Radio România Internațional

Tag: Violeta Alexandru

  • Trâ sezonierlli român’i ditu Ghirmânie

    Trâ sezonierlli român’i ditu Ghirmânie


    Dzăţ di român’i mutarâ cap, marțâ, la Consulatlu a Româniillei di Bonn, stipsindalui că, după ţi lucrarâ tru agricultură, tru Ghirmânie, furâ păltiţ multu pţânu icâ ici. Oamin’illi şi spusirâ nvirinarea şi câtugursescu câ nu au cu ţi s’yinâ nâpoi tru România. Aestă catandisi greauâ easti mași unâ ditu multi altili, di lenu turlii. Tru mplină pandemie di Covid-19, mulţâ român’i aleapsirâ s’fugâ ditu cratlu a loru tra s’lucreadzâ tu xeani, maxus tu agricultură. Ghirmânia easti mași unâ ditu destinațiili a lor vest-europeani. Aprindu 9 di apriiuru, dimecu, tru mplină catandisi di ananghi tru România, aproapea 2 n’illi di oamin’i fudzirâ ta s’adunâ sparanghel ghirmanu. Unâ ş’unâ ţi agiumsirâ aclo, elli s-plâmsirâ ti condiții greali di banâ şi lucru. Nu easti libidzâtâ niţi pânâ dzuua di azâ desi fudzearea-a oamin’iloru fu ndreaptâ di autorităț icâ n’illi di oamin’in’i s-ndreapsirâ elli işişi cu autobuzi și avioane charter şi fudzirâ, tru unâ goalâ noapti, di Suceava (nord-apiritâ), ţi eara tu carantină, tamam tu Ghirmânie!




    Ma multu, fără tin’isearea-a meatriloru di viglleari şi cu documenti simnati di cathi unu insu, nu pritu agenţii di plasari. Audiată, acşi, di stămâna ţi tricu, tru Parlamentul di București, deadunu cu ministurlu ti Externe, Bogdan Aurescu, ministurlu a Lucărlui Violeta Alexandru feaţi muabeti, tru ahurhita-a aliştei stâmânâ, Berlin, cu omologlu federal, Hubertus Heil, și cu ministurlu ghirmanu trâ Alimentaţie şi Agriculturâ, Julia Klockner. Violeta Alexandru lâ deadi curayiu a lucrătorloru s’facâ sesizări cându lâ suntu călcati ndrepturli. Tu arada a lui Hubertus Heil pricânâscu că infecţia tru masă, catacum aţea ditu nâscânti abatoari ghirmani iu lucreadză român’i, easti trâ niaprukeari, nica şi âlu facu di arşini, câţe lucrâtorlli român’i lipseaşti s’aibâ idyili ndrepturi di viglleari suţialâ, securitate şi sănătate tru lucru ca aţelli ghiman’i. Minișţârlli Alexandru și Heil simnarâ unâ declaraţie comună di naeti tra s’da silâ tu lucărlu deadunu tru pâzarea–a lucărlui şi a politiţloru suţiali. Tru idyiul kiro, București, cumândusearea-a Parlamentului apruke, iniţiativa-a social-democraţlor ditu Opoziție, trâ thimilliusearea a unei comisii di anchetă cari s’facâ isapi nâscânti lucri ţi nu suntu tu aradâ tru ligătură cu fudzearea-a lucrătorlor sezonieri tru xinâtati tru mplină pandemie.




    România easti protlu furnizor di sezonieri tră agricultura-a statelor europene occidentale, atea ţi dişcllisi, tru aestu kiro ndilicatu, unâ lârgurie opearațiune di lobby a organizațiilor patronale ditu statili respectivi pi ningâ Guvernili a lor, deapoa gaereţ diplomatiţi a autoritățlor occidentali pi ningâ Executivul român. Acşi că, pe fondul di niaprukeari trâ azboiurlu a cursiloru aerieani ditu România cătră multi state ditu Uniunea Europeană, anvârliga di 30 di n’illi di lucrători români eara anamisa di pţân’illi cari ma largu nkisirâ s’urdinâ tru Ascâpitatâ, tra s-lucreadzâ tru agricultură.




    Ngrâpsearea: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Despre muncitorii sezonieri din Germania

    Despre muncitorii sezonieri din Germania

    Zeci de români au protestat, marți, la Consulatul României de la Bonn, acuzând că, după ce au muncit în agricultură, în Germania, au fost plătiţi foarte puțin sau deloc. Oamenii au reclamat că nu au cu ce să revină în România. Această situație problematică este doar una din multe altele, extrem de diverse. În plină pandemie de Covid-19, numeroși români au ales să părăsească țara pentru a munci peste hotare, în special în agricultură.


    Germania este doar una din destinațiile lor vest-europene. În noaptea de 8 spre 9 aprilie, de pildă, în plină stare de urgență în România, circa 2 mii de oameni au plecat la cules de sparanghel german. Odată ajunși acolo, ei s-au plâns de condiții grele de viață și de muncă. Nu s-a lămurit nici până astăzi dacă plecarea oamenilor a fost înlesnită de autorități sau dacă mii de persoane s-au organizat pe cont propriu cu autobuze și avioane charter şi au plecat, într-o singură noapte, de la Suceava, aflată în carantină, tocmai în Germania! În plus, fără respectarea măsurilor de protecţie şi cu documente încheiate individual, nu prin agenţii de plasare.


    Audiată, deja, săptămâna trecută, în Parlamentul de la București, alături de ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Muncii Violeta Alexandru a discutat, la începutul acestei săptămâni, la Berlin, cu omologul federal, Hubertus Heil, și cu ministrul german al Alimentaţiei şi Agriculturii, Julia Klockner. Violeta Alexandru i-a încurajat pe lucrători să facă sesizări când le sunt încălcate drepturile. Iar Hubertus Heil a recunoscut că infecţia în masă, precum cea din unele abatoare germane unde lucrează români, este inacceptabilă, că îl ruşinează chiar, muncitorii români trebuind să aibă acelaşi drept la protecţie socială, securitate şi sănătate în muncă ca cei germani. Miniștrii Alexandru și Heil au semnat o declaraţie comună de intenţie privind intensificarea cooperării în domeniul pieţei muncii şi al politicilor sociale.


    În paralel, la București, conducerea Parlamentului a aprobat, la iniţiativa social-democraţilor din Opoziție, înfiinţarea unei comisii de anchetă care să investigheze eventuale nereguli în legătură cu deplasarea lucrătorilor sezonieri în străinătate în plină pandemie. România este principalul furnizor de sezonieri pentru agricultura statelor europene occidentale, ceea ce a declanșat, în această perioadă delicată, o amplă operațiune de lobby a organizațiilor patronale din țările respective pe lângă Guvernele lor, apoi demersuri diplomatice ale autorităților occidentale pe lângă Executivul român. Astfel că, pe fondul interzicerii curselor aeriene din România către numeroase state din Uniunea Europeană, în jur de 30 de mii de lucrători români s-au aflat printre puţinii care au continuat să se deplaseze în Vest, pentru a lucra în agricultură.

  • Jurnal Românesc 20.05.2020

    Jurnal Românesc 20.05.2020

    Protestele muncitorilor sezonieri români din Germania faţă de condițiile de muncă și cazare vor duce la schimbarea legislației în domeniu, a declarat la Digi24 ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu. Diplomatul a precizat că verificările făcute la ferme au scos la iveală faptul că între muncitor și angajatorul principal, proprietarul fermei, există uneori un lanț de patru-cinci subcontractori, ceea ce favorizează abuzurile. Ambasadorul a anunţat că ministrul Muncii din Germania, Hubertus Heil, îşi doreşte schimbarea legislației în domeniu în abatoare şi agricultură, unde lucrează mulți muncitori sezonieri, şi a descris iniţiativa drept o premieră istorică.

    Emil Hurezeanu spune că oficialul german a elaborat un proiect de lege care cere, printre altele, eliminarea subcontractorilor, ceea ce ar facilita relaţia angajat-angajator. În ceea ce priveşte protestul românilor angajaţi la o fermă de căpșuni de lângă Bonn, care a intrat în insolvenţă şi a fost preluată de un executor judiciar, ambasadorul a afirmat că aceştia au ajuns la Consulatul României de la Bonn, unde au stat de vorbă și cu ministrul Muncii, Violeta Alexandru, aflată în vizită în Germania. El a afirmat că oamenii lucrau în baza unui contract de muncă şi că îşi vor primi salariile.

