Radio România Internațional

Tag: Vizita

  • Retrospectiva săptămânii 22.02 – 28.02.2015

    Retrospectiva săptămânii 22.02 – 28.02.2015

    Vizite oficiale ale preşedintelui României în Republica
    Moldova şi Germania





    Agendă plină în plan extern a
    preşedintelui român Klaus Iohannis în această sâptamână,. El a efectuat vizite
    oficiale în Republica Moldova vecină şi în Germania, primele de la preluarea
    mandatului. Klaus Iohannis a discutat cu omologii săi moldovean, Nicolai
    Timofti şi german, Joachim Gauck, cu noul premier de la Chişinău, Chiril
    Gaburici, respectiv cu cancelarul Angela Merkel. La Chişinău, presedintele a reafirmat ca România va sprijini Republica Moldova (ex-sovietica, majoritar
    romanofona) pe drumul său european şi democratic. La rândul său, Nicolae
    Timofti, a promis că aplicarea reformelor în
    justiţie, lupta împotriva corupţiei şi dezvoltarea economică rămân priorităţi
    ale administraţiei de la Chisinau. La Berlin, agenda discuţiilor lui Iohannis
    cu oficialii germani a vizat, în principal, colaborarea economică bilaterală şi
    aderarea României la spaţiul Schengen. Seful statului român a remarcat
    potenţialul însemnat de dezvoltare a parteneriatului economic dintre cele două
    ţări, prin sporirea investiţiilor şi creşterea schimburilor comerciale. In
    privinţa aderării Bucureştiului la spaţiul comunitar de liberă circulatie,
    proces în care România contează pe sprijinul Germaniei, cancelarul Angela
    Merkel nu s-a putut pronunţa cu privire la o posibilă aderare în acest an.
    Situaţia din Ucraina a fost abordată de preşedintele României atât la Chişinău
    cât şi la Berlin. Klaus Iohannis, Nicolae Timofti şi Angela Merkel şi-au
    reafirmat preocuparea
    faţă de evoluţia crizei din Ucraina, care ar putea afecta stabilitatea şi
    securitatea regiunii.



    Masterplanul de transport al României
    pentru următorii 15 ani


    Guvernul a aprobat varianta finală a
    Masterplanului de Transport al României, care stabileşte priorităţile în materie de infrastructură până în 2030. Prin acest document, s-a stabilit un necesar total de
    finanţare de peste 45 de miliarde de euro pentru proiecte rutiere, feroviare,
    navale, aeriene. Masterplanul
    prevede, între altele, construirea în urmâtorii 15 ani a 1.300 de kilometri de
    autostrăzi, 1800 km de drumuri expres, la care se adaugă peste 3 mii de km de drumuri trans regio şi euro trans. Pentru sectorul feroviar, sunt prevăzute lucrări de reabilitare a peste 3
    mii km de cale ferată, electrificarea altor 425 km şi dezvoltarea unor sectoare
    de cale ferată de mare viteză. În domeniul naval, se are în vedere construirea
    a 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi. Nici sectorul aerian nu va fi ocolit, pentru că
    vor fi modernizate 14
    aeroporturi. Master
    Planul General de Transport al României va fi prezentat la Bruxelles, spunea
    ministrul de resort Ioan Rus, între 9-13 martie, urmând ca o decizie a Comisiei
    Europene să fie transmisă autoritătilor de la Bucureşti în perioada
    aprilie-mai.



    Avertismente ale Comisiei Europene pentru
    România în domeniul economic şi fiscal


    Politica fiscală a României este lipsită de continuitate,
    predictibilitate şi planificare strategică, în timp ce gradul de colectare a
    TVA rămâne un motiv de îngrijorare, se arată în Raportul de ţară pentru România
    pe 2015 al Comisiei Europene, publicat joi, la Bruxelles. Cu o zi înainte, CE a decis să deschidă procedura de dezechilibru macroeconomic pentru
    România şi Portugalia, două dintre cele 16 ţări UE identificate în noiembrie
    2014 că înregistrează dezechilibre economice. Comisarul
    european responsabil pentru afaceri economice si monetare,Pierre
    Moscovici, a explicat că unul din motivele includerii României pe această listă
    a fost decizia autorităţilor de la Bucureşti de a renunţa în 2015 la programul
    de asistenţă financiară externă. Potrivit unui comunicat al CE, România înregistrează
    dezechilibre macroeconomice care necesită monitorizare şi impun luarea unor
    măsuri. În cursul celor trei programe consecutive cu UE şi FMI, dezechilibrele
    externe şi interne au fost reduse în mod semnificativ. Cu toate acestea,
    riscurile de pe urma situaţiei net negative a investiţiilor internaţionale şi o
    capacitate redusă de export pe termen mediu necesită atenţie. Mai mult,
    stabilitatea sectorului financiar a fost menţinută până acum, dar rămân
    vulnerabilităţi externe şi interne în sectorul bancar.



