Tag: Viorel Badea

  • România 43

    România 43

    Senatorul
    Viorel Badea, secretarul Comisiei pentru comunităţile de români din afara ţării, despre principalele proiecte
    legislative aflate pe agenda Comisiei, care îşi aşteaptă concretizarea în sesiunea de toamnă a Parlamentului.


  • Jurnal românesc – 18.07.2018

    Jurnal românesc – 18.07.2018

    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) continuă seria
    demersurilor dedicate promovării elitelor românești din afara granițelor prin
    Gala 100 pentru Centenar din Spania. Evenimentul va avea loc la Madrid, pe 19
    iulie, la Palatul Bauer (Sediul Școlii Superioare de Canto din Madrid), în
    prezența ministrului pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, și
    a ambasadorului României în Spania, Gabriela Dancău, alături de reprezentanții
    misiunii diplomatice românești, reprezentanții autorităților locale, ai
    mediului asociativ românesc, membrii clerului român, precum și mass-media în
    limba română din teritoriu. Potrivit unui comunicat al MRP, această inițiativă
    este dedicată Anului Centenar și își propune să promoveze excelența românească
    și recunoașterea meritelor și a valorii aduse de membrii comunității românești
    din Spania. Participanții la eveniment se vor bucura de recitalul pianistei
    Mihaela Duma. În perioada 18-21 iulie, ministrul român se află într-o vizită de
    lucru în Spania, la Madrid și Sevilla, unde va avea întrevederi cu
    reprezentanți ai autorităților locale și ai mediului asociativ românesc.


    Guvernul a adoptat, pe 17 iulie, un proiect de interes pentru
    românii de pretutindeni, prin care a fost îmbunătățit cadrul legislativ privind
    condițiile în care românii pot călători în străinătate împreună cu copiii
    minori
    . Prin modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii privind
    regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate se clarifică
    documentele doveditoare privind stabilirea domiciliului sau a reședinței
    minorului în țara de destinație. Au fost incluse prevederi referitoare la
    exceptarea de la procedura de supralegalizare pentru documentele eliberate de
    autorități oficiale din statele cu care România a încheiat tratate de asistență
    juridică ce prevăd scutirea de astfel de formalități. De asemenea, devine
    posibil ca declarația celuilalt părinte, a ambilor părinți sau a
    reprezentantului legal să fie dată pentru o perioadă care să nu depășească 3
    ani de la data întocmirii. În cazul minorilor care se deplasează în străinătate
    pentru studii, se instituie posibilitatea ca aceștia să prezinte documente
    emise de instituția de învățământ pe care o va frecventa. Mai mult, însoțitorul
    unui minor va putea depune o declarație pe proprie răspundere referitoare la
    țara de destinație, de reședință sau de domiciliu a minorului – mai precizează
    comunicatul.


    Senatorul Viorel Badea, preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni,
    a avut, la începutul săptămânii, o întrevedere cu Fuad Muradov, preşedintele
    Comitetului de stat pentru diaspora, în cadrul Adunării Naţionale a Republicii
    Azerbaidjan,
    cu ocazia vizitei oficiale întreprinse de acesta în România.
    Viorel Badea a exprimat disponibilitatea părţii române de a dezvolta dialogul
    bilateral în plan parlamentar şi de a împărtăşi din experienţa României în
    domeniul relaţiilor cu diaspora, subliniind că politicile româneşti în domeniu
    sunt printre cele mai avansate din Europa. Cei doi demnitari au discutat despre
    relaţiile de cooperare bilaterale, punând accent pe schimburile comerciale,
    transporturi, energie, relaţiile culturale şi educaţie. Totodată, aceştia şi-au
    exprimat dorinţa de extindere a cooperării şi în alte arii de interes comun. În
    cadrul dialogului, membrii delegaţiilor au evidenţiat semnificaţia anului 2018,
    atât pentru România, cât şi pentru Azerbaidjan, ţări care sărbătoresc 100 de
    ani de la evenimentele istorice cu valoare simbolică importantă pentru ambele
    popoare.

