Conferinţă
de presă organizată de ministrul Muncii, Violeta Alexandru, referitoare la
plăţile efectuate pentru măsurile active de susţinere a pieţei muncii, inclusiv
către cetăţenii români care au fost concediaţi în străinătate şi care s-au
angajat în ţară.
Autorităţile
germane vor intensifica controalele la angajatorii la care lucrează muncitori
români, iar sancţiunile pentru abaterile angajatorilor vor creşte, au transmis,
joi, ministrul german al Muncii şi Problemelor Sociale, Hubertus Heil, şi
omologul său român, Violeta Alexandru, într-o declaraţie comună, la finalul
unei videoconferinţe. ‘Germania va face un pas important în ceea ce priveşte
Legea privind sănătatea şi securitatea în muncă. Mai multe controale, standarde
mai ridicate pentru cazare şi înregistrarea obligatorie a timpului de lucru,
precum şi sancţiuni mai mari pentru abaterile angajatorilor – acestea sunt cele
tipurile de măsuri concepute pentru a preveni abuzul şi exploatarea în viitor’,
se precizează în declaraţia comună. In timpul discuţiei, al cărei subiect
principal a fost protejarea drepturilor lucrătorilor români din Germania, cei
doi oficiali au ajuns la concluzia că drepturile acestora trebuie aplicate mai
atent.
‘În special în timpul pandemiei, ne propunem să intensificăm cooperarea
dintre cele două ţări. Suntem de acord că munca nu trebuie să-i îmbolnăvească
pe oameni – nici pe câmp, nici în abatoare, nici în altă parte! Toţi lucrătorii
trebuie să beneficieze de condiţii corecte de muncă indiferent de tipul
contractului încheiat’, se mai menţionează în declaraţia comună. Oficialii s-au
angajat, de asemenea, să coopereze în cadrul Uniunii Europene pentru protejarea
drepturilor lucrătorilor sezonieri.
Patriarhul
Daniel îndeamnă, într-un mesaj adresat cu prilejul Duminicii migranţilor
români, marcată anul acesta pe 16 august, la transformarea acestei perioade de
criză medicală într-una de întărire în credinţă prin rugăciune şi de sporire a
dragostei faţă de semeni prin fapte bune. ‘Traversăm o perioadă extrem de
dificilă privind sănătatea şi valoarea vieţii, în care o mulţime de oameni sunt
încercaţi de noua epidemie, care s-a extins la nivel global, perioadă în care
este mare nevoie de rugăciune şi de ajutorare frăţească, de apropiere de
Dumnezeu şi de solidaritate practică. Această perioadă ne arată cât de fragilă
este viaţa omului pe pământ şi, prin urmare, cât de mare nevoie este de a
păstra permanent legătura cu Dumnezeu -
afirmă Patriarhul Daniel, potrivit basilica.ro.
Cu prilejul Duminicii migranţilor
români, Patriarhul Daniel îi felicită pe toţi ierarhii şi slujitorii
Sfintelor Altare ortodoxe româneşti din străinătate pentru lucrarea lor
pastorală şi misionară, de păstrare şi cultivare a credinţei creştine ortodoxe,
a spiritualităţii şi identităţii româneşti, ca predicatori ai filantropiei în
comunitate şi părinţi milostivi ai celor aflaţi în nevoie. Duminica
migranţilor români este celebrată în Patriarhia Română începând cu anul 2009,
în prima duminică după Adormirea Maicii Domnului.
Vineri,
la Institutul German de Film din Frankfurt – Ţara moartă (România, 2017) şi
pre-film Cele două execuţii ale mareşalului (România, 2018), în cadrul
secţiunii dedicate anul acesta regizorului român, Radu Jude, la Festivalul
Internaţional de Film goEast din Germania.
Şase lungmetraje şi patru scurtmetraje ale lui Radu Jude sunt proiectate
la Institutul din Frankfurt, în versiune originală, cu subtitrare în limba engleză,
pe tot parcursul lunii august, în cadrul secţiunii dedicate anul acesta
regizorului roman. Festivalul goEast, dedicat filmului din Europa Centrală şi
de Est, a fost înfiinţat în anul 2001 de Institutul German de Film din
Frankfurt şi s-a dezvoltat ca o platformă unică de dialog între Est şi Vest.
Anul acesta, din cauza situaţiei generate de coronavirus şi a măsurilor
restrictive impuse, Festivalul nu s-a putut desfăşura, aşa cum era prevăzut
iniţial, între 5 – 11 mai, unele dintre evenimente fiind organizate online şi
anumite părţi ale programului amânate.
Debutul
în regie al directorului de imagine Tudor Platon, documentarul Casa cu
păpuşi/ House of Dolls, va avea premiera internaţională la
Sarajevo International Film Festival, care se desfăşoară în perioada 14-21
august. Producţia a fost inclusă în competiţia de documentare în cadrul celei
de-a 26-a ediţii a evenimentului. Casa cu Păpuşi este o incursiune
într-un univers special, vacanţa anuală a unor femei de 70 de ani. Departe de
bărbaţi şi de lumea dezlănţuită, Cica, Nana şi prietenele lor se izolează
voluntar într-o vilă de pe Valea Oltului. Împreună, împletesc pofta de viaţă cu
amintirile, melancolia cu veselia, bârfele cu bancurile. Totul pentru a
întreţine iluzia că pentru ele timpul nu a trecut şi că sunt aceleaşi fete
tinere, frumoase şi îndrăgostite din urmă cu 50 de ani, se arată în prezentarea
peliculei.
Lucrătorii români care muncesc în Germania în industria cărnii vor semna, de anul viitor, contracte de muncă direct
cu angajatorii germani, şi nu cu intermediarii forţelor de muncă, a
transmis, joi, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, pe o rețea de socializare.
Imediat după discuţiile purtate cu ocazia deplasării
mele în Germania în luna mai, ministrul Heil s-a implicat în pregătirea (între
timp şi adoptarea) unor schimbări ambiţioase în legislaţia germană a muncii, în
primul rând, prin întărirea responsabilităţii angajatorilor faţă de angajaţi.
În industria cărnii se lucra prin intermediari, folosindu-se contracte de
antrepriză. Se vor schimba lucrurile; de la 1 ianuarie – cetăţenii străini
inclusiv românii vor avea contract de muncă individual direct cu angajatorul,
proprietarul firmei astfel acesta fiind direct responsabil de condiţiile de
muncă ale tuturor angajaţilor, a scris ministrul muncii.
Ministrul Muncii a pus accent și pe problema orelor de muncă
Mulţi dintre românii care lucrează în străinătate îmi
scriu despre faptul că nu le este respectat programul de muncă din contractele
de muncă. În Germania se va introduce un control strict al programului de
muncă. Evidenţa orelor de muncă se va ţine electronic. S-a început în industria
cărnii. Este bine şi pentru angajator pentru că are o evidenţă strictă a prezenţei
la serviciu, dar mai ales pentru angajaţi pentru că vor putea evalua la finalul
lunii sau la finalul contractului, după caz care este toată activitatea depusă
şi care sunt drepturile salariale cuvenite mai ales în situaţia în care
efectuează ore suplimentare, a precizat Violeta Alexandru.