    Emil Hurezeanu a spus că muncitorii vor putea alege să lucreze pentru un alt angajator sau să revină acasă. Toate salariile vor fi plătite, cei care vor să fie relocați vor fi relocați, iar cei care vor să se întoarcă acasă vor pleca cu curse charter, plătite de fermierii care i-au angajat. Există avioane, așteaptă aprobări pentru aceste zboruri. E posibil ca acești oameni să ajungă acasă, a spus ambasadorul român. Diplomatul a explicat că Ministerul român de Externe nu poate acționa direct în ferme, deoarece sunt proprietăți private, și că s-a sesizat după semnalarea de către presă a cazurilor de abuzuri.


    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, şi omologul german, Hubertus Heil, au semnat o Declaraţie comună de intenţie privind intensificarea cooperării în domeniul pieţei muncii şi politicilor sociale. Scopul este de a asigura protecţie socială şi de sănătate lucrătorilor mobili şi pentru a stabili un schimb de informaţii privind cazurile ce pot apărea mai ales în contextul pandemiei de COVID-19. Demnitarul român a spus că a discutat cu ministrul german despre modul în care se desfăşoară activitatea sezonieră în Germania, în special în domenii cheie în care românii aduc o contribuţie importantă.

    Am primit asigurarea că lucrătorii români vin în Germania cu contracte trimise de angajatori, dar sigur că trebuie să facem mai multe cu privire la conţinutul acestor contracte. Am avut toată deschiderea ministrului Heil pentru a răspunde cu fermitate tuturor sesizărilor primite de la cetăţenii care muncesc în activităţi sezoniere, a declarat Violeta Alexandru. Ea a spus că i-a încurajat pe lucrătorii români de la fermele pe care le-a vizitat în Germania să facă sesizări când le sunt încălcate drepturile. La rândul său, ministrul Muncii din Germania s-a declarat ruşinat de situaţia muncitorilor români infectaţi cu noul coronavirus.

    Ştiu că aceste condiţii de sănătate şi securitate ale lucrătorilor români din Germania sunt o problemă mare în România. Şi pe bună dreptate. Infecţia în masă a lucrătorilor români este inacceptabilă. Mă ruşinează! Muncitorii români trebuie să aibă acelaşi drept la protecţie socială şi securitate şi sănătate în muncă, a afirmat Hubertus Heil. Violeta Alexandru s-a aflat luni şi marţi într-o vizită de lucru în Germania pentru a vedea la faţa locului care sunt problemele cu care se confruntă lucrătorii români. Ea a mai avut o întrevedere şi cu ministrul federal al Alimentaţiei şi Agriculturii, Julia Klockner, cu care a stabilit că nu ar trebui să existe compromisuri sau diferenţe între angajaţii străini şi cei germani în ceea ce priveşte locuinţele, sănătatea şi siguranţa la locul de muncă.

    Accesul cu autoturismul din Ungaria în România este permis, începând de miercuri, prin mai multe puncte de trecere a frontierei, a anunţat ministrul de Interne, Marcel vela, după o întâlnire cu omologul maghiar Sandor Pinter. Este vorba despre vămile Cenad, Turnu, Salonta, Valea lui Mihai şi Urziceni. Ministrul român a solicitat şi realizarea unui culoar de tranzit doar pentru microbuze şi autocare care să fie deschis 24 din 24 de ore, propunere acceptată de oficialul ungar.

    Marcel Vela a explicat că în statul vecin există un interval orar bine determinat în care este permis tranzitul teritoriului maghiar spre România şi că tocmai această metodă angrenează un val de intrări care generează aglomerare la graniţa comună. El a afirmat că ambasadada ţării noastre la Budapesta a orientat cetăţenii spre ieşirile din partea nordică a Ungariei, dar că aceştia au dorit să intre în România pe la Nădlac I şi Nădlac II.

    Şi atunci va trebui o a doua iniţiativă pe care să o avem, pentru a-i informa, în timp util, pe toţi cei care doresc să tranziteze Ungaria spre România despre timpii de aşteptare, a mai declarat Vela. Pentru a evita timpii mari de aşteptare la graniţă şi pentru a alege punctul de trecere care nu este aglomerat, Poliţia de Frontieră îi sfătuieşte pe români să consulte comunicatele oficiale şi aplicaţia Trafic on-line, care poate fi descărcată de pe site-ul instituţiei www.politiadefrontiera.ro.

  • 19.05.2020

    19.05.2020

    Covid – 19 en Roumanie – Le président roumain, Klaus Iohannis, participe ce mardi à deux réunions avec les membres du gouvernement au sujet des mesures de gestion de la pandémie de Covid-19. En Roumanie, le nombre de décès liés à la Covid-19 sélève à 1.126. Les autorités roumaines ont rapporté jusquà présent plus de 17.100 cas dinfection au nouveau coronavirus et plus de 10.100 malades guéris. Par ailleurs, quelque 3.000 Roumains vivant hors des frontières nationales ont été testés positifs. La plupart dentre eux résident en Italie, en Espagne et en Allemagne. 103 ressortissants roumains vivant dans leur grande majorité au Royaume-Uni, en Italie et en France sont décédés des suites de la maladie.



    Covid-19 dans le monde – Le système dalerte en cas dépidémie utilisé par lOMS doit être révisé, compte tenu du fait que certains pays ont réagi plus lentement à la pandémie. Cest la conclusion du premier rapport dressé par une commission indépendante qui a examiné la manière dont lOMS a répondu à la pandémie de coronavirus, informe la DPA. A léchelle mondiale, on recense près de 4,9 millions de cas de contamination. 1,9 millions de personnes ont guéri. Le nombre de décès des suites de la maladie s‘élève à plus de 320.000. Les États-Unis continuent dêtre le pays le plus durement touché, avec 90 mille morts et environ 1 million et demi de cas dinfection. Ils sont suivis par la Russie et le Brésil. En Europe, les pays à avoir enregistré le plus grand nombre de malades restent le Royaume-Uni, lItalie, la France et lEspagne. Entre temps, dans les pays membres de lUE on assiste à la levée progressive des restrictions.



    Frontières – Lengorgement du passage frontalier de Nădlac, dans louest de la Roumanie, persiste. Ces derniers jours, plusieurs dizaines de milliers de personnes sont entrées en Roumanie par les points de passage de la frontière avec la Hongrie et les mesures de distanciation physique nont pas été respectées. Le ministre de la Santé, Nelu Tătaru, a mis en garde contre la dangerosité de cette situation et contre le risque dapparition de nouveaux foyers de contamination à la Covid-19, étant donné que bien des personnes se déplacent depuis des zones antérieurement classées en rouge. Par ailleurs, dans la foulée des discussions avec les autorités hongroises, la partie roumaine a annoncé la mise en place de mesures permettant de fluidifier le passage de la frontière, y compris louverture de postes de contrôle supplémentaires.



    Saisonniers – La ministre roumaine de lEmploi, Violeta Alexandru, effectue une visite de travail en Allemagne. Elle y rencontre des officiels et des représentants de lUnion des fermiers allemands et se rendra dans plusieurs fermes dasperges du land de Brandebourg. Au début de sa visite, la responsable roumaine a eu un entretien avec les représentants du Projet Faire Mobilität, les discussions ayant été ciblées sur les principaux problèmes auxquels sont confrontés les saisonniers roumains qui travaillent en Allemagne, du point de vue de la législation du travail et des conditions contractuelles. Les deux parties ont également abordé la question du soutien que les centres de conseil Faire Mobilität sont censés prêter aux travailleurs roumains. La ministre Violeta Alexandru a sollicité des informations relatives à plusieurs aspects: les contrats de travail, la période du préavis, la modalité de rembourser les frais de transport aller-retour, lassurance maladie, les conditions dhébergement et les principaux problèmes liés aux conditions de travail signalés par les saisonniers roumains.



    Marché automobile – LAssociation des constructeurs européens dautomobiles a fait savoir que les immatriculations de voitures neuves sur le Vieux continent ont chuté de plus de 78% en avril dernier, par rapport au même mois de 2019. Cest le plus grand déclin depuis la publication de données statistiques, en 1990, note Reuters. Les baisses les plus importantes des ventes automobiles, soit près de 100%%, ont été enregistrées en Italie et en Espagne. En Roumanie, le marché automobile a diminué de moitié. Les immatriculations en Europe de voitures fabriquées par Dacia – Groupe Renault ont régressé de près de 80% en avril 2020.



    UE – Le président français, Emmanuel Macron, et la chancelière allemande, Angela Merkel, qui ont eu lundi une visioconférence, ont proposé de relancer l’économie européenne, fortement touchée par la crise sanitaire, en mobilisant 500 milliards d’euros. Angela Merkel a souligné que ce sont les pays les plus frappés qui devraient bénéficier en priorité de ce fonds. A son tour, Emmanuel Macron a déclaré que les pays qui recevraient cette aide nauraient pas à la rembourser. La présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, et le président du Conseil européen, Charles Michel, ont salué cette initiative. Ce plan de relance repose sur plusieurs piliers, dont la santé, la protection de lenvironnent et la numérisation.



