Radio România Internațional

Tag: Vidin

  • “Drumeţ în ţara mea” – excursii tematice pentru copiii etnici români din regiunea Vidin, Bulgaria

    “Drumeţ în ţara mea” – excursii tematice pentru copiii etnici români din regiunea Vidin, Bulgaria

    Peste 40 de copii etnici români din Regiunea Vidin, Bulgaria împreună cu însoţitorii legali, au vizitat zilele acestea Muzeul Olteniei şi Muzeul de Etnografie din Craiova, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii de la Targu Jiu, Mănăstirea din Tismana, Mănăstirea Sf.Ana din Orşova si oraşul Drobeta Turnu Severin.

    Prezenţi pentru prima oară în Ţara mamă, copiii români din Bulgaria au rămas încântaţi de ceea ce au văzut, mai ales de vestigiile istorice şi arheologice de la muzeu şi de expoziţiile de icoane de la mănăstiri. Cei câţiva părinţii si bunicii lor au privit cu nostalgie şi încântare costumele populare de la Muzeul de Etnografie din Craiova şi au remarcat asemănarea cu portul lor popular. Aceasta a fost o excursie pe care o vom ţine minte toata viaţa au declarat la unison copii, parinţi şi bunici.

    Această excursie tematică la obiective din România, face parte din proiectul Drumeţ în ţara mea, derulat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni în parteneriat cu Asociaţia Ave Uniunea Etnicilor Români din Bulgaria.

    Proiectul se bucură de parteneriatul cu Consiliul Judeţean Dolj, instituţie care a fost alături de iniţiatorii proiectului şi a făcut posibilă realizarea acestuia.


    În perioada 1-30 aprilie 2016, în proiectul Drumeţ în ţara mea vor participa peste 160 de copii din comunităţile româneşti din Regiunea Vidin, care vor fi însoţiţi fiecare de către un reprezentant legal.

    Proiectul aduce în faţa elevilor români din Regiunea Vidin aspecte din viaţa românilor din istorie până în contemporaneitate, stiluri arhitecturale româneşti şi portrete ale unor personalităţi marcante româneşti, fiind dedicat înţelegerii, folosirii şi păstrării moştenirii istorice şi culturale a poporului român.


    Obiectivul general al proiectului îl reprezintă conştientizarea importanţei cunoaşterii istoriei poporului român de către tânăra generaţie, precum şi însuşirea valorilor patrimoniului istoric şi cultural, pentru asigurarea continuităţii tradiţiilor moştenite şi pentru menţinerea identităţii naţionale.

    Prin acest proiect se intenţionează ca la sfârşitul acţiunilor să crească gradul de informare şi de asumare a tinerilor români din Bulgaria cu privire la istoria, cultura si civilizatia poporului român, din care şi ei sunt parte.

    Drumeţ în ţara mea este un proiect ce serveşte misiunii şi obiectivelor IEH, răspunzând politicilor şi nevoilor europene şi naţionale de construcţie a unei generaţii educate, esenţială pentru o dezvoltare durabilă şi pentru conservarea şi promovarea identităţii culturale, etnice, lingvistice şi spirituale.

  • Nachrichten 28.10.2014

    Nachrichten 28.10.2014

    BUKAREST: Die Nationale Antikorruptionsbehörde DNA hat den ehemaligen Abgeordneten Viorel Hrebenciuc für 24 Stunden in Gewahrsam genommen. Gegen den Sozialdemokraten wird in einem Korruptionsfall ermittelt. Die Staatsanwälte beschuldigen Hrebenciuc der illegalen Rückgabe von 43.000 Hektar Waldflächen und 50.000 Hektar Ackerland. Vergangene Woche war der Ex-Fraktionschef der Sozialdemokraten aus dem Parlament zurückgetreten, nachdem die Nationale Antikorruptionsbehörde die Aufhebung seiner parlamentarischen Immunität zwecks Untersuchungshaft gefordert hatte. Im Zuge der Ermittlungen in einem weiteren Fall nahmen DNA-Staatsanwälte den ehemaligen Kommunikationsminister Gabriel Sandu, die Unternehmer Dorin Cocoş und Nicolae Dumitru, sowie den Bürgermeister des nordostrumänischen Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan in Gewahrsam. Dem Ex-Minister werden Geldwäsche und Bestechlichkeit vorgeworfen. Laut der Ermittlungsakte habe Sandu 5 Millionen Euro Bestechungsgeld angenommen, um dem Unternehmen Microsoft Softwarelizenzen in Rumänien zu garantieren. Die DNA ermittelt in der Microsoft-Akte auch gegen weitere neun ehemalige Minister. Diese werden des Amtsmissbrauchs und der Geldwäsche bezichtigt. Der entstandene Schaden wird auf mehrere Dutzend Millionen Euro geschätzt.