Ministrul român al Muncii a discutat cu omologul german și despre stabilirea unor standarde minime în privința condițiilor de cazare
Va creşte numărul de controale cu o atenţie aparte cu
privire la condiţiile de cazare şi la cele de muncă. Ştiu din România – în prea
multe situaţii, legislaţia e bună, punerea ei în practică este marea provocare.
Discutăm împreună despre stabilirea unor standarde minime în privinţa
condiţiilor de cazare, aspecte ce urmează a fi verificate de instituţiile de
control. Rămân la părerea că este responsabilitatea primordială a părţilor
semnatare ale unui contract (angajat şi angajator) să agreeze asupra condiţiile
contractuale. Aici adresez, din nou, un apel, către toţi românii care pleacă în
străinătate, să citească contractul înainte de plecarea spre locul de muncă, să
se asigure că sunt clare condiţiile de: plată salariu, acoperire a costurilor
de cazare şi masa, plată transport repatriere inclusiv, dacă doresc să specific
acest lucru, pentru condiţiile în care, din cauze neimputabile lor, doresc să
rezilieze acel contract. Pentru a preîntâmpina orice problemă, am ridicat în
discuţie posibilitatea discutării unui contract cu standarde minimale care să
determine cele două părţi să nu mai omită să clarifice, de la începutul
colaborării, aceste aspecte importante, invocate des în ultima vreme, a
precizat Violeta Alexandru.
Potrivit recomandărilor transmise de ministrul Muncii, cererea de pensie se depune în localitatea de domiciliu sau de reşedinţă a solicitantului, fie că este în România sau într-un stat al Uniunii Europene.
Paşi pentru deschiderea dosarului de pensie comunitară: 1. Cererea de pensie se depune de regulă la instituţia competentă din raza de domiciliu sau de reşedinţă sau în baza unei procuri speciale, în România, dacă aveţi domiciliul valabil aici. Documentele depuse împreună cu cererea dvs. pentru o pensie comunitară vor fi trimise către instituţia omoloagă din ţara unde aţi lucrat, de către instituţia din România, pentru a se deschide dreptul la pensie comunitară. Schimbul de informaţii între state privind vechimea în muncă se face prin intermediul formularului E205. Instituţiile comunică între ele acest formular, a notat Violeta Alexandru pe Facebook.
Ministrul Muncii le-a recomandat lucrătorilor români ca în momentul deschiderii dosarului de pensie comunitară să se asigure că deţin toate actele necesare, în special cele cu privire la limita de vârstă.
În momentul în care vă decideţi să deschideţi dreptul de pensie şi mergeţi la instituţia de pensii din ţară sau din străinătate, în funcţie de locul în care aveţi reşedinţa, asiguraţi-vă că aveţi toate documentele necesare. De exemplu, pentru limită de vârstă sunt necesare: carnetul de muncă (original şi copie)/alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată; actele de stare civilă ale solicitantului: BI/CI, certificat de naştere şi de căsătorie (original şi copie); livretul militar (original şi copie); diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi; dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate; adeverinţa privind sporurile cu caracter permanent (cf. legii/contractului colectiv/individual de muncă (original); adeverinţa privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite şi speciale, în original. Atenţie, angajatorul trebuie să fie achitat contribuţii suplimentare pentru aceste grupe; documente din care să reiasă perioada de lucru şi locul de muncă în străinătate, a explicat Violeta Alexandru.
În Parlamentul de la București se înmulţesc iniţiativele
politice îndreptate de opoziţie la adresa Guvernului. După moţiuni simple adoptate în Parlament împotriva
miniştrilor Finanţelor, Agriculturii, Internelor şi Educaţiei, marți, Senatul a
aprobat o astfel de moţiune și la adresa ministrului muncii, Violeta Alexandru,
cu 76 de voturi pentru şi 28 împotrivă. PSD, inițiatorul acesteia, reproşează
ministrului muncii, între altele, că Ordonanţa de Urgenţă privind şomajul
tehnic şi măsurile legate de acordarea de ajutoare diverselor categorii
vulnerabile a fost prost redactată, fiind nevoie de modificarea ei de mai multe
ori.
Violeta Alexandru a fost criticată şi pentru modul în care a reorganizat
serviciile din subordinea ministerului, dar şi pentru gestionarea situaţiei
românilor plecaţi la muncă în străinătate. Totodată, PSD susţine că ministrul
muncii nu are soluţii pentru creşterea pensiilor, a alocaţiilor pentru copii şi
nici pentru românii întorși acasă. Radu Oprea, senator PSD: Nu
v-aţi ocupat ca nivelul de trai al românilor să nu scadă cu 10%. Nu aveţi nici
un proiect prin care cei peste un milion de români întorşi în ţară de la
declanşarea pandemiei să rămână şi să muncească acasă.
La rândul său,ministrul Muncii a respins acuzaţiile aduse în moţiune, despre care a
spus că este plină de minciuni şi neadevăruri și reprezintă o sfidare la adresa
oamenilor care muncesc cinstit. Oficialul
a declarat că de la începutul stării de urgenţă au fost verificaţi 4.000
de angajatori, aplicându-se amenzi de peste 4 milioane de lei pentru muncă
nedeclarată (peste 830 de mii de euro).
Totodată, Violeta Alexandru spune că
tratează pensionarii cu respect și că va reduce la zero numărul dosarelor
aflate în recalculare. Oficialul a mai precizat că la Casa de Pensii erau multe
probleme, iar oamenii aşteptau de mult timp decizii de pensionare.Violeta
Alexandru: Aţi ştiut de toate aceste lucruri şi nu v-a păsat. Am
muncit enorm, ca să reduc substanţial numărul dosarelor cu termen întârziat în
emiterea deciziilor şi în deciziile de recalculare.
Cât privește
lucrătorii români din străinătate, Violeta Alexandru a anunţat că se află în
dezbatere publică un proiect de lege cu măsuri mai sigure pentru românii care
pleacă la muncă în afara graniţelor.Activitatea ministrului a
fost criticată şi de senatorii ALDE, UDMR, dar şi de neafiliaţii de la PMP şi
PRO România, care i-au cerut demisia. PNL şi USR au votat împotriva moţiunii.Trebuie menționat, însă, că adoptarea
moţiunii simple nu implică demiterea ministrului Muncii.
Ministrul
Afacerilor Interne, Marcel Vela, şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii la
Bucureşti, Adrian Zuckerman, au avut o întrevedere în cadrul căreia au
discutat, printre altele, despre parteneriatul strategic şi Programul Visa
Waiver.
Cei doi oficiali au vorbit despre colaborarea dintre România şi SUA în
contextul pandemiei de COVID-19, despre combaterea criminalităţii şi au
subliniat necesitatea intensificării relaţiilor în conformitate cu direcţiile principale
stabilite prin Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul
21, care reprezintă un obiectiv prioritar al Guvernului de la Bucureşti.
Ministerul de Interne precizează că Marcel Vela a reafirmat determinarea
autorităţilor române de a continua eforturile pentru includerea ţării noastre
în programul Visa Waiver, care le-ar permite românilor să călătorească în SUA
fără să aibă nevoie de viză.