    Euro 2020 – La Fédération roumaine de football a envoyé à lUEFA la dernière lettre de garantie réaffirmant sa disponibilité à accueillir lEuro 2020. La Roumanie a donc formellement reconfirmé son engagement à organiser cet événement sportif. Prévu initialement du 12 juin au 12 juillet 2020, le Championnat dEurope de football a été reporté dun an, en raison de la pandémie de Covid-19. Bucarest devrait accueillir 4 matches. Pour être admise au tournoi final, la Roumanie devrait remporter le play-off de lautomne prochain. Dans un premier temps, la sélection roumaine disputera en déplacement la demi-finale de barrage en Islande. En cas de victoire, elle affrontera, toujours en déplacement, la Bulgarie ou la Hongrie, dans un match de qualification pour lEuro. Enfin, au cas où elle arriverait en finale, la Roumanie disputerait deux matches à Bucarest.



    Météo – Le sud-ouest, le sud et le centre du pays ainsi que zones de montagne sont concernés par une alerte à linstabilité atmosphérique accentuée, valable jusquà jeudi matin. On y attend des averses orageuses et des chutes de grêle. La quantité deau tombée pourra dépasser 15 à 25 l/m2, voire même 35 à 40 l/m2, localement. Les températures maximales de ce mardi vont de 18 à 28°. Il faisait 23° à midi dans la capitale, Bucarest.

  • May 19, 2020

    May 19, 2020

    Coronavirus Romania — The Romanian President Klaus Iohannis is having 2 meetings today with government members on measures aimed at managing the COVID-19 pandemic. The death toll is Romania has reached 1126. According to the authorities, the total number of contaminations has exceeded 17,100, with almost 10,100 patients having recovered from the infection. As many as 3,000 Romanian citizens from abroad have been infected with COVID-19, mostly in Italy, Spain and Germany and 103 have died, especially in Great Britain, Italy and France.



    COVID-19 World — The alert system for outbreaks used by the World Health Organization should be revised given that some states have reacted more slowly to the coronavirus outbreak, show the conclusions of a first report issued by an independent committee that analyzed the way in which the WHO acted in the case of the coronavirus pandemic, DPA reports. Around the world, almost 4.9 million people have been contaminated with the new virus, 1.9 million have recovered and over 320,000 have died. The US is the hardest hit country of the world with 90,000 deaths and almost 1.5 million cases of contamination. Brazil comes 3rd after the US and Russia in the ranking of countries hardest hit by the COVID-19 virus. In Europe the highest number of cases has been reported in the UK, Italy, France and Spain. Meanwhile, the EU states continue to gradually lift restrictions.



    Border check points — Traffic congestion is still reported at the Nadlac checkpoint in western Romania. Over the past days, tens of thousands of Romanians have entered Romania through the border checkpoints between Hungary and Romania, with the social distancing rules having been infringed. The health minister Nelu Tataru has warned of the danger caused by the situation and of the risk of the emergence of new coronavirus hotbeds, since many of the people entering Romania come from the former red zones. Also, the Romanian authorities say that, following talks with the Hungarian authorities, measures have been taken to avoid congestion and the number of checkpoints has been increased. The Border Police has announced that they are now working at full capacity in the 5 open checkpoints at Romania’s western border.



    Berlin — The Romanian labor minister Violeta Alexandru is a working visit to Germany. The agenda of her visit includes talks with German officials and the representatives of the German Farmers’ Union, as well as visits at the asparagus farms in the State of Brandenburg. Earlier during her visit to Germany, labor minister Violeta Alexandru met with the representatives of the Faire Mobilitat Project, the talks focusing on the main problems faced by the Romanian citizens working in Germany. The discussion approached aspects related to the labor legislation and the contractual conditions, as well as to the support this organization’s counseling centers provide to the Romanian citizens through the Faire Mobilitat counseling network. The Romanian official has asked for clarifications regarding the Romanian citizens’ labor contacts, the period of notice on termination of employment, the way of reimbursing the employees’ travel to and from the work place, their medical insurance, accommodation conditions and so on.



    Economic recovery — The French President Emmanuel Macron and the German Chancellor Angela Merkel have proposed an economic recovery plan worth 500 billion Euros for the EU countries affected by the coronavirus crisis which has caused an unprecedented recession in Europe — shows a common statement of the two leaders who had a video-conference on Monday. Angela Merkel has pointed out that the countries hardest hit by the crisis should benefit from these funds with priority. In turn, the French President has said that the countries receiving aid are not obliged to reimburse the money. The president of the EC Ursula von der Leyen and the president of the European Council Charles Michel have hailed the announcement. The economic recovery plan is based on several pillars among which health, environmental protection and digital development. (tr. L. Simion)

  • Jurnal românesc – 19.05.2020

    Jurnal românesc – 19.05.2020

    ***Ministrul
    Muncii, Violeta Alexandru, se află într-o vizită de lucru în Germania pentru a
    verifica situaţia lucrătorilor români. Ea a avut deja o întrevedere cu
    reprezentanţii Proiectului Faire Mobilität, care lucrează pentru a proteja
    drepturile sezonierilor. Discuţiile au vizat principalele probleme cu care se
    confruntă românii care lucrează pe teritoriul Germaniei, din punct de vedere al
    legislaţiei muncii şi al condiţiilor contractuale, precum şi sprijinul pe care
    centrele de consiliere ale Faire Mobilität îl acordă acestora. Violeta
    Alexandru a cerut informaţii privind contractele de muncă, perioada de preaviz,
    modalitatea de decontare a transportului dus-întors, asigurarea medicală,
    condiţiile de cazare, dar şi despre cele mai frecvente motive pentru care
    românii reclamă condiţiile de muncă.


    ***Operatorii de
    transport internaţional de persoane pot efectua curse spre şi dinspre statele
    unde doresc să ajungă cetăţenii români, cu respectarea anumitor condiţii, a
    declarat ministrul Transporturilor, Lucian Bode. Acesta a spus că, în primul
    rând, operatorul care realizează transportul trebuie să se asigure că cetăţenii
    care doresc să călătorească înspre Spania, Franţa sau Germania au contract de
    muncă valabil în ţara de destinaţie, respectiv au drept de şedere valabil.

    De
    asemenea, compania trebuie să se asigure că cetăţenii care doresc să se
    întoarcă în România au avut un contract de muncă în ţara de unde solicită să
    fie preluaţi sau domiciliu acolo. A doua condiţie este aceea ca operatorul de
    transport să transmită Autorităţii Rutiere Române, cu cel puţin 24 de ore
    înainte de efectuarea cursei, lista de pasageri, locul de unde îi preia şi
    destinaţia acestora. A treia condiţie este asigurarea măsurilor de protecţie
    sanitară şi evitarea aglomerărilor.

    Am primit informaţia de la
    Autoritatea Rutieră Română că sunt deja solicitări pentru şapte curse spre
    Spania, spre Italia, spre Franţa, spre Germania din România cu muncitori
    sezonieri şi sunt convins că şi din ţările respective vor fi aduşi cetăţeni în
    România    , a afirmat ministrul. Lucian Bode a precizat are cunoştinţă de un
    operator de transport care are 20 de autocare în Spania şi este pregătit să
    aducă acasă muncitori sezonieri români. Şeful de la Transporturi a subliniat
    că, deşi zborurile internaţionale către şi dinspre ţările considerate a fi în
    zone roşii sunt în continuare suspendate până la 1 iunie, există curse charter
    pentru muncitorii sezonieri, zboruri umanitare sau pentru urgenţe medicale
    operate de TAROM sau de alte companii aeriene în colaborare cu ministerul de
    Intene şi cel al Afacerilor Externe.




    ***Guvernul are în
    lucru o strategie de aducere acasă a românilor din străinătate care implică,
    printre altele, creşterea salariului net în sectorul agricol la 3.000 de lei, a
    declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Acesta a precizat că, anul
    acesta, Programul Tânărul Fermier va avea un buget de 43 milioane
    de euro şi două componente, astfel încât jumătate din această sumă să fie
    destinată celor din diaspora. Oros a adăugat că beneficiarii acestui program
    vor primi şi până la 50 de hectare în arendă sau concesiune.

    Din iunie,
    vom implementa o schemă de sprijin pentru cei care angajează muncitori zilieri
    sau sezonieri. Am adoptat Hotărârea Guvernului nr. 356/2020 privind aprobarea
    Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură,
    acvacultură şi industrie alimentară    , a mai spus ministrul. Mii de români
    au sfidat pericolele noului coronavirus şi au plecat în ultima perioadă în
    state precum Germania, Austria sau Marea Britanie, mulţi dintre ei pentru a
    lucra în agricultură. Aceştia şi-au argumentat decizia prin lipsa de
    oportunităţi din sectorul agricol românesc.




