Radio România Internațional

Tag: Violeta Bulc

  • Summitul Balcanilor de Vest – Poznań, 2019

    Summitul Balcanilor de Vest – Poznań, 2019

    Oraşul polonez Poznań a găzduit summitul dedicat Balcanilor de Vest. Uniunea Europeană și-a confirmat angajamentul de a consolida cooperarea cu regiunea printr-o serie de măsuri concrete, axate pe cinci domenii-cheie: transport și energie, digital, economie, securitate și relații de bună vecinătate.

    Șefi de guvern, miniştri de Externe, ai Economiei şi de Interne din ţările Balcanilor de Vest, împreună cu omologii lor din mai multe state membre ale Uniunii Europene și reprezentanți la nivel înalt ai Uniunii, s-au întâlnit, zilele trecute, la Poznan. Summitul a avut ca obiective consolidarea cooperării regionale dintre partenerii din Balcanii de Vest precum și între regiune și Uniunea Europeană, dar şi avansarea în procesul de integrare europeană a Balcanilor de Vest.

    Şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini a reafirmat că angajamentul european faţă de Balcanii de Vest este o prioritate. Acum, toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest sunt mai apropiați de Uniunea Europeană față de cum erau cu cinci ani în urmă, la debutul mandatului actualei Comisii. Perspectiva europeană rămâne motorul schimbărilor din regiune, iar cooperarea regională, relațiile de bună vecinătate și reconcilierea sunt esențiale și sprijină integrarea europeană a Balcanilor de Vest – a mai spus Federica Mogherini.

    La rândul său, Johannes Hahn, comisarul pentru politica de vecinătate și negocieri de extindere, a confirmat angajamentul european faţă de Balcanii de Vest:

    Sunt absolut dedicat cauzei acestei regiuni şi pot confirma, bazându-mă pe fapte şi pe cifre, că am făcut progrese reale în ultimii cinci ani, însă, fără îndoială, trebuie să ne concentrăm în continuare să investim în stabilitatea Balcanilor de Vest, pentru a-I ajuta pe partenerii noştri să creeze societăţi democratice stabile, instituţii democratice stabile şi, în acelaşi timp, să devină mai prosperi. În multe feluri, consider că rolul nostru ca lideri politici este similar cu cel al unui architect care conturează politici de transformare ce vor trece testul timpului. Şi, cum îmi place să spun adesea, putem face multe lucruri ca politicieni, dar nu putem crea, în mod direct, locuri de muncă.

    Johannes Hahn a mai precizat că Uniunea Europeană, ca partener dedicat, îşi intensifică activitatea la infrastructurile modernizate, sprijină digitalizarea, investeşte în creșterea ecologică și în economia circulară. Comisarul a dat asigurări că programele Uniunii vor aduce beneficii tangibile populației din Balcanii de Vest și reprezintă o altă piatră de hotar în relațiile și mai strânse cu regiunea.

    În sfârşit, Violeta Bulc, comisarul pentru transporturi, s-a declarat foarte mulţumită de aprobarea mai multor proiecte regionale, în cooperare cu Comunitatea Transporturilor. Acestea vor îmbunătăți siguranța rutieră și eficiența căilor ferate, vor reduce timpul şi costurile de transport și vor elimina blocajele din trafic. O mai bună conectivitate înseamnă sprijinirea vieții cotidiene a oamenilor din regiune și apropierea acestora de Uniunea Europeană – a mai spus Violeta Bulc.


  • Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, după 2020

    Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime, după 2020

    Viitorul Fond european pentru pescuit și afaceri maritime va sprijini obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului și punerea în aplicare a politicii maritime a Uniunii în perioada 2021-2027.

    Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime pentru perioada 2021-2027 trebuie să orienteze finanțarea de la bugetul Uniunii în direcția sprijinirii politicii comune în sectorul pescăresc, a politicii maritime a Uniunii și a angajamentelor internaționale ale Uniunii în domeniul guvernanței oceanelor. Această finanțare este un factor favorizant esențial pentru existența unor activități pescărești sustenabile, inclusiv pentru conservarea resurselor și habitatelor biologice marine, pentru acvacultura sustenabilă şi pentru securitatea alimentară.

    Care sunt propunerile Comisiei Europene privind instituirea Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime, după 2020, aflăm de la Violeta Bulc, membru al Comisiei Europene:

    Comisia a propus un buget de 6,40 miliarde EURO în prețuri curente pentru următoarea perioadă de programare, ceea ce ne va permite să abordăm provocările viitoare și să atingem obiectivele noastre ambițioase. Sprijinul pentru atingerea obiectivelor Politicii comune în domeniul pescuitului rămâne o prioritate esențială. Acest sprijin ar trebui să garanteze că activitățile de pescuit sunt durabile din punct de vedere ecologic, economic și social pe termen lung. Sprijinul din partea bugetului Uniunii Europene este necesar pentru a contribui la realizarea și menținerea pescuitului durabil, pe baza producției maxime durabile și pentru reducerea impactului pescuitului asupra mediului maritim. Aceasta include sprijinul acordat inovării și investițiilor în practici și tehnici de pescuit cu impact redus, care rezistă la schimbările climatice și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

    Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime este, de asemenea, un instrument de sprijinire a controlului pescuitului și a cunoștințelor științifice. Aș dori, de asemenea, să insist asupra importanței acordării unui tratament preferențial pescuitului la scară mică. În special, în temeiul propunerii Comisiei, pescarii care pescuiesc cantităţi mici ar putea beneficia de o rată a ajutorului public de 100%. Propunerea noastră pentru noul Fond european pentru pescuit şi afaceri maritime reprezintă mai degrabă o evoluție decât o revoluție a actualei reglementări, cu un element important de simplificare.