În prezent, România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru
sunt singurele statele membre ale Uniunii Europene care încă nu sunt cuprinse
în Visa Waiver. Pentru a putea accede la program, Congresul SUA trebuie să se
pronunţe în acest sens sau rata de refuz a acordării vizelor în statele
candidate trebuie să fie mai mică de 3%. Potrivit Ministerului de Externe, în
România rata de refuz a scăzut de la 11,76% în 2017 la 10,44% în 2018 şi la
9,11% anul trecut.
Condiţiile
de cazare şi de masă pentru sezonierii români din Germania vor fi temeinic
verificate în toate fermele, a declarat ministrul Muncii, Violeta Alexandru.
În abatoarele din Germania, românii vor avea contracte semnate cu
contractori oficiali şi nu cu subcontractori, având astfel o protecţie sporită.
Fiecare oră de muncă va fi înregistrată într-un sistem electronic care va ţine
evidenţa tuturor orelor zilnice şi săptămânale, evitând neînţelegerile pe
această temă, a spus ministrul.
Alexandru a explicat că, urmare a
discuţiei pe care a avut-o cu omologul german Hubertus Heil, toate fermele au
obligaţia să aibă un contract colectiv încheiat cu un furnizor de servicii de
sănătate care să asigure o minimă asistenţă medicală tuturor angajaţilor. Şefa
de la Muncă a afirmat, totodată, că l-a convins pe ministrul german să schimbe
legislaţia pentru ca românii să aibă condiţii de muncă mai bune şi că lansează
în dezbatere publică un proiect de lege care reglementează plecările la lucru
în străinătate.
Violeta Alexandru a subliniat faptul că România este, în
prezent, conectată la toţi decidenţii politici importanţi din Uniunea
Europeană şi se află la masa discuţiilor cu aceştia.
Oficialul român a efectuat, în luna mai, o vizită de lucru în Germania, unde
s-a întâlnit cu sezonieri români şi a avut o serie de discuţii atât cu
ministrul federal al Muncii, cât şi cu cel al Alimentaţiei şi Agriculturii.
Alţi
10 români angajaţi la un abator din localitatea germană Birkenfeld, unde a fost
depistat un focar de SARS-CoV2, au fost confirmaţi ca infectaţi, informează
Ministerul Afacerilor Externe. În urma celei de-a 3-a runde de testare a celor
750 de persoane care anterior primiseră rezultat negativ, au fost depistate 16
cazuri noi de contaminare, între care şi cei 10 conaţionali. MAE precizează că,
în total, 23 de lucrători ai abatorului se află în carantină.
Ministerul român
transmite că o echipă formată din reprezentanţi ai serviciilor de sănătate
publică, sanitar-veterinare şi experţi
ai autorităţilor locale şi districtuale, au inspectat spaţiile companiei de
prelucrare a cărnii pentru a verifica şi evalua modul de aplicare şi eficienţa
noilor măsuri de combatere a răspândirii COVID-19. MAE reaminteşte că un
cetăţean român angajat în cadrul aceleiaşi companii a decedat pe 20 mai ca
urmare a infectării cu noul coronavirus şi că angajatorul a efectuat
demersurile necesare pentru repatrierea trupului acestuia şi a achitat
cheltuielile aferente.
Consulatul General al României la Stuttgart a anunţat
totodată că, până în prezent, nu a primit solicitări de asistenţă din partea
românilor afectaţi, dar că menţine legătura cu autorităţile locale şi cu firma
angajatoare pentru a se asigura că drepturile acestora sunt respectate şi că le
sunt create condiţiile sanitare necesare în contextul pandemiei.
166
de români au fost aduşi în ţară din Marea Britanie cu o cursă aerienă specială
operată de compania Tarom, informează Ministerul Afacerilor Externe. Printre
cetăţenii repatriaţi se regăsesc studenţi, personal navigant, cazuri medicale
şi persoane care se aflau în imposibilitatea de a-şi prelungi şederea pe
teritoriul Regatului Unit. Zborul Bucureşti-Londra-Bucureşti a permis totodată
întoarcerea acasă a trei cetăţeni britanici care se aflau pe teritoriul
României.
MAE precizează că repatrierile fac parte din demersurile întreprinse
alături de ministerul Transporturilor şi cel de Interne pentru înlesnirea
revenirii în ţară a românilor care au fost afectaţi de măsurile de restrângere
a transportului aerian adoptate în contextul gestionării pandemiei de COVID-19.
Centrala de la Bucureşti subliniază de asemenea importanţa verificării cu
atenţie a informaţiilor postate pe site-ul său mae.ro, respectiv pe paginile de
internet ale misiunilor diplomatice şi ale oficiilor consulare ale României.
Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, i-a asigurat pe românii care au ieşit la pensie în străinătate că, în curând, nu vor mai fi nevoiţi să aştepte o perioadă îndelungată calcularea pensiilor. Pentru cei care au ieşit la pensie în străinătate, îi asigur că vine curând ziua în care nu vor mai aştepta cu anii pentru calcularea pensiilor lor. Sunt ani de când drepturile acestor oameni sunt tratate cu superficialitate. Şi cu veşnice scuze pentru a explica cum nu se poate. Ba se poate. Indiferent de câtă rezistenţă întâmpin, voi face sistemul să vă respecte, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
Şefa de la Muncă a precizat că, în urmă cu două luni, a dat ordin Caselor de Pensii să recupereze întârzierile care pot fi recuperate. Ea a explicat că unele întârzieri se datorează şi autorităţilor competente din statele partenere şi a promis că va relua discuţiile cu instituţiile din Italia, Spania şi nu numai, de îndată ce aceste ţări trec de perioada critică în combaterea pandemiei de COVID-19. Cu prilejul Zilei Românilor de Pretutindeni, sărbătorită pe 31 mai, Violeta Alexandru le-a mulţumit conaţionalilor din afara graniţelor care îşi învaţă copiii să vorbească româneşte sau care îi ajută să nu uite limba română.
1.066 de români din afara ţării s-au înregistrat pe portalul www.votstrainatate.ro pentru a participa la alegerile parlamentare programate în acest an, a anunţat Autoritatea Electorală Permanentă. Dintre aceştia, 731 au optat pentru votul prin corespondenţă, iar 335 pentru cel clasic, la urne. AEP precizează că, potrivit legislaţiei în vigoare, procedura de înscriere ca alegător în străinătate a început la 1 aprilie şi se va încheia odată cu expirarea a 15 zile de la data începerii perioadei electorale.
Preşedintele Autorităţii, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, le recomandă conaţionalilor din străinătate să opteze cu încredere pentru votul prin corespondență, ca modalitate sigură şi comodă de exprimare a voinţei electorale, fără cozi, fără deplasări, fără costuri și fără riscuri, mai ales în contextul incertitudinilor legate de evoluția pandemiei de COVID-19. Autoritatea Electorală Permanentă precizează că toate informațiile privind înscrierea şi alegerea uneia dintre cele două variante de vot sunt disponibile pe portalul votstrainatate.ro, iar românii care au întrebări sau vor să facă sesizări legate de procedură se pot adresa instituţiei la adresa de e-mail contact@votstrainatate.ro.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a anunțat încheierea perioadei de evaluare a proiectelor depuse în prima sesiune de finanțare nerambursabilă, aferentă anului 2020. Lista proiectelor aprobate, a celor respinse, a punctajelor obţinute şi a sumelor alocate poate fi consultată pe site-ul instituţiei www.dprp.gov.ro. Instituţia precizează că motivele de respingere a proiectelor le vor fi comunicate solicitanților numai la cererea acestora, în termen de 10 zile lucrătoare de la afișarea rezultatelor. DRP recomandă transmiterea eventualelor contestații prin intermediul poştei electronice, la adresa proiecte@dprp.gov.ro, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data comunicării rezultatelor. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni informează totodată că rezultatele contestațiilor vor fi publicate pe site-ul amintit, la secțiunea Finanțare.
