Din 31 martie 2025 cetăţenii români vor putea călători în SUA fără viză, însa vor avea nevoie de o autorizare electronică în sistemul ESTA! Ce este ESTA şi cum poate fi accesat?
Tag: viza
-
MAE salută eliminarea temporară a obligativității vizei pentru românii care călătoresc în China
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Bucureşti salută decizia autorităților chineze de a excepta, în perioada 30.11.2024 (ora 00.00, ora Beijingului) – 31.12.2025 (ora 00.00, ora Beijingului), de la obligativitatea deținerii vizei de intrare, pentru o durată de 30 de zile, toți cetățenii români, titulari de pașapoarte simple, care călătoresc în China pentru unul dintre următoarele scopuri: afaceri, turism, vizită sau tranzit.
“Cetățenii români care nu se încadrează în condițiile de călătorie anterior precizate vor trebui să obțină, în continuare, o viză de intrare în Republica Populară Chineză”, se arată în comunicat.
“Măsura este una de natură a facilita mobilitatea cetățenilor români, sporind amploarea contactelor interumane”, apreciază MAE.
-
MAE: Românii pot călători în Thailanda fără viză
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă, printr-un comunicat de presă, că salută implementarea, începând cu data de 15 iulie, a deciziei Regatului Thailandei de a include România, alături de alte state, pe lista statelor ai căror cetăţeni pot călători în această ţară fără a avea obligaţia obţinerii vizei de intrare pentru o durată de până la 60 de zile, potrivit Agerpres.
Astfel, începând cu această dată, cetăţenii români care călătoresc în Regatul Thailandei în scop de turism sau de afaceri pentru o durată de maximum 60 de zile vor fi exceptaţi de la obligaţia obţinerii unei vize de intrare.
Decizia autorităţilor thailandeze este rezultatul demersurilor susţinute ale MAE, inclusiv prin intermediul Ambasadei României la Bangkok, care au vizat facilitarea procesului de eliminare a vizelor pentru cetăţenii români care călătoresc în scop turistic în această ţară, se mai arată în comunicatul menţionat.
Sursa Agerpres
-
Acord de digitalizare a procedurii de acordare a vizelor Schengen
Negociatorii Consiliului și ai Parlamentul European au convenit provizoriu asupra unor norme pentru digitalizarea procedurii în materie de vize. Propunerea urmărește un dublu obiectiv: eficientizarea procedurii de solicitare a vizelor și îmbunătățirea securității spațiului Schengen.
Normele convenite vor moderniza, simplifica și armoniza, prin digitalizare, procedurile de acordare a vizelor pentru resortisanții țărilor din afara UE care solicită o viză și pentru statele membre care trebuie să acorde astfel de vize.
În prezent, procedurile de obținere a vizelor pentru spațiul Schengen se bazează în continuare în mare măsură pe birocrație, ceea ce generează costuri suplimentare atât pentru călători, cât și pentru statele membre. Procedurile de solicitare a unei vize Schengen diferă de la un stat membru la altul și doar foarte puține dintre acestea au proceduri parțial digitalizate. De asemenea, autocolantele de viză fizice sunt mai predispuse la falsificare, fraudă și furt, situație pe care vizele digitale o vor îmbunătăți semnificativ.Regulamentul va moderniza două aspecte principale ale procedurii de acordare a vizelor: cererile și autocolantul. Astfel, se va crea o platformă unică de cerere a vizelor pentru UE online, unde cei care doresc vor crea un cont securizat prin care vor putea solicita o viză Schengen și vor putea achita taxa, indiferent de țara pe care doresc să o viziteze. Platforma va oferi informații actualizate despre vizele Schengen de scurtă ședere, va determina automat care țară Schengen este responsabilă de examinarea unei cereri atunci când vizita preconizată include mai multe state membre și va include un chatbot care le va permite solicitanților să obțină răspunsuri la întrebările lor într-un mod ușor de utilizat.
De asemenea, autocolantul de viză Schengen va fi înlocuit cu unul digital.
Acordul prevedere o perioadă de tranziție de 7 ani pentru ca statele membre să se alăture platformei. Documentul mai trebuie aprobat de statele membre înainte ca procesul de adoptare în cadrul Consiliului și al Parlamentului European să poată începe.
-
MAE:Condiții de călătorie în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în contextul Brexit
Printr-o precizare de presă, Ministerul Afacerilor Externe reamintește că începând cu data de 1 octombrie 2021, cetățenii europeni nerezidenți (care nu sunt protejați de Programul de Înregistrare a Cetățenilor UE – EU Settlement Scheme) pot intra în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord exclusiv în baza pașaportului valabil (simplu electronic sau simplu temporar). Astfel, începând cu această dată, cetățenii români nerezidenți nu mai pot intra în Regatul Unit în baza cărții de identitate.
Conform informațiilor comunicate de autoritățile britanice, cetățenilor europeni (inclusiv cetățenilor români) nerezidenți în Regatul Unit care nu vor respecta noile reguli li se va interzice accesul pe teritoriul britanic.
Cetățenii europeni (inclusiv cetățeni români) care intră sub incidența Programului de Înregistrare a Cetățenilor UE (EU Settlement Scheme) vor putea să călătorească în Regatul Unit folosind cartea națională de identitate valabilă, până la data de 31 decembrie 2025 (cu condiția ca aceasta să fie înregistrată ca document de călătorie în contul personal UK Visas and Immigration – UKVI – creat pentru înscrierea în EUSS).