  • Eliminarea diferenței dintre ora de vară și cea de iarnă începând cu 2021

    Eliminarea diferenței dintre ora de vară și cea de iarnă începând cu 2021

    Eurodeputaţii au votat abolirea schimbărilor sezoniere ale orei în Uniunea Europeană în 2021. Fiecare stat va trebui să aleagă până atunci ce sistem păstrează.

    Parlamentul European a decis ca trecerea la ora de vară să nu mai fie obligatorie. Astfel, fiecare stat membru al Uniunii Europene va avea dreptul să decidă, până în 2021, dacă va păstra actualul sistem sau va renunța la schimbarea orei. Potrivit legislației comunitare actuale, toate cele 28 de state membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie și înapoi la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie. Anul trecut, Comisia Europeană a propus abolirea schimbării sezoniere a orei după ce, la un sondaj realizat în tot spațiul comunitar, 84% dintre cetățeni s-au declarat în favoarea măsurii.

    Comisia a vrut să impună renunțarea de anul acesta, dar unele dintre statele membre s-au opus, iar Violeta Bulc, comisarul european pentru transport, a ţinut să sublinieze că fiecare stat e liber să aleagă. Acesta este un mesaj foarte important pentru cetăţenii europeni, pentru că la sondajul referitor la schimbarea orei au răspuns aproape de zece ori mai multe persoane decât la orice altă consultare pe care am avut-o vreodată la nivelul Uniunii Europene. Deci oamenilor le pasă, iar noi suntem obligaţi să le răspundem. Comisia se va asigura că impelentarea acestei directive va fi foarte atent monitorizată, şi va lucra împreună cu statele membre pentru a evita orice tulburare de tranziţie pentru cetăţenii europeni şi pentru operatorii economici. Iar personal sunt foarte sigură că fiecare stat membru este perfect conştient de toate acestea şi toate vor face alegeri bine gândite şi coordonate în lunile următoare. Dar alegerea este a lor.

    Violeta Bulc a mai spus ca a încurajat statele membre să organizeze consultări naţionale pentru a vedea ce variantă ar prefera proprii cetăţeni. Conform proiectului de rezoluţie, ţările europene care decid să menţină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021.

    Pe de altă parte, ţările care preferă să rămână la ora standard sau de iarnă îşi vor putea schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021. Statele membre trebuie să informeze Comisia Europeană asupra alegerii lor până în aprilie 2020, iar apoi să se coordoneze cu executivul comunitar pentru ca deciziile individuale luate să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Această coordonare înseamnă practic ca toate părţile să-şi depăşească problemele în domenii precum orarul zborurilor şi al altor mijloace de transport. În situaţia în care Comisia Europeană sesizează probleme cu implementarea, poate dispune o întârziere de 12 luni.


  • Securitate rutieră – mai puţine accidente pe drumurile din UE

    Securitate rutieră – mai puţine accidente pe drumurile din UE

    România a ocupat anul trecut un nedorit prim loc în Uniunea Europeană la numărul de decese provocate de accidentele rutiere. Au fost 96 de morți la un milion de locuitori, aproape dublu faţă de media comunitară de 49 de decese, arată statisticile preliminare privind securitatea rutieră publicate de Comisia Europeană.

    Date oficiale arată că în majoritatea statelor membre ale Uniunii s-au înregistrat anul trecut sub 60 de decese la un milion de locuitori. Țările cu cele mai bune rezultate în privinţa siguranţei rutiere au fost: Marea Britanie (28 de decese), Danemarca (30 de decese), Irlanda (31 de decese la un milion de locuitori). La polul opus stau România şi Bulgaria, care au raportat 96 și respectiv 88 de de decese la un milion de locuitori.

    Și deși pare greu de crezut, țara noastră a înregistrat anul trecut o scădere de 4% a numărului de decese rutiere faţă de 2017, iar comparativ cu 2010 declinul este de 21 la sută.

    La nivelul întregii Uniunii, în 2018, 25 mii 100 de persoane şi-au pierdut viaţa în accidente rutiere. Este o scădere de un procent faţă de 2017. Acest lucru înseamnă o medie de 49 de decese la un milion de locuitori.