Asociația Românilor din Italia le cere autorităţilor de la Bucureşti deschiderea urgentă a cât mai multor legături aeriene pe relația cu țările unde sunt comunități de români. Copiii români din străinătate petrec vacanța de vară în România alături de bunici şi membri dragi ai propriilor familii. Anul acesta, mai mult ca oricând, se simte nevoia de reîntoarcere acasă, transmite Asociaţia într-un comunicat de presă. Reprezentanţii ARI spun că, în mod tradiţional, toate avioanele care plecau din Italia spre România în această perioadă erau pline de copii care reveneau acasă, fenomen care, potrivit acestora, se va întâmpla și anul acesta negreșit.
ARI consideră că, în cazul în care Guvernul nu le va oferi posibilitatea să se revină acasă cu cel mai rapid și sigur mijloc de transport, românii vor asalta vămile rutiere şi îşi vor pune vieţile în pericol pe traseele terestre. În acest context, şeful Asociaţiei, Eugen Terteleac, solicită redeschiderea de îndată a curselor aeriene, nu începând cu data de 20 iunie, aşa cum este programat. În Italia, ţară care găzduieşte o comunitate de români de peste 1,2 milioane, anul şcolar s-a încheiat pe 2 iunie.
Guvernul
de la București a adoptat proiectul de Ordonanță de Urgență care prevede, între
alte măsuri economice pentru angajați și angajatori, și ca o parte din salariu
să fie plătit de stat pentru cei care revin din șomaj tehnic de la 1 iunie. Atfel,
statul va suporta, timp de trei luni, o parte din cheltuielile cu salariile,
respectiv, 45% din salariul de bază brut, dar nu mai mult de 45% din câştigul
salarial mediu brut la nivel naţional. Obligaţia angajatorului este să menţină
locurile de muncă respective cel puţin încă șase luni. Vor fi identificate,
totodată, domeniile de activitate care rămân afectate şi după 1 iunie şi unde
şomajul tehnic va fi în continuare susţinut de stat. Ministrul Muncii, Violeta
Alexandru, a subliniat că toate acele entităţi care nu îşi pot relua
activitatea vor fi susţinute, în continuare, atât timp cât închiderea
activităţii este solicitată de către autorităţi. Ministrul
spune că,deşi au fost unele probleme,
cererile pentru şomajul tehnic şi efectuarea plăţilor au fost gestionate în
general bine până acum.
Violeta Alexandru: Prin comparaţie cu alte ţări membre UE
în legătură cu care m-am informat, constat că România a gestionat eficient
acest proces de procesare a cererilor pentru şomaj tehnic şi de efectuare a
plăţilor. Sunt diverse lucruri punctuale, sunt şi disfucţionalităţi, ici şi
colo, dar părerea mea este că ne-am mişcat relativ bine şi că rezultatele s-au
văzut în efectuarea efectivă a plăţilor. Suntem în plin proces de pregătire a
plăţilor pentru luna mai, la începutul lunii iunie se pot depune pentru luna
mai şi toată lumea este pregătită să efectueze plăţile.
Ministerul
Muncii a anunţat că aproape 430.000 de contracte de muncă au încetat de la
declararea stării de urgenţă, pe 16 martie, până în prezent. Dintre aceste
contracte, majoritatea sunt din industria prelucrătoare, comerţul cu amănuntul,
repararea autovehiculelor şi motocicletelor, precum şi construcţii. Alte
aproape 600 de mii de contracte de muncă au fost suspendate. Să mai spunem că,
potrivit Institutului Național de Statistică, rata şomajului în România a
crescut în luna martie la 4,6%, de la 3,9 procente în februarie, din cauza
efectelor pandemiei de COVID-19 asupra sectorului economic. Iar agenţia de
evaluare financiară Fitch anticipează că șomajul în România se va dubla în
acest an față de anul trecut, deci ar urma să urce la 8%, de la un minim
istoric de 3,9%, ca urmare a pierderii locurilor de muncă din cauza pandemiei.
Aceasta ar fi cea mai mare creştere a șomajului înregistrată vreodată într-un
singur an – mai arată analiza agenției de rating.
De la starea de urgență, la starea de alertă
După două luni de stare de urgență din cauza
pandemiei de Covid-19, în România s-a trecut, pentru 30 de zile, la starea de
alertă. Executivul monocolor liberal de la București a adoptat o hotărâre în
acest sens, care a mers, apoi, în Legislativ, unde a fost votată. Astfel,
Guvernul și-a asigurat toate pârghiile şi instrumentele legale necesare,
inclusiv amenzile, pentru a apăra sănătatea şi viaţa oamenilor, după cum declara
premierul Ludovic Orban.
Între altele, în spaţiile publice închise, în cele
comerciale, la locul de muncă, precum şi în mijloacele de transport în comun
purtarea măştii este obligatorie. Sunt interzise mitingurile, demonstraţiile,
procesiunile, concertele sau formarea, în interiorul localităților, a
grupurilor mai mari de trei persoane. Totodată, deplasarea în afara
localităţilor este permisă doar pentru anumite motive şi cu completarea, în
principal, a unei declaraţii pe proprie răspundere. În urma amendamentelor
depuse în Parlament s-a decis, în egală măsură, ca Executivul să pună la
dispoziţia autorităţilor publice locale măşti de protecţie pentru persoanele
defavorizate. Guvernul a decis, ulterior, prin ordonanţă de urgenţă, că 2,3
milioane de astfel de persoane vor primi câte 50 de măşti.
Românii și starea de alertă
Românii au trecut, aproape cu entuziasm, de la
starea de urgență la cea de alertă, mai puțin restrictivă. Oamenii au început
să iasă din locuințe încă din primul moment al relaxării mult așteptate,
parcurile, de pildă, devenind neîncăpătoare. Pe rețelele de socializare au
devenit virale, imagini din parcul bucureștean Herăstrău, unde mulţi tineri au
participat la o petrecere fără să păstreze distanţa fizică și nici să poarte
măști. Aglomerație mare s-a creat și în vămile din vestul României, atât pe
sensul de intrare în țară, cât și de ieșire. Cozile formate de autovehicule
s-au întins pe kilometri întregi.
Pe de o parte, mulți români au ales să vină
în țară, pe de alta, aproape la fel de mulți pleacă la muncă, în Europa. Viața
religioasă în comun a fost reluată, și ea, după două luni în care slujbele,
inclusiv cele de Paște, au fost săvârșite fără enoriași. În fine, prima zi de
relaxare a adus și primul protest la care au participat, în fața sediului
Guvernului, sute de persoane. Nemulțumirile lor au fost legate de încălcarea
repetată a Constituției de către decidenți, de bâlbele și erorile în
gestionarea crizei sanitare și economice actuale sau de amenzile imense, multe
abuzive, din timpului stării de urgență.
Economia României, încotro?