Conform sursei citate, MAE folosește acest prilej pentru a reaminti că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, cetățenii români nerezidenți pot călători spre/tranzita prin Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în scop turistic/vizită, pentru șederi de scurtă durată, pentru o perioadă de până la 6 luni într-un an, fără a necesita o viză de intrare (https://www.gov.uk/guidance/visiting-the-uk-from-1-january-2021). Cu toate acestea, cetățenii români care doresc să muncească în cele 6 luni trebuie să obțină, în prealabil, o viză de intrare.
Totodată, cetățenii români nerezidenți care doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Unit pentru o perioadă mai mare de șase luni (pentru activități de muncă, pentru studii etc.) au nevoie, începând cu data de 1 ianuarie 2021, de o viză de intrare eliberată de autoritățile britanice, în conformitate cu sistemul de imigrație bazat pe puncte (point-based immigration system – PBS). Pentru a verifica dacă scopul șederii necesită o viză sau dacă sunt îndeplinite condițiile necesare pentru obținerea acesteia, poate fi consultată următoarea pagină de internet în limba engleză, pusă la dispoziție de către autoritățile britanice: https://www.gov.uk/check-uk-visa. Autoritățile britanice recomandă persoanelor care au mențiuni înscrise în cazierul judiciar, precum și persoanelor cărora le-a fost refuzată în trecut intrarea pe teritoriul Regatului Unit, depunerea unei cereri pentru obținerea vizei și pentru deplasările de scurtă durată (sub 6 luni), potrivit informațiilor comunicate prin intermediul portalului https://www.gov.uk/browse/visas-immigration.
În plus, la momentul intrării pe teritoriul Regatului Unit, autoritățile britanice de frontieră pot solicita prezentarea unor documente justificative suplimentare care să ateste veridicitatea scopului declarat al deplasării.
MAE amintește că aceste măsuri nu afectează cetățenii europeni, inclusiv cetățenii români, protejați de Acordul de retragere – EU Settlement Scheme, informații utile pentru această categorie de persoane putând fi consultate la pagina de internet http://www.mae.ro/node/54633.
Mai multe informații suplimentare cu privire la regimul actual de călătorie în Regatul Unit în funcție de scopul deplasării, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19, tipurile de viză, taxele aferente și modalitățile de obținere a acestora pot fi consultate pe pagina de internet a MAE, secțiunea Condiții de călătorie – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord: https://www.mae.ro/travel-conditions/3725.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să se informeze temeinic anterior efectuării unei deplasări în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și să consulte sursele oficiale puse la dispoziție de către autoritățile britanice competente, precum și de către MAE, Ambasada României la Londra și oficiile consulare ale României în Regatul Unit.
Sursa MAE
-
Jurnal Românesc – 22.04.2021
Ministerul Afacerilor Externe va începe o campanie publică de
informare cu privire la condiţiile pe care cetăţenii români trebuie să le
îndeplinească pentru a obţine viza de intrare în Statele Unite ale Americii, a
anunţat ministrul Bogdan Aurescu. Acesta a spus că demersul îşi propune să
reducă la sub 3 procente rata de refuz a acordării vizelor pentru ca România să
poată accede la programul american Visa Waiver, ce permite călătorii fără viză
în SUA pe o perioadă limitată. Programul Visa Waiver este reglementat de
o legislaţie a Congresului american, prevede un plafon de 3% din rata de refuz
pentru cererile de viză pentru deplasare pe interval scurt de şase luni în
Statele Unite. Noi nu suntem încă la acest plafon de 3%, noi suntem în jur de
9-10% (…). Prin urmare, trebuie să facem eforturi în continuare de
conştientizare publică pentru cetăţenii români, atunci când depun o cerere
pentru viză să ştie dacă au şanse să obţină această viză. Pentru că altfel
riscăm să rămânem în continuare la acest plafon sau să nu progresăm suficient
de rapid pentru a ajunge la 3%, a declarat Aurescu. Potrivit acestuia,
campania de informare publică va pleca de la elementele concrete al
refuzului vizei. În momentul în care vom avea o discuţie aplicată
pe motivele de refuz, atunci vom putea să ţintim această campanie publică exact
pe acele elemente care fac ca în momentul de faţă să rămânem la un astfel de
plafon destul de ridicat, a explicat şeful diplomaţiei române. În prezent,
România, Bulgaria, Croaţia şi Cipru sunt singurele statele membre ale Uniunii
Europene care nu sunt cuprinse încă în programul Visa Waiver.
Ministerul Muncii va elabora o Ordonanţă de Urgenţă menită să
reglementeze plecarea la muncă sezonieră în străinătate prin forme legale şi
prin agenţii specializate, a declarat ministrul de resort, Raluca Turcan.