    La fel ca anul trecut, mă bucur că pot anunța că am înregistrat progrese. În 2018 raportat la 2017, scăderea numărului de decese a fost de 1 la sută. Știu că poate părea foarte puțin pentru mulți dintre voi. Dar asta înseamnă 200 de vieți salvate și o incredibilă muncă realizată pentru a atinge obiectivul stabilit pentru 2030, și anume reducerea la jumătate a numărului de decese, spune comisarul european pentru transport, Violeta Bulc.

    Și tot ea a vorbit despre planurile și mai ambițioase stabilite pentru 2050: Viziune zero până în 2050. Personal cred că acest lucru este posibil.

    Înseamnă zero decese în accidente rutiere produse pe drumurile din spațiul comunitar, un obiectiv ce trebuie atins în următoarele 3 decenii.

    De altfel, în ultimii ani, Uniunea a introdus o serie de măsuri obligatorii care au contribuit la o reducere a accidentelor rutiere soldate cu decese. Zilele trecute, instituțiile europene au ajuns la un acord politic care prevede ca începând cu 2022 să devină obligatorie introducerea în vehiculele europene a unor noi tehnologii de siguranță pentru a-i proteja pe pasageri, pietoni și bicicliști.

    Pentru autoturisme, camionete, camioane și autobuze ar însemna montarea de sisteme de avertizare în caz de somnolență și de neatenție a șoferului (de exemplu, utilizarea telefoanelor inteligente în timpul conducerii), asistență inteligentă pentru controlul vitezei și dispozitive de înregistrare a datelor în caz de accident (o așa numită cutie neagră).

    Pentru autoturisme și camionete ar urma să apară și asistență pentru menținerea benzii de circulație, sisteme avansate de frânare de urgență și o nouă generație de centuri de siguranță.

    În plus, în ceea ce privește infrastructura, Comisia Europeană anunță că va întocmi o hartă a riscurilor de pe autostrăzile și drumurile principale din întreaga Uniune.


  • Un transport mai sigur şi mai curat în Europa

    Un transport mai sigur şi mai curat în Europa

    Parlamentul European a convenit asupra stabilirii de noi standarde
    privind emisiile de dioxid de carbon.


    Este vorba despre autoturismele şi vehiculele comerciale uşoare ce
    se vor fabrica după anul 2o2o.


    Comisarul pentru Energie şi Climă, Miguel Arias Canete a salutat
    decizia legislativului european- acest vot transmite un mesaj foarte clar,
    mobilitatea şi sectorul transporturi au de jucat un rol crucial în tranziţia
    Europei către o economie care să nu afecteze clima.


    Se estimează că aceste măsuri vor conduce la o scădere cu peste 37
    la sută a emisiilor de CO2 până în 2o3o comparativ cu nivelul înregistrat în
    2o21- în cazul autoturismelor şi cu 31 la sută- în cazul vehiculelor comerciale
    uşoare.


    O altă iniţiativă vizează siguranţa rutieră.


    Instituţiile europene au ajuns la un acord provizoriu cu privire
    la noi reglementări care să îmbunătăţească siguranţa pe şoselele din Europa şi
    să reducă numarul accidentelor.


    Toate maşinile care se vor fabrica din 2o22 vor trebui echipate cu
    noi tehnologii de siguranţă pentru a proteja pasagerii, pietonii şi
    bicicliştii.


    Printre noile elemente valabile pentru toate categoriile de
    autovehicule se numără sistemele de avertizare în caz de somnolenţă sau de
    neatenţie a şoferului. Pentru autoturisme şi camionete: asistenţa pentru
    menţinerea benzii de circulaţie. Pentru camioane şi autobuze: sisteme de
    îmbunătăţire a vizibilităţii şoferilor si de eliminare a unghiurilor moarte.


    Despre aceste subiecte a vorbit şi comisarul european pentru
    transporturi, Violeta Bulc la reuniunea informală a miniştrilor europeni ai
    transporturilor de la Bucureşti.





  • Politici pentru combaterea consumului de alcool la volan

    Politici pentru combaterea consumului de alcool la volan

    Din ianuarie și până în noiembrie anul acesta în România au avut loc 317 de accidente rutiere grave soldate cu decesul a 65 de persoane și rănirea gravă a altor 325.

    Printre cauzele producerii acestor tragedii s-a numărat și conducerea sub influența alcoolului. În același interval polițiștii au constatat peste 12 mii de contravenții de conducere sub influența băuturilor alcoolice cu o îmbibaţie mai mică de 0,4 mg de alcool pur în aerul expirat dar și 8.300 de infracțiuni- adică o îmbibaţie de 0,4 sau peste.

    Conform datelor Consiliului European pentru Siguranța Transporturilor, România a înregistrat anul trecut cea mai mare rată a deceselor în urma accidentelor rutiere: 99 la 1 milion de locuitori.