    BUKAREST: Rumänische und bulgarische Regierungsmitglieder haben in Bukarest ein Memorandum über den Bau zweier Donau-Brücken unterzeichnet. Diese sollen die Städte Turnu Măgurele und Nikopole bzw Călăraşi und Silistra verbinden. Die Laufzeit des ersten Projektes wurde auf zwei Jahre festgelegt. Es handelt sich um die dritte Donau-Brücke zwischen Rumänien und Bulgarien, nach denen zwischen Ruse und Giurgiu, bzw Vidin und Calafat. Die geschätzten Kosten belaufen sich den Machbarkeitsstudien zufolge auf 200-270 Millionen Euro. Eine EU-Kofinanzierung soll für den Bau gefordert werden. Bulgarien und Rumänien haben ihre Bereitschaft gezeigt, mehrere Donau-Brücken zu bauen um die benachteiligten Ufer-Gebiete auf beiden Seiten miteinander zu verbinden. Somit würden Investitionen angezogen und lokale Existenzgründungen gefördert.

  • Rumänien und Bulgarien wollen Zusammenarbeit ausdehnen

    Rumänien und Bulgarien wollen Zusammenarbeit ausdehnen

    Bulgarien und Rumänien teilen als Nachbarländer und Mitgliedsstaaten der EU und der NATO dieselben Werte und Interessen. Das sei eine hervorragende Grundlage für die Festigung der Beziehungen auf bilateraler, regionaler und europäischer Ebene, erklärte der bulgarische Au‎ßenminister Kristian Vigenin bei einem Treffen mit seinem rumänischen Amtskollegen Titus Corlăţean.



    Eines der Hauptziele seiner Rumänien-Reise war die Vorbereitung der zweiten gemeinsamen Sitzung der Regierungen in Sofia und Bukarest. Das Treffen soll Ende September im bulgarischen Varna stattfinden. Wir haben uns vorgenommen, die Verhandlung und Unterzeichnung mehrerer bilateraler Abkommen zu beschleunigen und die Umsetzung mehrerer sektorieller Kooperationsprojekte voranzutreiben“, sagte Titus Corlăţean auf der Pressekonferenz nach dem Treffen mit Bulgariens Au‎ßenminister.



    Zu den Projekten zählten der Bau eines Wasserkraftwerks an der Donau und der Abschluss der Bauarbeiten an der Erdgas-Anschlussleitung zwischen dem rumänischen Giurgiu und Russe in Bulgarien. Corlatean begrü‎ßte ferner die Einweihung der Donaubrücke zwischen Calafat und Vidin. Rumänien sei am Bau weiterer ähnlicher Projekte interessiert. Der Minister verwies au‎ßerdem auf die angesprochene Bedeutung der Erhaltung der Identität der jeweils im anderen Land lebenden Minderheiten: der bulgarischen Gemeinschaft in Rumänien und der rumänisch-wallachischen Gemeinschaft in Bulgarien. Dabei sollten Kultur- und Bildungsprojekte gefördert werden, da die Minderheiten solide Brücken“ zwischen Rumänien und Bulgarien darstellten, so Corlăţean.



    Die Festlegung der Seegrenze im Schwarzen Meer sowie die Minderheiten seien die einzigen Punkte, die in der Beziehung zwischen Rumänien und Bulgarien verbessert werden müssten, räumte auch der Au‎ßenminister Bulgariens, Kristian Vigenin, ein.