    Bilanţ pozitiv pe 2014 pentru Direcţia
    Naţională Anticorupţie din România


    2014 a fost un an al premierelor şi recordurilor pentru Direcţia Naţională Anticorupţie din
    România, a declarat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, la prezentarea bilanţului
    acestei instituţii. Potrivit acestuia, procurorii
    anticorupţie au finalizat, anul trecut, 4.100 de dosare, au avut cel mai mare
    număr de demnitari anchetaţi într-un an, cele mai mari confiscări, peste 310
    milioane euro- de trei ori mai mult decât în 2013-, cele mai multe
    rechizitorii, instrumentate cu doar 86 de procurori, acelaşi număr de la
    înfiinţarea DNA în 2002. Şi încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai înalt
    nivel in 2014, iar numărul sesizărilor de la cetăţeni a crescut cu aproape 80
    de procente, a mai spus Kövesi. Ea a dat asigurări
    că şi în 2015, investigaţiile DNA vor continua, indiferent de funcţia administrativă sau
    politică deţinută de persoanele vizate. Procurorul-şef al DNA a mai spus că priorităţile vor viza şi cauzele având ca obiect frauda în
    domeniile achiziţiilor publice, a fondurilor europene, corupţia în mediul de
    afaceri, în sistemul de justiţie, de educaţie, sănătate, cu accent pe
    recuperarea prejudiciilor.

  • Preşedintele României la Chişinău

    Preşedintele României la Chişinău

    Aplicarea reformelor în justiţie, lupta împotriva corupţiei şi dezvoltarea economică rămân, promite preşedintele Nicolae Timofti, priorităţile administraţiei din Republica Moldova, care, după ce a încheiat anul trecut acorduri de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul, speră să obţină admiterea în Uniunea Europeană în 2020. Iar susţinerea Bucureştiului e, adaugă preşedintele, esenţială: Avem în desfăşurare numeroase proiecte de infrastructură – în sistemul energetic, cel de transport, în educaţie, medicină etc. Sunt proiecte vitale pentru Republica Moldova şi, cu sprijinul preţios al României, ele se concretizează. I-am spus domnului preşente că îmi doresc ca în Republica Moldova să vină mai multe investiţii româneşti, în toate domeniile.”



    Aliat, partener, ghid al republicii vecine încă din 1991, când aceasta şi-a proclamat independenţa faţă de Moscova, România va face, în continuare, tot ceea ce depinde de ea pentru pentru ieşirea Chişinăului din zona gri a spaţiului ex-sovietic. Doar apartenenţa la lumea liberă şi asumarea valorilor occidentale pot garanta democraţia, drepturile omului, statul de drept şi prosperitatea la care aspiră cetăţenii moldoveni — a subliniat, la Chişinău, şeful statului român. Klaus Iohannis: Am discutat cu domnul preşedinte despre beneficiile incontestabile ale integrării europene. Doar integrarea europeană reprezintă garanţia unui viitor prosper, în siguranţă şi demnitate pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Am fost amândoi de acord că priorităţile care apropie Republica Moldova de acest moment ţin de continuare reformelor în domenii cu impact asupra vieţii cetăţenilor – economia, sectorul financiar, justiţia, lupta împotriva corupţiei.”



    Iohannis îşi programase în Republica Moldova prima vizită oficială după preluarea mandatului, pe 21 decembrie. Dar, pentru că la Chişinău formarea noului executiv s-a făcut cu întârziere, a decis să îşi amâne vizita şi să aştepte instalarea guvernului. Creat, în cele din urmă, de coaliţia minoritară dintre liberal-democraţi şi democraţi şi susţinut de comuniştii pro-ruşi, Cabinetul condus de tânărul om de afaceri Chiril Gaburici e, potrivit analiştilor, fragil politic şi confuz geopolitic.