    Pentru siguranța rutieră pledă și comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc:


  • Poluanții organici persistenți

    Poluanții organici persistenți

    Comisia pentru mediu, sănătate
    publică și siguranță alimentară din Parlamentul European a întocmit un raport
    referitor la propunerea de regulament privind poluanții organici persistenți,
    raport dezbătut în şedinţa plenară
    din 14 noiembrie, de la Strasbourg. În luna martie a acestui an, Comisia Europeană
    a propus reformarea Regulamentului Uniunii privind poluanții organici
    persistenți pentru a adapta procedurile sale la procedurile prevăzute în
    Tratatul de la Lisabona. Procesul de reformare a oferit Comisiei posibilitatea
    de a actualiza anumite aspecte ale regulamentului, de a oferi o mai mare
    claritate și de a face procesele mai eficiente.

    În cuvântul său din Parlamentul
    European, Violeta Bulc, membru al Comisiei Europene, a spus: POP înseamnă persistent,
    organic și poluant. Termenul se referă la substanțele chimice care persistă în
    mediu, care bioacumulează în lanțul alimentar și care sunt foarte toxice pentru
    sănătatea umană și pentru mediu. Permiteți-mi să subliniez că aceste substanțe
    pot fi transportate peste mii de kilometri în mediul în care au fost eliberate.
    De aceea, poluanții organici persistenți reprezintă o preocupare globală. Așa
    cum se întâmplă adesea, provocările globale necesită soluții globale. Comunitatea
    internațională a luat măsuri cu privire la aceste substanțe chimice prin
    instituirea Convenției de la Stockholm privind poluanții organici persistenți,
    care a intrat în vigoare în 2004. Actualul regulament al Uniunii Europene
    privind poluanții organici persistenți datează din 2004 și implementează
    angajamentele internaționale exprimate în Convenția de la Stockholm.
    Regulamentul vizează eliminarea producției, a introducerii pe piață și a
    utilizării poluanților organici persistenți. În plus, urmărește reducerea și eliminarea
    emisiilor de poluanți organici persistenți care sunt produse secundare
    neintenționate ale proceselor industriale. Prin acest regulament am adoptat și
    simplificat obligațiile de raportare și monitorizare și am propus să aliniem
    anexele la Regulamentul privind poluanții organici persistenți cu rezultatul
    Conferinței părților la Convenția de la Stockholm din 2015.


  • Mobilitate durabilă -reuniunea informală a miniştrilor transporturilor şi mediului, la Graz, Austria

    Mobilitate durabilă -reuniunea informală a miniştrilor transporturilor şi mediului, la Graz, Austria

    Transporturile, aflate pe un loc de frunte între vinovaţii de poluare, trebuie să devină tot mai prietenoase cu natura, în caz contrar vor plăti taxe tot mai mari. A fost subiectul reuniunii comune a miniştrilor transporturilor şi mediului din Uniunea Europeană, desfăşurată la Graz, în Austria, ţara care asigură, în prezent, preşedinţia semestrială a Consiliului European.

    În Declaraţia de la Graz, miniştri europeni ai transporturilor şi mediului se angajează să înceapă o nouă eră: mobilitate curată, sigură și accesibilă pentru Europa. Statele membre și Comisia Europeană sunt invitate să-și dubleze eforturile pentru a face deplasarea, cu orice mijloc de transport, cât mai puţin poluantă, prin promovarea autovehiculelor curate, cu scopul de a îmbunătăți în mod durabil sănătatea și calitatea vieții cetățenilor.

    Comisia Europeană, statele membre, autorităţile regionale şi locale vor fi implicate în atingerea acestor obiective, a subliniat şi comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc: Salut declarația de la Graz și susțin pe deplin cele cinci priorități: vehicule curate, gestionarea durabilă a mobilității, mobilitate activă în beneficiul sănătății și al mediului, infrastructură accesibilă tuturor. Știm deja cum să reducem emisiile cu 60%. Trebuie să găsim soluții pentru restul de 40%. De aceea, trebuie să facem loc inovării, să dăm prioritate soluţiilor noi, pe care să fim capabili să le aplicăm rapid, să găsim noi modele de afaceri.I-am informat pe miniștrii că, până la sfârșitul anului, la următorul Consiliu pentru transporturi, vom prezenta o analiză completă şi o comparaţie între cadrele fiscale existente în toate modurile de transport din toate statele membre. Va fi un instrument foarte util pentru a vedea dacă și cât de profund avem nevoie să reajustăm modelele noastre de impozitare.

    Pentru a-i obliga pe europeni să folosească maşini mai puţin poluante, Parlamentul European a discutat, la rândul său, despre principiul poluatorul plătește/ utilizatorul plătește. Acest lucru va însemna, în momentul în care toţi factorii responsabili vor cădea de acord – schimbarea modului de aplicare a taxelor pentru autovehiculele rutiere. Astfel, începând cu 2023, pentru vehiculele de mare tonaj și autoutilitarele mai mari de 2,4 tone se va aplica taxa în funcţie de distanţa parcursă şi nu în funcţie de timp, pentru a fi siguri că vehiculele sunt taxate conform utilizării reale a carosabilului și poluării pe care o generează. Iar, pentru a încuraja utilizarea pe scară largă a vehiculelor ecologice, statele membre ar trebui să impună taxe de drum diferențiat, în funcție de emisiile de dioxid de carbon – consideră eurodeputaţii.Totodată, din 2021, vehiculele de mare tonaj vor trebui să achite pe lângă taxa de drum și o taxă pentru poluare fonică sau a aerului. Începând cu 2026, taxa de drum va trebui aplicată tuturor categoriilor de vehicule, pentru că, legislaţia actuală nu taxează vehiculele mai mici de 12 tone, autobuzele și autocarele.