Urmează perioada sezonieră, în care un număr mare de români anticipăm că
vor pleca din nou la muncă în străinătate pe perioadă determinată. Vom veni cu
o Ordonanţă astfel încât (…) să se plece prin agenţii specializate, să-şi
cunoască drepturile, să cunoască condiţiile de muncă din străinătate, să li se
asigure transportul de la sosire în ţara respectivă până la locul de
muncă, a spus aceasta. Turcan a precizat că iniţiativa are scop de a
preveni abuzurile, blocajele şi dificultăţile pe care de multe ori românii
le-au întâmpinat odată ajunşi în străinătate. Ministrul Muncii a mai arătat că
deşi guvernul a venit cu un set de măsuri de sprijin pentru românii care au
fost concediaţi abuziv în străinătate şi s-au întors în ţară, doar 20.000 de
persoane au apelat la acestea.
Ratificarea de către Parlament a acordului de tehnică militară cu
Ucraina nu poate avea loc decât după ce Kievul va binevoi să respecte, fie şi
minimal, drepturile şi libertăţile românilor pe care îi are în graniţele
statului ucrainean, a declarat copreşedintele Alianței pentru Unirea Românilor,
Claudiu Târziu. Senatorul a afirmat că statul ucrainean duce o politică
susţinută şi radicală a minorităţilor naţionale şi, în special, a minorităţii
române. În aceste condiţii, spune parlamentarul, ratificarea acordului poate
avea loc numai după ce Ucraina le garantează românilor de pe teritoriul său
învăţământ în limba materrnă, cultul creştin în limba română, finanţare a
proiectelor cultural-identitare, reprezentare parlamentară şi toate celelalte
aspecte convenite în documentele internaţionale pe care Ucraina le-a
semnat. Liderul AUR a precizat că formaţiunea pe care o reprezintă este
în favoarea apropierii Ucrainei de NATO, însă apreciază că un parteneriat se
face cu bunăvoinţa ambelor părţi. Nu putem să dăm un cec în alb (…) Nu
putem doar noi să oferim, iar ceilalţi doar să primească. Nu este nici corect
şi nici productiv., a afirmat Claudiu Târziu. Aproape 410.000 de români
trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile Cernăuţi, Transcarpatia şi Odesa şi
reprezintă a treia etnie din statul vecin după ucraineni şi ruşi.
Proiectul Polifonic online – poezie și
animație, organizat de ICR Lisabona, în colaborare cu Muzeul Național al
Literaturii Române din București, are loc în perioada 23-28 aprilie.
Evenimentul este curatoriat de criticul de artă Simona Nastac, cu sprijinul
poetului și editorului Claudiu Komartin. 22 poeme de zece autori români
contemporani de etnii diferite sunt reimaginate vizual de artista Raluca Popa
prin tehnici diverse de desen și inserturi video, care extind discursul poetic
dincolo de pagină şi oferă o experiență dinamică. Proiectul, produs special în
2018 pentru a marca Centenarul Marii Uniri, a fost prezentat în cadrul mai
multor festivaluri internaţionale de poezie şi va putea fi urmărit pe rețelele
de socializare ale reprezentanței Institutului Cultural Român în Portugalia.
-
Angel Tîlvăr: Trebuie continuat dialogul pe tema vizei de muncă pentru Regatul Unit
‘Trebuie continuat dialogul pe tema vizei de muncă în aşa fel încât toţi cetăţenii UE să fie trataţi egal de către autorităţile Regatului Unit!, afirmă Angel Tîlvăr, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României.
Începând cu 1 ianuarie 2021, cetăţenii români, dar şi cei din Bulgaria, Lituania şi Slovenia, nu vor avea reducere la taxa de viză pentru muncă, aşa cum se va întâmpla în cazul solicitanţilor de viză din 22 de state membre ale UE, la care se adaugă cei din Islanda, Norvegia, Turcia şi Macedonia de Nord.
Ţinând seama de faptul că de la 1 ianuarie 2021 Regatul Unit nu mai aplică principiul liberei circulaţii (nemaifiind stat membru UE) au fost instituite criterii speciale, dar şi taxe specifice, care să ducă la obţinerea unei vize care să permită studiul sau munca în Regatul Unit.
Asta nu înseamnă că ţara noastră nu trebuie să continue dialogul bilateral care să ducă la apărarea intereselor românilor. Este de menţionat faptul că cetăţenii europeni (inclusiv românii) care sunt acoperiţi de sistemul de acordare a dreptului de şedere pe teritoriul Marii Britanii (EU Settelment Scheme-EUSS), îşi vor păstra, în continuare, în mare măsură drepturile existente, inclusiv accesul pe piaţa muncii, la educaţie şi asistenţă medicală, beneficii precum locuinţă socială şi asistenţa persoanelor fără adăpost.
Până la 30 septembrie 2020 au fost primite 670.600 solicitări de înscriere în EUSS din partea cetăţenilor români. Deşi România este parte la Carta Socială Europeană Revizuită din 1966, nu este parte la Carta Socială Europeană din 1961, în timp ce Regatul Unit nu este parte la varianta revizuită, motiv pentru care nu aplică măsura reducerii taxei cu 55 lire, pentru cetăţenii români, lucru care, cred eu, trebuie corectat.