    ***Pelicula
    Acasă, filmul de debut al regizorului Radu Ciorniciuc, a câştigat
    Marele Premiu la a 35-a ediţie a Festivalului internaţional de film documentar
    DOK.fest Munchen, care se desfăşoară online în perioada 6 – 24 mai.
    Acasă spune povestea familiei Enache, care a trăit timp de 20 de
    ani în sălbăticia din Delta Văcăreşti, până când locul a căpătat statutul de
    Parc Natural şi a devenit zonă protejată.

    Actorul american Ethan Hawke, care s-a
    aflat printre spectatori la proiecţiile din cadrul Festivalului Sundance, a
    declarat că filmul este special, autentic şi unic – de la idee şi imagine
    la relaţia sinceră cu familia şi că povestea l-a emoţionat
    enorm. Radu Ciorniciuc este reporter special, regizor de film şi unul
    dintre co-fondatorii Casei Jurnalistului. A realizat reportaje pentru The
    Guardian, Al-Jazeera, Channel 4 News, ZDF şi este laureat al mai multor premii
    naţionale şi internaţionale. Producţia Acasă poate fi văzută online
    în competiţia internaţională a Festivalului de Filme Documentare de la
    Thessaloniki, care are loc în perioada 19 – 28 mai, şi în cadrul Festivalului
    Internaţional de Film de la Cracovia, care se va desfăşura între 31 mai şi 7
    iunie.

  • Jurnal românesc – 14.05.2020

    Jurnal românesc – 14.05.2020

    Ministrul
    Muncii, Violeta Alexandru, a declarat că este în continuare în dialog cu
    omologii din Uniunea Europeană şi că face tot ceea ce ţine de ea pentru ca
    munca românilor să fie respectată. Pe lângă faptul că sunt în dialog
    direct cu românii care merg la muncă în străinătate, în continuare sunt în
    dialog cu miniştrii Muncii din UE. Le telefonez, sunt curioasă, vreau să ştiu
    ce se întâmplă în alte ţări, vreau să ne coordonăm.(…) Fac tot ceea ce ţine
    de mine pentru ca munca românilor să fie respectată. Aşa fac şi pentru cei care
    muncesc în România, a spus ministrul. Ea a precizat că a avut o discuţie
    cu ministrul Muncii din Spania, Jose Luis Escriva, despre forma contractelor de
    muncă semnate de lucrătorii români. I-am transmis preocupările mele în
    ceea ce priveşte forma contractelor de muncă semnate de către lucrătorii
    sezonieri, implicit elementele conţinute, punând accent pe importanţa clauzelor
    privind perioada de preaviz, modalitatea de decontare a transportului
    dus-întors şi asigurarea medicală de care beneficiază
    cetăţenii români. Ne-am pus de acord de asemenea pentru continuarea discuţiilor
    pentru orice aspecte ar putea apărea in viitor şi care vor îmbunătăţi
    condiţiile de muncă ale cetăţenilor români, a afirmat Violeta Alexandru.
    Şefa de la Muncă a anunţat săptămâna aceasta că se va deplasa în Germania
    pentru a inspecta condiţiile în care lucrează muncitorii români şi că
    pregăteşte o discuţie şi cu Ministerul Muncii din Franţa.




    Ambasadorul
    Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a discutat la telefon cu profesorul
    Virgil Păunescu, directorul Centrului de Cercetări OncoGen, unde este în lucru
    un posibil vaccin anti-COVID-19. Diplomatul s-a declarat deschis să sprijine
    echipa românească să intre în contact cu cercetători britanici, astfel încât să
    împărtăşească experienţa acumulată. Ştim că drumul către un vaccin
    anti-COVID-19 este plin de provocări şi trebuie să fie un efort în condiţii de
    urgenţă, care să implice guverne, sectorul farmaceutic şi comunitatea oamenilor
    de ştiinţă din lumea întreagă, a spus ambasadorul. El a amintit că
    Guvernul britanic a donat 388 de milioane de lire sterline pentru vaccinuri,
    teste şi tratamente, iar Regatul Unit a fost una din gazdele conferinţei
    mondiale a donatorilor, din 4 mai, în urma căreia au fost strânse 6,5 miliarde
    de lire sterline. De asemenea, Andrew Noble a subliniat că România ar
    trebui să fie mândră că a produs un potenţial vaccin, care va contribui la o
    mai mare cunoaştere a virusului şi a apreciat că finanţarea adecvată
    pentru cercetarea în domeniul vaccinurilor şi împărtăşirea cunoştinţelor în
    domeniu sunt singurele elemente care pot învinge SARS-CoV2. Statele Unite,
    Israel, Germania, Marea Britanie şi China sunt doar câteva dintre statele care
    finanţează puternic dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus. În
    Europa, o companie farmaceutică a anunţat că testele pe pacienţi umani au
    început în luna aprilie, dar că rezultate sunt aşteptate până în iulie.




    Ambasada
    României la Chișinău anunță că a început distribuirea către spitalele din
    Republica Moldova a materialelor, echipamentelor şi medicamentelor trimise de
    România pentru a sprijini lupta împotriva SARS-CoV2. Donaţia din partea ţării
    noastre, în valoare de 3,5 milioane de euro, conține materiale necesare
    spitalelor din stânga Prutului pentru următoarele două-trei luni, a declarat
    ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță. Într-un interviu pentru Radio
    Chișinău, diplomatul a precizat – Donația noastră de medicamente a fost
    una oportună și necesară pentru că ne-am uitat foarte atent în listele şi
    solicitările transmise de autoritățile Republicii Moldova, atât pe canale
    bilaterale, cât și internaționale, și am încercat să punem în cele 20 de
    camioane exact acele materiale care sunt vitale spitalelor din toate
    raioanele, a afirmat ambasadorul. El a apreciat că această criză sanitară
    poate fi depășită doar prin solidaritate și empatie. Daniel Ioniţă
    a amintit, totodată, de declaraţia premierului român Ludovic Orban prin care
    acesta a promis că România va suplimenta ajutorul pentru Republica Moldova
    atunci când acest lucru va fi considerat necesar.




    93
    de români au revenit în ţară din Malta cu o cursă aeriană specială operată de
    compania Tarom, transmite Ministerul de Externe. Acţiunea vine în continuarea
    demersurilor întreprinse de MAE şi ministerele Transporturilor şi Afacerilor
    Interne pentru facilitarea revenirii în ţară a românilor aflaţi în străinătate
    cu titlu temporar şi care au fost afectaţi de măsurile de restricţie impuse
    transportului aerian în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. Ministerul
    de Externe reînnoieşte cu fermitate apelurile făcute privind evitarea oricăror
    călătorii externe neesenţiale, deoarece acestea pot antrena riscuri majore. De
    asemenea, MAE face apel la românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate
    să respecte cu stricteţe recomandările autorităţilor din aceste state şi
    subliniază că deplasările către România, pe de o parte, sunt afectate de
    restricţiile impuse de statele de tranzit, şi, pe de altă parte, pot constitui
    un factor suplimentar de propagare a infecţiei cu noul coronavirus.

  • The situation of Romanian workers abroad

    The situation of Romanian workers abroad

    Many Romanians have chosen to leave the country in
    these difficult times to seek employment abroad, especially in agriculture.
    Germany, Italy, Great Britain, the Netherlands and Austria are but some of
    their destinations. On Monday the Senate’s specialized committees discussed
    their situation. Labor Minister Violeta Alexandru and Foreign Minister Bogdan
    Aurescu explained that the authorities can step in to support them only in
    those cases where problems are reported. The two officials say many of these
    people signed seasonal contracts with employers, not with employment agencies.
    Labor Minister Violeta Alexandru:


    Compared to the 30,000 people who left the country by
    plane, train and the 4,000 people who left using their personal means of
    transportation, most of these people didn’t resort to job recruitment and
    employment agencies, which, in itself, is not a problem. If there is a single
    Romanian facing difficulties right now, he should know the state will represent
    him at institutional level. He can report any kind of problems he might be
    facing, and will get support from state institutions.


    In turn, Foreign Minister Bogdan Aurescu said labor
    freedom is enshrined in European legislation. In relations with Germany,
    Minister Aurescu explained, there was no agreement allowing Romanian seasonal
    workers to work in this country. The Opposition in Romania begs to differ.
    Social-Democrat interim Senate Speaker, Robert Cazanciuc:


    The Government has taken no safety measures for
    Romanians who left to work abroad. The Labor Ministry stated that all Romanians
    who left on April 9 for Germany, seeking employment, did so on their own
    account. The Foreign Ministry has not made it clear if this operation was the
    result of a diplomatic effort or if 2,000 people decided to organize themselves
    and takes buses and planes from Suceava to Germany, all in one night.