  • Săptămâna europeană a mobilităţii

    Săptămâna europeană a mobilităţii

    Scopul campaniei este de a promova forme alternative de transport ecologic şi de a încuraja autoritățile locale europene să adopte măsuri sustenabile.

    Săptămâna europeană a mobilităţiii își propune, de asemenea, să atragă atenția asupra faptului că mobilitatea sporeşte calitatea vieţii în oraşe, ajută la reducere poluării aerului și a poluării fonice şi la reducerea numărului persoanelor obeze.

    Comisarul european pentru transport, Violeta Bulc spune că săptămâna europeană a mobilității înseamnă un aer mai curat, orașe mai puțin zgomotoase şi cetăţeni mai sănătoși:



  • Drepturile pasagerilor de pe cursele aeriene

    Drepturile pasagerilor de pe cursele aeriene

    Compania low cost s-a
    confruntat vineri cu un nou conflict social de amploare la nivel european, cea
    mai amplă mişcare de protest din istoria de 33 de ani a companiei irlandeze.


    Aproximativ 400 de zboruri au
    fost anulate    , inclusiv 6 curse din şi spre Romania, în total 55 de mii de
    pasageri au avut de suferit din cauza protestului.


    Piloţii Ryanair din 5 ţări
    europene: Germania, Suedia, Irlanda, Olanda şi Belgia au declanşat greva în cea
    mai aglomerată perioadă a sezonului estival cerând îmbunătăţirea condiţiilor de
    muncă şi salarii mai bune    .


    Comisia Europeană susţine
    atât drepturile pasagerilor cât şi pe cele ale angajaţilor dar nu se amestecă
    în chestiuni reglementate de legislaţia naţională.


    Mina Andreeva, purtător de
    cuvânt al executivului comunitar: Comisia Europeană sprijină
    dialogul social şi partenerii sociali să respecte autonomia şi dreptul la
    acţiuni colective care sunt recunoscute în întreaga Uniune Europeană.
    Condiţiile în care se exercită aceste drepturi sunt guvernate de legislaţia
    naţională. Prin urmare Comisia incurajează atât angajaţii cât şi uniunile
    profesionale să încerce sa soluţioneze diferendele în acord cu legile
    naţionale. Nu există o lege la nivelul Uniunii care să reglementeze în mod
    specific condiţiile de exercitare a dreptului la grevă, grevele reprezintă o
    afacere între partenerii sociali iar Comisia nu intevine în chestiuni legate de
    legislaţia naţională.



    Tensiunile dintre companie şi
    personalul navigant au izbucnit anul trecut în septembrie când, urmare a unor
    probleme legate de planificarea piloţilor, Ryanair a fost obligată să anuleze
    mii de zboruri şi să recunoască sindicatele din mai multe ţari, fapt pe care îl
    refuzase constant.


    La începutul lui octombrie
    subiectul a ajuns in Parlamentul European. Comisarul pentru transporturi,
    Violeta Bulc afirma atunci că avem legislaţie la nivel european şi naţional, să
    lăsăm deci sistemul sa funcţioneze


    Regulile europene sunt
    foarte clare. Este responsabilitatea autorităţilor irlandeze să supravegheze
    Ryanair pentru că este o companie aeriană irlandeză. Sunt încrezătoare că vor
    monitoriza îndeaproape Ryanair să îşi respecte obligaţiile. Am, de asemenea,
    încredere că dacă vor găsi ceva în neregulă vor acţiona în consecinţă. Aceasta
    este o problemă legată de condiţiile sociale ale lucrătorilor mobili şi sunt
    foarte decisă să facem un pas înainte pe latura socială în domeniul aviatiei şi
    aceasta va fi prioritatea mandatului meu şi a strategiei aviatice anul viitor.




  • Sprijin în rezolvarea diferendului dintre România şi Bulgaria pe tema dragării Dunării

    Sprijin în rezolvarea diferendului dintre România şi Bulgaria pe tema dragării Dunării

    Autoritățile bulgare își vor îndeplini obligația de a asigura activitatea de dragare pe Dunăre. În acest sens, au încheiat un contract pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire.

    Neefectuarea dragajului de-a lungul părții navigabile a Dunării dintre România și Bulgaria, lipsa disponibilității de colaborare din partea bulgară în vederea remedierii acestei situații are consecințe grave asupra întregului sistem de transport european și a economiilor statelor membre.

    De asemenea, în vederea găsirii unei soluții cât mai rapide, au avut întâlniri bilaterale la nivel înalt cu Comisarul European pentru Transporturi, Violeta Bulc și Comisarul European pentru Politici Regionale și Urbane, Corina Crețu.