    Înaintea plecării la Chişinău, Iohannis apreciase ca varianta cea mai bună pentru continuarea parcursului european al Republicii Moldova ar fi fost un guvern format din toate partidele pro-occidentale votate, pe 30 noiembrie, de majoritatea electoratului — aluzie la cooptarea în executiv a liberalilor, care, deşi sunt promotorii cei mai decişi ai apropierii de Bucureşti şi Bruxelles, au rămas in opoziţie. Preşedintele a precizat, însă, că România poate doar să îşi exprime opţiunea, dar nu trebuie să dicteze Republicii Moldova ce are de făcut.

  • Jurnal românesc – 2.12.2014

    Jurnal românesc – 2.12.2014

    Ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a făcut pe 1 Decembrie, de Ziua Naţională, o vizită la Cernăuţi (Ucraina), unde a participat la mai multe manifestări. El a avut o întâlnire cu responsabili din regiunea Cernăuţi, între care preşedintele Consiliului Regional, Mihai Găiniceru, viceguvernatori ai regiunii, Roman Marciuk şi Olena Veriha, şi şefii de departamente din cadrul Administraţiei Regionale de Stat din Cernăuţi. Consulatul General al României la Cernăuţi a fost reprezentat de Eleonora Moldovan, consul general, şi Ionel Ivan, ministru consilier. O temă aparte pe agenda discuţiilor a fost situaţia etnicilor români din Ucraina, cei care formează o comunitate estimată la circa 400 de mii de membri.


    De asemenea, ministrul Stanoevici a participat la vernisajul unei expoziţii de fotografie, realizată în timpul unei tabere de creaţie ce a avut loc la Săpânţa, în judeţul Maramureş. La eveniment a participat un numeros public, printre care şi reprezentanţi ai mediului asociativ românesc din regiunea Cernăuţi, mass-media de limbă română şi ucraineană, oameni de artă şi cultură. În finalul vizitei, ministrul Stanoevici, alături de reprezentanţi ai autorităţilor regionale din Cernăuţi, membri ai comunităţii române din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia, a participat la un moment solemn – depunerea de flori la monumentul din oraş care îi este dedicat lui Mihai Eminescu.




    Nouă din zece cetăţeni ai României sunt mândri de naţionalitatea lor, relevă un sondaj al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES. Potrivit cercetării, intitulată ”Barometrul Starea Naţiunii”, principalele probleme cu care se confruntă românii sunt starea de sănătate – 20%, pensiile şi salariile mici – 15% şi lipsa locurilor de muncă şi şomajul – 11%. De altfel, două treimi dintre cei chestionaţi consideră că actuala situaţie economică a României este proastă sau foarte proastă. Pentru 90% din cei care au raspuns, cea mai importantă îngrijorare este corupţia, iar 85% sunt de acord cu ideea că clasa politică reprezintă o mare problemă. Sondajul a fost făcut pe 25 noiembrie, pe un eşantion de 1.330 de persoane şi are o eroare maximă tolerată de 2,8%.




    Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a făcut, luni, prima sa vizită în Rep.Moldova, în această calitate. Agenda sa a inclus întâlniri cu preşedintele Rep.Moldova, Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leancă şi cu omologul său, Natalia Gherman. Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe de la Bucureşti, discuţiile s-au centrat pe relatiile bilaterale şi pe parcursul european al Chişinăului, după alegerile legislative care au avut loc duminică în fosta republică sovietică. Cu această ocazie, şeful diplomaţiei române a remarcat progresele înregistrate în domeniile în care România şi Rep.Moldova cooperează, între care energie, educaţie, infrastructură, sănătate sau cultură, precizează comunicatul MAE. Pe de altă parte, la Bucureşti, premierul Victor Ponta a declarat că România va continua să finanţeze programe în Rep.Moldova. El a precizat că, miercuri, cinci milioane de euro vor fi alocate pentru continuarea programului de grădiniţe în statul vecin. În bugetul României pe 2015 vor fi prevăzute toate resursele promise pentru proiectele din Rep.Moldova, a mai spus premierul.

  • Bogdan Stanoevici, vizită în Italia

    Programul vizitei a cuprins întâlniri cu reprezentanți ai autorităților locale, membri ai comunității românești din zonă, discuții cu mediul asociativ, precum și participarea la manifestări culturale dedicate românilor care trăiesc în Italia.


    La Torino, oficialul român a participat, în calitate de invitat, la evenimentul România din suflet”, eveniment care s-a bucurat de o largă participare a membrilor comunității din aceasta localitate.