  • România 43

    România 43

    Recomandarile Comisiei românilor de
    pretutindeni din Senatul României în ceea ce privește Programul de acțiuni al Ministerului pentru Românii de
    Pretutindeni pe anul 2018. Interviu cu senatorul Viorel Badea, presedintele Comisiei.



  • România 43

    România 43

    Dezbatere
    la Comisia Românilor de Pretutindeni din cadrul Senatului cu tema Situaţiei românilor din partea dreaptă a
    Tisei – Maramureşul istoric, Transcarpatia, Ucraina. Interviu cu Viorel Badea, preşedintele comisiei.


  • Jurnal românesc – 01.05.2017

    Jurnal românesc – 01.05.2017

    Seguridad Social (Sistemul de securitate socială spaniol) a câştigat peste 37.000 de cotizanţi străini în martie, cu 2,2% mai mult decât în luna anterioară, ajungându-se la 1,7 milioane de străini înscrişi, potrivit Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Cu acest avans, înscrierea străinilor la Seguridad Social a reuşit cel mai bun rezultat în luna martie din anul 2007 încoace. Din totalul străinilor înscrişi, aproape un milion proveneau din ţări necomunitare, iar circa 740 de mii din ţări membre UE. Dintre străinii originari din UE, românii sunt cei mai numeroşi — circa 319.000, fiind urmaţi de italieni, britanici, bulgari şi portughezi. În cadrul ţărilor necomunitare, cei mai mulți sunt marocani, chinezi şi bolivieni. Pe comunităţi autonome, Catalonia şi Madrid au continuat să concentreze cu puţin peste patru din fiecare zece străini înscrişi la Seguridad Social, însumând aproape 44% din totalul străinilor ocupaţi. După aceste două regiuni urmează Andalucía (231.732), Comunidad Valenciana, (186.168) si Canarias (88.818). Comunităţile cu un număr mai mic de străini înscrişi la Seguridad Social au fost Galicia (30.071 străini), Navarra (21.359) şi La Rioja (13.519). Cei mai mulţi dintre străinii înscrişi oficial munceau în domeniul hotelier, în comerţ, servicii şi activităţi administrative. Vă reamintim că în Spania locuieşte a doua cea mai mare comunitate de români, după cea din Italia.



    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află, tranzitează sau călătoresc pe teritoriul Norvegiei, că, începând cu data de 1 mai, se instituie măsura de control sistematic a persoanelor şi documentelor de identitate şi de călătorie pentru toate persoanele care intră în sau părăsesc spaţiul Schengen prin punctele de frontieră norvegiene. Măsura a fost impusă ca urmare a evaluărilor de risc de securitate şi se menţine până când autorităţile norvegiene vor aprecia că nivelul pericolului ameninţărilor teroriste va fi suficient de redus. Controlul la intrarea / ieşirea din Norvegia se aplică atât cetăţenilor norvegieni, cât şi tuturor cetăţenilor străini, inclusiv celor ai statelor membre UE şi SEE. Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Regatul Norvegiei: +4722561237; +4722446951; +4722556832; +4722558227. De asemenea, românii care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al Ambasadei: +4799153137. MAE recomandă consultarea site-ului www.mae.ro şi reaminteşte cetăţenilor români care călătoresc în străinătate că au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă” (descărcabilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie, precum şi serviciul de alertă prin SMS, aferent campaniei de informare Un SMS îţi poate salva viaţa!”.



    Începând cu 1 mai cetățenii români care au deținut în ultimii 10 ani o viză de rezidență temporară în Canada și cei care dețin, în prezent, o viză valabilă care permite intrarea în SUA (non-immigrant visa) au posibilitatea de a intra în / tranzita Canada, pe calea aerului, în baza unei Autorizații de Călătorie Electronice (Electronic Travel Authorization — eTA), fără a mai avea nevoie de viză. MAE precizeaza că, în baza eTA, cetățenii români care se află într-una dintre cele două situații mai sus menționate pot intra, fără vize, pe teritoriul Canadei, pentru o perioadă de maximum 6 luni, doar dacă scopul șederii este unul din următoarele: turism sau vizită (vizitarea rudelor/prietenilor sau prospectarea oportunităților de derulare a afacerilor). Eliminarea obligativităţii deţinerii unei vize nu se aplică cetăţenilor români care doresc să muncească sau să studieze în Canada. În aceste situaţii este necesară, în continuare, obţinerea unei vize, conform reglementărilor canadiene. Taxa pentru obținerea Autorizației de Călătorie Electronice este de 7 dolari canadieni și trebuie plătită în momentul completării aplicației online. Pentru obținerea Autorizației de Călătorie Electronică accesați următorul link:


    http://www.cic.gc.ca/english/helpcentre/questions-answers-by-topic.asp?st=16.7.2. Totodată, MAE recomandă accesarea, pentru obținerea de informații detaliate referitoare la eTA, a secțiunii “Sfaturi, alerte de călătorie/Condiții de călătorie/Canada” de pe pagina sa de web: https://www.mae.ro/travel-conditions/3678#850.



    Comitetului de Coordonare al filialei PNL Diaspora, şi-a ales, duminică, noua conducere a organizaţiei. Senatorul Viorel Badea a fost ales preşedinte, în prezenţa a peste 80 de delegaţi şi invitaţi, membri ai PNL Diaspora. Pentru funcţiile de prim-vicepresedinţi au primit votul Radu Lupu (PNL Italia) şi Valentin Cocoş (PNL Spania). Viorel Badea este senator din 2008 şi se află la al treilea mandat. La eveniment au luat parte cei doi candidaţi la preşedinţia PNL, Ludovic Orban şi Cătălin Predoiu, dar şi Daniela Nicolescu, secretar general al Organizatiei Femeilor Liberale. Potrivit conducerii, obiectivele noului Birou de conducere sunt: sprijinirea românilor din statele UE care doresc să candideze la alegerile locale, dar şi alegerea unui număr de senatori şi deputaţi în diaspora în funcţie de numărul românilor votanţi din ţara respectivă şi încurajarea celor care vor să candideze la alegerile locale din ţară în 2020. În prezent există 6 parlamentari de diaspora, raportaţi la circa 4 milioane de români emigraţi.

  • Jurnal românesc – 14.04.2017

    Jurnal românesc – 14.04.2017

    Preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din
    Senat, Viorel Badea, i-a trimis o solicitare ministrului de externe, în care
    cere simplificarea controalelor la punctele de trecere a frontierei în perioada
    Sărbătorilor Pascale. Badea explică, într-un comunicat, că în acest fel se va
    evita formarea de cozi la vămi. Pentru a veni în sprijinul românilor care se
    deplasează în străinătate, Ministerul de Externe a pus la dispoziţia celor
    interesaţi Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile Pascale.
    Materialul conţine recomandări utile în cazul călătoriilor în afara graniţelor
    României şi un set de informaţii pentru cele mai frecventate destinaţii
    turistice din această perioadă. Ghidul poate fi consultat pe site-ul de
    internet mae.ro


    Ministrul de externe, Teodor Meleşcanu,
    s-a intalnit cu secretarul de stat din cadrul Ministerului pentru Economie,
    Energie, Industrie, Întreprinderi Mijlocii si Meserii din Renania de
    Nord-Westfalia, Günther Horzetzky. Discuţiile au vizat extinderea cooperării
    economice şi valorificarea potenţialului comercial existent între România şi
    landul federal german. Ministrul Teodor Meleşcanu a subliniat că partea română
    doreşte o relaţie cât mai pragmatică şi funcţională cu Germania, inclusiv la
    nivelul landurilor federale şi a arătat că firmele şi companiile germane sunt
    extrem de apreciate în România, ele contribuind în mod substantial la
    dezvoltarea economiei româneşti. Cei doi
    au evidenţiat relaţile foarte bune dintre România şi landul Renania de
    Nord-Westfalia, atât în plan economic, cât şi la nivelul contactelor
    interumane. În acest sens, a fost subliniat rolul de punte de legătură deţinut
    deopotrivă de minoritatea germană din România şi de comunitatea românească din
    Germania, din care fac parte şi cei aproximativ 90.000 de români stabiliţi în
    landul Renania de Nord-Westfalia. Meleşcanu a subliniat că România este
    interesată de expertiza landurilor germane în domeniul învăţământului dual,
    care oferă modalităţi eficiente de pregătire/specializare/integrare a forţei de
    muncă tinere pentru piaţa muncii. De acest lucru ar putea beneficia inclusiv
    companiile germane care intenţionează să se stabilească în ţara noastră sau
    să-şi extindă activităţile deja existente.