    Eurodeputatul Claudia Ţapardel:


  • Consultare publică pe tema orei de vară

    Consultare publică pe tema orei de vară

    În Uniunea Europeană are loc o consultare publică pe tema orei de vară.Înainte de a lua o decizie legată de o posibilă renunțare la sistemul actual care prevede schimbarea orei de două ori pe an, executivul comunitar așteaptă opinia tututor celor interesați. Consultarea publică este deschisă până pe 16 august.

    Consultarea publică are loc după ce în februarie Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate o rezoluţie în care cere Comisiei să facă o evaluare obiectivă a regimului actual al trecerii la ora de vară în ultima duminică din martie și la cea de iarnă în ultima duminică din octombrie. În funcție de această evaluare, Comisia ar urma să decidă dacă este necesară o modificare a sistemului.

    Chiar dacă funcţionează în unele ţări de peste o sută de ani, ora de vară a fost introdusă în anii ’70 de statele membre ale Uniunii cu scopul de a profita mai mult de lumina zilei pe timp de vară şi de a face economie de energie.

    O evaluare realizată de serviciile Parlamentului European arată că nici un studiu nu a fost determinant, până în prezent, în privinţa avantajelor şi dezavantajelor schimbării orei, apreciată şi criticată în egală măsură. Iar reducerea cheltuielilor energetice nu pare să fie atât de importantă.

    Nici în privința beneficiilor asupra sănătății, studiile nu sunt foarte concludente.Potrivit unor evaluări, ora de vară ne permite să ne petrecem mai mult timp în aer liber și să ne recreem. Sunt însă și medici şi experţi care spun că după schimbarea orei durează un timp până când organismul se adaptează la noul program.Putem avea tulburări de ritm cardiac și variații ale tensiunii arteriale, dar mai ales tulburări de somn.

    Tinerii şi oamenii sănătoşi trec mai uşor peste această schimbare, însă persoanele care suferă de anxietate şi depresie, precum şi vârstnicii, ar putea simţi un disconfort crescut -mai arată alte studii.

    Opiniile sunt împărțite și în privința siguranței rutiere. În principiu, privarea de somn la trecerea la ora de vară ar putea crește riscul de accidente. În același timp însă, faptul că vara zilele sunt mai lungi este considerat ca fiind un factor pozitiv în materie de siguranță rutieră.

    Comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc, a afirmat că, dacă se va ajunge la concluzia că trebuie să se renunţe la acest sistem, măsura trebuie aplicată în toată Uniunea Europeană, în mod unitar: Comisia Europeană primește frecvent întrebări despre regimul schimbării orei inclusiv de la membri ai legislativului comunitar. Mulți dintre cei care ne adresează întrebări au îndoieli cu privire la necesitatea trecerii la ora de vară , apoi la cea de iarnă. Înainte de a veni în plenul legislativului, am trecut în revistă toate studiile realizate cu privire la efectele benefice sau negative ale schimbării orei. Am citit și cercetările făcute de specialiștii legislativului comunitar. Toate studiile cad de acord într-o singură privință. Dacă am lăsa statele membre să decidă singure în privința renunțării la ora de vară am pune în pericol piața internă. Sunt, în consecință, împotriva acestei soluții.

    Consultarea are loc pe internet și se încheie pe 16 august. Chestionarul on-line este disponibil în toate limbile oficiale ale Uniunii, inclusiv în limba română.


  • Europa în mișcare: Comisia își finalizează agenda pentru o mobilitate sigură, curată și conectată

    Europa în mișcare: Comisia își finalizează agenda pentru o mobilitate sigură, curată și conectată

    În discursul său privind
    starea Uniunii     din septembrie 2017, președintele Jean-Claude Juncker a stabilit
    obiectivul ca UE și industria să devină un lider mondial în domeniul inovării,
    al digitalizării și al decarbonizării    . Pornind de la inițiativa Europa
    în mișcare din mai și noiembrie 2017,
    Comisia Europeană a prezentat o a treia și ultimă serie de măsuri pentru ca
    acest lucru să devină realitate în sectorul mobilității. Obiectivul este de a
    permite tuturor cetățenilor europeni să beneficieze de trafic mai sigur,
    vehicule mai puțin poluante și mai multe soluții tehnologice avansate,
    sprijinind, în același timp, competitivitatea industriei din UE. În acest scop,
    inițiativele includ o politică integrată pentru viitorul siguranței rutiere și
    măsuri de siguranță pentru vehicule și infrastructură, un plan de acțiune
    strategic pentru dezvoltarea și producerea de baterii în Europa și o strategie
    anticipativă în materie de mobilitate conectată și automatizată.