    Romania is the top supplier of seasonal workforce to
    the agriculture of West-European countries, which has prompted many employers’
    associations to lobby extensively for securing this workforce, both with
    national governments and with the Romanian Government. Given that all outgoing
    flights to the European Union have been grounded under the state of emergency
    in the last two months, Bucharest issued military decrees that sanctioned
    charter flights carrying seasonal workers, after getting permission to proceed
    from the relevant authorities in the countries of destination.


    (Translated by V. Palcu)

















  • La situation des travailleurs saisonniers roumains partis à l’étranger

    La situation des travailleurs saisonniers roumains partis à l’étranger

    En pleine période de pandémie, de nombreux Roumains ont quitté la Roumanie à destination de pays tels l’Allemagne, l’Italie, les Pays-Bas ou l’Autriche, pour y travailler temporairement, notamment dans l’agriculture. Leur situation a été examinée lundi, par les commissions spécialisées du Sénat roumain. Les autorités roumaines peuvent intervenir en faveur de ces personnes seulement en cas de problèmes, ont fait savoir la ministre du Travail, Violeta Alexandru, et le chef de la diplomatie, Bogdan Aurescu.

    Sur l’ensemble des travailleurs saisonniers, beaucoup ont signé des contrats individuels avec les employeurs, sans passer par une agence de recrutement. La ministre du Travail, Violeta Alexandru affirme aue « Sur l’ensemble des 30.000 travailleurs qui sont partis en Occident par avion ou par train auxquels s’ajoutent les 4000 partis par leurs propres moyens, la plupart n’ont pas fait appel à des agences de recrutement. Je voudrais signaler que si à l’heure où l’on parle, quelqu’un a des problèmes sur son lieu de travail, il doit savoir que l’Etat roumain le représente au niveau institutionnel. S’il saisit les institutions roumaines de quelque chose, il bénéficiera de leur soutien. »

    Pour sa part, le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, a précisé que la liberté de la main d’œuvre figura dans les lois européennes et que, dans le cas des Roumains partis travailler temporairement en Allemagne, il n’y a eu aucun accord supplémentaire entre les deux pays. En revanche, l’opposition sociale – démocrate a un point de vue différent.

    Le président par intérim du Sénat, Robert Cazanciuc q précise que : « Le Gouvernement de Bucarest n’a adopté aucune mesure censée assurer la sécurité des citoyens partis travailler en Allemagne, dans la nuit de 8 à 9 avril. Le ministère du Travail, par exemple, a signalé leur départ par leurs propres moyens. Quant au ministère des Affaires étrangères, il n’a pas précisé si cette opération était le fruit d’une démarche diplomatique ou si ces 2000 personnes s’étaient organisées toutes seules pour prendre le car et puis l’avion et quitter toutes, en même temps, Suceava à destination de l’Allemagne. »

    La Roumanie reste le principal fournisseur de main d’œuvre saisonnière pour l’agriculture occidentale, d’où les pressions des organisations patronales des pays respectifs auprès de leurs gouvernements et les démarches des autorités occidentales auprès celles de Bucarest.Voilà pourquoi au moment où la Roumanie a déclaré l’état d’urgence et a supprimé ses vols vers et de nombreux Etats de l’UE, Bucarest a mis en place une ordonnance militaire pour permettre le transport des travailleurs saisonniers à bord de vols charter, une fois obtenu le feu vert des autorités des pays de destination. (trad. Ioana Stancescu)

  • 11.05.2020 (mise à jour)

    11.05.2020 (mise à jour)

    Covid-19 – 10 nouveaux décès des suites coronavirus ont été enregistrés en Roumanie et le bilan salourdit à 982, informe le Groupe de communication stratégique. Le nombre de cas de contamination a franchi la barre des 15.500. Plus de 7.200 personnes ont été déclarées guéries et ont quitté lhôpital.Quant aux Roumains de la diaspora, plus de 2.750 ont été dépistés positifs au nouveau coronavirus, la plupart dentre eux se trouvant en Italie et en Espagne. Depuis le début de la pandémie, 100 ressortissants roumains, résidant surtout au Royaume-Uni, ont perdu la vie.


    Par ailleurs, le gouvernement libéral de Bucarest a soumis au Parlement le projet législatif définissant les mesures de protection de la population. Celles-ci devraient entrer en vigueur à partir du 15 mai, date à laquelle létat durgence sera remplacé par celui dalerte. Toujours lundi, le ministre de lIntérieur, Marcel Vela, a fait savoir que les vols vers et depuis lEspagne continueraient à être suspendus jusquau 14 mai. Il a également annoncé la levée de la quarantaine instituée dans la ville de Tandarei (sud).



    Motion — Les députés roumains ont débattu lundi de la motion de censure simple initiée par le Parti social-démocrate, en opposition, contre le ministre libéral des Finances Florin Cîţu, dont ils réclament la démission. Selon eux, depuis les six mois qu’il occupe le fauteuil de ministre et pendant l’état d’urgence, M. Cîţu n’a pris aucune mesure pour éviter un désastre économique en Roumanie. Le ministre des Finances, rajoutent-ils, s’est avéré incapable de soutenir de manière efficace le milieu des affaires. Le ministre Cîtu a rétorqué que la Roumanie pourrait être le seul pays de l’UE à enregistrer une croissance économique sur le premier trimestre de cette année. La motion sera soumise au vote mercredi. Par ailleurs, le ministre de la Santé Nelu Tătaru a été invité à présenter, devant la Chambre des députés, les mesures mises en place jusqu’à présent pour lutter contre l’épidémie de coronavirus. Il a déclaré que pour pouvoir répondre à la crise actuelle, le système de santé, confronté depuis de longues années à de graves problèmes, a dû s’adapter vite et corriger les nombreuses défaillances. Ces dernières se traduisent notamment par le manque d’équipement de protection, le nombre insuffisant de personnels et l’absence d’investissements, a précisé le ministre. Et lui d’ajouter que si au début de la crise sanitaire il n’y avait qu’un seul appareil de dépistage PCR, à présent on en a 75 et que le nombre de tests effectués quotidiennement s’élève à 11 mille. La Roumanie est à présent dans une phase de plateau de l’épidémie de Covid-19, mais la population doit continuer à faire preuve de responsabilité, a encore déclaré le ministre de la Santé, Nelu Tataru.



    Auditions – La ministre du Travail Violeta Alexandru et le ministre des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, ont été auditionnés par les commissions spécialisée du Sénat au sujet des mesures de protection des travailleurs saisonniers partis à l’étranger en pleine pandémie de Covid-19. Mme Alexandru a déclaré que bon nombre de ces saisonniers préfèrent travailler sur la base de contrats conclus directement avec l’employeur étranger, éludant ainsi les firmes spécialisées dans le recrutement. Près de 35.000 Roumains sont partis travailler à l’étranger en cette période, a précisé la ministre. Le très faible nombre de saisines des ambassades et des consulats de Roumanie à l’étranger ne justifie pas, en terme de chiffres, la situation préoccupante présentée par les médias, a-t-elle souligné. A son tour, le ministre Aurescu a affirmé que le ministère des Affaires étrangères s’en était saisi d’office afin de vérifier et de résoudre certains aspects liés aux saisonniers roumains.



    Statistiques — Sur les quatre premiers mois de l’année en cours, le trafic de marchandises dans les ports roumains à la mer Noire, à savoir Constanţa, Midia et Mangalia, s’est élevé à 20,5 millions de tonnes, soit une hausse de 3,31% comparé à la période similaire de 2019. L’activité se déroule normalement, pour tous les flux de marchandises, a informé l’Administration des ports maritimes. Les plus grandes hausses sont enregistrées par les céréales, le volume ayant presque doublé par rapport à l’intervalle janvier – avril 2019. Sur la liste des marchandises dont le volume s’est accru figurent aussi les engrais chimiques, les produits chimiques, les minerais bruts ou transformés, les équipements et machines. Au pôle opposé, on retrouve les minerais de fer (- 31%) et les produits pétroliers (-23%). Au total 4450 navires marchands ont opéré dans les ports maritimes roumains dans l’intervalle de référence, contre 4152, fin avril 2019.



    Météo — Il fera très chaud pour cette période de l’année, mais le temps va devenir instable. L’Administration nationale de météorologie a lancé pour mardi une alerte jaune au vent fort et à l’instabilité atmosphérique qui concerne trois quarts du territoire, y compris la capitale, Bucarest. Les rafales de vent pourront atteindre 55 à 65 km/h, voire même dépasser les 70 km/h, localement. En haute montagne, la vitesse du vent ira jusqu’à 100 km/h, par endroits. Des averses orageuses et, isolément, des chutes de grêle sont à attendre dans les régions de montagne, de collines et au centre du pays. La quantité d’eau tombée pourra dépasser localement les 25 l/m2. Les températures maximales iront de 12° à 30°. Par ailleurs, l’Administration nationale de météorologie a fait savoir que le territoire roumain serait lui aussi balayé par le sable venu du Sahara.