Chemat, săptămâna aceasta, la ʺOra Guvernuluiʺ din
Camera Deputaților, premierul Ludovic Orban a declarat că Guvernul pregăteşte
un plan de reconstrucţie economică post-pandemie, confortat – a precizat el -
de faptul că România are cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană
în primul trimestru al acestui an. Opoziția parlamentară crede, dimpotrivă, că
politica economică guvernamentală denotă lipsă de soluții. Un duș rece a venit și
de la Bruxelles.
În recomandările sale economice pentru România, Comisia
Europeană spune că, dacă sunt menţinute actualele politici, deficitul bugetar
al ţării va fi de minus 9,2% din PIB anul acesta, de minus 11,4% anul viitor şi
că se va instala recesiunea economică. Comisia recomandă, între altele, sprijin
sub formă de lichidităţi pentru economie, de care să beneficieze în special
IMM-urile şi lucrătorii independenţi, precum și extinderea măsurilor de
protecţie socială. Consiliul UE a aprobat, deja, un regulament care va pune în
practică aşa-numitul program SURE, prin care Bruxelles-ul sprijină măsurile de
ocupare a forţei de muncă gândite de guvernele europene. Potrivit Ministerului
Muncii, până la data de 21 mai, în România, peste 600 mii de contracte de muncă
erau suspendate și aproape 400 de mii încetate.
Muncitori români printre străini
Ministrul Muncii Violeta Alexandru a discutat, la
începutul acestei săptămâni, la Berlin, cu omologul federal, Hubertus Heil, și
cu ministrul german al Alimentaţiei şi Agriculturii, Julia Klockner, despre
situația lucrătorilor sezonieri români. Violeta Alexandru i-a încurajat pe
muncitori să facă sesizări când le sunt încălcate drepturile. Iar Hubertus Heil
a recunoscut că infecţia în masă cu noul coronavirus, precum cea din unele
abatoare germane unde lucrează români, este inacceptabilă și că muncitorii
români trebuie să aibă acelaşi drept la protecţie socială, securitate şi
sănătate în muncă precum cei germani.
Miniștrii Alexandru și Heil au semnat o
declaraţie comună de intenţie privind intensificarea cooperării în domeniul
pieţei muncii şi al politicilor sociale. În plină pandemie de Covid-19,
numeroși români au ales să părăsească țara pentru a munci peste hotare, în
special în agricultură. În jur de 30 de mii de oameni s-au deplasat, în
ultimele două luni, în vestul Europei. Este emblematică noaptea de 8 spre 9
aprilie, când, în plină stare de urgență, circa 2 mii de oameni au plecat în
Germania, la cules de sparanghel. Odată ajunși acolo, ei s-au plâns de condiții
grele de viață și de muncă. Nu e clar nici până astăzi dacă plecarea oamenilor
a fost înlesnită de autorități sau dacă mii de persoane s-au organizat pe cont
propriu cu autobuze și avioane charter şi au plecat, într-o singură noapte, de
la Suceava, aflată în carantină, în Germania.
Coronavirus en Roumanie – En Roumanie, le nombre de cas dinfection par le nouveau coronavirus sélevait vendredi à un peu plus de 17.700. 200 patients se trouvent actuellement aux soins intensifs et 1.159 personnes sont décédées depuis le début de la pandémie de Covid-19. Le nombre de décès liés au coronavirus a constamment baissé cette semaine, de 200, rapportés chaque jour, à 8, enregistrés ce vendredi. Une régression progressive a également été constatée pour ce qui est du nombre de personnes en quarantaine. Divisé par trois depuis lundi, ce nombre était de moins de 9 mille personnes, en ce début de week-end. Par ailleurs, on a maintenu un rythme de près de 10.000 tests de dépistage par jour et les personnes guéries ont été plus nombreuses que les nouvelles personnes déclarées contaminées. Sur les plus de 17.700 cas confirmés, environ 10.800 personnes se sont remises de la Covid-19, soit un taux de 61%. Lévolution de la pandémie de COVID-19 sinscrit dans une courbe descendante, mais on ignore pour linstant les conséquences du relâchement des restrictions survenu à la fin de la semaine passée, précise le ministre de la Santé, Nelu Tataru. Il a expliqué que les symptômes peuvent apparaître de deux à dix jours après linfection. Ce nest quà partir du 11e jour que lon pourra dire si oui ou non une transmission communautaire du coronavirus a eu lieu ou bien que la situation ayant été bien gérée, on peut passer à une autre étape de relâchement, a encore déclaré le ministre.
Frontières – Huit points de passage frontaliers sont opérationnels à la frontière ouest de la Roumanie, du point de vue des formalités de contrôle à lentrée et à la sortie du pays, tant pour les personnes que pour les marchandises, a fait savoir vendredi lInspection générale de la Police aux frontières. Ces derniers jours, le trafic très intense à la frontière roumano-hongroise sest traduit par de très longs temps dattente. Les formalités aux postes frontières durent plus longtemps en cette période à cause du tri épidémiologique. L effectif des personnel douaniers a été augmenté et des terminaux mobiles ont été mis en place pour le contrôle des voyageurs qui se déplacent à pied.
Défense – La Stratégie nationale de défense de la Roumanie sur les 4 ans à venir dominera lagenda de la réunion du Conseil suprême de défense du pays qui aura lieu en visioconférence spéciale, le mercredi 27 mai. A lordre du jour de la réunion figurent aussi des sujets tels que les forces armées roumaines qui peuvent être affectées en 2021 à différentes missions et opérations à létranger, ainsi que le programme relatif à la transformation, au développement et à la dotation de larmée à lhorizon 2026. Les participants à la réunion du Conseil suprême de défense du pays examineront également des thèmes dactualité relevant de la sécurité nationale, est-il précisé dans un communiqué de lAdministration présidentielle de Bucarest.
Abattoirs – Les autorités allemandes ont fait connaître vendredi leur décision de fermer labattoir de Dissen (nord) pour au moins deux semaines, suite à la découverte dun foyer dinfection au coronavirus. Selon le ministère des Affaires étrangères de Bucarest, au moins 47 Roumains qui travaillent dans cet abattoir ont été contaminés. Antérieurement, le ministre allemand de lEmploi, Hubertus Heil, avait annoncé le durcissement des règles dans les abattoirs, interdisant les contrats de sous-traitance des activités de transformation de la viande, après que plus de 600 salariés de cette industrie aient été infectés par le nouveau coronavirus. Cette semaine, la ministre roumaine du Travail, Violeta Alexandru, a déclaré pour Reuters que lactuelle crise sanitaire devait mener à une nouvelle approche des conditions dans lesquelles certains ressortissants dEurope de lest travaillent dans les fermes et dans lindustrie alimentaire dOccident, vu lapparition des foyers dinfection au nouveau coronavirus dans les abattoirs allemands.
