Senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei pentru românii de pretutindeni, despre campania de conştientizare a importanţei cinstirii memoriei înaintaşilor care au contribuit de-a lungul timpului la istoria şi cultura poporului român, intitulată sugestiv Cine uită, nu merită!
Situaţia românilor balcanici, așa cum se vede după recenta vizită a oficialilor români în Albania și Macedonia de Nord pentru documentarea asupra situaţiei şi problematicii minorităţilor înrudite aromână şi meglenoromână. Participă: senatorul Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României și senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei:
Situaţia românilor
balcanici, așa cum se vede după recenta vizită a oficialilor români în Albania
și Republica Macedonia de Nord pentru documentarea asupra situaţiei şi
problematicii minorităţilor înrudite aromână şi meglenoromână.Participă:
senatorul Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni
din Senatul României și senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei.
La împlinirea a 116 ani de la emiterea Iradelei de recunoaştere a drepturilor egale ale românilor (aromâni şi meglenoromâni) din Imperiul Otoman, senatorul Claudiu Târziu, preşedinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, împreună cu senatorul Viorel Badea, membru al Comisiei şi deputatul Boris Volosatîi, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, au întreprins o vizită de lucru în Republica Macedonia de Nord pentru a se documenta asupra situaţiei şi problematicii minorităţilor înrudite aromână şi meglenoromână şi a aduce un omagiu personalităţilor aromâne şi meglenoromâne din această ţară, se arată într-un comunicat de presă al Senatului României.
Membrii delegaţiei au vizitat Ambasada României la Skopje, unde au purtat discuţii cu E.S. ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Macedonia de Nord, Adela-Monica Axinte şi cu Gabriel Nicola, prim colaborator al misiunii, ministru plenipotenţiar.
Senatorul Claudiu Târziu, a subliniat că, la 31 de ani de la căderea comunismului, România nu are încă o strategie bine articulată pentru sprijinirea eficientă a românilor de pretutindeni.
‘Ca stat înrudit, România manifestă timiditate şi nu trece mai departe de declaraţii de bune intenţii. Interesul nostru de sprijinire a românilor din Macedonia de Nord şi Balcani nu-l poate servi nimeni în locul nostru. Este foarte important să manifestăm iniţiativă şi să fim activi, aşa cum am fost până în anul 1948, acţionând în beneficiul cultural-identitar al fraţilor aromâni şi meglenoromâni din Balcani. Considerăm că o bună conlucrare a Comisiei pentru românii de pretutindeni cu Executivul, în speţă cu Ministerul Afacerilor Externe al României, este esenţială pentru succesul demersului nostru. Principalele aspecte pe care le-am identificat şi pentru care vom încerca să găsim soluţiile adecvate sunt: extinderea învăţământului în dialectele aromân şi meglenoromân, acordarea de burse identitare copiilor români din Macedonia de Nord care studiază dialectul istoric aromân al limbii române comune; acordarea de burse universitare studenţilor aromâni şi meglenoromâni care doresc să studieze în Universităţile din România; acordarea cetăţeniei române în regim simplificat membrilor celor două minorităţi înrudite şi recuperarea proprietăţilor comunităţii şi bisericii aromâne confiscate abuziv de statul comunist iugoslav şi moştenite de guvernul Republicii Macedonia de Nord sau de către Biserica Ortodoxă Macedoneană, nerecunoscută canonic de ansamblul lumii ortodoxe’.
Senatorul Claudiu Târziu: ‘Între România şi R. Macedonia de Nord există un vast teren de cooperare în vederea recunoaşterii şi respectării de către aceasta a statutului firesc al României de stat înrudit al aromânilor şi meglenoromânilor. Prietenii noştri macedoneni înţeleg că aşa cum şi România, înainte de integrarea în Uniunea Europeană a trebuit să acorde drepturile fireşti minorităţilor de pe teritoriul său, inclusiv minorităţii macedo-slave, în aceeaşi măsură şi Macedonia de Nord trebuie să acorde aceleaşi drepturi românilor (aromâni şi meglenoromâni) de pe teritoriul său, înainte de integrarea în Uniune. Este chiar o condiţie sine qua non a integrării.’
Conform sursei citate, delegația a vizitat mai apoi orașul Bitola din sudul țării, important centru aromân, unde au avut întrevederi și discuții de lucru cu domnul Alexandru Mamakis, Consul onorific al României, și cu domnul Hristu Ciolacu, președinte al Comunei aromâne și epitrop al bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena din localitate.