    La Florența, ministrul delegat Bogdan Stanoevici a avut o întrevedere cu vicepreședinta Regiunii Toscana, Stefania Saccardi. Discuțiile purtate cu această ocazie au pus în lumină buna integrare a importantei comunități românești din această regiune, comunitate estimată la ora actuală la peste 71 000 de persoane. Vicepreședinta Saccardi a apreciat drept extrem de importantă această întrevedere și a confirmat întreaga deschidere a autorităților din Florența și Toscana pentru dezvoltarea, alături de autoritățile din România, de programe care să optimizeze procesul de integrare și să rezolve, într-un mod eficient și benefic tuturor părților implicate, unele situații complexe care implică membri ai comunității românești.



    Demnitarul român a apreciat dialogul deschis și interesul în construirea de astfel de proiecte comune și a subliniat importanța punerii în lumină a contribuției reale pe care numeroasa comunitate românească din peninsulă o are la viața economică și socială a regiunii și a Italiei. Ambele părți au insistat asupra necesității unei reacții ferme și lipsite de echivoc în privința oricăror accente și atitudini xenofobe sau extremiste, în condițiile unei Europe unite, în care drepturile și obligațiile tuturor cetățenilor europeni sunt aceleași.



    De asemenea, ministrul delegat a participat la o întâlnire cu oficiali italieni, reprezentanți ai clerului ortodox român din Toscana, lideri ai asociațiilor românești din regiune, precum și cu reprezentanți ai media locale italiene și de limbă română. În intervenția sa, ministrul delegat Bogdan Stanoevici a vorbit despre relația exemplară dintre autoritățile locale și comunitatea românească, despre buna colaborare dintre asociațiile românești, precum și despre cele mai recente măsuri luate de către Guvernul României în sprijinul românilor de peste hotare – reducerea sau anularea unor taxe consulare relevante, îmbunătățirea și ușurarea accesului la serviciile consulare și deschiderea Programului Prima Casa” către românii din străinătate.



    Totodată, oficialul român a dialogat cu reprezentanții mediului asociativ românesc pe chestiuni de interes, cum ar fi necesitatea federalizării asociațiilor în scopul dezvoltării de evenimente ample și vizibile, dezvoltarea de proiecte în scopul conservării identității și spiritualității românești în rândul membrilor comunității, precum și căile de informare disponibile cu privire la categoriile de proiecte care pot fi susținute, în conformitate cu prevederile legale, de către DPRRP – MAE.



    Comunicat MAE

  • Jurnal românesc – 3.09.2014

    Jurnal românesc – 3.09.2014

    Premierul român Victor Ponta a făcut o vizită oficială în China, unde s-a întâlnit cu şeful statului, Xi Jinping, şi cu omologul său, Li Keqiang. Oficialii celor două ţări au calificat drept exceptionale relaţiile politice bilaterale si au pledat pentru intensificarea celor economice, prin proiecte comune în domenii precum agricultura, energia şi infrastructura. La Beijing, seful guvernului de la Bucuresti a discutat şi cu reprezentanţii companiei naţionale chineze de căi ferate despre construcţia unei linii de tren de mare viteză Bucureşti-Iaşi, cu posibilitatea extinderii până la Chişinău, în Republica Modova.




    În România, comerţul cu amănuntul a crescut cu 8,2% în primele 7 luni din acest an, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, creşterea a fost generată de vânzările mari la produsele alimentare şi nealimentare, la tutun şi băuturi. Pe de altă parte, preţurile producţiei industriale au scăzut cu 0,1% în luna iulie a acestui an, comparativ cu luna precedentă, mai arată sursa citată.




    Experţi din mai multe ţări europene participă, până vineri, la Bucureşti, la o conferinţă internaţională de criminalistică în domeniul analizei imaginilor digitale. La eveniment sunt dezbatute teme privind comparaţia imaginilor faciale, de obiecte sau persoane, scanerele laser, analiza şi prelucrarea înregistrărilor video şi a fotografiilor. Alături de politiştii români, la Bucureşti sunt prezenţi reprezentanţi ai Reţelei Europene a Institutelor de Criminalistică şi ai unor centre universitare din Spania, Suedia, Danemarca, Ungaria, Finlanda, Cipru, Italia, Olanda, Belgia, Germania, Franţa, Marea Britanie, Elveţia, Estonia şi Lituania.





