Radio România Internațional

Tag: Violeta Bulc

  • Poziţia Parlamentului şi a Comisiei cu privire la schimbarea orei

    Poziţia Parlamentului şi a Comisiei cu privire la schimbarea orei

    Este posibil ca în ţările UE să se renunţe la schimbarea orei, pentru că ar avea efecte negative
    asupra sănătăţii oamenilor. În plus, se pare că
    economisirea de energie – motivul pentru care a fost luată iniţial
    această măsură – nu poate fi, nici ea, pe deplin demonstrată.

    Comisia pentru Transporturi din Parlamentul European
    a propus să se renunţe la ora de vară, iar plenul a adoptat cu o mare
    majoritate o rezoluţie, în care i se cere Comisei să facă oevaluare obiectivă a regimului actual al
    schimbării orei şi, dacă este necesar, să procedeze la revizuirea
    reglemenatărilor în domeniu.


    Directiva privind aranjamentele schimbării orei, intrată în vigoare în
    2001, stabileşte o dată şi o oră comune pentru începerea şi încheierea
    perioadei de vară în Uniunea Europeană, cu scopul de a ajuta funcţionarea
    efectivă a pieţei interne.


    Chiar dacă funcţionează în unele ţări de peste o
    sută de ani, ora de vară a fost introdusă în anii ’70 de statele membre, cu
    scopul de a profita mai multe de lumina zilei pe timp de vară şi de a face
    economie de energie, după şocul petrolier de atunci. O evaluare realizată de
    serviciile Parlamentului European arată că niciun studiu nu a fost determinant,
    până în prezent, în privinţa avantajelor şi dezavantajelor schimbării orei,
    apreciată şi criticată în egală măsură. Iar reducerea cheltuielilor energetice
    nu pare să fie atât de importantă.


    Comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc, a spus
    că dacă se va ajunge la concluzia că trebuie să se renunţe la acest sistem, va
    trebui să o facem în toată Uniunea Europeană, în mod unificat. Chiar dacă nu
    reprezenta, până acum, o prioritate pentru Comisie, aceasta va da curs
    solicitării Parlamentului, după cum declara purtătoarea de cuvânt a Comisiei,
    Mina Andreeva: Comisia este deschisă la dialog pe tema orei de vară, pe baza
    propunerilor şi a solicitărilor făcute de Parlamentul European, dar şi a
    observaţiilor venite din partea statelor membre şi a parlamentelor naţionale.
    Vă reamintesc faptul că politica noastră este pentru o reglementare din ce în
    ce mai bună. De aceea, verificăm periodic legile europene, le îmbunătăţim, dacă
    este nevoie. Iar Directiva privind ora de vară nu face excepţie de la această
    regulă.


    Chiar dacă nu există studii
    ştiinţifice, sunt medici şi experţi care spun că organismul este o constantă şi
    este legat de foarte mulţi factori. Cu cât îl modifici mai puţin, cu atât este
    mai bine. După trecerea la ora de vară, durează un timp până când organismul se
    adaptează la noul program şi fiecare dintre noi resimte acest lucru – susţin
    medicii.Putem avea tulburări de ritm cardiac și variații ale tensiunii
    arteriale, dar mai ales tulburări de somn. Tinerii
    şi oamenii sănătoşi trec mai uşor peste această schimbare, însă persoanele care
    suferă de anxietate şi depresie, precum şi vârstnicii, ar putea simţi un
    disconfort crescut – sunt alte opinii.



    Polonia este
    prima ţară care a început, în Parlament, dezbaterile pentru renunţarea la sistemul
    de schimbare a orei.


    Pe continentul european
    doar Islanda, Rusia
    şi Belarus nu au adoptat sistemul şi au aceeaşi oră, tot timpul anului.