În cadrul discuțiilor, delegația parlamentară din România a fost informată despre demersurile făcute de către cei doi interlocutori către Ministerul Afacerilor Externe de la București, demersuri legate de proprietățile comunității românești din zonă, dar și despre discuțiile purtate de către domnul Alexandru Mamakis, Consul onorific al României cu ministrul de externe al guvernului de la Skopie în încercarea de soluționare a acestor problemelor legate de aceleași proprietăți, încă neretrocedate.
Senatorul Claudiu Târziu şi deputatul Boris Volosatîi au vizitat în Bitola patru obiective istorice de importanţă deosebită pentru statul român şi minoritatea aromână înrudită: clădirea fostului Consulat al României care a funcţionat până în 1948, clădirea fostului liceu comercial românesc din Bitola, biserica aromână ‘Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena’ şi cimitirul românesc, unde delegaţia a adus un pios omagiu importantelor personalităţi aromâne: profesorul Apostol Mărgărit, fost inspector al şcolilor româneşti din Balcani şi poetul Constantin Belimace, autorul imnului românilor sud-dunăreni ‘Dimândarea părintească’.
Aromânii și meglenoromânii sunt recunoscuți prin Constituția Macedoniei de Nord, sub denumirea slavă de vlahi, drept grup etnic cofondator al acestui stat. Numărul persoanelor de origine română din această țară nu este cunoscut cu exactitate, estimările variind între 10 mii și 150 de mii. Dialectul istoric aromân este studiat ca materie facultativă în unele școli publice, existând unele emisiuni de radio și televiziune în dialect la posturile naționale.
Vizita parlamentarilor români continuă în zilele următoare în Albania, țară în care comunitatea istorică aromână deține o pondere importantă.
Demnitari români, în cele mai mari comunități românești din diaspora. Participă: Viorel Badea, senator PNL, preşedintele Comisiei pentru cultură şi media, membru în Comisia pentru românii de pretutindeni, Claudiu Târziu, senator AUR, preşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni, Bogdan Aurescu, ministrul român al Afacerilor Externe, și Preasfintitul Părinte Atanasie de Bogdania, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei
Măsurile iniţiate de Guvern împotriva fenomenului de brain drain” şi utilitatea proiectului de burse pentru studenţii din străinatate; Comunitățile istorice și diaspora economică, despre cât de greu este să îți menții identitatea în condițiile depărtării de cei dragi și de țara mamă, despre durerile și nevoile acestora, dar și despre soluții concrete – în emisiunea “Serviciul de noapte”, difuzată de Radio România Actualităţi şi realizată de Maria Ţoghină, emisiune ce l-a avut invitat şi pe senatorul Viorel Badea, preşedinte al Comisiei pentru cultură şi media, membru al Comisiei pentru românii de pretutindeni.
***Serbia le încalcă românilor din Valea Timocului cele mai elementare drepturi din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, a transmis deputatul AUR Dan Tănasă. Reacţia acestuia vine în urma protestului pe care președintele Partidului Neamului Românesc din ţara vecină, Predrag Balașevic, l-a înaintat instituţiilor de la Bucureşti şi Bruxelles, cărora le atrage atenţia asupra situaţiei disperate în care se află minoritatea română din estul Serbiei. Dan Tănasă spune că cei aproape 300.000 de români din Valea Timocului nu au acces la educație, presă, cultură sau serviciu religios în limba maternă, în condiţiile în care Belgradul este angajat în negocieri în vederea integrării în blocul comunitar.
Această situație inacceptabilă, incompatibilă cu valorile europene, (…) nu mai poate continua!, a afirmat parlamentarul român. El a amintit de faptul că sârbii din România beneficiază de un cadru legal, economic și social care le permite să-și păstreze și să-și afirme identitatea. Tănasă a lansat un apel către ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, să acţioneze în interesul românilor de acolo. România trebuie să solicite Serbiei oprirea imediată a procesului de asimilare etnică a românilor din Valea Timocului. România trebuie să condiționeze parcursul european al Serbiei de respectarea drepturilor omului în cazul românilor din Valea Timocului, în caz contrar România se face vinovată de complicitate la dispariția unei comunități istorice de români, a conchis deputatul.