  • Cazanciuc: Multe întrebări referitoare la plecarea românilor la muncă în străinătate, fără raspuns

    Cazanciuc: Multe întrebări referitoare la plecarea românilor la muncă în străinătate, fără raspuns

    Robert Cazanciuc, preşedintele interimar al Senatului, a declarat, luni, că multe întrebări referitoare la plecarea românilor la muncă în străinătate în perioada stării de urgenţă au rămas ‘fără răspuns’ din partea miniştrilor Muncii şi de Externe, Violeta Alexandru şi Bogdan Aurescu.

    Cazanciuc a spus că cele trei comisii de specialitate care i-au audiat vor întocmi, în câteva zile, un raport cu concluzii şi propuneri. Referitor la constituirea unei comisii parlamentare de anchetă privind condiţiile plecării românilor la muncă în străinătate în starea de urgenţă, Cazanciuc a spus: În câteva zile vom avea din partea celor trei comisii şi un raport şi vom vedea acolo ce concluzii şi propuneri vor fi formulate. Sunt multe întrebări din punctul nostru de vedere care au rămas fără răspuns. Vom vedea dacă ceea ce am considerat important să ştie românii a fost clarificat sau nu’.


    Guvernul nu a luat măsuri de siguranţă pentru cei care au plecat la muncă în străinătate. În urma discuţiilor, putem să discutăm despre faptul că Guvernul României nu a luat măsuri de siguranţă pentru cei care au plecat la muncă în străinătate. Ministrul Muncii a subliniat în cadrul acestor audieri, în mod repetat, în mod constant, că românii în noaptea de 8/9 aprilie au plecat în Germania pe cont propriu. Ministerul de Externe nu a lămurit dacă această operaţiune a fost rezultatul unui demers diplomatic sau, de asemenea, 2.000 de oameni s-au organizat pe cont propriu cu autobuze, avioane, şi au plecat de la Suceava până în Germania într-o singură noapte. Aş vrea să vă reamintesc că, prin Ordonanţa Militară 7 din 4 aprilie, s-au prelungit restricţiile cu privire la zborurile efectuate către zonele roşii, dar în acelaşi timp s-au făcut excepţii pentru lucrătorii sezonieri, în condiţiile în care la 2 aprilie Institutul Naţional de Sănătate Publică a arătat pe site-ul său ţările considerate ‘roşii’, printre care Franţa şi Germania’ a explicat Cazanciucț


    Important este dacă s-au făcut demersuri diplomatice pentru plecarea românilor la muncă în străinătate. ‘Întrebarea la care nu am primit încă un răspuns a fost dacă Guvernul României a aflat, între 2 şi 4 aprilie, că s-au relaxat condiţiile de risc din Germania, în mod special, şi că românii pot să meargă la lucru chiar sezonier în condiţii de siguranţă. Dincolo de orice chestiuni tehnice, este foarte important să aflăm în perioada următoare dacă într-adevăr au fost demersuri diplomatice şi la cel nivel au fost acestea a precizat Cazanciuc.


    Acesta a menţionat că Tratatul de funcţionare a UE garantează libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii, sub rezerva restricţiilor justificate de motive de ordine publică, siguranţă şi sănătate publică. Guvernul României a impus restricţii celor care au lucrat în ţară, dar nu a luat niciun fel de măsură, nu de restricţie, ci de informare a românilor care aveau sau nu aveau contracte şi au dorit să lucreze temporar în străinătate. În această perioadă nu numai că nu s-a luat niciun fel de măsură pentru a încuraja această forţă de muncă să rămână în ţară, deficitul forţei de muncă fiind una dintre principalele noastre probleme, mai mult decât atât pe zona de agricultură s-au şi redus anumite subvenţii pe care guvernele PSD le-au acordat în mod constant.


    Cazanciuc i-a felicitat pe cei din reţeaua consulară a României. Sunt foarte mulţi consuli care au făcut eforturi de a sprijini românii în această perioadă şi merită, ca şi medicii şi alţii, felicitaţi pentru efortul făcut, numai că acest efort trebuie şi cunoscut în ţară şi în străinătate, să ştie românii că există cineva care îi poate ajuta în caz de nevoie. Din păcate, după dezbaterile de astăzi avem aceeaşi concluzie: Guvernul se spală pe mâini de orice formă de răspundere, Ministerul de Externe nu ştie nimic de vreun demers diplomatic, Ministerul Muncii ne spune că 2.000 de români s-au organizat şi au plecat pe cont propriu în străinătate într-o singură noapte’, a menţionat Robert Cazanciuc. Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi ministrul Muncii, Violeta Alexandru, au fost audiaţi, luni, în comisiile senatoriale pentru afaceri europene, pentru politică externă şi pentru muncă, familie şi protecţie socială. Audierea a avut ca temă modul în care MAE şi Ministerul Muncii au gestionat deplasarea unor lucrători români în străinătate în contextul pandemiei cu SARS-CoV-2..

    sursa: agerpres

  • 10.05.2020 (mise à jour)

    10.05.2020 (mise à jour)

    COVID- 19 en Roumanie — En Roumanie, les 9 nouveaux décès liés au Covid-19 — deux femmes et six hommes, dont l’âge était compris entre 52 et 80 ans, portent leur nombre total à 961, a informé dimanche le Groupe de communication stratégique. Le nombre de personnes infectées dépasse les 15.300, dont près de 7.000 ont guéri. Quant aux Roumains de la diaspora, plus de 2.750 ont été testés positifs au Sars-Cov-2, la plupart d’entre eux se trouvant en Italie, en Espagne et au Royaume-Uni. Depuis le début de la pandémie, 100 ressortissants roumains vivant à l’étranger ont perdu la vie.


    Par ailleurs, les mesures de déconfinement proposées par les autorités de Bucarest et qui devraient être mises en œuvre à partir du 15 mai, après la cessation de l’état d’urgence, prévoient entre autres le port obligatoire et correct du masque de protection dans les espaces publics clos, dans les magasins, les transports en commun et sur le lieu de travail.De même, les entreprises et les institutions devront décaler les horaires de travail de leurs salariés de manière à réduire la pression sur les transports en commun ou privilégier le travail à distance, lorsque cela est possible. Les événements et les rassemblements en plein air seront toujours suspendus temporairement, tout comme les activités culturelles, artistiques, sportives et religieuses qui se déroulent dans des espaces clos.



    Covid-19 dans le monde – Plus de quatre millions de cas de COVID-19 recensés officiellement dans le monde et plus de 277.000 décès, indiquent les données collectées par l’université américaine John Hopkins. Les Etats-Unis continuent d’être le pays le plus touché, avec plus d’un quart des cas confirmés et un tiers des décès enregistrés à l’échelle mondiale. De l’avis des experts, le nombre réel des cas d‘infection est probablement plus élevé, vu le nombre réduit de tests de dépistage menés dans bien des pays. Le bilan quotidien des décès poursuit une trajectoire descendante dans certains pays, mais on craint que l‘allègement des restrictions n’entraîne une deuxième vague de contaminations. Par ailleurs, plusieurs gouvernements s’attendent à un déclin de leurs économies, en raison de l’impact de la pandémie sur les marchés mondiaux et sur les chaînes d’approvisionnement.



    Rapport – Les ministres roumains de la Santé, du Travail et des Affaires étrangères, respectivement Nelu Tătaru, Violeta Alexandru et Bogdan Aurescu, doivent présenter lundi devant le Parlement le rapport sur la gestion des problèmes pendant l’état d’urgence. Parmi eux, la situation des saisonniers partis travailler à l’étranger en pleine pandémie. Ce sera au ministre des Affaires étrangères de fournir des explications sur ces départs et sur les mauvaises conditions de travail des saisonniers roumains. Les parlementaires attendent aussi les réponses de la ministre du Travail, Violeta Alexandru, à leurs questions relatives au chômage partiel ou bien à la hausse des pensions de retraite. Enfin, c’est l’intervention du ministre de la Santé, Nelu Tătaru, qui suscite le plus grand intérêt, car on veut savoir entre autres combien de tests ont jusqu’ici été faits pour le Covid-19, ce qui se passera après le 15 mai et comment on va s’y prendre pour tester massivement les personnes à risque.