    Peste 1.800 de turişti români aflaţi în vacanţă pe litoralul bulgăresc au fost consiliaţi de poliţişti români în această vară în legătură cu prevederile legislative din Bulgaria. Poliţiştii români detaşaţi în ţara vecină au fost în misiune comună, alături de colegii lor bulgari, în staţiunile Balcic, Albena şi Nisipurile de Aur. În urma încheierii unui acord guvernamental româno-bulgar, poliţişti din cele două ţări acţionează în patrule comune pentru asigurarea ordinii şi a liniştii publice. Activităţile au loc pe perioada sezonului turistic, atât vara, cât şi iarna, în zonele în care se deplasează turişti români şi bulgari.



    Desi au înregistrat o scădere în luna august, de 1,8% în ritm anual, înmatriculările de autoturisme Dacia în Franţa au devansat mărci auto de prestigiu precum Toyota, BMW sau Mercedes, a anunţat Comitetul Constructorilor Francezi de Automobile. Vanzările au scăzut şi în rândul altor constructori auto mari precum Renault (10,7%), Peugeot Citroen (3,1%) sau Hyundai (26,9%). În schimb, au crescut vânzările grupului auto german Volkswagen(11%) şi ale grupului american Ford (40,9%). În primele opt luni din acest an, peste 72 de mii de autoturisme Dacia, marca românească deţinută de constructorul francez Renault, au fost vândute pe piaţa din Franţa, în creştere cu 20% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

  • Vizita ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, la New York, SUA

    Vizita ministrului delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, la New York, SUA

    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, efectuează, în perioada 20-23 iunie, o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la New York. Programul vizitei cuprinde întâlniri cu oficialităţi americane şi cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti, precum şi participarea la cea de a XV-a ediţie a Festivalului România Broadway.



    În zilele de 20 şi 21 iunie, demnitarul român a avut întrevederi cu reprezentanţi ai comunităţii care, prin conduita şi rezultatele activităţii lor, sunt consideraţi modele de reuşită la nivelul societăţii gazdă, în domeniile financiar-bancar şi construcţii de infrastructură. Cu ocazia acestor întrevederi, ministrul delegat a reiterat atât importanţa promovării acestor modele la nivelul comunităţii, cât şi aprecierea pentru dorinţa acestora de a contribui, cu expertiza pe care o deţin, la promovarea mediului investiţional românesc şi la realizarea unor proiecte de impact pentru mediul de afaceri şi societatea românească în ansamblul ei. Au fost discutate modalităţile concrete în care membrii valoroşi ai comunităţii se pot implica în proiecte de promovarea a investiţiilor şi a imaginii României în capitala financiară a lumii.



    La 21 iunie, ministrul delegat Bogdan Stanoevici a avut, la sediul Consulatului General al României la New York, o întâlnire cu reprezentanţi ai presei de limba română din New York, pe care i-a felicitat pentru contribuţia valoroasă la menţinerea limbii şi identităţii româneşti într-un mediu atât de divers din punct de vedere cultural şi lingvistic, încurajându-i, totodată, să exploreze posibilităţile de finanţare oferite de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, pe care îl coordonează.



    În seara zilei de 21 iunie, demnitarul român a participat, alături de ambasadorul României în Statele Unite ale Americii, Iulian Buga, la o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti, ai mediului asociativ şi bisericilor româneşti din New York. Este o bucurie să descopăr aici, peste Atlantic, o comunitate românească atât de bogată, atât de activă și atât de dedicată păstrării legăturilor cu țara; pe întinsul Americii — pe Coasta de Est, pe Coasta de Vest — oriunde se regăsesc comunități importante de români există și un interes deosebit în ce privește cultivarea identității — pentru păstrarea vie a limbii române, a obiceiurilor curate ale tradițiilor noastre ancestrale, pentru trăirea în spirit românesc” — a declarat Bogdan Stanoevici.



    Vizita ministrului delegat pentru românii de pretutindeni continuă cu o întâlnire cu membrii parohiei Bisericii Sf. Dumitru din New York, participarea la Festivalul România Broadway şi întâlniri cu oficialităţi americane şi reprezentanţii Camerei de Comerţ Româno-Americane.

  • La Bucureşti, despre apărarea europeană

    România este un jucător strategic foarte important, mai ales în situaţia actuală de securitate din zonă, a declarat, marţi, la Bucureşti, directorul executiv al Agenţiei Europene de Apărare (EDA), Claude-France Arnould.



    Este prima vizită în România a unui înalt oficial european pe dimensiunea de securitate şi apărare după o perioadă lungă de timp, a subliniat ministrul apărării, Mircea Duşa.