Traité – La Roumanie comprend la position des Etats-Unis et fera des efforts en vue dune approche unitaire et ferme au niveau de lOTAN, censée déterminer la Russie à revenir, dici six mois, à lapplication complète du traité Ciel ouvert, a déclaré, vendredi, le chef de la diplomatie de Bucarest, Bogdan Aurescu, à lambassadeur américain Adrian Zuckerman. Ce dernier a transmis les remerciements de Washington pour la réaction et lapproche de la Roumanie et proposé de maintenir un dialogue rapproché sur ce thème. Ces déclarations surviennent après la décision de Washington de se retirer du traité international Ciel ouvert, qui permet de vérifier les mouvements militaires et les mesures de limitation des armements des 35 pays signataires, dont la Roumanie. Le président Donald Trump avait annoncé jeudi ce retrait, en affirmant que la Russie navait pas respecté le traité. « Tant quelle ne le respectera pas, nous nous retirerons » a déclaré le président américain.
Accident- Le ministère des Affaires étrangères de Bucarest confirme que lambassadeur de Roumanie en Chine a été impliqué dans un accident de la route sans victimes, qui fait lobjet dune enquête en cours. Le ministère précise que pas un renseignement supplémentaire ne peut être fourni à ce stade de lenquête. Selon les médias, il y a quelques semaines, lambassadeur Vasilică Constantinescu aurait conduit en état débriété et provoqué un accident de voiture, à Pékin.
Météo – Il fera beaux mais froid pour cette période de lannée. Il pleuvra sur le sud et le sud-est du territoire. Les températures maximales s‘étaleront entre 14° et 24°.
Ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, și Inspectorul general de stat, Mihai Nicolae Ucă, au făcut, între 18 – 20 mai 2020, o vizită de lucru în Germania, pentru a verifica condiţiile românilor care muncesc ca lucrători sezonieri în agricultură.
La 24 de ore după discuţiile pe care le-am avut au şi venit primele decizii în Guvernul german, Astfel că de la 1 ianuarie 2021 în industria cărnii la nivelul angajatorilor din acest domeniu nu se va mai lucra prin subcontractori, a subliniat Violeta Alexandru.
Regimul de protecţie socială pe care îl ofereau subcontractorii, prin comparaţie cu contractorul principal, era diferit. Ministrul Muncii şi-a asumat o asemenea schimbare, iar de la începutul anului viitor se vor vedea schimbări importante pentru condiţiile de muncă din abatoare. Este vorba despre obligaţia care le-a fost conferită contractorilor de a notifica autorităţile cu privire la condiţiile de cazare şi de transport pentru muncitorii din străinătate, pentru cei care lucrează în aceste abatoare.
S-a instituit obligaţia marcării digitale a orelor de lucru pentru evitarea oricăror neînţelegeri cu privire la acest aspect. Există în practică, lucru constatat de mine, anumite nemulţumiri din partea românilor noştri care ţin o anumită evidenţă a timpului de lucru şi care, spun dânşii, nu ar coincide fidel cu situaţia pe care o au angajatorii.
Pentru eliminarea oricăror neînţelegeri pe acest subiect, de la începutul anului viitor, va fi obligatorie marcarea digitală a orelor de lucru. Până atunci, prin implicarea activă a asociaţiilor industriilor de profil, se vor folosi aceste recomandări pentru a genera cadrul necesar în vederea luării deciziilor de la începutul anului viitor, a declarat ministrul muncii de la București.
Violeta Alexandru a spus că omologul său a anunţat că va intensifica controalele la nivelul angajatorilor din Germania, atât în industria cărnii cât şi în agricultură, cele două domenii principale care au făcut obiectul mai multor informaţii de presă în ultima perioadă, în legătură cu relaţiile angajatori-angajaţi.
Se efectuează controale, dar ritmul lor va fi mult accelerat, ca urmare a sesizărilor pe care le-am făcut şi pe care le-aţi făcut dumneavoastră, românii, urmând ca între mine şi domnia sa (ministrul german al Muncii, n.r.) să existe un dialog constant în viitoarea perioadă, pentru a mă informa asupra rezultatelor acestor verificări. Nu în ultimul rând, fac precizarea că ministrul m-a asigurat că va acorda o atenţie sporită condiţiilor de sănătate ale românilor.
Am convenit împreună că va dispune verificări cu privire la contractul general pentru asigurarea serviciilor medicale pentru toţi angajaţii din agricultură, respectiv industria cărnii şi că, în funcţie de aceste verificări, mă va informa în consecinţă.
Contractul general pentru asigurarea serviciilor medicale asigură un pachet minimal de servicii, urmând ca în situaţia în care un angajat, un român, care lucrează în fermă sau în abator şi care are din păcate o situaţie de infectare cu Corona, să fie preluat de instituţiile medicale din Germania, a mai precizat Violeta Alexandru.
Potrivit ministrului Muncii, condiţiile de muncă sunt decente la multe dintre fermele, respectiv abatoarele din Germania. Am vorbit direct cu românii. Sunt oameni care merg de 7-8 ani în Germania să lucreze şi care mi-au spus că sunt trataţi decent, cu respect. Îşi primesc banii la timp, au condiţii decente de cazare, condiţii aferente activităţii pe care o desfăşoară, respect din partea angajatorilor şi că nu se regăsesc în mesajul public transmis de o parte de clasa politică din România, că sunt exploataţi de angajatorii Germania.
Violeta Alexandru a subliniat că a avut o serie de discuţii în ferme, unde a văzut condiţii decente, dar și că anumite aspecte ar putea fi îmbunătățite.
Eu nu pot să pun o etichetă asupra angajatorilor germani cum că ar exploata cetăţeni români sau ar exploata cetăţeni străini în activităţile specifice pentru că nu este adevărat. Am văzut condiţii decente şi am văzut condiţii care pot fi îmbunătăţite. De aceea, unul din lucrurile cu privire la care am fost recunoscătoare ministrului Muncii din Germania, domnul Hubertus Heil, a fost legat de afirmaţia pe care şi-a asumat-o şi a făcut-o în spaţiul public şi, anume, că este jenat de condiţiile din unele ferme şi că se va implica personal şi prin echipa pe care o coordonează pentru ca acestea să fie îmbunătăţite.
O asumare la acest nivel, în urma dialogului pe care l-am avut, arată că între Guvernul României, Ministerul Muncii şi Guvernul Germaniei prin Ministerul de resort există în acest moment o atenţie concentrată pe condiţiile de muncă ale celor care lucrează în Germania, în primul rând pentru românii noştri pentru că, fără falsă modestie, practic, acest subiect a fost adus în atenţia publică din Germania, ca urmare a vizitei pe care am organizat-o, respectiv ca urmare a consistenţei dialogului pe care l-am avut.
Confrontés à un manque de travailleurs saisonniers, notamment dans le contexte de la pandémie de Covid-19, les fermiers et autres employeurs des pays occidentaux cherchent la solution en Roumanie. Ici, les autorités ont permis le départ, malgré la fermeture des frontières, de plusieurs vols charter remplis de saisonniers. Destination : l’Europe Occidentale. La peur du virus n’a pas empêché les Roumains de continuer à partir travailler à l’étranger. L’attrait des pays comme l’Allemagne ou le Royaume-Uni est simple à expliquer : des salaires plus rémunérateurs qu’au pays.