    Aproximativ 61% dintre
    muncitorii români si bulgari care se află în Marea Britanie lucrează peste 40
    de ore pe săptămână, comparativ cu 23% în cazul britanicilor, potrivit unui
    raport publicat de Oficiul National de Statistică (ONS), transmite BBC. Analiza arată
    impactul semnificativ al migratiei internaţionale asupra forţei de muncă
    britanice. După toate probabilitătile, migranţii din Europa de Est, Bulgaria şi
    România lucrează mai multe ore şi câştigă mai puţin decât alţi angajaţi, ceea
    ce reflectă parţial numărul ridicat al muncitorilor necalificaţi, explică
    Anna Bodey de la ONS. Raportul relevă că migranţii din UE reprezintă 11% din
    angajaţii din sectorul industrial în Regatul Unit, sunt probabil
    supracalificaţi pentru slujbele pe care le fac şi tind să lucreze mai multe ore
    decât media. ONS estimează că 3,4 milioane de persoane care lucrau anul trecut
    în Marea Britanie erau din afara ţării. Această forţă de muncă este importantă
    în special în retail, comerţul cu ridicata, sectorul hotelurilor şi
    restaurantelor, administraţie publică şi sănătate, unde lucrează aproximativ
    1,5 milioane de persoane din afara Regatului Unit. Din acestia, aproximativ 2,2
    milioane sunt din UE (7%) si 1,2 milioane din afara UE (4%).




    Medicii români care lucrează în străinătate, indiferent
    dacă şi-au făcut specializarea în ţară sau în altă parte, au la dispoziţie, din
    luna aprilie, un organism care să-i consilieze în cazul în care vor să revină
    în România. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat înfiinţarea, în
    cadrul Ministerului, a Centrului Naţional de Resurse Umane. Ministrul a precizat că are o serie de semnale din
    Germania şi Anglia privind revenirea acasă a unor doctori, după anunţul privind
    majorarea salariilor în sistemul românesc, dar şi în contextul creat de ieşirea
    Marii Britanii din UE. Presa din Marea Britanie scrie în această perioadă că
    lipsa de medici este acută în Regatul Unit şi că numărul specialiştilor
    europeni care au părăsit sistemul a crescut dramatic în ultima parte a lui
    2016.

  • România 43

    România 43

    Principalele proiecte legislative ale Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României în actuala sesiune parlamentară. Interviu cu Viorel Badea, preşedintele Comisiei.



  • Românii din La Rioja sunt un exemplu de integrare

    Românii din La Rioja sunt un exemplu de integrare

    Șeful guvernului regional al comunității autonome spaniole La Rioja, Pedro Sanz, afirmă că românii stabiliți în La Rioja sunt un exemplu de integrare, relatează Europa Press, după întâlnirea avută de demnitarul spaniol cu vicepreședintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senatul României, Viorel Badea.



    La 1 ianuarie 2014 în La Rioja locuiau 11.920 de români, formând cel mai numeros colectiv de străini (aproape 30% dintre aceștia). Cei doi demnitari au discutat despre situația românilor din regiune. “Cunoaștem astfel evoluția și prezentul țării din care provin cei mai mulți străini din regiunea noastră, precum și nevoile lor imediate”, a subliniat Sanz.



    Unul dintre aspectele cheie este accesul românilor în sistemul de învățământ din regiune: 1.652 de elevi români sunt înscriși în diferite clase, iar 4 profesori aleși de Ministerul Educației de la Bucureşti predau limba română în 22 de săli de clasă (în cadrul proiectului de predare a limbii, culturii și civilizației românești).