***Senatorul liberal Viorel Badea a condamnat în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei atitudinea autorităţilor de la Kiev de a continua încălcarea obligaţiilor referitoare la asigurarea educaţiei în limbile minorităţilor naţionale. Politicianul a amintit că guvernul Ucrainei şi-a asumat aceste obligaţii în baza Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. El a spus că Legea privind limba de stat şi cea privind educaţia secundară, acte normative adoptate în 2019 şi 2020 de Rada Supremă de la Kiev, conţin prevederi cu impact negativ asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a avea acces la educaţie în limba maternă.
Viorel Badea a amintit totodată că, în opiniile sale din 2017 şi 2019, Comisia de la Veneţia a conchis că acţiunea legitimă a Ucrainei de a întreprinde măsuri menite să consolideze limba oficială nu se poate face în detrimentul drepturilor lingvistice ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o rezoluţie pe tema stadiului procedurii de monitorizare a Adunării pentru anul 2020, în cadrul căreia autorităţilor de la Kiev li se solicită remedierea problemei nerespectării drepturilor lingvistice ale minorităţilor. Aproape 410.000 de români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa şi reprezintă a treia etnie din statul vecin, după ucraineni şi ruşi.
***A fost lansată platforma online Împreună pentru Educație, care își propune să le ofere românilor de pretutindeni, în special elevilor, profesorilor și părinților din comunitățile istorice, un set de cursuri despre limba și literatura română, istorie, cultură și civilizație românească, realizate de specialiști, doctori în istorie și profesori.
Proiectul a fost realizat de Asociația Glasul Istoriei cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni şi în parteneriat cu Asociația Generală a Învățătorilor din România și Societatea Scriitorilor Români din Cernăuți. Unul dintre principalele cursuri de pe platformă este dedicat limbii române şi conţine atât literatură, cât și gramatica limbii române. Al doilea este cursul de istorie a românilor, care prezintă în peste 60 de pagini evoluţia spaţiului românesc în epoca modernă şi contemporană.
De asemenea, a fost realizată şi o bibliotecă electronică, ce reuneşte circa 400 de cărți de istorie, sociologie, memorialistică, literatură românească și universală, enciclopedii, dicționare, manuale de istorie, geografie și limba română pentru clasele primare, gimnaziu și liceu, relevante pentru menținerea identității culturale și lingvistice românești. Cei interesaţi pot accesa resursele online pe pagina www.impreunapentrueducatie.com.
***ICR Lisabona derulează pe întreg parcursul anului 2021 un program online de știri culturale românești, cu scopul de a-i oferi publicului portughez o imagine actuală și vie a creativității românești. Sub forma unor reportaje video cu subtitrare în limba portugheză, vor fi promovate prezentări de carte, expoziții, concerte, filme, spectacole de teatru și dans, informaţii de actualitate din viața artistică și culturală din România. Reportajele vor include lecturi din off, discuții cu interlocutori și prezentări făcute de scriitori, jurnaliști, artiști vizuali, curatori, istorici, citici literari și de artă, coregrafi, teatrologi şi cineaști. Materialele video vor fi publicate lunar pe paginile de Facebook, Instagram și YouTube ale reprezentanței culturale româneşti din capitala Portugaliei.
Cine uită nu merită!, o campanie de
conştientizare a importanţei cinstirii memoriei înaintaşilor, lansată
la Cernauţi de Viorel Badea, vicepreşedintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României.
Viorel Badea, despre iniţiativa sa legislativă care propune ca unele licee din străinătate să poarte numele Mihai Eminescu, la fel cum anumite licee din România poartă numele unor cunoscuţi scriitori străini.
Masă rotundă cu participare internațională dedicată situației copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate (eveniment de maximă semnificaţie găzduit de Administraţia Prezidenţială). Declaratie Viorel Badea, secretarul Comisiei pentru comunitățile de români din afara țării.
Senatorul Viorel Badea, secretarul Comisiei pentru comunitățile de
români din afara țării, despre nevoia creării Spațiului Informațional Comun
România – R. Moldova, în contextul în care Federaţia Rusa, potrivit studiilor,
continua manipularea directa a mijloacelor mass media din Republica Moldova.
Viorel Badea, despre iniţiativa
sa legislativă care propune ca unele licee din străinătate să poarte numele Mihai Eminescu, la fel cum
anumite licee din România poartă numele unor cunoscuţi scriitori
străini.