    Cu această a
    treia inițiativă Europa în mișcare, Comisia este în curs de finalizare a
    agendei ambițioase de modernizare a mobilității. Într-un discurs în Parlamentul European, comisarul pentru
    transporturi, Violeta Bulc
    a afirmat: Susțin foarte mult eliminarea ucigașilor tăcuți din
    societatea europeană, iar transportul se numără printre aceştia. De aceea, vă
    rog să acordați tot sprijinul dumneavoastră celor trei viziuni zero: zero
    decese pe drumurile europene, zero poluare în transporturile europene și zero povară
    administrativă în privinţa soluțiilor de mobilitate până în anul 2050. Știu că
    este un proiect ambițios, dar este unul realizabil, cu condiţia să ne unim
    forțele și să facem toți eforturi serioase pentru a duce la îndeplinire acest
    obiectiv. De-abia aştept să putem coopera în acest sens cât mai repede cu
    putinţă și sunt convinsă că și Comisia Europeană, și viitori comisari vor
    urmări aceleași scopuri, astfel încât să atingem aceste obiective atât de
    necesare până în anul 2050.

    De-a lungul anului trecut,
    Comisia a prezentat inițiative menite să abordeze problemele actuale și să
    deschidă calea pentru mobilitatea de mâine    , a subliniat oficialul european. Măsurile adoptate constituie un ultim și
    important impuls, astfel încât europenii să poată beneficia de transport sigur,
    curat și inteligent    , a mai spus Violeta Bulc.

    Cu aceste inițiative, Comisia dorește să
    asigure o tranziție lină către un sistem de mobilitate care este sigur, curat, conectat și automatizat.
    Astfel, este creat un mediu care permite societăților din UE să producă cele
    mai bune, mai ecologice și mai competitive produse. Deși numărul
    accidentelor rutiere mortale a scăzut la mai puțin de jumătate față de anul
    2001, cel puțin25 de mii de persoane și-au pierdut
    viața pe drumurile din UE în 2017 și peste
    135 de mii de persoane au fost rănite grav. Prin
    urmare, Comisia a luat măsuri cu o
    puternică valoare adăugată pentru UE, pentru a contribui la asigurarea siguranței
    rutiere    , precum și la o Europă care protejează.




  • Le plan d’action pour assurer la mobilité militaire au sein de l’UE

    Le plan d’action pour assurer la mobilité militaire au sein de l’UE

    Conformément aux engagements pris par le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, de construire une véritable Union de la défense européenne d’ici à 2025, la Commission et la Haute représentante aux affaires étrangères et à la politique de sécurité de l’UE, Federica Mogherini, ont présenté, fin mars, un plan d’actions qui vise l’amélioration de la mobilité militaire à l’intérieur et à l’extérieur des frontières de l’Union européenne.

    Selon Bruxelles, l’accroissement des capacités de manœuvre des moyens militaires est un élément essentiel pour bâtir une Europe de la défense efficace, aux capacités intégrées, dotée de bons moyens de réaction et en mesure d’assurer la sécurité de ses citoyens. Le document propose des pistes pour faire sauter les barrières de différents types (physiques, procédurales et normatives), alors que la collaboration étroite entre les Etats membres demeure la pierre angulaire pour la mise en œuvre du projet. Le plan d’actions a à la base la feuille de route sur la mobilité militaire, document élaboré au sein de l’Agence européenne de défense. Mais à quoi servirait tout ce remue-ménage ?

    Selon la commissaire européenne aux Transports, Violeta Bulc, « améliorer la mobilité militaire est l’un des pas essentiels afin de fonder une Union de la défense d’ici 2025. Ensuite, nous devrions être en mesure de déployer nos troupes rapidement, où que ce soit, et de pouvoir déployer nos opérations également en dehors des frontières de l’Union européenne. A cet effet, nous avons besoin d’infrastructures adaptées. L’UE continue néanmoins à se confronter à des obstacles physiques, procéduraux et législatifs, et c’est bien pour cette raison que l’on se retrouve aujourd’hui ici ».

    Il n’est pas aisé de deviner de quoi l’avenir sera fait en politique internationale, mais, comme on l’avait annoncé, l’Union appelle à une vision commune et à une meilleure coordination des activités entreprises, a encore déclaré la commissaire européenne. « Promouvoir la paix et garantir la sécurité des citoyens européens constituent les principales priorités de l’UE », a réaffirmé la Haute représentante aux affaires étrangères et à la politique de sécurité de l’UE, Federica Mogherini. « Faciliter la mobilité militaire à l’intérieur de l’UE nous permettra d’agir avec une efficacité accrue pour prévenir les crises, pour accroître l’efficacité de nos missions et cela nous permettra de réagir de manière rapide lorsqu’on serait confronté à certains problèmes. Nous agissons ainsi résolument pour approfondir notre coopération au sein de l’UE, y compris la coopération permanente récemment initiée de façon officielle, ainsi qu’avec nos partenaires, à commencer par l’OTAN. Pour nous, en tant qu’Union, la coopération demeure la seule modalité d’agir efficacement face aux défis soulevés par le monde d’aujourd’hui ».