    In actualul context geopolitic şi al crizei din Ucraina, cei doi au discutat, între altele, despre sprijinul EDA acordat statelor UE, inclusiv România, pentru modernizarea industriei de apărare. Arnould a spus ca Agenţia îşi doreşte să se bazeze pe o industrie de apărare puternică în care să fie implicate toate ţările membre, motiv pentru care EDA menţine şi dezvoltă toate programele de cercetare şi dezvoltare tehnologică.



    Pe de alta parte, ea a reamintit necesitatea reluării trendului ascendent al cheltuielilor de apărare în ţările europene.



    Ministrul Duşa l-a informat pe oficialul european ca România a elaborat un buget de apărare care să ajungă la 2% din PIB până în 2016. El a anunţat că încă din semestrul 2 al acestui an MApN va beneficia de o rectificare bugetară pozitivă, astfel încât să poată continua şi derula programele de înzestrare şi modernizare a Armatei Române. Duşa a reafirmat că Bucureştiul doreşte includerea industriei naţionale de apărare în programele europene desfăşurate sub egida EDA. Mircea Duşa: Europa va trebui să-şi consolideze industria de apărare, iar dorinţa noastră este ca în realizarea capabilităţilor militare europene să fie incluse şi întreprinderile care au profil pentru industria de apărare în aceste program”.



    Chestiunea majorării bugetelor militare ale ţărilor europene a fost abordată, tot marţi, de secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, în timpul unei conferinţe la Bruxelles. El şi-a exprimat speranţa că, la summitul Alianţei din septembrie, liderii ţărilor NATO vor adopta o declaraţie în care se va reafirma pe de o parte angajamentul american faţă de securitatea Europei, iar de cealaltă parte angajamentul european faţă de o împărţire justă a costurilor şi responsabilităţilor.



    Conform datelor NATO, în ultimii cinci ani Rusia şi-a suplimentat cu 50% cheltuielile militare, în timp ce statele NATO le-au diminuat cu 20%. Anul trecut, numai Statele Unite, Marea Britanie, Grecia şi Estonia au alocat apărării cel puţin 2% din PIB, aşa cum solicită Alianţa. România, Polonia, Lituania şi Letonia au anunţat însă că vor spori bugetele apărării.

  • Securitate la Marea Neagră

    Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a făcut, joi, o scurtă vizită în România, la invitaţia omologului său român, Mircea Duşa. Cei doi oficiali s-au întâlnit la Constanţa, iar discuţiile au fost dominate de teme precum dimensiunea militară a parteneriatului strategic bilateral, stadiul operaţionalizarii proiectelor americane din România şi măsurile sporite de securitate pe care NATO trebuie să le ia in regiunea Mării Negre. La finalul convorbirilor, ei au vizitat crucişătorul american USS Vella Gulf, trimis în zonă ca răspuns la criza din Ucraina, vecină cu Romania. Mircea Duşa a salutat prezenţa sporită în zonă a forţelor aeriene, terestre şi navale aliate.



    Mircea Duşa: “Salutăm prezenţa navelor militare americane în Marea Neagră, care permit desfăşurarea de exerciţii comune cu forţele navale române şi care contribuie la creşterea siguranţei în această zonă. Apreciem disponibilitatea arătată de Statele Unite şi de NATO pentru a găsi soluţii concrete astfel încât să fie sporită prezenţa capabilităţilor Alianţei pe flancul estic.” În opinia ministrului Duşa, situaţia de securitate din regiune s-a schimbat în mod dramatic.



    La rândul său, şeful Pentagonului a spus că România este un partener de încredere şi că preşedintele Barack Obama apreciază foarte mult sprijinul şi prietenia aliatului său de la Marea Neagră. Anterior, la Varşovia, şeful Casei Albe a dat asigurări aliaţilor est-europeni că Statele Unite le vor apăra securitatea în cadrul NATO. El a spus că va cere congresului de la Washington să acorde un miliard de dolari pentru îmbunătăţirea capacităţii forţelor americane şi aliate din Europa.



    Vizita lui Chuck Hagel în România are loc la două săptămâni după ce la Bucureşti a fost vicepreşedintele Joe Biden, care a reiterat, la rândul său, angajamentul Statelor Unite faţă de securitatea aliatilor est-europeni.



