“Povești care au ieșit din hibernare”, așa ar mai putea fi descrise textele literare pentru copii grupate în volumul “Cartea poveștilor abandonate” apărut sub îngrijirea asociației non-guvernamentale Arbor. Este vorba de un proiect care recuperează literatură pentru copii, scrisă de autori din actuala Republică Moldova în a doua jumătate a secolului al XX-lea, și care o aduce la cunoștința celor din prezent pentru a se bucura de ea în alfabetul latin. Fiind scrise în a doua jumătate a secolului XX, când Republica Moldova – fosta provincie istorică Basarabia a României interbelice – era inclusă în URSS, textele au apărut inițiat în limba română transcrisă în alfabet chirilic. A fost nevoie, așadar, de un proces elaborat de recuperare a acestor povești, proces pe care ni-l descrie acum Victoria Nagy Vajda, managerul proiectului din partea Asociației pentru cultură și artă Arbor.
În secolul trecut, după 1989, când Republica Moldova a trecut la grafia latină, foarte multe volume au rămas nereeditate. E un proces destul de lung reeditarea cărților bune sau a textelor bune. În plus mai e și problema financiară sau problema unor autori care fie că erau la o vârstă înaintată, fie nu mai erau în viață și nu avea cine să-i promoveze. Iar după cum știm, din păcate artiștii trebuie foarte mult să se auto-promoveze ca să ajungă la public. Am mers la Biblioteca Națională pentru Copiii “Ion Creangă” din Chișinău și am întrebat dacă în depozitele lor mai există volume care pot fi citite și în care putem să identificăm texte bune care să merite să fie reeditate în grafia latină. Am primit răspuns afirmativ, am încheiat un parteneriat și împreună am citit peste 150 de povești, iar dintre acestea am selectat zece povești care au apărut în acest volum intitulat “Cartea poveștilor abandonate”.
În volum apare șapte autori: Pavel Boțu, Victor Prohin, Sanda Lesnea, Aurel Scobioală, Ariadna Șalari, Gheorghe Gheorghiu și Ana Lupan. Unii dintre ai au murit deja, alții sunt deja foarte vârstnici, dar mulți chiar s-au născut în perioada interbelică, în România Mare, și au debutat aici la București, cum este cazul Ariadnei Șalari. Pentru transliterație, au fost implicați studenți de la facultățile de litere din Chișinău și Iași coordonați de profesorul universitar Bogdan Crețu. Ei s-au ocupat, de asemenea, și de redactare, adnotând și explicând regionalismele și arhaismele tipice pentru româna vorbită atunci în Republica Moldova. Ilustrarea “Cărții poveștilor abandondate” a presupus, de asemenea, un efort aparte. Victoria Nagy Vajda ne explică.
În cazul acestei cărți, am mers la două școli de arte pentru copiii cu care am colaborat și în trecut și știu ce pregătire bună. Este vorba de Școala de Arte Plastice pentru Copii din Chișinău și Școala de Arte Plastice pentru Copii din Tiraspol. Țin foarte mult să implic copiii în proiecte ca să-și dea seama de responsabilitate pe care și-o asumă și totodată să se bucure de rezultatele pe care le pot obține prin propria lor muncă. Ilustrațiile din această carte a fost coordonată de designerul de carte Aliona Ciobanu. Ea este studentă la Academia Regală de Arte din Haga. Pentru că era vorba de zece povești illustrate de zece copii diferiți, cu pregătire diferită, cu vârste diferite având între 12 și 15 ani, ea a găsit o soluție. Potrivit acesteia, pentru această carte au trebuit să folosească tehnica ștampiluțelor făcute manual. Copiii au trebuit să decupeze diferite forme geometrice și din aceste forme geometrice cu cerneală să realizeze personajele, compozițiile, de fapt partea ilustrativă care reiese din textul pe care l-au citit ei.
“Cartea poveștilor abandonate” este disponibilă online, integral și gratuit, pe siteul www.arborinstitute.eu. Iar unele dintre texte pot fi, de asemenea, ascultate sub forma unor cărți audio.