În 25 ianuarie 2021, în marja videoconferinţei Comisiilor pentru Afaceri Europene din statele membre ale UE cu domnul Michel Barnier, fost negociator-şef al UE cu Regatul Unit, actual consilier al preşedintelui Comisiei Europene în materie de BREXIT, i-am solicitat acestuia să pledeze cauza românilor în ceea ce priveşte condiţiile de viză pe care trebuie să le îndeplinească pentru a lucra în Marea Britanie, ţinând seama şi de faptul că românii reprezintă a doua comunitate, ca număr, după cea a polonezilor.,
Angel Tîlvăr–Președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senatul României
-
Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană
De la 1 ianuarie 2021, Marea Britanie nu mai
face parte din Uniunea Europeană. Noul statut aduce schimbări majore în relaţia dintre
Regatul Unit şi cetăţenii forului comunitar. Schimbările cele mai importante îi
vizează pe europenii care doresc să muncească sau să studieze în această ţară. În
Regatul Unit trăiesc 4 milioane de cetăţeni ai UE, între care şi aproximativ
600.000 de români. În marea lor majoritate, cetăţenii europeni au cerut şi
primit dreptul de şedere post-Brexit, ceea ce înseamnă că drepturile lor sunt
protejate.Situaţia este însă mult diferită pentru cetăţenii europeni care vor
dori de acum înainte să se mute în Marea Britanie. Cei care doresc să lucreze
vor avea nevoie de viză. Vizele vor trebui plătite şi vor fi acordate în baza
unui punctaj care necesită ca aplicantul să aibă o ofertă de muncă de la o
firmă britanică recunoscută pe un salariu anual de minim 25.600 de lire şi o
bună cunoaştere a limbii engleze.Studenţii români şi europeni, care vor să
înveţe în Marea Britanie începând din următorul an academic, vor avea şi ei
nevoie de vize, iar taxele de şcolarizare vor fi considerabil mai mari. Până
acum studenţie europeni plăteau aceleaşi taxe de şcolarizare ca şi colegilor
britanici şi aveau acces la credite bancare pentru a-şi finanţa studiile.Cetăţenii Uniunii Europene care vor să viziteze Marea Britanie în scop turistic
nu au nevoie, însă, de viză dacă şederea lor nu este mai lungă de 6 luni.
Persoanelor care au condamnări penale mai mari de un an de închisoare, începând
de astăzi, li se poate refuza intrarea în Marea Britanie. -
Jurnal românesc – 19.02.2019
Românii din Marea Britanie au
primit o serie de lămuriri din partea autorităţilor britanice în ceea ce
priveşte situaţia cetăţenilor europeni post-Brexit, accesul la beneficii şi
procesul de înregistrare pentru obţinerea aşa numitului settled
status – statutul de şedere permanentă. Partea britanică a explicat că
statutul de şedere permanentă nu reprezintă un sistem de vize şi că obţinerea
acestuia este un proces simplu, online, scopul nefiind de a respinge cererile,
ci de a acorda rezidenţă. Totodată, românii au primit asigurări că vor putea
circula în Marea Britanie pe baza paşaportului sau a cărţii de identitate
indiferent dacă Regatul Unit iese din UE cu sau fără acord, iar copiii primesc
aceleaşi drepturi ca părinţii lor. Mai mult, oficialii britanici au dat
asigurări că, dacă unul dintre părinţi are un statut mai bun în Marea Britanie,
atunci şi copilul va primi aceleaşi drepturi cu cele ale părintelui cu un
statut mai favorabil. Dovada rezidenţei se poate face în multe moduri, inclusiv
prin prezentarea unei programări la medic sau a unui bilet de avion. Când depun
actele pentru obţinerea noului statut, solicitanţii trebuie să furnizeze
informaţii generale despre ei şi să-şi declare istoricul infracţional, cu
menţiunea că doar istoricul infracţional serios şi/sau persistent ar urma să
afecteze solicitarea. Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble, a
afirmat pentru Agerpres că procedura pentru obţinerea settled
status este deocamdată în fază de testare, sistemul urmând să intre în
funcţiune abia la 30 martie, la o zi după ieşirea programată a Marii Britanii
din UE. Diplomatul a spus că românii nu trebuie să nu se grăbească să se
înregistreze în acest sistem, deoarece o pot face până la 31 decembrie 2020.
Conform datelor oficiale, în Regatul Unit trăiesc şi muncesc aproximativ 1,7
milioane de cetăţeni din Europa Centrală şi de Est, dintre care circa 410.000
sunt români.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă
s-a întâlnit, la Bucureşti, cu ministrul israelian al Egalităţii Sociale, Gila
Gamliel, şi cu secretarul general al Organizaţiei Mondiale pentru Restituirea
Proprietăţilor Evreieşti, Colette Avital, cu care a discutat despre acţiunile
pe care România le va promova în sensul combaterii antisemitismului. Atât
partea română cât şi cea israeliană au apreciat rolul comunităţii româneşti din
Israel, precum şi al comunităţii evreieşti din România, care au un rol
important în consolidarea relaţiilor bilaterale, inclusiv prin impulsionarea
dezvoltării legăturilor economice. Totodată, premierul Dăncilă le-a mulţumit
autorităţilor israeliene pentru sprijinul acordat în vederea păstrării
identităţii lingvistice şi culturale româneşti. Potrivit Ministerului român de
Externe, care citează statistici oficiale israeliene, în Israel trăiesc 86.200
de cetăţeni născuţi în România, cărora li se adaugă 125.800 de urmaşi ai
familiilor originare din Romania născuţi în Israel.