Preşedintele
Klaus Iohannis a afirmat, luni, după întâlnirea, la Roma, cu omologul italian
Sergio Mattarella, că a transmis mulţumiri pentru felul în care românii sunt
trataţi şi integraţi în Peninsulă. ‘Am subliniat comunitatea de valori, istoria
comună, cultura bogată comună şi am ajuns foarte repede şi cu sentimente foarte
pozitive la discuţii despre cele două comunităţi reciproce, comunitatea
italiană, foarte numeroasă deja, din România şi comunitatea românească din
Italia’, a precizat Iohannis, în cadrul unor declaraţii comune de presă cu
Sergio Mattarella. Potrivit şefului statului, în Italia sunt aproximativ 1,2
milioane de români, reprezentând cea mai mare comunitate românească din afara
graniţelor ţării. Cu ocazia vizitei de stat în Italia a preşedintelui Klaus
Iohannis, duminică seara, culorile tricolorului României au iluminat unul
dintre cele mai importante monumente din centrul Romei: Columna lui Traian,
opera emblematică a arhitectului Apolodor din Damasc şi una dintre cele mai
mari sculpturi antice în basorelief, care ilustrează naşterea poporului român
şi legăturile istorice profunde dintre România şi Italia. Evenimentul face
parte din seria de iniţiative culturale dedicate Centenarului Marii Uniri,
având o semnificaţie specială pentru relaţia bilaterală privilegiată între
România şi Italia, state legate de afinităţi istorice, culturale şi
lingvistice, dar şi de comunitatea românească din Italia şi cea italiană din
România. Iniţiativa marchează, de asemenea, aniversarea a 10 ani de la semnarea
Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic Consolidat româno-italian.
Senatorul pentru românii din diaspora în
Parlamentul de la București și membru al Adunării Parlamentare a Consiliului
Europei, Viorel Badea, consideră că este necesară o strategie-cadru pentru
Republica Moldova pe termen mediu și lung, care să fie respectată cu sfințenie
de orice guvern român, indiferent de culoarea politică. În plus, e
necesară redobândirea, de către moldoveni, a cetățeniei române în maximum o
săptămână, cu scuzele de rigoare, a declarat Viorel Badea într-un interviu
pentru Europa Liberă, citat de IPN, agentie de presă independentă, cu sediul la
Chişinău. Viorel Badea spune că,
din păcate, nu există o continuitate în proiectele României pentru Moldova și
că fiecare guvern care a venit la putere a schimbat ritmul de lucru. Politicianul
român propune ca toți reprezentanții partidelor politice din România să se așeze
la masă şi să stabilească o strategie comună pe termen mediu şi lung.
Deputatul PNL de
Suceava, Dumitru Mihalescul, i-a solicitat ministrului Românilor de
Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, precizări legate de măsurile pentru
susținerea predării limbii române în comunitățile de români din afara
frontierelor țării. Parlamentarul sucevean a arătat că ministerul condus de dna
Intotero trebuie să răspundă problemelor a peste șase milioane de români care
trăiesc în străinătate, incluzând atât românii plecați temporar sau definitiv
la muncă în străinătate, precum și comunitățile de români separați de România,
în urma tratatelor de pace de după cel de-al Doilea Război Mondial. În
Programul de guvernare 2017-2020, guvernul s-a angajat să sprijine ‘comunitățile
de români din străinătate, pentru o reintegrare facilă la întoarcerea în țară,
prin creșterea cu 100% a numărului de elevi participanți la cursul de limbă,
cultură și civilizație românească și introducerea acestui curs în unități
școlare din cât mai multe state membre ale UE, a amintit deputatul liberal
Dumitru Mihalescul.
Nicoleta Stoica — V-aduc aminti doamni s-domn’i cate cathi dzuua di n’ercuri RRI ari programata tu emisiun’ili a l’ei rubrica Romania 43.
Rubrica tru arada a curi dumnil’ili a voastri roman’i di tu xinatati putet s-nvitat cari suntu proiectili ica initiativili leghislativi a parlamentarlor dit comisiiili tra roman’il’i di iutido dit Camera a Deputatlor si Senatlu ali Romanie. Proiecti ti au scupolu s-agiuta roman’il’i di nafoara a sinurlor.
Deadun cu noi lu avem aza oaspitu domnul senator Viorel Badea, senator a Comisiil’ei ti comunitatli tra roman’l’I di nafoara a sinurlor dit Senatlu ali Romanie. Haristusim domnule senator Viorel Badea ti furn’ia ca hit deadun cu RRI !