    Aides — La Roumanie a envoyé dimanche 20.000 masques de protection au Monténégro et en Macédoine du Nord. Ils font partie du stock de contremesures médicales face à l’épidémie de Covid – 19 constitué par la Romanie et ont été achetés grâce à un programme de subvention de 10 millions d’euros signé avec la Commission européenne. Par ailleurs, un convoi de 20 camions chargés d’équipements sanitaires offerts par la Roumanie à la République de Moldova voisine pour l’aider à combattre l’épidémie de Covid-19, est arrivé jeudi à destination. Le gouvernement de Bucarest a décidé de fournir à l’Etat voisin une aide humanitaire de plus de 3 millions d’euros, sous forme d’équipements et dispositifs médicaux et de médicaments. La Roumanie a également envoyé une équipe de 52 médecins et infirmiers, qui travaillent dans les hôpitaux de la République de Moldova accueillant des malades de Covid-19. Enfin, une équipe de 11 médecins et 6 infirmiers a participé du 7 au 24 avril à des missions dappui du personnel médical italien.



    10 Mai — Plusieurs universitaires de Cluj (nord-ouest de la Roumanie) demandent que le 10 Mai, Journée du Roi, soit déclarée Fête nationale, tout comme le 1er Décembre. Ils proposent de prendre exemple sur la Pologne et la Hongrie, qui marquent respectivement deux et trois fois la fête nationale. Cette date a une triple signification dans l’histoire de la Roumanie. Le 10 mai 1866, le prince Carol, issu de la famille allemande de Hohenzollern-Sigmaringen, prêtait serment en tant que voïvode roumain. Le 10 mai 1877, le même Carol Ier proclamait l’indépendance de la Roumanie par rapport à l’Empire ottoman, tandis que le 10 mai 1881 il était couronné roi.


    Au temps de la monarchie, le 10 Mai était le jour de la fête nationale. Jusqu’en 1947, lorsque le roi Michel 1er , dernier souverain roumain, a été contraint par les communistes d’abdiquer et de s’exiler. Ces dernières années, le 10 Mai a été marqué par maints événements organisés à Bucarest et dans d’autres grandes villes de Roumanie et de République de Moldova voisine, à population majoritairement roumanophone. La princesse Margareta de Roumanie, gardienne de la couronne, a transmis un message à tous ceux qui célèbrent, le 10 Mai, le Jour de la Royauté, soulignant les aspirations de la Maison royale à la liberté, au progrès et à la démocratie.



    Météo — Dans le prochain intervalle de 24 heures, on attend des températures supérieures à la normale saisonnière et des averses dans les régions de montagne. Les maxima de l’air iront de 18° à 31°.




  • 10.05.2020

    10.05.2020

    Mesures de déconfinement — En Roumanie, les mesures de déconfinement proposées et qui devraient être mises en œuvre à partir du 15 mai, après la cessation de l’état d’urgence, prévoient entre autres le port obligatoire et correct du masque de protection dans les espaces publics clos, dans les magasins, les transports en commun et sur le lieu de travail.De même, les compagnies et les institutions devront décaler les horaires de travail de leurs salariés de manière à réduire la pression sur les transports en commun ou privilégier le travail à distance, lorsque cela est possible. La rouverture des cabinets dentaires, des salons de beauté et des parcs est également prévue. Pourtant, les événements et les rassemblements en plein air seront toujours suspendus temporairement, tout comme les activités culturelles, artistiques, sportives et religieuses qui se déroulent dans des espaces clos. Ces mesures sont en débat public. On peut les trouver sur les sites Internet du ministère de l’Intérieur et de l’Institut national de santé publique. Le Groupe de communication stratégique a annoncé qu’en Roumanie le nombre total des décès est de 952. Le nombre de personnes infectées dépasse les 15.300, dont près de 7.000 ont guéri. Quant aux Roumains de la diaspora, plus de 2.750 ont été testés positifs au Sars-Cov-2, la plupart d’entre eux se trouvant en Italie, en Espagne et au Royaume-Uni. Depuis le début de la pandémie, 100 ressortissants roumains vivant à l’étranger ont perdu la vie.



    Rapport – Les ministres roumains de la Santé, du Travail et des Affaires étrangères, respectivement Nelu Tătaru, Violeta Alexandru et Bogdan Aurescu, doivent présenter lundi devant le Parlement le rapport sur la gestion des problèmes pendant l’état d’urgence. Parmi eux, la situation des saisonniers partis travailler à l’étranger en pleine pandémie. Ce sera au ministre des Affaires étrangères de fournir des explications sur ces départs et sur les mauvaises conditions de travail des saisonniers roumains. Les parlementaires attendent aussi les réponses de la ministre du Travail, Violeta Alexandru, à leurs questions relatives au chômage partiel ou bien à la hausse des pensions de retraite. Enfin, c’est l’intervention du ministre de la Santé, Nelu Tătaru, qui suscite le plus grand intérêt, car on veut savoir entre autres combien de tests ont jusqu’ici été faits pour le Covid-19, ce qui se passera après le 15 mai et comment on va s’y prendre pour tester massivement les personnes à risque.



    10 Mai – Les événements traditionnels organisés par la Maison royale de Roumanie à l’occasion du 10 mai, n’auront plus lieu cette année. Dépôts de gerbes, cérémonie militaire à la statue du roi Carol Ier, réception en plein air au Palais Elisabeth, tout a été annulé. Le 10 mai 1866, le prince Carol, issu de la famille allemande de Hohenzollern-Sigmaringen, prêtait serment en tant que voïvode roumain. Le 10 mai 1877, le même Carol Ier proclamait l’indépendance de la Roumanie par rapport à l’Empire ottoman, tandis que le 10 mai 1881 il se faisait couronner en tant que roi du pays. Le long règne de Carol Ier a duré jusqu’en 1914. C’est Ferdinand, son neveu, qui lui a succédé au trône. Pendant son règne, la Romanie allait atteindre son étendue territoriale maximale. La dynastie de Hohenzollern-Sigmaringen a dirigé la Roumanie jusqu’en 1947, lorsque le roi Michel 1er , dernier souverain roumain, a été contraint par les communistes d’abdiquer et de s’exiler.



    Statistiques — Le nombre de visiteurs étrangers enregistrés aux postes-frontières de Roumanie sur le premier trimestre de l’année de cours a été de 1,9 millions, un chiffre de 11, 3% inférieur à celui de la période similaire de 2019. C’est ce que relèvent les données fournies par l’Institut national de la statistique. Les touristes proviennent surtout des pays d’Europe (94,5%) : République de Moldova (20,6%), Bulgarie (18,7%), Ukraine et Hongrie 11,8%), Turquie (5%), Serbie (4,9%) et Italie (3,4%). Pour les déplacements à l’intérieur du pays, les visiteurs ont utilisé surtout le transport routier. Par comparaison avec la même période de l’année dernière, on a enregistré une augmentation de 0,4% des arrivées par voie maritime, alors que les arrivées par voie aérienne des touristes étrangers ont baissé de 21, 7%.



    Météo — Il fait chaud sur la plupart du territoire, voire très chaud dans l’ouest et localement dans le sud. Le ciel est variable et l’on attend des pluies orageuses dans les régions de montagne. Les températures maximales de la journée iront de 16° à 28°. 23°à midi dans la capitale, Bucarest.


  • Jurnal românesc – 15.04.2020

    Jurnal românesc – 15.04.2020

    Starea de urgenţă pe teritoriul României a fost prelungită cu 30 de
    zile. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că măsura este necesară pentru a
    putea fi luate în continuare cele mai eficiente măsuri de combatere a epidemiei
    de COVID-19. El a subliniat că pericolul pe care îl reprezintă noul coronavirus
    nu a trecut, iar relaxarea restricţiilor ar duce la o creştere vertiginoasă a
    cazurilor de infectare, la suprapopularea spitalelor şi la o presiune uriaşă pe
    sistemul sanitar. Nu ne putem permite niciun pas înapoi în contextul în
    care avem de-a face cu o răspândire intracomunitară, deocamdată limitată, dar
    foarte periculoasă,     a explicat Iohannis.

    Preşedintele a spus că în pofida
    restricţiilor fără precedent adoptate de statele lumii, nu există semne certe
    ale unei încetiniri a ritmului evoluţiei pandemiei la nivel global. Este
    absolut evident că ne luptăm cu o epidemie extrem de greu de controlat, chiar
    şi în contextul adoptării încă de acum o lună a unor măsuri de distanţare
    socială fără precedent. Cu siguranţă că fără aceste măsuri de izolare ne-am fi
    confruntat cu o explozie a cazurilor imposibil de gestionat,     a afirmat
    Klaus Iohannis.

    Decretul prezidenţial de prelungire a stării de urgenţă a fost
    publicat în Monitorul Oficial şi va fi supus joi votului parlamentului. În
    cazul în care legislativul nu îl aprobă, preşedintele va trebui să-l revoce,
    iar măsurile prevăzute de acesta vor înceta.