Senatorul liberal Iuliana
Scântei le cere autorităţilor din Republicia Moldova să le permită cetăţenilor aflaţi
în diaspora să voteze la alegerile legislative pe baza cărţilor de identitate,
nu doar a paşapoartelor valabile. Iuliana Scântei susţine că apelul său vine
după ce a aflat că aproximativ 500.000 de moldoveni aflaţi în diaspora riscă să
nu îşi poată exercita dreptul de vot întrucât autorităţile Republicii Moldova le
cer acestora să prezinte la urne paşaportul valabil, şi nu cartea de identitate,
aşa cum vor proceda cei rămaşi în ţară. Iuliana Scântei apreciază că acest fapt
reprezintă o discriminare şi o încălcare a drepturilor şi a
egalităţii de tratament între cetăţenii aceleiaşi ţări. Senatorul liberal
a reamintit că mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova au şi cetăţenie română
şi preferă să folosească paşaportul românesc pentru a putea munci în statele
membre ale Uniunii Europene. Pe 24 februarie în Republica Moldova sunt
programate atât alegeri parlamentare cât şi un referendum consultativ privind
micşorarea numărului de deputaţi din Parlament şi caracterul mandatului
acestora. -
Condiţii în care cetăţenii străini pot călători în România fără viză
Cetăţenii statelor terţe pot
tranzita România fără viză într-o
perioadă care nu depăşeşte 5 zile şi au drept de şedere pe teritoriul României
pentru o perioadă care nu depăşeste 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.
Ei trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii: să fie titulari ai unuia dintre următoarele documente eliberate de
statele membre ale Uniunii Europene care aplică integral acquis-ul Schengen
(Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia,
Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania,
Slovenia, Slovacia, Suedia, Ungaria, precum şi de Elveţia, Islanda,
Liechtenstein, Norvegia). Documentele se referă la o viză uniformă (cu două sau mai multe
călătorii), o viză cu valabilitate teritorială limitată, o viză de lungă şedere
sau de permis de şedere eliberate de statele membre Schengen. De asemenea,
cetăţenii statelor terţe pot tranzita România fără vize dacă posedă o viză
naţională de scurtă şedere, viză naţională de lungă şedere sau un permis de şedere
valabil eliberate de Bulgaria, Cipru şi Croatia.
Iată care sunt condiţiile la exonerarea
de la obligativitatea de obţinere a vizei române: durata de valabilitate a documentelor
menţionate trebuie să acopere
durata tranzitului sau şederii în România. Cetăţenii în cauză sunt scutiţi de
obligaţia obţinerii vizei române, însă trebuie să îndeplinească în continuare
condiţiile de intrare stabilite de Codul Frontierelor Schengen (document
valabil de trecere a frontierei, documente justificative ale scopului şi condiţiilor
de călătorie, dovada că posedă suficiente mijloace de subzistenţă). Pentru
echivalarea unei vize uniforme, a unei vize naţionale sau a unui permis de
şedere cu viza română de tranzit este necesar ca tranzitarea teritoriului
României să se încadreze într-un traseu firesc către ţara care a eliberat viza
sau pentru a se întoarce în ţara al cărui resortisant este, sau ţara de
domiciliu. De asemenea, posesorilor unei
vize cu o singură călătorie, epuizată în ceea ce priveşte dreptul de şedere, li
se va permite tranzitul numai în perioada de valabilitate a vizei.
In cazul cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului
Economic European, intrarea pe teritoriul României este permisă
prin toate punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului de
persoane, cu condiţia prezentării documentului naţional de identitate sau a paşaportului.
Membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene pot intra pe
teritoriul României în baza unui paşaport valabil şi a vizei de intrare, cu
excepţia cazurilor în care obligativitatea obtinerii vizei este desfiinţată în
condiţiile legii.
Membrul de familie care nu este cetăţean al Uniunii
Europene, dar care este în posesia unui document valabil, care atestă rezidenţa pe teritoriul unui alt stat membru în
calitate de membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene, este scutit
de la obligativitatea obţinerii unei vize. Politiştii de frontieră nu aplică ştampila
de intrare sau de ieşire în paşaportul persoanelor din această categorie. -
Jurnal românesc – 29.11.2017
Durata de valabilitate a unui paşaport electronic simplu, prin intermediul căruia românii pot călători în străinătate, se majorează la 10 ani, de la 5 ani în prezent, potrivit unui proiect de lege elaborat de Ministerul de Interne. Odată adoptată legea în Parlament, România va intra în rândul statelor din UE, unde 10 ani este regula valabilităţii unui paşaport, nu excepţia. Prin proiectul de act normativ se are în vedere extinderea termenului de valabilitate a paşaportului simplu electronic pentru persoanele care au împlinit vârsta de 25 de ani. Potrivit Notei de Fundamentare, aceasta extindere va avea ca drept consecinţă scăderea numărului solicitărilor de eliberare a unui astfel de document de călătorie şi, prin urmare, fluidizarea activităţii şi asigurarea unui climat civilizat de furnizare a serviciului public. O altă consecinţă este şi reducerea costurilor suportate de către cetăţenii români solicitanţi ai paşapoartelor simple electronice. Dintre cele 23 de state care eliberează paşapoarte electronice cu termen de valabilitate diferenţiat, în funcţie de vârsta titularilor, 18 emit documente cu valabilitate de 10 ani, se mai arată în documentul citat.