  • Pachetul european privind inspecţia tehnică periodică

    Pachetul european privind inspecţia tehnică periodică

    Cinci
    oameni mor în fiecare zi pe drumurile din Uniunea Europeanăîn accidente rutiere
    cauzate de probleme tehnice ale autovehiculelor. Starea proastă a
    infrastructurii şi comportamentul unor conducători auto sunt alte două cauze ale producerii
    acidentelor rutiere în urma cărora, în fiecare an, peste 25 de mii de persoane îşi pierd viaţa şi alte sute
    de mii sunt rănite pe şoselele din Europa. Drept urmare, în sesiunea plenară din noiembrie
    2017, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie non-legislativă prin care
    solicita Comisiei Europene să modifice legislaţia în domeniu.
    Comisia Europeană, prin comisarul pentru transporturi Violeta Bulc, a anunţat căîn cursul
    acestui an vor fi aduse modificări Regulamentului privind siguranţa generală şi a
    Regulamentului privind siguranţa pietonilor, ca parte a celui de-al treilea
    pachet legislativ privind mobilitatea:     Tratez siguranţa rutieră
    ca o priorittate de top a mandatului meu. Din acest motiv, am adăugat siguranţa
    rutieră ca o parte importantă a pachetului de mobilitate de primăvară, unde
    acesta va fi abordat într-un mod aprofundat. Eu pot doar să sper că acest lucru
    va constitui un impuls suficient pentru a vedea, în statistici, o scădere
    substanţială a numărului de accidente mortale şi de răniri grave.


    În ultimii ani, Comisia Europeană
    a venit şi cu alte îmbunătăţiri legislative pe care însă nu toate statele
    membre au reuşit să le transpună în legislaţia naţională. Astfel, în 2014,
    Uniunea Europeană a adoptat un pachet legislativ referitor la inspecţia tehnică
    a autovehiculelor, înlocuind norme aflate în vigoare de patru decenii, din anul
    1977. Pachetul alcătuit din trei directive se referea la inspecţiile tehnice
    periodice şi la documentele de înmatriculare a vehiculelor. Una dintre
    directivele din 2014 a definit elementele care trebuie testate în cursul unei
    inspecţii tehnice auto, metodele de testare şi a introdus cerinţe minime
    privind organismele de supraveghere, infrastructura de inspecţie şi formarea
    inspectorilor. Trei state membre, Cehia, România şi Slovacia, nu au adoptat,
    publicat şi comunicat Comisiei Europene măsurile naţionale de transpunere a
    acestei directive. Aceasta defineşte, între altele, 3 categorii de defecte
    (minore, majore şi periculoase), în funcţie de posibilele consecinţe ale
    acestora. Alte state membre, Cipru, Irlanda şi Slovacia, nu au adoptat măsuri
    naţionale de transpunerea a unei alte directive care impune statelor membre să
    instituie registre electronice de înmatriculare a vehiculelor şi care defineşte
    procedura care trebuie urmată în cazul în care vehiculul nu trece inspecţia
    tehnică periodică. Pe de altă parte, Cehia, Germania, Irlanda şi Slovacia nu au
    adoptat măsuri naţionale de transpunere a celei de a treia directive din 2014
    privind norme comune pentru controlul în trafic al autovehiculelor şi
    remorcilor grele.


  • Relansarea dialogului UE-Turcia privind transporturile

    Relansarea dialogului UE-Turcia privind transporturile

    Ultimii ani au fost marcaţi de
    răceală şi tensiuni politice între Uniunea Europeană şi Turcia. Recent însă,
    relaţiile dintre cele două par să cunoască un început de dezgheţ, început care
    a fost făcut în domeniul transporturilor. Comisarul european pentru
    transporturi Violeta Bulc şi Ahmet Arslan, ministrul turc al transporturilor,
    s-au întâlnit la Bruxelles pentru a relua dialogul asupra unor chestiuni de
    interes comun. Oficialul european a rezumat în trei puncte discuţiile dintre
    cei doi: Această vizită
    urmează alteia din Ankara şi Istanbul din luna iulie unde am căzut de acord să relansăm dialogul
    la nivel înalt privind transportul. Este un moment nou în relaţiile dintre
    Uniunea Europeană şi Turcia în domeniul transportului. Există un număr de
    probleme legate de transport de interes comun pe care ne concentrăm şi oferim
    valoare adăugată europeană, în primul rând, proiectelor de infrastructură Ten T,
    cu accent special pe conectarea de cale ferată între Turcia şi Uniunea
    Europeană. Comisia sprijină în totalitate construirea liniei ferate
    Halkali-Kapikule. Acest proiect are o valoare adăugată europeană clară şi vom
    juca un rol important în conectarea pe termen lung dintre Europa şi Asia, prin
    Turcia. Un alt aspect de mare interes comun este siguranţa rutieră. Decesele
    rutiere sunt tragedii mişcătoare atât în Turcia, cât şi în Uniunea Europeană.
    Cred că siguranţa rutieră este una dintre cele mai importante sfere de interes
    unde Turcia şi Uniunea Europeană pot face mai mult împreună. În iulie, am
    lansat împreună cu premierul turc proiectul cofinanţat de Uniunea Europeană şi
    intitulat Viziunea 0. Adică 0 victime pentru Turcia.
    Sunt de asemenea foarte mulţumită că Turcia şi-a depus dosarul pentru a se
    alătura Tispol, reţeaua europeană de poliţie a traficului, care s-a dovedit a
    fi o cooperare esenţială pentru a întări regulile de circulaţie pe cuprinsul
    continentului european. Cel de-al treilea subiect pe care l-am abordat a fost relaţiie
    în domeniul aviaţiei. Comisia rămâne deplin angajată în finalizarea acordului
    european care este cel mai important forum de cooperare. Acest acord poate
    aduce până la 5 miliarde de euro pe an din reduceri la bilete de avion cu 50%
    şi până la 48.000 de noi locuri de muncă. Aceste cifre spun totul.


