour récompenser l’ensemble de sa carrière.


    Tennis – Une seule joueuse roumaine reste en
    compétition dans le tournoi du Grand Chelem de Wimbeldon. Il s’agit de Simona
    Halep (30 WTA) qui affronte aujourd’hui la Polonaise Magdalena Frech (92 WTA).
    La paire composée de la Roumaine Raluca Olaru et de l’Ukrainienne Nadia Kicenok
    s’est qualifiée, quant à elle, vendredi, en huitième de finale, avec une
    victoire en trois set : 3-6, 6-4, 7-6, contre les britannique Alicia
    Bernett et Olivia Nicholls.
















    Météo – La
    canicule sévit dans les plaines de l’ouest, du sud et de l’est de la Roumanie
    où une alerte jaune aux fortes chaleurs est en place ce samedi. Le thermomètre
    affiche 33 à 36 degrés. 32 degrés à midi, ce samedi, à Bucarest. Les
    météorologues alertent sur le risque d’instabilité météorologique dans la
    moitié occidentale du territoire et dans les régions de montagne. Dans
    plusieurs localités roumaines sévèrement frappées par la canicule, les
    autorités ont installé des tentes pour accueillir ceux qui ont besoin de
    s’hydrater ou de se mettre à l’abri du soleil.

  • Via Transilvanica

    Via Transilvanica

    Astăzi vă invităm să pornim la drum, pe singurul traseu de
    drumeții tematice din România făcut după modelul El Camino spaniol. Mergem pe
    Via Transilvanica, traseu care, pentru opt zile din luna mai, a găzduit
    ultramaratonul Transylvania Legends, aflat anul acesta la a doua ediţie. Via
    Transilvanica este un proiect al organizației Tășuleasa Social, a cărei
    preşedinte este Alin Uşeriu, ONG cu sediul în Pasul Tihuța, în județul Bistrița‑Năsăud, care desfășoară acțiuni cu caracter educațional, social, de
    mediu, cultural etc. Acest
    traseu poate fi parcurs după voia călătorului, fie pe etape, fie în întregime,
    pe jos, cu bicicleta, sau chiar și călare. Drumul traversează zece județe, Suceava,
    Bistrița‑Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu,
    Alba, Hunedoara, Caraș‑Severin și Mehedinți și promovează
    valorile culturale, etnice, istorice și naturale și diversitatea României în spiritul
    turismului lent.

    Florin Alexandru, organizator al ultra-maratonului
    Transylvania Legends, ne-a povestit: Din prima clipă de când am văzut proiectul, mi-am dat seama că este o
    oportunitate imensă pentru noi, pentru fiecare dintre noi, fiecare român, să
    promovăm România, pentru că într-adevăr, e magică Via Transilvanica și spun
    asta din perspectiva faptului că este exact așa cum a fost Europa acum foarte
    mulți ani practic, au rămas neschimbate pe acolo și o adevărată bucurie
    plăcere să vezi România exact așa cum e ea la firul ierbii, cu ghilimele de
    rigoare pe Via Transilvanica.


    Drumul este marcat de semne pictate pe
    lemn sau piatră în culorile specifice: portocaliu și alb (săgeată portocalie
    pentru direcția Drobeta-Turnu Severin și albă pentru direcția Putna). Marcajul
    specific este un T portocaliu, într‑un cerc de aceeași
    culoare, pe un fundal alb. La fiecare kilometru, sunt repere mari de andezit de
    300 de kilograme, fiecare cu reliefuri sculptate care amintesc de peisajul
    rural. Bornele utilizate până acum
    au fost realizate de un grup de sculptori de la Facultatea de Arte din Iași.
    Prin urmare, nu sunt două borne sculptate la fel, fiecare bornă având o formă
    specifică, realizată în funcţie de specificul zonei în care e amplasată, din
    dorinţa de a păstra și acest aspect tradiţional. Şi pentru ca traseul prin
    pădure să nu fie plictisitor, intenţia este ca el să treacă prin zonele foarte
    vizitate din fiecare județ, dar şi să încerce reînvierea satelor de pe parcurs,
    unele aproape pustii, legând cultura, tradițiile și tot ce se întâmplă în țara
    noastră.