    Nach Abschluss der Gespräche wurde erneut die Schengen-Diskussion aufgerollt. Obwohl Rumänien und Bulgarien alle Beitrittskriterien erfüllt hätten, müssten sie die Vorbehalte einiger Mitgliedsstaaten aus dem Weg räumen. Wir werden die Kommunikation aufrecht erhalten, uns beraten und das Erreichen dieses Ziels anstreben. Dies gemä‎ß der Zweietappen-Lösung, die in Bukarest von dem französischen Premierminister vorgeschlagen wurde“, so Au‎ßenminister Corlăţean. Eine erste Etappe würde das Wegfallen der Grenzkontrollen an Flughäfen bedeuten.

  • Apuntea Calafat – Vidin şi dizvultarea reghională

    Apuntea Calafat – Vidin şi dizvultarea reghională

    După 60 di an’i di la dişcl’idearea a protâl’ei apunti pisti Dună anamisa di România şi Vârgâria, unâ a daua poati easti dişcl’isâ ti urdinari, ahurhindalui di viniri. Acâ ideea a unui apunti cari s-leagâ câsâbălu românescu Calafat di aţel vrgârescu Vidin dateadză dit anlu 1925, tâş tu 2000, Bucureştiul şi Sofia simnarâ unâ achicâseari mutrindalui adrarea a l’ei. Fu ananghi ti nica şapti an’i până cându s-ahurheascâ lucrărli, a deapoa proiectul fu dat i-a fost atribuit unui constructor spaniol. Investiţia tut cu tut treaţi di 220 miliun’i di euro, pâradz ţi yinu di la Uniunea Europeană, Banca Europeană tră Investiţii, Agenţia Franceză tră Dizvultari şi Instituţia Germană di Credit tră Reconstrucţie şi Dizvoltare.



    Adratâ pi unâ cumatâ a Dunăl’ei iu lărdzimea a arâului misoară aproapea 1.300 di meatri, apuntea ari unâ lundzimi di aproape 2 kilomeatri, cu patru bendzâ di urdinari, unâ cali di her, dauă trotuari ti pietoni şi pista ti biciclişti. Easti nai ma lungă construcţie di aestâ turlie pisti fluviu. Triţearea a Dunăl’ei pi naua apunti va sâ s-facâ ma ntrâoarâ şi ma ieftinu andicra di triţearea cu feribotlu. Ma multu, simasia a lui tu reghiuni easti semnificativă, câte leagâ sud-vestul ali Românie şi nord-vestul ali vârgârie. Ma multu, construcţia easti parti a coridorlui paneuropean di transportu cari leagă câsâbălu ghirman Dresda di metropola turcâ Istanbul. Apuntea licşureadzâ transportul auto şi pi calea di her pi areapta sudicâ a coridorlui IV pan-european si interconectarea rapidâ şi modernâ a axilor di transportu dit sud-estul ali Europâ la mărli căl’iuri di transportu europeani. Di exploatarea apuntil’ei şi pâltearea taxili tră triteari va s-aibâ ngâtan unâ sutiitati mixtă româno-vârgarâ. Pieton’il’i şi bicicliştil’i, cata cum şi ambulanţili şi vehiculele ufilositi di poliţie şi pompieri nu va s-pâlteascâ taxa. Aestâ stâmânâ, Guvernili român şi vârgar aprobarâ taxili, cari va s-hibâ di la 6 la 37 di euro ti len turlii di vehicule rutiere.



    Di furn’ia a simasiil’ei şi avantajilor ţi li au apuntili pisti Dună, Bucureştiul şi Sofia au tu videalâ adrarea a unâl’ei a treia ahtari turlie construcţii, anamisa di câsâbadzl’i Călăraşi şi Silistra, ti cari s-akicâsirâ prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, şi atel ali Vârgârie, Rosen Plevneliev, la Bratislava tu andamusea a şefilor di stat dit Europa Centrală. Ateali dauă vâsilii va s-caftâ niscânti opţiuni ti finanţarea-a proiectului dit fonduri structurali, prit programlu di coopearari transfrontalieră şi prit Strateghia-a Dunăl’ei. Di altâ parti, doilu Forum anual a Strateghiil’ei tră Dună va sâ s-ţ`nâ, anlu aestu, Bucureşti, pi 28 şi 29 di sumedru.