    În următoarele zile şi trei senatori americani vor ajunge în România. Este vorba de John McCain, fost candidat republican la preşedinţie, colegul său Ron Johnson şi democratul Chris Murphy. Cei trei vor avea întrevederi cu reprezentanţi ai guvernului, preşedinţiei şi cu parlamentari români. Vizita lor în România are loc tot pe fondul îngrijorărilor legate de conflictul din Ucraina, subiect discutat recent la Bruxelles de liderii G7. Ei au cerut Rusiei să îşi retragă trupele de la frontiera cu Ucraina şi să îşi folosească influenţa pe care o are asupra separatiştilor pro-ruşi pentru dezamorsarea tensiunilor din estul fostei republici sovietice. Liderii celor mai puternice economii din lume au anunţat că sunt pregătiţi să impună sancţiuni şi mai dure împotriva Rusiei, dacă aceasta nu va contribui la restabilirea stabilităţii în Ucraina.

  • Viteprezidentul ali SUA tru România

    Viteprezidentul ali SUA tru România

    Puţani suntu vâsiliili europeani tru cari em clasa politică, em opinia publică s-yilipsească sentimenti pro-americane idyealui pân di mardzinâ cata cum tru România. Aliată tru arada NATO, ligată di Washington prit un parteneriat strategic, nicuchira a nâscântor baze militare şi a nâscântor componente a scutlui american anti-rachetă, România poati, tru arada a l’ei, s-aibâ pisti tru Statili Unite fârâ alti câftări. Aestu fu mesajlu spus Bucureşti di viteprezidentul american, Joe Bidin. Numirlu doi di la Casa Albă nu easti la prota vizită tru România, ama aesta arada vini maxus tra s-lu spunâ diznău angajamentul ali Americâ andicra di securitatea a aliaţlor a l’ei est-europeni, niisihâsits di evoluţiili dit Ucraina vitină.




    Tra americani, nica spusi Bidin, em tru numa a mea işiş, em tru numa a prezidentului Barack Obama, easti una borgi sâmtâ tra s-him deadun cu român’il’ ş-cu NATO. Zborlu ţi lu gri Bucureşti fu, ama spus, nu maşi ti nicuchiri, câ şi tră Moscova. Dupu ma ghini di dauă dechenii di anda fu aspartu aţel ti eara numasitu, tru epocă, Imperiul a Arăului, canţelariile occidentali agiungu pi isapea, lâhtârsiti, ti turnarea cu furteaţa a practiţlor di arâcheari pi turlia stalinistâ şi a retoricâl’ei fuvirsitoari dit chirolu a Polimlui Araţi. Sinurli a Europâl’ei nu lipseaşti s-hibâ diznău alâxiti cu zorea a armatlor, şi, di aestâ furn’ie condamnăm aputrusearea ali Crimeei di cătra Rusia — nâpoi adusi aminti viteprezidentul american minduta a Washingtonlui şi a ntreagâl’ei Alianţâ Nord-Atlanticâ. Prezidentul ali Românie, Traian Băsescu, hiritisi reacţia unâ ş-unâ a Statilor Unite andicra di arâchearea ali Crimeei. Criştearea a numirlui tru arada a forţilor aeriene, maritime şi terestre americane tru regiune tâl’ie curayilu ali Rusie tra s-agiungâ diznău Uniunea Sovietică — cundil’e, sertu, şeflu a statlui român.




    Tru minduita a caplui ali diplomaţie di Bucureşti, Titus Corlăţean, vizita al Joe Bidin tru România easti un semnu politic multu importantu di andrupari tră un aliat fidel, un partener strategic a Statelor Unite, tru un momentu ndilicat la sinurli dit apirita ali NATO. Premierlu Victor Ponta spusi, tru arada a lui, că România aşteaptă di la Statili Unite nu maşi asiguripsearea a securitatil’ei tră teritoriu, că şi agiutorlu tra asiguripsearea a independenţâl’ei energhetiti andicra di Rusia. Prefaţată, vineri, di vinita Bucureşti a secretarlui gheneral al NATO, Anders Fogh Rasmussen, vizita al Bidin angreacâ prit mesajlu a aluştui dit soni: România nu easti maşi ea goalâ dinintea a fuvirserlor reghionali. Rasmussen u salută, dimec, apofasea a Bucureştiului tra s-nu hibâ maşi consumator, ca s+hibâ şi furnizor di securitati şi tra s-lu creascâ, până di 2017, bugetlu ali apărari până la dauă proţente dit PIB. România va s-hibâ, aestâ turlie, un exemplu tră alti stati membre NATO — lugursi secretarlu gheneral.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Secretarlu general NATO tru România