Récemment, la ministre du Travail de Bucarest, Violeta Alexandru, s’est rendue en Allemagne pour rencontrer des saisonniers roumains et voir sur place leurs conditions de travail. Sa visite faisait suite à des protestations où les ressortissants roumains réclamaient des conditions de travail impropres et des salaires impayés. Tous les citoyens roumains ayant travaillé pour la ferme de Bornheim, en Allemagne, ont reçu leurs droits salariaux dus restants, vient d’annoncer le ministère des Affaires étrangères de Bucarest, saisi par les travailleurs en question. Maintenant, une partie d’entre eux disent vouloir rentrer en Roumanie et ont demandé assistance pour le rapatriement. Pour ce qui est de ceux qui souhaitent rester en Allemagne, les autorités roumaines s’engagent à les soutenir pour trouver un autre emploi.
« Les conditions de travail dans les fermes allemandes sont tout à fait correctes, mais il est évident qu’il y a aussi des choses à corriger ou à améliorer. Au-delà des conditions de travail, j’ai demandé expressément qu’un minimum de protection médicale soit assuré aux travailleurs roumains en cette période de pandémie », a déclaré la ministre du Travail, Violeta Alexandru. Et de préciser que les employeurs seraient tenus d’informer les autorités quant aux conditions de travail, de transport et d’hébergement des salariés. De son côté, l’Allemagne souhaite interdire aux transformateurs de viande d’embaucher des ressortissants étrangers par des intermédiaires, après qu’une centaine de travailleurs, des Roumains pour la plupart, ont contracté le nouveau coronavirus sur leur lieu de travail. Les autorités allemandes promettent aussi plus d’inspections chez les transformateurs de viande.
Dans le même temps, une situation quelque peu similaire semble surgir aux Pays-Bas. Le ministère des Affaires étrangères de Bucarest, par l’intermédiaire de l’Ambassade de Roumanie aux Pays-Bas, s’est autosaisi par rapport à la situation de 270 ressortissants roumains qui travaillent pour une compagnie transformatrice de viande de la province de Gelderland, après que deux d’entre eux ont été testés positifs au nouveau coronavirus.
Dans ce contexte et depuis la fin de l’état d’urgence, qui a levé l’obligation de la quarantaine institutionnalisée lors de l’entrée en Roumanie, nombre de travailleurs rentrent chez eux. Comme conséquence directe, les postes-frontières de l’ouest du pays, entre la Roumanie et la Hongrie, sont surchargés depuis une semaine, et les temps d’attente sont très longs. Dans ce contexte, pour fluidifier le trafic, la Police aux frontières a annoncé que depuis jeudi matin, un nombre accru de points de passage frontaliers sont ouverts à la frontière avec la Hongrie, pour les véhicules et les personnes. Côté emploi en Roumanie, plusieurs secteurs de l’économie sont à l’arrêt et 400.000 contrats de travail ont été suspendus ces derniers mois. De quoi laisser penser que le mouvement de travailleurs saisonniers entre l’Est et l’Ouest ne cessera pas de sitôt. (Trad. Elena Diaconu)
Confruntați cu lipsa forței de
muncă pentru muncile sezoniere, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19,
fermierii, dar și alți angajatori din țările occidentale caută salvarea în
România, unde autoritățile au planificat zboruri pentru plecarea muncitorilor
români în vestul Europei. Teama de coronavirus nu i-a împiedicat pe aceștia să
meargă, în continuare, să lucreze în străinătate, în special în țări precum
Germania sau Marea Britanie, unde sunt mai bine plătiți.
Recent, ministrul Muncii de la București, Violeta
Alexandru, a făcut o vizită în Germania, pentru a vedea în ce condiţii
lucrează sezonierii români şi a discutat cu ei, după ce s-au plâns că
lucrează în condiţii improprii şi nu le sunt plătite salariile. Toţi cetăţenii
români care şi-au desfăşurat activitatea la ferma din Bornheim, în Germania, au
primit drepturile salariale restante care li se cuveneau, a precizat Ministerul
de Externe de la Bucureşti, după ce aceștia reclamaseră, recent, că nu şi-au
primit salariile. Unii dintre ei au cerut sprijin pentru repatriere, iar pentru
cei care vor rămâne în Germania, autorităţile române le vor oferi sprijin
pentru găsirea de noi locuri de muncă.
În fermele din Germania, sunt condiţii
civilizate de muncă, dar sigur că sunt şi o serie de lucruri care trebuie să
fie corectate şi îmbunătăţite. Dincolo de condiţiile de muncă am cerut îm mod
expres ca românilor să le fie asigurat un minim de protecţie medicală în
această perioadă de pandemie, a afirmat ministrul român al Muncii, Violeta
Alexandru.
Ea a menţionat că angajatorii vor avea obligativitatea de a menţiona
şi a informa autorităţile cu privire la condiţiile de asigurare a transportului
şi a cazării, respectiv a condiţiilor de muncă.
La rândul ei, Germania vrea să
interzică fabricilor de prelucrare a cărnii se angajeze muncitorii străini prin
intermediari, după ce 100 de lucrători, majoritatea români, s-au infectat cu
noul coronavirus. Autorităţile germane promit sporirea controalelor la
companiile de prelucrare a cărnii.
Între timp, în Olanda. ministerul de Externe
de la București, prin Ambasada României la Haga, s-a autosesizat în legătură cu
situaţia a 270 de cetăţeni români care lucrează la o companie de prelucrare a
cărnii din provincia Gelderland, după ce doi dintre ei au fost testaţi pozitiv
cu noul coronavirus.
Pe de altă parte, mulți lucrători români își doresc să se
întoarcă din Occident în țară, ceea ce a făcut ca vămile din vest, de la
granița cu Ungaria să se aglomereze, iar timpii de așteptare să fie foarte
mari. În acest context, pentru a facilita fluidizarea traficului, Poliția de
Frontieră a anunţat că, începând de joi dimineața, la graniţa
româno-ungară sunt deschise mai multe puncte
de trecere a frontierei, pentru traficul de autoturisme şi persoane. În
țară, pandemia de coronavirus a dus la suspendarea a 400.000 de contracte de
muncă, iar unele sectoare se află la cota de avarie.
Ministerul Muncii urmează să pună în consultare publică o modificare
a Legii privind agenţiile de plasare a forţei de muncă, deoarece acestea nu pot
fi trase la răspundere, a declarat ministrul Violeta Alexandru. Voi
modifica această lege, astfel încât să fie avizate de minister, pentru că în
acest moment obligaţia lor este de a notifica cu mult după ce facilitează
contractul între angajatorul dintr-o altă ţară şi angajatul român, ceea ce face
posibilă intervenţia doar ulterior apariţiei unei probleme, a explicat
aceasta.
Violeta Alexandru, care a efectuat o vizită de lucru în Germania
pentru a vedea la faţa locului care sunt problemele cu care se confruntă
lucrătorii români în contextul pandemiei de #COVID19, a precizat că cea mai
mare parte dintre sezonierii românii nu apelează la astfel de agenţii. Ea a
afirmat că omologul german, Hubertus Heil, a susţinut întărirea drepturilor în
contractele de muncă, eliminarea subcontractorilor şi păstrarea unei relaţii
contractuale cu cel care a solicitat forţă de muncă în altă ţără.
Am
primit asigurări că acolo unde se întâmplă situaţii de infectare (…)
angajaţii români beneficiază de sprijin prompt din partea serviciilor medicale
germane, a mai spus Violeta Alexandru. Şefa de la Muncă a precizat că în
urma întâlnirilor pe care le-a avut cu românii care lucrează în Germania a
ajuns la concluzia că nu toţi angajatorii germani îi tratează
necorespunzător pe români. Mulţi dintre ei mi-au spus că sunt
mulţumiţi de condiţiile de muncă şi de salariul pe care îl primesc la timp. Pe
de altă parte, din discuţiile cu ei, a reieşit faptul că unele contracte de
muncă ar putea fi îmbunătăţite, în condiţiile în care unii români vin de peste
5 ani în Germania, a declarat ministrul.