Viorel Badea — Si io va haristusescu tra caliseari.
Nicoleta Stoica — Him domnule senator tu mplina sesiuni parlamentara di toamna si voi nainti di tuti s-na zburat niheama ti proiectili importanti a comisiil’ei dit prota giumitati a anlui cari nica asteapta ta s-hiba bagati tu lucru, cundil’indalui tra ascultatori ca nu di multu chiro earat tru harea di prezidentu ali aistei comisie.
Viorel Badea — Prota s-prota, comisia a roman’ilor di iutido easti adrata dit reprezentantal’i a ma multor partidi polititi dit Prlamentul ali Romanie. Ngheneral proiectili di nom cari li acatam tu moeabeti tra debat tru comisie suntu a initiatorlor dit ma multi partidi polititi nai cama importanti suntu proiectili di nom mutrindalui votlu prit corspondenta, cristearea a numirlui di parlamentari tra diaspora tru noima ti adutearea diznou aistu numiru di parlamentari la pruviderli legale asi cum stit si voi numirlu di parlamentari tra diaspora easti cu multu ma scadzut si nu reprezinta cadealihea cetatean’li a nostra di tu xinatati si dau un exemplu un pralamentar dit vasilie easti arondat la una suta di n’il’ie di cetatean’I a deapoa un senator dit diaspora easti arondat la aproximativ daua miliun’I di cetatean’i.
Tutunaoara fura proiecti di nom cari spun ti ndreptul la lucru a cetatean’ilor roman’i tru xinatati si turlia tru cari putem s-na mintim tra s-adutem la normalitati a ndrepturlor la lucru a cetatean’ilor roman’i dit diaspora si tutunaoara proiecti di nom tu ligatura cu roman’il’i dit Sarbie ica dit Ripublica Moldova.
Nicoleta Stoica — Cari dit arada a aistor ti dumnil’ea a voastra li adusitu aminti, s-afla loclu s-tru agenda a sesiunil’ei parlamentari di toamna si cari easti nica si tru toplu a ananghiserloru ?
Viorel Badea — Ti noi cama importanti suntu proiectili di nom ti spuni ti alidzerli electorali a roman’ilor dit diaspora si ti numirlu di parlamentari tra diaspora. Lipseasti s-cilastasim tra s-aiba cabilea ca roman’il’I dit diaspora s-hiba mintit plenar tra loarea a apofasilor polititi dit vasilie si deapoa s-aiba si cabilea tra s-aiba una reprezentari justa pi nivelu a Parlamentului ali Romanie.
Nicoleta Stoica — Tu ti catastisi suntu tru aestu kiro, aesti proiecti leghislativi ?
Viorel Badea — Suntu tru catastisea di avizari, mari parti dit eali.
Nicoleta Stoica — Si ma s-adutem zborlu ti suplimientarea a numirlui di parlamentari tra diaspora putem sa zburam ti suplimentarea a aistui numiru ?
Viorel Badea — Putem sa zburam ti suplimentarea a aistui numiru tu condiitili…nu va la spun suplimentari, ghini ma, va la spun normali. Cadealihea, eali va s-hiba una realitati candu va s-putem sa-l’i canadsimu tut parlamentarl’i cari ti s-hiba partia politica s-voteadza tra adoptarea a unlui ahtari proiectu di nom leghislativ.
Nicoleta Stoica — Candu va s-putem s-nvitam domnule senator desi easti votat ica nu aistu proiectu di nom leghislativu ?
Viorel Badea — Io dzacu ca iuva tru ahurhita a sesiunil’ei yinitoari ti furn’ia ca procedurli parlamentari suntu multu greali.
Nicoleta Stoica — Aesta va s-dzaca ca putem sa zburam ti alidzerli dit 2019 ti un numiru corectu.
Viorel Badea — Asi avem naetea, cate ti 4 miliun’I di roman’i ti suntu nafoara ali Romanie suntu masi 6 parlamentari a deapoa ti un numir di 400 000 di cetaten’i roman’i dit vasilie avem tut un numir di 6 parlamentari lucru ti easti pan di mardzina injustu.
Nicoleta Stoica — Zburam ti votlu a roman’ilor di tu xinatati. Aoa ti amendamenti lipseasti sa s-faca la nomlu leghislativu?