    Florin Alexandru a adăugat: Cred că avem o datorie morală
    să promovăm România. Consider că multă vreme nu am făcut asta și e de datoria
    noastră, generației noastre, să facem asta. Iar din punctul meu de vedere, Via Transilvanica
    este o călătorie în timp a ceea ce este România și face parte, din punctul meu
    de vedere, din patrimoniul nostru, din ceea ce noi numim România la modul
    propriu. Și e necesar doar să facem o mică bucățică din aceasta Via Transilvanica
    pentru ca să ne dăm seama, de fapt, ce țară frumoasă e, cât de superbă e România
    și cât de mult ar trebui cu toții, fiecare român în parte, să o promovăm
    pentru că chiar e superbă, exact așa cum e.


    Foarte interesant este faptul că oricine
    poate să cumpere o bornă, să o personalizeze şi acea bornă va dăinui – cum
    spuneau organizatorii – cel puţin 1000 de ani, pe această Via Transilvanica,
    dovedind o mare deschidere a organizatorilor către stimularea responsabilităţii cetăţeneşti. De
    asemenea, doritorii pot voluntaria pentru a păstra curăţenia pe o anumită
    suprafaţă, marcată de propria bornă.

  • Ultramaraton le long de Via Transilvanica

    Ultramaraton le long de Via Transilvanica

    Courir un Ultra-marathon, c’est sans doute un grand défi à relever ! Mais
    courir 8 jours durant un Ultra-marathon sur la route la plus belle de Roumanie,
    Via Transilvanica de son nom, c’est vraiment une chance. Et c’est justement ce
    que propose le projet « Transylvania Legends » (Légendes
    transylvaines).






    Comment est née cette idée ? Réponse avec Florin Alexandru, l’organisateur
    de cet Ultra-marathon unique en Roumanie : « L’idée nous est
    venue à l’esprit au moment où nous avons appris de l’existence de ce projet
    merveilleux qui est la Via Transilvanica, mis sur pied par Tibi et Alin Uşeriu.
    Dès que j’ai découvert le projet, je me suis rendu compte que c’était une
    immense opportunité pour nous, pour tous les Roumains en fait, de promouvoir la
    Roumanie. Et pour cause : Via Transilvanica est un itinéraire vraiment
    magique, parce qu’il nous rappelle l’Europe telle qu’elle était il y a très
    longtemps. Pratiquement, la nature y reste intouchée et c’est une véritable
    joie de voir de si près la Roumanie. »






    Via Transilvanica est en fait la seule zone d’Europe qui est restée la même
    qu’au 19e siècle. Quant à l’Ultra-marathon « Transylvania
    Legends », il en est à sa 2e édition cette année. Florin
    Alexandru nous en parle : « C’est la 2e édition, après
    celle de l’année dernière qui a été vraiment merveilleuse. C’est comme si on
    formait tous une grande famille. Prévue du 13 au 21 mai, l’édition de cette
    année s’étale sur 9 jours, dont 8 sont destinés à la course et une journée est
    consacrée au repos. Nous en profiterons pleinement pour construire cette belle
    famille qui est Transylvania Legends. »






    Quelles
    surprises à découvrir par les coureurs tout le long de cette route ?
    Florin Alexandru répond : « L’Ultra-marathon comporte 8 étapes, soit un
    minimum de 80 km à parcourir chaque jour. Le premier jour nous partons de Putna
    (nord) pour arriver au col de Mestecăniş. Après avoir parcouru à nouveau 80 km
    – on s’arrête à Tăşuleasa. L’arrêt suivant est à Şieuţ, alors que le 4e
    est à Câmpu Cetăţii, un endroit superbe au cœur de la forêt mais qui abonde
    aussi en ours. Et ainsi de suite, on continue avec les 4 autres étapes qui
    s’étalent sur des distances similaires, sans oublier le jour de repos. »