Peste 200 de diplomaţi de pe ambele maluri ale Prutului, autorităţi locale, cadre didactice care s-au implicat în proiectele Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni pe parcursul anului, istorici, academicieni şi oameni de afaceri au participat, miercuri, 28 noiembrie, la recepţia care a avut loc la Consulatul General al României la Cahul cu prilejul Zilei Naţionale a României. În acest context, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni, instituţie aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, a contribuit la marcarea evenimentului prin organizarea unui concert susţinut de Corala bărbătească ortodoxă Armonia a Arhiepiscopiei Tomisului din Constanţa. Corala, una dintre cele mai premiate şi recunoscute pe plan internaţional, a interpretat într-o manieră vibrantă Imnul Naţional al României şi pe cel al Republicii Moldova, cântece patriotice, melodii populare româneşti şi colinde. Limba noastră reprezintă principalul element identitar pentru toţi românii, indiferent unde se află şi este mijlocul prin care ne împărtăşim unii altora gândurile şi sentimentele,a afirmatNicolae Brînzea, director general al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni.
De la 1 decembrie, cetăţenii români vor putea călători în Canada în scop turistic, pe baza oricărui paşaport românesc valabil, reaminteşte MAE de la Bucureşti. Românii care intenţionează să călătorească pe calea aerului trebuie să obţină în prealabil, online, o Autorizaţie de călătorie electronică (Electronic Travel Authorization – eTA). Cei care vor să intre în Canada pe cale terestră sau maritimă trebuie să deţină doar un paşaport valabil, fără a mai fi necesară obţinerea autorizaţiei eTA. Autorizaţia de călătorie electronică se va putea obţineprin accesarea paginii de internet www.Canada.ca/eTA-Romania. Aplicaţia aferentă va deveni disponibilă pentru cetăţenii români numai din 1 decembrie, de la orele 16:00, ora României.
-
Jurnal românesc – 21.08.2017
La Bucureşti, a fost lansată Alianţa pentru Centenar, la care au aderat aproximativ 100 de organizaţii civice din România, Republica Moldova şi diaspora, care îşi propun un plan de acţiuni ce urmează să se deruleze în anul 2018. Coaliţia îşi propune să organizeze evenimente şi acţiuni culturale sau cetăţeneşti dedicate Marii Uniri. Printre proiectele avute în vedere pentru anul viitor se numără un marş în care participanţii vor parcurge pe jos distanţa dintre capitala Unirii, Alba Iulia, şi capitala Republicii Moldova, Chişinău, campanii de informare în fiecare sat din stânga Prutului, lobby la Bruxelles şi Washington şi înfiinţarea unui fond al Unirii.
Un nou sediu al Direcţiei de Paşapoarte a fost deschis, luni, într-un mall din sectorul 6 al Bucureştiului. Noul centru a preluat activitatea a trei puncte de lucru din capitală, urmând să rămână deschise şi centrele din Pipera şi Piaţa Amzei. În toate sediile se vor elibera atât paşapoarte simple electronice, cât şi simple temporare. Noul sediu are 23 de ghişee, cetăţenii putând achita taxele la oficiile bancare şi poştale, tot din centrul comercial, cât şi din apropierea lui, iar programul va fi unul prelungit pentru această perioadă, de la 8:30 – 18:30. Deschiderea noului sediu are loc după ce numeroşi români din diaspora, care s-au întors acasă să-şi schimbe paşaportul, au reclamat faptul că au stat mai multe ore la coadă pentru a-şi depune documentele.
Luni – Zilele Diasporei Nucet în judeţul Dâmboviţa, iar marţi acestea vor avea loc la Valea Stanciului, în judeţul Dolj. Între 24 şi 27 august Zilele Diasporei se vor desfăşura la Roman, iar pe 26 august la Codlea, în judeţul Braşov. Pe 27 august, Zilele Diasporei se vor sărbători la Râşnov şi în Arad. Zilele trecute, autorităţile din Buzău, unde 30% din populaţia activă este în străinătate în acest moment, au încercat să-i convingă pe românii plecaţi să se întoarcă acasă. Buzoienii de peste hotare au putut sta de vorbă cu autorităţile şi le-au împărtăşit din lupta cu birocraţia din România. Pe 19 august, românii întorşi în ţară s-au întâlnit la Corbi, în judeţul Argeş, iar pe 19 şi 20 august, la Dăbuleni, în judeţul Dolj. Au avut loc parade ale portului popular şi competiţii sportive, expoziţii şi spectacole.
Cetăţenii din România şi celelalte state UE vor putea intra fără viză în Marea Britanie după Brexit, dar vor putea munci doar dacă vor îndeplini noile condiţii care ridică restricţii în faţa imigranţilor, anunţă The Guardian, citând un document guvernamental. Astfel, guvernul de la Londra ar vrea ca toţi cetăţenii UE să poată intra ca şi până acum în Marea Britanie pentru turism, dar fără a putea rămâne pe termen nelimitat. Documentul autorităţilor britanice ar urma să fie făcut public la finalul acestui an.
Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti (AMOFM) pune la dispoziţia lucrătorilor români, calificaţi în domeniul hotelier-gastronomic, prin intermediul Reţelei Eures, 16 posturi în Germania, remunerate cu salarii între 1.800 şi 2.500 de euro brut/lună. Posturile sunt pentru: ospătari, bucătari, recepţioneri şi coordonator eveniment, respectiv lăcătuş. Pentru ocuparea posturilor se va organiza selecţie la Braşov pe 21 septembrie. Contractele de muncă pot fi pe durată determinată, de 12 luni, cu posibilitate de prelungire, sau pot fi permanente. Angajatorii pot asigura cazarea gratuit sau contra cost, dar pot oferi sprijin şi în vederea găsirii unei locuinţe.
-
Jurnal românesc – 19.04.2017
Ambasada Canadei
la Bucureşti a anunţat, miercuri, că de la 1 mai cetăţenii români care au avut
în ultimii zece ani viză pentru Canada sau au în prezent viză SUA pot călători pe
calea aerului în Canda sau
pot tranzita printr-un aeroport canadian doar completând un formular pentru
autorizaţie de călătorie electronică (eTA). Persoanele care nu îndeplinesc
aceste condiţii vor avea nevoie in continuare de viză de vizitator. De
asemenea, toţi cetăţenii români vor avea nevoie de viză pentru a intra sau
reintra în Canada cu automobilul, autocarul, trenul, vaporul, sau la bordul
unui vas de croazieră. Guvernul Canadei intenţionează să elimine regimul de
vize pentru toţi cetăţenii români începând cu decembrie 2017. Din acel moment,
cetăţenii români nu vor mai avea nevoie de viză pentru a intra în Canada pe
perioade de până la şase luni, călătorind fie pe calea aerului, fie pe cale
terestră sau maritimă. Cu toate acestea, la fel ca în cazul altor călători
scutiţi de viză, vor avea nevoie de eTA pentru a urca la bordul unei curse
aeriene cu destinaţia Canada. Mai multe informaţii vor fi furnizate pe pagina
de internet a Ministerului Imigraţiei, Refugiaţilor şi Cetăţeniei al Canadei în
noiembrie 2017.
Italia şi-a
exprimat acordul pentru înfiinţarea unui centru de sprijin şi asistenţă pentru
persoanele susceptibile traficului şi victimele acestuia şi crearea unei platforme
bilaterale, la care să participe comitetele mixte regionale din Italia, alături
de reprezentanţi ai autorităţilor române – informează un comunicat al
Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Într-o întâlnire cu ministrul de
resort, Andreea Păstîrnac, oficialii italieni au asigurat partea română că s-au
luat măsuri concrete în ceea ce priveşte problema abuzurilor. În cadrul
întâlnirii bilaterale, au fost prezentate elementele noii legislaţii italiene
adoptate recent împotriva fenomenului de intermediere în raporturile de muncă,
concepută în ideea de a oferi un instrument real de protejare a muncitorilor
străini în Italia. Totodată, au fost analizate extinderea cooperării între
Ministerele de Interne ale celor două state şi deschiderea mai multor
info-chioşcuri care să informeze comunitatea română de pericolele abuzului in
muncă.
Președintele
Republicii Moldova, Igor Dodon, a anunțat că va propune trecerea la un sistem
electoral mixt pentru alegerile parlamentare din republică și că se declară
categoric împotriva sistemului uninominal propus de Partidul Democrat (PDM).
Astfel, potrivit sistemului electoral pe care vrea să-l propună Igor Dodon, 51
de deputați ar urma să fie aleși pe liste de partid, iar alți 50 în
circumscripții teritoriale. Dintre cei 50 de deputați aleși în circumscripții,
jumătate ar urma să fie din diaspora și din regiunea transnistreană. Votarea
deputaților din Transnistria s-ar face în secții din localitățile aflate sub
controlul autorităților Republicii Moldova, iar procedura de vot în diaspora ar
trebui, potrivit lui Dodon, să dureze două zile, astfel încât să fie facilitat
accesul votanților aflați departe de secțiile de votare. Potrivit Radio
Chișinău, Dodon a amenințat cu presiuni și nu a exclus organizarea unor
proteste de stradă în cazul în care PDM nu-și va retrage proiectul privind
votul uninominal. -
Obţinerea cetăţeniei române
Potrivit
legislaţiei româneşti, cetăţenii străini şi apatrizii care doresc să obţină
cetăţenia română trebuie să aibă domiciliul pe teritoriul României de cel puţin
8 ani. În cazul în care sunt căsătoriţi cu un cetăţean român, cetăţenii străini
sau apatrizii pot obţine cetăţenia română după cel puţin 5 ani de la data
căsătoriei. Termenele prezentate pot fi reduse până la
jumătate dacă solicitantul
este o personalitate recunoscută pe plan internaţional, dacă este cetăţeanul
unui stat membru al Uniunii Europene, dacă a dobândit statutul de refugiat în
România sau dacă a investit în ţara noastră sume care depăşesc un milion de
euro.Conform unui recent act normativ, cetăţenii străini care activează în domeniile artei, culturii şi
sportului şi care aduc beneficii României pot obţine cetăţenia română la
propunerea unui membru al Executivului de la Bucureşti. Acordarea cetăţeniei
române nu este condiţionată de renunţarea la cetăţenia anterioară. Cererile
pentru acordarea cetăţeniei trebuie înaintate personal Autorităţii Naţionale de
resort. În afară de sediul central de la Bucureşti, Autoritatea Naţională
pentru Cetăţenie are şi trei unităţi teritoriale, la