Viorel Badea — Io minduescu ca practic lipseasti s-adram atea turlie tra s-dam cobilea a roman’ilor s-voteadza, cari ti s-hiba loclu iu suntu. Noi vinimu ca partidu politicu cu una formula cari s-u bagam tu debatlu a comisiilor parlamentari ti nai cama multu un mes di dzali, formula prit cari minduim s-adutem cabila ca cetaten’i roman’i dit diaspora s-poata s-voteadza cu una aplicatie pi telefonlu mobil.
Nicoleta Stoica — Un proiectu cadealihea multu mintimenu sa-n’i dat izini sa spun…
Viorel Badea — Asi cum s-adram tranzactia bancara tut ase putem s-adram si cu votarea..
Nicoleta Stoica — Si zburam tra initiativili a dumniil’ei a voastri personali cari avet naeti s-li dupunet tu aesta sesiuni parlamentara.
Viorel Badea — Initiativa ti spuni ti nomlu a roman’ilor dit diaspora suntu di mari simasie si tut ase minduescu s-dipun un proiectu di nom mutrindalui amintarea diznau ali cetatenie ti cetaten’il’i roman’i a curi la si lo paranom cetatenia di catra regimlu comunistu. America maxus.
Nicoleta Stoica — Io va haristusescu nica na oara ti tuti infomatiili ti na li adusitu domnule senator si cu izinea a dumnil’ei a voastri la taxescu a ascultatorlor ca va s-yinit diznau pi frecventili a postului RRI atumtea candu va s-putem sa zburam ti proiectili concreti ti li nchisitu.
Viorel Badea. Cu haraua, masi ghineata !
RRI – Sectia aromana 10.10.2018
Reporter – Tascu Lala
Interviu cu senatorlu Viorel Badea, senator a Comisiil’ei ti comunitatli a roman’iloru di nafoara a sinurlor dit Senatlu ali Romanie.
Interviu realizatu di Nicoleta Stoica di la Sectia Romana a RRI
Nicoleta Stoica — V-aduc aminti doamni s-domn’i cate cathi dzuua di n’ercuri RRI ari programata tu emisiun’ili a l’ei rubrica Romania 43.
Rubrica tru arada a curi dumnil’ili a voastri roman’i di tu xinatati putet s-nvitat cari suntu proiectili ica initiativili leghislativi a parlamentarlor dit comisiiili tra roman’il’i di iutido dit Camera a Deputatlor si Senatlu ali Romanie. Proiecti ti au scupolu s-agiuta roman’il’i di nafoara a sinurlor.
Deadun cu noi lu avem aza oaspitu domnul senator Viorel Badea, senator a Comisiil’ei ti comunitatli tra roman’l’I di nafoara a sinurlor dit Senatlu ali Romanie. Haristusim domnule senator Viorel Badea ti furn’ia ca hit deadun cu RRI !
Viorel Badea — Si io va haristusescu tra caliseari.
Nicoleta Stoica — Him domnule senator tu mplina sesiuni parlamentara di toamna si voi nainti di tuti s-na zburat niheama ti proiectili importanti a comisiil’ei dit prota giumitati a anlui cari nica asteapta ta s-hiba bagati tu lucru, cundil’indalui tra ascultatori ca nu di multu chiro earat tru harea di prezidentu ali aistei comisie.
Viorel Badea — Prota s-prota, comisia a roman’ilor di iutido easti adrata dit reprezentantal’i a ma multor partidi polititi dit Prlamentul ali Romanie. Ngheneral proiectili di nom cari li acatam tu moeabeti tra debat tru comisie suntu a initiatorlor dit ma multi partidi polititi nai cama importanti suntu proiectili di nom mutrindalui votlu prit corspondenta, cristearea a numirlui di parlamentari tra diaspora tru noima ti adutearea diznou aistu numiru di parlamentari la pruviderli legale asi cum stit si voi numirlu di parlamentari tra diaspora easti cu multu ma scadzut si nu reprezinta cadealihea cetatean’li a nostra di tu xinatati si dau un exemplu un pralamentar dit vasilie easti arondat la una suta di n’il’ie di cetatean’I a deapoa un senator dit diaspora easti arondat la aproximativ daua miliun’I di cetatean’i.
Tutunaoara fura proiecti di nom cari spun ti ndreptul la lucru a cetatean’ilor roman’i tru xinatati si turlia tru cari putem s-na mintim tra s-adutem la normalitati a ndrepturlor la lucru a cetatean’ilor roman’i dit diaspora si tutunaoara proiecti di nom tu ligatura cu roman’il’i dit Sarbie ica dit Ripublica Moldova.