    Nous avons demandé à Florin Alexandru qui allait participer à la course et
    si les coureurs de l’année dernière comptaient retenter l’aventure : « Certains coureurs adorent la
    montagne, mais aiment aussi s’aventurer dans les régions vallonnées, comme
    c’est le cas d’une bonne partie de la Via Transilvanica. Certains participent à
    des épreuves du même genre et sont habitués aux longues courses comme celle-ci.
    Mais d’autres viennent aussi dans l’idée de ne courir que 20 ou 40 km. Le bon
    côté de la montagne, c’est que vous n’êtes pas obligé de courir sur tout le
    parcours. Certains craignent de devoir courir en continu sur 40 km. Ce n’est
    pas le cas. Il y a des points de contrôle le long de l’itinéraire où l’on peut
    s’arrêter, on peut aussi se promener ou simplement regarder le paysage car la
    région est magnifique et nous sommes ravis d’être là et de vivre cette
    expérience. Lorsque l’on participe à une course en montagne, ce n’est pas seulement
    le résultat qui nous intéresse. C’est l’expérience en soi qui nous motive, nous
    aimons courir. Les participants de l’année dernière sont revenus cette année.
    L’ambiance est super, on se sent en famille car on court ensemble tous les
    jours et le soir on se retrouve autour du feu et on échange autour de sujets
    variés comme la famille ou la vie en montagne. »








    Nous avons cru comprendre que Transylvania Legends était avant tout une
    histoire de famille, d’amitié et de montagne, mais aussi un moyen de mettre en
    avant la Roumanie. Florin Alexandru nous en dit plus : « Nous avons selon moi le devoir de promouvoir la Roumanie. Nous
    ne l’avons pas souvent fait et je crois que c’est à notre génération qu’il
    incombe de le faire. Pour moi Via Transilvanica est un voyage dans le temps et
    permet de découvrir le patrimoine naturel de la Roumanie. C’est un beau pays,
    un superbe pays, que nous devons nous appliquer à mettre en
    valeur ! »






    N’hésitez pas à vous renseigner pour participer un jour à la Transylvania
    Legends, un rendez-vous à ne pas manquer pour les passionnés comme pour les
    amateurs ! (Trad. Valentina Beleavski, Charlotte Fromenteaud)

  • Ultramaraton pe Via Transilvanica

    Ultramaraton pe Via Transilvanica


    Să alergi un Ultramaraton este cu siguranţă o provocare. Dar să ai posibilitatea să alergi zilnic câte un Ultramaraton timp de opt zile pe cel mai frumos drum din România, pe Via Transilvanica, este doar “Transylvania Legends”. O poveste ca o experienţă de viaţă, despre care ne-a relatat Florin Alexandru, organizator al ultramaratonului.


    “Ideea a venit în momentul în care am văzut că cei de la Tăşuleasa, mai exact Tibi şi Alin Uşeriu, au făcut acest proiect minunat Via Transilvanica. Din prima clipă de când am văzut proiectul mi-am dat seama că este o oportunitate imensă pentru noi, pentru fiecare român, să promovăm România. Pentru că , într-adevăr, e magică Via Transilvanica şi spun asta din perspectiva faptului că este exact aşa cum a fost Europa acum foarte mulţi ani. Practic au rămas lucrurirle neschimbate acolo şi e o adevărată bucurie să vezi România aşa cum e ea, la firul ierbii, pe Via Transilvanica.”



    Via Transilvanica este singura zonă din Europa ce a rămas la fel ca în secolul al XIX-lea. Pentru a doua oară iubitorii de alergat şi de munte se pot aşterne drumului, cum se spune în poveşti.