    Pe perioada stării de urgenţă preţurile la medicamente şi aparatură
    medicală, la alimentele de strictă necesitate şi la serviciile de utilitate
    publică pot fi plafonate, a declarat preşedintele Klaus Iohannis. El a anunţat
    că în decretul privind prelungirea cu 30 de zile a stării de urgenţă a fost
    adăugată o menţiune specială pentru situaţia în care se va constata o scădere a
    preţurilor la energie electrică şi gaze naturale pe pieţele regionale, situaţie
    în care guvernul va lua măsurile necesare astfel încât aceste scăderi să
    se reflecte în preţul plătit de consumatorii din România    . Iohannis a
    precizat că şcolile rămân închise şi că, în măsura posibilităţilor, se pot
    organiza activităţi didactice online.

    Preşedintele a reluat îndemnul adresat
    românilor de a rămâne acasă de Paşte şi de a respecta restricţiile impuse de
    autorităţi. Fac un apel la toţi cei care cred că lucrurile nu sunt atât
    de grave şi continuă să ignore reglementările autorităţilor. Nu păcăliţi
    instituţiile statului, vă păcăliţi singuri! Îi păcăliţi pe cei dragi vouă, pe
    copiii, părinţii şi bunicii voştri pe care îi puneţi în pericol pentru că
    nesocotiţi măsuri luate pentru protejarea vieţii voastre şi a semenilor voştri.
    (…) Nu vă expuneţi şi nu îi expuneţi pe cei de lângă voi! Fiţi responsabili şi
    solidari! (…) Staţi acasă pentru a nu ajunge pe un pat de spital!,     a
    declarat Iohannis.




    Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a anunţat că a solicitat o
    discuţie cu omologul din Germania, pentru a-i transmite rugămintea să acorde
    atenţia cuvenită condiţiilor de muncă pentru muncitorii români. Ministrul a
    subliniat că între ea şi Ambasada României la Berlin, respectiv ataşatul de
    muncă din Germania, este o comunicare permanentă în această perioadă, în
    contextul plecări mai multor mii de români la muncă, în străinătate. Avem
    datoria să facem mai mult pentru ca românii să ia în considerare ofertele de
    muncă din ţară, dar nu voi lua niciodată o măsură, cât de mică, pentru a pune o
    piedică în calea celor care doresc să muncească, să câştige un ban cinstit
    oriunde în Europa. Este decizia lor,     a declarat Violeta Alexandru.

    Ea
    susţine sunt mulţi români care merg de ani buni în anumite locuri din
    străinătate, să muncească, având contactele stabilite. Este cazul celor
    din parcarea Aeroportului din Cluj Napoca, persoane care şi-au stabilit singure
    condiţiile de muncă, direct cu angajatorul. Plec de la premisa că niciun
    angajator nu vrea să îi îmbolnăvească, ci îi vrea apţi de muncă şi că românii
    care pleacă au reţinut apelul autorităţilor de a îşi lua măsuri de protecţie.
    Pericolul nu a trecut,     a precizat ministrul.

    Violeta Alexandru a mai spus
    că Inspecţia Muncii a efectuat 345 de controale în ianuarie şi
    februarie.Când românii ajung în ţara de destinaţie, instituţiile de
    control de acolo verifică dacă prevederile contractului se respectă
    întocmai,     a explicat aceasta. Proiectul Fair Mobilitat, care îşi propune
    să protejeze drepturile sezonierilor din Germania, a pus la dispoziție linia
    telefonică gratuită în limba română pentru muncitorii români aflați în situații
    dificile. Aceştia pot primi consiliere la 0800 000 56 02.




    Ministrul de externe maghiar, Péter Szijjártó, a anunţat că opt
    puncte de trecere a frontierei româno-ungare sunt în prezent deschise pentru
    cei care fac naveta între cele două ţări. Este vorba despre Petea-Csengersima,
    Urziceni-Vállaj, Săcuieni-Létavértes, Borş-Ártánd, Salonta-Méhkerék,
    Vârşand-Gyula, Nadlac-Nagylak şi Cenad-Kiszombor.

    Oficialul maghiar a spus că
    cei care locuiesc în Ungaria sau în România au posibilitatea să treacă
    frontiera dintre cele două state pentru a se deplasa la locul de muncă dacă
    acesta se află la o distanţă de 30 de kilometri de graniţa comună.

    El a
    precizat că vieţile comunităţilor care se află de o parte şi de alta a
    frontierei se află într-o legătură strânsă, iar pe lângă protejarea sănătăţii
    oamenilor este importantă şi menţinerea capacităţii de funcţionare a
    economiilor. Acordul dintre Bucureşti şi Budapesta prevedea, iniţial,
    menţinerea deschisă a trei puncte de trecere a frontierei pentru navetişti,
    însă experienţa pozitivă de până acum a înlesnit deschiderea altor cinci.

  • April 1, 2020

    April 1, 2020


    ANALYSIS -
    President Klaus Iohannis is today chairing a meeting aimed at analyzing and presenting
    public safety and order measures in the context of the COVID-19 pandemic.
    Taking part are Prime Minister Ludovic Orban, Interior Minister Marcel Vela,
    Defense Minister Nicolae Ciuca and State Secretary with the Interior Ministry,
    Police Chief Bogdan Despescu. Authorities report 2,245 infections with the new
    coronavirus and 85 deaths. 220 people have recovered. Prosecutors have launched
    a criminal investigation into several irregularities reported at the Suceava
    County Hospital in Suceava, the only county where total quarantine has been declared
    and where a large number of medical staff and patients have tested positive for
    COVID-19. A third of the total number of people who died to the virus were from
    Suceava.




    UNEMPLOYMENT
    – Businesses, self-employed people and other types of employees can apply for
    technical unemployment starting today. Labor Minister Violeta Alexandru made a
    series of declarations regarding the two decrees regulation this field. The
    state will thus pay 75% of the average gross salary, namely no more than 475
    euros. The measure is in place only during the state of emergency. Athletes are
    also eligible for this type of unemployment benefits. All the related documents
    will be filed online.




    LOAN – The
    Finance Ministry has taken out a new loan worth 415 million euros on the local
    markets. Finance Minister Florin Citu says the money will be used to pay
    salaries, pensions, social welfare benefits and VAT refunds. Financial
    institutions have provided the state with funds after a period when cash
    withdrawals, from both the population and businesses, have doubled compared to
    December 2019. The National Bank says this represents the peak of financial
    tensions caused by the coronavirus crisis.




    INDUSTRY -
    The Romanian pharmaceutical industry will report a record high turnover in 2020,
    an estimated 14 billion euros, in the context of the growing demand of
    medication and sanitary equipment generated by the coronavirus pandemic, reads
    a recent study conducted by KeysFin, one of the country’s top business
    information providers. According to estimates, the economy will drop in 2020 by
    as much as 7%. Still, the pharmaceutical industry, which has been reporting
    constant growth in the last 10 years, will be one of the privileged sectors in
    the current context, alongside the food, IT&C and agriculture industries,
    as well as energy, natural gas and water supply providers. Some 170
    manufacturers of medicine and pharmaceutical gear are certified in Romania, in
    addition to 6,500 retailers and wholesalers trading these types of products.








    CORONAVIRUS
    IN EUROPE – The COVID-19 pandemic has
    killed over 30,000 people in Europe, of which two thirds in Italy and Spain,
    France Press quotes information released by national authorities. France is the
    country with the third-largest number of victims. Europe is the continent most
    affected by the COVID-19 pandemic. The European Commission has proposed the disbursement
    of an additional 75 million euros to support operations aimed at repatriating
    European citizens and increasing the reserve budget for the purchase of medical
    equipment. The Commission is considering an adjustment of the said budget.
    Since the start of the pandemic, some 2,300 EU citizens have been repatriated
    from China, Japan, the United States, Morocco, Tunisia, Georgia, the
    Philippines and Cape Verde. Another 80 similar flights are scheduled for the
    coming days.


    STUDY – Isolation and other measures adopted to avert the
    COVID-19 pandemic from spreading have saved the lives of some 59,000 people in
    11 European countries, researchers with the Imperial College in London have
    revealed. The measures taken under advisement are quarantine for the sick, the
    closing-down of schools and universities, banning public gatherings, social
    distancing measures and general isolation. Italy, the first country to introduce
    strict measures and where the pandemic has reached its peak, some 38,000 lives
    were saved due to the decision to impose total quarantine, the study reveals.
    Next on the list is Spain with 16,000 lives saved, followed by France with
    2,500 lives saved, Belgium with 560, Germany with 550, the UK with 370,
    Switzerland with 340, Austria with 140, Sweden with 82, Denmark with 69 and
    Norway with 10 lives saved. Researchers say that any more deaths will be
    averted by keeping interventions in place until transmission drops to low
    levels.


    (Translated by V. Palcu)