Ea a anunţat, de asemenea, că
ministrul german de resort îşi doreşte să vină în România la începutul toamnei
pentru a face un bilanţ al rezultatelor şi că un grup de experţi din ambele
ministere vor lucra la propuneri privind măsurile de protecţie socială, care ar
trebui regăsite mai clar în contracte.
Ministerul de Externe îi informează pe românii care intenţionează să
tranziteze teritoriul Bulgariei că, din cauza numărului mare de cereri pentru
tranzit transmise de misiunile diplomatice autorităţilor de la Sofia, timpii de
aşteptare la intrarea în ţară pot ajunge până la 6 ore. Potrivit MAE,
tranzitarea teritoriului bulgar este permisă doar pentru întoarcerea în statul
de reşedinţă. Cetăţenii români pentru care se permite tranzitul pe teritoriul
Republicii Bulgaria trebuie să informeze în prealabil Ambasada României la
Sofia, care, cu sprijinul Ministerului bulgar al Afacerilor Externe, obţine
acordul Ministerului bulgar al Afacerilor Interne cu privire la punctele de
trecere a frontierei pentru intrare, respectiv ieşire, transmite
Bucureştiul.
În acest context, Ministerul român de Externe le recomandă
cetăţenilor care intenţionează să tranziteze teritoriul bulgar să informeze
Ambasada României la Sofia cu minimum 48 de ore înainte de data sosirii în
Bulgaria. Românii sunt rugaţi să transmită o solicitare la adresa de email
sofia.consul@mae.ro, care să conţină numele şi prenumele persoanelor, numărul
paşaportului/seria şi numărul cărţii de identitate, data intrării pe teritoriul
Bulgariei (data şi ora zborului, dacă este cazul), traseul (punctul de intrare,
respectiv punctul de ieşire în şi din Bulgaria) şi, dacă este disponibil,
numărul de înmatriculare al mijlocului de transport care asigură deplasarea pe
teritoriul bulgar.
MAE recomandă consultarea paginilor de internet
sofia.mae.ro, meteoalarm.eu, mae.ro, folosirea aplicaţiei Călătoreşte în
siguranţă şi reaminteşte faptul că cetăţenii români pot solicita
asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia
disponibile pe site-ul sofia.mae.ro.
Zece puncte de trecere a graniţei româno-ungare sunt deschise
începând de joi dimineaţă pentru traficul de autoturisme şi persoane, a anunţat
Poliţia de Frontieră. Este vorba despre vămile Petea şi Urziceni, din judeţul
Satu Mare, Valea lui Mihai, Borş şi Salonta, din Bihor, Vărşand, Turnu, Nădlac
I şi Nădlac II, din Arad şi Cenad, din Timiş. O altă măsură dispusă pentru
fluidizarea traficului în punctele de frontieră şi venită în sprijinul
persoanelor care nu se deplasează cu mijloace de transport personale este
instituirea pe teritoriul Ungariei, în regim permanent, a două culoare de
tranzit pentru transportul persoanelor cu microbuze şi autocare, ce vor putea
intra în România prin vămile Nădlac II – Autostradă şi Borş.
Poliţia de
Frontieră precizează că intrarea în România se realizează cu respectarea
condiţiilor legale dispuse în contextul pandemiei şi anume controlul specific
la intrarea în ţară, completarea declaraţiei pe proprie răspundere şi
efectuarea triajului epidemiologic de către reprezentanţii Direcţiei de
Sănătate Publică în vederea stabilirii măsurilor obligatorii de izolare sau
carantină, după caz. Totodată, autorităţile fac apel la cetăţeni să consulte
comunicatele oficiale şi aplicaţia Trafic on-line, disponibilă la adresa
www.politiadefrontiera.ro, care conţine informaţii actualizate privind timpii
de aşteptare la graniţă.
Zig Rumänen haben am Dienstag vor dem rumänischen Konsulat in Bonn gegen schlechte Bezahlung für ihre Arbeit in der deutschen Landwirtschaft protestiert. Die Menschen behaupteten, sie hätten kein Geld um, nach Hause zurückzukehren. Das ist nur eine schwierige Situation von vielen. Die Ursachen sind jedes Mal andere. Der Covid-19-Pandemie zu trotz haben sich zahlreiche Rumänen entschieden, im Ausland, hauptsächlich in der Landwirtschaft, zu arbeiten. Deutschland ist eines der westeuropäischen Zielländer.
In der Nacht vom 8. auf dem 9. April machten sich ca. 2000 Menschen zur Spargelernte nach Deutschland auf. Dort angekommen, beschwerten sie sich über die schweren Arbeitsbedingungen. Bis jetzt ist nicht klar, ob die Behörden sie bei der Abreise unterstützt haben oder ob sie aus einer privaten Initiative mit Bussen und anschließend Charterflugzeugen aus der wegen Covid-19 abgeriegelten nordostrumänischen Stadt Suceava nach Deutschland gereist sind. Bei der Abreise ging es chaotisch zu: Sie respektierten weder die Schutzmaßnahmen noch konnten sie die Vermittlung einer Agentur vorweisen. Sie hatten lediglich individuelle Arbeitsverträge.
Arbeitsministerin Violeta Alexandru, die bereits vergangene Woche gemeinsam mit dem Außenminister, Bogdan Aurescu deswegen im Parlament angehört wurde, sprach Anfang dieser Woche in Berlin mit ihrem Amtskollegen Hubertus Heil und der deutschen Landwirtschaftsministerin Julia Klöckner. Violeta Alexandru bestärkte die rumänischen Arbeitnehmer, sich zu beschweren, wann immer ihre Rechte missachtet werden. Der Bundesminister für Arbeit und Soziales räumte ein, dass Masseninfektionen wie die auf deutschen Schlachthöfen nicht akzeptabel sind und dass ihn die Infizierung der rumänischen Arbeitnehmer beschäme. Die rumänischen Arbeitnehmer müssen dieselben Rechte wie die deutschen auf Sozialschutz, Sicherheit und Gesundheit haben, sagte er.
Die beiden Minister, Alexandru und Heil, haben eine gemeinsame Absichtserklärung über verstärkte Zusammenarbeit im Bereich des Arbeitsmarktes und der Sozialpolitik unterschrieben. Gleichzeitig hat das Parlament in Bukarest auf Drängen der oppositionellen Sozialdemokraten einen Ausschuss eingesetzt, der die Abreise der rumänischen Saisonarbeiter während des Notstandes untersuchen soll. Aus Rumänien kommen die meisten Saisonarbeiter in den westeuropäischen Staaten. Für ihre Abreise während des Notstandes haben sich Arbeitgeberverbände und Regierungen eingesetzt. Nur so konnten, während Rumänien Flugverbindungen zu zahlreichen EU-Staaten gestrichen hatte, ca. 30.000 rumänische Arbeitnehmer in den Westen reisen, um in der Landwirtschaft zu arbeiten.