    L’exécutif communautaire s’est donné pour objectif de réaliser une analyse des réseaux routier et ferroviaire en Europe afin d’identifier les meilleures voies qui se prêtent au transport militaire. Cette analyse est d’autant plus nécessaire que de nombreux ponts et passages à niveau n’ont pas été conçus pour supporter le poids ou les dimensions des véhicules militaires surdimensionnés. D’autre part, l’infrastructure ferroviaire ne dispose pas d’une capacité suffisante de chargement à usage militaire. Une liste de projets prioritaires sera par la suite élaborée ainsi que le soutien financier adéquat là où les besoins se feront sentir. Mais de quelle manière ce plan serait-il mis en œuvre ?

    Selon la commissaire européenne Violeta Bulc: « nous agissons de deux manières. Premièrement, à l’égard de l’infrastructure de transport. Là, on prend pour objectif d’utiliser le réseau de transport aussi bien à des fins civiles que militaires. Dans le passé, l’un des principaux objectifs du réseau, c’était d’assurer le transport des troupes. Aujourd’hui, on met l’accent sur l’usage civil du réseau. Mais, évidemment, il faudrait pouvoir assurer les deux et optimiser ainsi les investissements consentis. Donc, voilà le plan : avant l’été, les Etats membres sont invités à se mettre d’accord pour présenter une liste détaillée des besoins en termes militaires. Ensuite, nous comparerons les besoins avec les capacités de l’infrastructure de transport existante et avec les exigences techniques auxquelles l’ensemble du réseau et les moyens de transport nécessaires devront correspondre. Pour conclure, sur la base de ces deux éléments, nous rédigerons une liste de projets prioritaires visant la double utilisation – militaire et civile – du réseau. Ces éléments devront être prêts avant 2019 ».

    Le deuxième objectif vise le volet de réglementation, le volet procédural, affirme encore la commissaire européenne. Nous aborderons dans ce cadre des matières telles les formalités de douane, la TVA, la réglementation qui a trait au transport des matières dangereuses, les transports transfrontaliers ou encore des aspects qui relèvent des menaces hybrides. Dans la pratique, il s’agit d’harmoniser des législations nationales divergentes, de simplifier les procédures, pour réduire la charge administrative et les frais, tous ces éléments qui réduisent la mobilité militaire et retardent nos capacités de réagir de manière adéquate. Bruxelles considère qu’en améliorant la mobilité, l’Union européenne sera plus à même de prévenir l’apparition des crises et de réagir de manière correcte et efficace aux défis à venir. (Trad Ionut Jugureanu)

  • UE ia măsuri în direcția unei uniuni a apărării

    UE ia măsuri în direcția unei uniuni a apărării


    Facilitarea circulației trupelor și a mijloacelor militare este esențială pentru securitatea cetățenilor europeni și pentru a construi o Uniune mai eficientă, mai integrată și cu o capacitate mai bună de reacție. Planul de acțiune prezentat la finalul lunii trecute identifică o serie de măsuri operaționale pentru îndepărtarea barierelor fizice, procedurale sau normative care împiedică mobilitatea militară.



    Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Federica Mogherini, a subliniat că promovarea păcii și garantarea securității cetățenilor sunt principalele priorități ale Uniunii Europene. Facilitarea mobilității militare în interiorul Uniunii – a mai spus şefa diplomaţiei europene – va aduce un plus de eficienţă în prevenirea crizelor, în desfășurarea misiunilor și de rapiditate în reacţii atunci când apar probleme. Pentru noi, ca Uniune, cooperarea rămâne singura modalitate de a acționa cu operativitate în lumea de astăzi – consideră Federica Mogherini.



    Colaborarea strânsă cu statele membre ale Uniunii Europene și cu toți actorii relevanți, mai ales cu NATO, va fi esențială pentru punerea în aplicare a acestui plan de acțiune – a subliniat, la rândul său, comisarul pentru Transporturi, Violeta Bulc. “Principalul obiectiv este o utilizare mai bună a rețelei europene de transport, astfel încât să ne asigurăm că necesitățile militare sunt luate în considerare în procesul de planificare a proiectelor de infrastructură. Iar aceasta presupune eficientizarea utilizării fondurilor publice și o rețea de transport mai bine echipată, care să asigure o mobilitate rapidă și continuă pe întregul continent. Este o chestiune de securitate colectivă” – a explicat comisarul Violeta Bulc. Aceasta a vorbit despre cei trei piloni esenţiali ai planului de acţiune: “Primul: o Europă care protejează. Prioritatea noastră numărul unu este securitatea cetăţenilor noştri. Al doilea: solidaritate. Statele membre trebuie să lucreze împreună şi să acorde reciproc asistenţă şi ajutor. Iar al treilea pilon este constituit de principiul că ţările membre nu pot desfăşura aeste acţiuni singure, mai ales când e vorba de proiecte transfrontaliere de infrastructură.”



    Planul de acțiune este transmis statelor membre ale Uniunii Europene spre examinare și aprobare. Se estimează că primele acțiuni se vor desfășura în lunile următoare. Iar un prim raport privind progresele înregistrate în punerea în aplicare a planului va fi prezentat statelor membre până în vara anului viitor.