    Uniunea
    Europeană şi Turcia au o nouă foaie de parcurs în transporturi care poate fi
    văzută atât ca un nou început, dar şi ca o continuare a ceea ce a fusese deja
    început.


  • PE solicită măsuri pentru creşterea siguranţei rutiere

    PE solicită măsuri pentru creşterea siguranţei rutiere

    Peste
    25 de mii de persoane îşi pierd viaţa pe şoselele din Europa şi alte sute de
    mii sunt rănite ca urmare a accidentelor rutiere datorate, în proporţie de 92%
    erorilor umane. Siguranţă rutieră depinde de trei factori (vehicule, infrastructuri şi
    comportamentul conducătorilor auto) iar Parlamentul European, conform unei recente rezoluţii
    non-legislative, consideră
    că trebuie luate noi măsuri de siguranţă pentru reducerea numărului de
    accidente. Conform datelor statistice, în zonele urbane pietonii şi bicicliştii
    sunt implicaţi în peste jumătate dintre accidentele soldate cu decese şi, din
    acest motiv, europarlamentarii au solicitat executivului comunitar să modifice
    legislaţia în domeniu. Una dintre modificări ar viza autoturismele noi care ar trebui să fie echipate cu sisteme autonome capabile să
    detecteze pietonii şi cu sisteme inteligente de asistenţă la accelerare.     Înaintea votului, comisarul
    european pentru transporturi, Violeta Bulc, declara în plenul Parlamentului: Comisia depune eforturi pentru a
    adopta propunerea de modificare a Regulamentului privind siguranţa generală şi
    a Regulamentului privind siguranţa pietonilor. Obiectivul nostru este să facem
    acest lucru ca parte a celui de-al treilea pachet de mobilitate în prima
    jumătate a anului viitor, dar acest lucru nu este totul. În acelaşi pachet vom
    prezenta, de asemenea, o propunere de îmbunătăţire a siguranţei infrastructurii.


    În rezoluţie este menţionat
    faptul că unele modificări aduse infrastructurii precum anumite tipuri de
    parapete de siguranţă sau dispozitive pentru reducerea vitezei pot provoca sau
    agrava unele accidente, în special în cazul vehiculelor pe două roţi şi, din
    acest motiv, este necesară o standardizare la nivel european. De asemenea,
    legislativul european doreşte utilizarea unor etiloteste antidemaraj atât
    pentru conducătorii auto profesionişti, cât şi pentru conducătorii auto care au
    provocat un accident rutier sub influenţa băuturilor alcoolice. Comisarul
    european Violeta Bulc a promis că măsurile de siguranţă rutieră nu se vor opri
    la graniţele externe ale Uniunii: Obiectivul nostru este
    de a aborda siguranţa rutieră într-o manieră cuprinzătoare. Dar vestea
    bună este – şi aici merită menţionat – că am angajat, de asemenea, ţările vecine,
    inclusiv cele şase ţări din Balcanii de Vest, Turcia şi ţările
    Parteneriatului estic, să ne alăture în eforturile noastre într-o manieră
    activă, pentru că noi călătorim, de asemenea, şi în ţările vecine.


    O
    altă solicitare adresată
    executivului european este introducerea obligatorie a unor sisteme de
    monitorizare directă a presiunii din pneuri, a unor sisteme inteligente de
    avertizare pentru centura de siguranţă şi, nu în cele din urmă, a sistemului
    eCall, de alarmare în caz de accidente, nu numai la autoturisme, ci şi la
    vehicule grele, autocare şi motociclete.