Nicoleta Stoica — Cari dit arada a aistor ti dumnil’ea a voastra li adusitu aminti, s-afla loclu s-tru agenda a sesiunil’ei parlamentari di toamna si cari easti nica si tru toplu a ananghiserloru ?
Viorel Badea — Ti noi cama importanti suntu proiectili di nom ti spuni ti alidzerli electorali a roman’ilor dit diaspora si ti numirlu di parlamentari tra diaspora. Lipseasti s-cilastasim tra s-aiba cabilea ca roman’il’I dit diaspora s-hiba mintit plenar tra loarea a apofasilor polititi dit vasilie si deapoa s-aiba si cabilea tra s-aiba una reprezentari justa pi nivelu a Parlamentului ali Romanie.
Nicoleta Stoica — Tu ti catastisi suntu tru aestu kiro, aesti proiecti leghislativi ?
Viorel Badea — Suntu tru catastisea di avizari, mari parti dit eali.
Nicoleta Stoica — Si ma s-adutem zborlu ti suplimientarea a numirlui di parlamentari tra diaspora putem sa zburam ti suplimentarea a aistui numiru ?
Viorel Badea — Putem sa zburam ti suplimentarea a aistui numiru tu condiitili…nu va la spun suplimentari, ghini ma, va la spun normali. Cadealihea, eali va s-hiba una realitati candu va s-putem sa-l’i canadsimu tut parlamentarl’i cari ti s-hiba partia politica s-voteadza tra adoptarea a unlui ahtari proiectu di nom leghislativ.
Nicoleta Stoica — Candu va s-putem s-nvitam domnule senator desi easti votat ica nu aistu proiectu di nom leghislativu ?
Viorel Badea — Io dzacu ca iuva tru ahurhita a sesiunil’ei yinitoari ti furn’ia ca procedurli parlamentari suntu multu greali.
Nicoleta Stoica — Aesta va s-dzaca ca putem sa zburam ti alidzerli dit 2019 ti un numiru corectu.
Viorel Badea — Asi avem naetea, cate ti 4 miliun’I di roman’i ti suntu nafoara ali Romanie suntu masi 6 parlamentari a deapoa ti un numir di 400 000 di cetaten’i roman’i dit vasilie avem tut un numir di 6 parlamentari lucru ti easti pan di mardzina injustu.
Nicoleta Stoica — Zburam ti votlu a roman’ilor di tu xinatati. Aoa ti amendamenti lipseasti sa s-faca la nomlu leghislativu?
Viorel Badea — Io minduescu ca practic lipseasti s-adram atea turlie tra s-dam cobilea a roman’ilor s-voteadza, cari ti s-hiba loclu iu suntu. Noi vinimu ca partidu politicu cu una formula cari s-u bagam tu debatlu a comisiilor parlamentari ti nai cama multu un mes di dzali, formula prit cari minduim s-adutem cabila ca cetaten’i roman’i dit diaspora s-poata s-voteadza cu una aplicatie pi telefonlu mobil.
Nicoleta Stoica — Un proiectu cadealihea multu mintimenu sa-n’i dat izini sa spun…
Viorel Badea — Asi cum s-adram tranzactia bancara tut ase putem s-adram si cu votarea..
Nicoleta Stoica — Si zburam tra initiativili a dumniil’ei a voastri personali cari avet naeti s-li dupunet tu aesta sesiuni parlamentara.
Viorel Badea — Initiativa ti spuni ti nomlu a roman’ilor dit diaspora suntu di mari simasie si tut ase minduescu s-dipun un proiectu di nom mutrindalui amintarea diznau ali cetatenie ti cetaten’il’i roman’i a curi la si lo paranom cetatenia di catra regimlu comunistu. America maxus.
Nicoleta Stoica — Io va haristusescu nica na oara ti tuti infomatiili ti na li adusitu domnule senator si cu izinea a dumnil’ei a voastri la taxescu a ascultatorlor ca va s-yinit diznau pi frecventili a postului RRI atumtea candu va s-putem sa zburam ti proiectili concreti ti li nchisitu.
Viorel Badea. Cu haraua, masi ghineata !
RRI – Sectia aromana 10.10.2018
Reporter – Tascu Lala