Iaşi, Galaţi şi Timişoara. La birourile teritoriale depun cereri doar cetăţenii care şi-au pierdut
cetăţenia română din motive neimputabile lor sau le-a fost retrasă fără voia
lor.Cererile trebuie însoţite de paşaport, pe care
trebuie să fie aplicată viza de reşedinţă în România, de o copie după paşaport,
de certificatul de naştere împreună cu o traducere legalizată în limba română.De asemenea, sunt necesare cazierul judiciar eliberat de către Ministerul român
de Interne şi cazierul din ţara de origine, însoţit, de asemenea, de o
traducere legalizată în limba română. La cerere trebuie anexate şi contractul
de închiriere sau cel care atestă că solicitantul este proprietar al unei
locuinţe în România, dar şi o dovadă a sursei legale de existenţă în ţara
noastră în ultimii trei ani. Este prevăzută şi
obligaţia depunerii unei declaraţii autentificate la notar din care să rezulte
că solicitantul nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de
drept sau a siguranţei naţionale a României. Înainte de depunerea cererii, este necesară
achitarea unei taxe consulare de 191 de lei (cca. 43 de euro), a unei taxe de
înregistrare a cererii de 3 lei (70 de eurocenţi) şi a timbrului judiciar de
1,5 lei (35 de eurocenţi).Ar fi de menţionat că persoanele care solicită
acordarea cetăţeniei trebuie să cunoască limba română, Constituţia, Imnul
Naţional şi să aibă noţiuni elementare de cultură şi
civilizaţie românească, anume istoria şi geografia României, artă şi literatură
română. Informaţii suplimentare pot fi obţinute de pe site-ul Internet al
Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, cu adresa cetatenie.just.ro, dar şi
de pe site-ul Ministerului român de Externe, cu adresa www.mae.ro. -
Informaţii pentru cetăţenii străini
Potrivit
unui act normativ al Guvernului de la Bucureşti, cuantumul mijloacelor de
întreţinere pe care un cetăţean străin care are nevoie de viză pentru România
trebuie să îl dovedească în momentul obţinerii vizei de scurtă şedere este de
cel puţin 50 de euro pentru fiecare zi pe care intenţionează să o petreacă în
Romania. Suma pe care o deţine nu trebuie să fie, însă, mai mică de 500 de euro
sau echivalentul în altă valută convertibilă. Amintim, însă, că atât prevederea
anterioară, cât şi ceea ce vom prezenta în continuare nu se aplică cetăţenilor
Statelor Uniunii Europene şi ai Spaţiului Economic European.De altfel, lista
completă a statelor ai căror cetăţeni pot călători în România fără viză, în
funcţie şi de natura paşaportului – simplu, diplomatic, de servciu sau oficial
– dar şi cea a statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pot fi consultate
pe site-ul Internet al Ministerului român de Externe, la adresa www.mae.ro , site editat în engleză, franceză şi
română. Potrivit legislaţiei româneşti, viza este acordată de către misiunile
diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea
prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.De curând, este diponibil
portalul e-VIZA, destinat
facilitării obţinerii vizelor de către cetăţenii străini care doresc să
viziteze România. Portalul, editat în engleză şi română, este accesibil din
pagina principală a Ministerului român de Externe, www.mae.ro.
Introducând un set minim de informaţii: nume, cetăţenie, scopul călătoriei,
cetăţenii străini vor afla dacă au sau nu nevoie de viză.În cazul în care au
nevoie, solicitanţii primesc un răspuns detaliat şi vor putea încărca pe portal
documentele necesare obţinerii vizei. După aprobarea dosarului, solicitanţii
vor putea să-şi aleagă data şi intervalul orar pentru a se prezenta la consulat
în vederea depunerii documentelor în original. Astfel, la formularul de
cerere completat şi semnat corespunzător trebuie anexat un document de călătorie valabil şi acceptat de
statul român, pe care să poată fi aplicată viza, precum şi documentele
prevăzute de lege pentru dovedirea scopului călătoriei, a duratei şederii, a
mijloacelor de întreţinere pe durata şederii şi a posibilităţii reîntoarcerii
în ţara de origine sau a continuării călătoriei în altă ţară, după terminarea
şederii în România.Conform unui recent regulament al Uniunii Europene, pentru resortisanţii ţărilor terţe, cu şederi preconizate pe
teritoriul statelor membre pentru o perioadă de cel mult 90 de zile în orice
perioadă de 180 de zile documentul de călătorie valabil care permite trecerea
frontierei trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să fie valabil
pentru o perioadă de cel puţin trei luni de la data preconizată a plecării de
pe teritoriul statelor membre şi să fi fost eliberat în ultimii 10 ani. Vizele de lungă şedere
dau dreptul la călătorii de 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii în România
a sejurului, vizele de scurtă şedere sunt valabile 90 de zile fără
posibilitatea prelungirii în România a valabilităţii acestora, iar vizele de
tranzit dau dreptul unei şederi de 5 zile.Vizele de scurtă şedere şi cele de
tranzit pot fi acordate, cu titlu de excepţie, şi de către organele Poliţiei de
Frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat. Taxa este de 60 de
euro, atât pentru viza de tranzit cât şi pentru cea de scurtă şedere, iar taxa
pentru viza de lungă şedere este de 120 de euro.