  • Simasiili a dzuuâl’ei di 9 di Mai

    Simasiili a dzuuâl’ei di 9 di Mai

    Intrată tru polim, tru primveara-a anlui 1877, askerea română spunea giuneaţâ pi câmpul di alumtă, anâkisindalui, pi arada, redutili otomane di Plevna, Griviţa, Smârdan şi Vidin. Amintatâ prit curbanea a aţilor cama di 10.000 di vuiniţ, independenţa-a statlui roman andicra di Imperiul Otoman eara proclamată pi 9 di Mai, s-cl’eamâ aoa şi 136 di ani, di Adunarea-a Deputaţlor, cari dişcl’idea, aestâ turlie, calea ti pricunuşteari internaţională ti ndreptul a naţiunil’ei români ta ş-apufuseascâ maşi ea mira.



    Cama di giumitati di secol ma amânat, pi 9 di mai 1945, român’il’i bâna şi harauua-a capitularil’ei a treilui Reich. Prit simnarea-a actului di capitulari fârâ alti câftări ali Germanie, la cartierlu general sovietic di Berlin, s-bitisea II-lu Polim Mondial pi continentul european. Maşi ţinţi an’i ma amânat, tru 1950, ministurlu francez di externi dit aţel kiro, Robert Schuman, pripunea ali Germanie, ama ş-ti alti stati europeani, s-bagâ thimeal’ili concreti a unei federaţii indispensabilâ ti ţânearea ali irini pi continentul ţi mari zori avea vidzutâ tu doilu polim mondial. Pi 18 di apriliu 1951, şasi stati – Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda — simna, dimec, Tratatlu di Paris mutrindalui thimil’iusearea a protâl’ei comunitati europeanâ: Comunitatea Economică a Cărbunilui şi a Cilekil’ei.



    Ahurhea, aşi, unâ nauă hopâ tu evoluţia-a tricutlui/ a vecl’iului continentu, ţi avea la thimel’iu nu furteaţa, că maşi cooperarea economică şi simfunizarea leghislativă. Tu 1985, cându proiectul ti construcţia europeanâ eara limbid zugrâpsitu, aţeali dzaţi stati cari ncurpil’ea Comunitatea Europeană apufusirâ câ 9 di mai s-hibâ Dzuua-a Europâl’ei. Ea easti yiurtusitâ ş-tu România, cari, di la 1 di yinar 2007, easti membră a Uniunil’ei Europeani. Premierlu Victor Ponta exighisi că, tu mplină debatiri europeană mutrindalui sirţâl’a economică versus criştearea economică, România aflâ apandisi ti aţeali dauâ chestiuni:



    Him unâ di pţânili vâsilii ali Uniuni Europeani cari avum unâ vârtuşeami fiscală bugetară di simasie, tru idyiul kiro adoptândalui meatri di creaştiri economică, di dişclideari locuri di lucru, ti darea curayiu a consumlui. Nu va s-dzâcâ câ metoda românească easti orlea zorlea ti exportat, ama minduescu că nâ dă ndreptul s-him cama cu nâdii ti rolu şi loclu ţi poati s-lu aibâ România, di la un elev cari eara bâgat totna dinâpoia a clasâl’ei şi vârâ turlie scos la tablă ta s-hibâ vâryitu, la un membru activ, vârtos şi mintit tru tuti apofasili ţi suntu tu plan ta s-hibâ adoptati pi livel european”.



    Dupu 6 an’i ş-cama di la integrarea ali Românie, prezidentul Traian Băsescu mindueaşti tu arada a lui, că Uniunea Europeană armâne — acâ ari şi ixikili a l’ei — goala cearei sânâtoasâ tră România.



    Puteţs-ghivâsiţ nota pi site-ul a nostru www.rri.ro ş-pi Facebook.