    Vine cu detalii Florin Alexandru: “Suntem la ediţia a doua, practic anul trecut a fost o primă ediţie minunată, în care am fost ca o familie, ne-am bucurat mult de tot. Anul acesta suntem la a doua ediţie, începe în 13 mai şi se termină în 21 mai, sunt nouă zile pe traseu, dintre care opt alergăm, plus o zi de pauză, în care ne bucurăm împreună şi construim la familia asta,Transylvania Legends.”



    Florin Alexandru, organizator al ultramaratonului, a precizat: “Sunt opt etape de Ultramaraton. Ce înseamnă asta: un minim de 80 de kilometri alergaţi într-o singură zi. Începem în 13 mai, după cum spuneam, cu o primă etapă de 80 de kilometri, de la Putna până la Pasul Mestecăniş. După care urmează o a doua etapă, până la Tăşuleasa, tot de 80 de kilometri, după care o a treia până la Şieuţ, de vreo 90 de kilometri, o a patra etapă de la Şieuţ până la Câmpul Cetăţii, un loc foarte frumos, în care găsim pădure multă şi foarte mulţi urşi. După care urmează alte patru etape cu acea zi de pauză, despre care spuneam mai devreme, în mare mare toate acoperind aceeaşi distanţă.”



    L-am întrebat pe Florin Alexandru cine sunt participanţii şi dacă alergătorii de anul trecut se încumetă să intre în competiţie din nou:


    “Sunt alergători cărora le place muntele şi vor să se aventureze şi nu doar muntele, zona de dealuri, aşa cum e în mare parte Via Transilvanica, alergători ce participă la astfel de concursuri şi cumv au experienţă în a participa la concursuri foarte lungi cum este acesta. Dar nu e neapărat nevoie să fie aşa, pentru că pot fi şi alergători care doresc să alerge doar 20 de kilometri sau doar 40 de kilometri. Partea bună la alergarea montană este că nu trebuie să alergi tot timpul. Foarte mulţi au impresia că trebuie să alergi acei 40 de kilometri continuu. Nu e aşa. Noi avem puncte de control, ne oprim pe traseu, ne mai şi plimbăm, uneori chiar uităm pe unde suntem, fiindcă e atât de frumos locul încât ne bucurăm practic de experienţă în sine. De fapt, noi când alergăm pe munte nu o facem doar pentru rezultat, ci o facem pentru că ne place foarte mult să facem asta, ne bucură activitatea în sine. Cei care au venit anul trecut vin şi anul acesta, iar înscrierile sunt deschise, le vom închide în data de 30 aprilie, cu o mică fereastră de două zile în mai. Aşa că e de preferat să vă grăbiţi, dacă vreţi să veniţi la Transylvania Legends. Atmosfera e minunată, suntem ca o familie, în fiecare zi, pe lângă faptul că alergăm împreună de cele mai multe ori, seara ne întâlnim cu toţii în jurul focului, povestind despre ceea ce se întâmplă acolo şi ne bucurăm de viaţa de munte, de familie, de montagnard.”



    Am înţeles astfel că Transylvania Legends este o poveste despre munte, viaţă, prietenie, familie. Şi că noi toţi ar trebui să promovăm România.


    Florin Alexandru: “Cred că avem o datorie morală să promovăm România. Consider că multă vreme nu am făcut asta şi e de datoria noastră, a generaţiei noastre, să facem asta. Iar din punctul meu de vedere Via Transilvanica este o călătorie în timp a ceea ce este România şi face parte din patrimoniul nostru, din ceea ce noi numim România, la modul propriu. Şi e necesar să facem doar o mică bucăţică din această Via Transilvanica şi ne dăm seama de fapt ce ţară frumoasă avem, ce superbă e România şi cât de mult ar trebui să o promovăm fiecare dintre noi, fiindcă e chiar superbă aşa cum e!”



    Aşa că nu întârziaţi să vă înscrieţi în familia Transylvania Legends pentru a descoperi viaţa la superlativ!