    Secretarlu general NATO tru România

    Atel’i dit soni mesi di mandat tru harea di secretar general al NATO suntu, tra danezlu Anders Fogh Rasmussen, şi nai cama apreshi. Până la 1 di sumedru, când va u da ştafeta/ cumandul a norvegianlui Jens Stoltenberg, el lipseasti s-chiverniseasca dosarul ucrainean, cu alti zboara nai cama greaua criză geopolitică dit Europa di după polimlu arati. Ti atea, largu tra s-hiba orlea zorlea protocolare, vizitele di alasari sanatati/ oara buna pi cari Rasmussen le fati tru capitalele a statelor membre suntu ma multu una furn’ie tra s-veada fratal’ia si limbidzamea a tru lucru a aliaţilor. Aflat Bucureşti, iu s-andamusi cu protl’I factori di apofasi a statlui român, secretarlu general declara, tru un interviu tra Radio România:



    “Lipseasti s-na nvitam cu aesta naua turlie , va sa spun, di polim sofisticat. Tru loc di fuvirseari militară pi faţă, videm aesti minări ma discrete, cu scupolu ti mintirea a catastisil’ei tru nascanti vasilii şi u vidzum aesta limbid tru Ucraina, prota tru Crimeea, ti dusi cu alichearea paranom la Rusia, şi videm aesta tora tru apirita ali Ucrain. Nu east ici pi daua că Rusia easti dinapoia a mintireasilor dit apirita ali Ucraina. Tutunaoara, videm cilastaserli ali Rusie tra s-ancupăra influenţă tru mass-media, ti exemplu, tra s-aiba influenţa tru opinia publică şi protsesili politice. Lipseasti s-avem ngatan si s-na nvitam cu aesta catastisi.”




    După ti si spusi, susto, tin’ia andicra di unitatea şi suvearanitatea ali Ucrainei vecine, România agiumsi, tru staman’ili dit soni, ţinta a retorical’i fuviroasa a nascantor di tu membrii di prota thesi ali administraţiei di Moscova. Aca, cadealihea, exagearate, asparizmili mutrindalui una tindeari catra ascapitata a conflictului dit Ucraina u acata si opinia publică românească. Anders Fogh Rasmussen cundil’e ca nu suntu ti dealihea scenariile ca di fanica tru cari, naiv ica sinfirisit, s-exerseadză nascanti bots dit spaţiul public românescu:




    “Pot s-va asiguripsescu că toţi aliaţii suntu ahandos acatats cu lucurlu tu ti mutreasti Articolul 5 şi apărarea comună şi videţiaestu lucru dimonstrat prin jgl’ioatili ti li avem fapta tra sa u anvartusim apărarea comună prit ma multe opearaţiuni aerieani poliţieneşti pisupra a statilor baltice. Nchisim avigljarea cu avioanele AWACS pisupra ali Poloniei şi Românie, videţ şi una ma mari prezenţă navală aliată tru Marea Neagră şi tru Marea Baltică şi mai multe exerciţii militare terestre, aşi că featim demonstratia că Alianţa easti adunata stog cându easti zborlu ti Articolul 5 şi di apărarea comună.”




    Simpla existenţă a NATO şi existenţa Articolului 5 au un ahtari efectu ti tal’earea curayilu, ti furn’ia ca potenţialii fuvirsitori niti barim nu s-minduescu s-calca un stat membru — nica spusi, tra Radio România, secretarul general al Alianţei.



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • O vizită la Roma

    La sfarşitul săptămănii trecute, şeful guvernului de la Bucureşti, Victor Ponta, a făcut o vizită în Italia, unde s-a întâlnit cu omologul său italian, Matteo Renzi, recent instalat în funcţie. Ei au discutat relaţiile dintre cele două ţări, legăturile comerciale şi economice, dar şi politica europeană în contextul în care în semestrul al doilea al anului Italia va deţine preşedinţia UE. În plan economic, cei doi au analizat perspectivele de diversificare a investiţiilor şi de colaborare în proiecte de modernizare a infrastructurii şi a industriei din România.



    Până acum, investiţiile directe în România realizate de companii italiene se ridică la 1,6 miliarde de euro. În ceea ce priveşte politica europeană, premierul Ponta a subliniat că România şi Italia au opinii comune: ”Suntem două ţări care întotdeauna ne coordonăm şi avem opinii comune în ceea ce priveşte dezvoltarea europeană, dar şi politica pe care UE o desfăşoară în vecinătatea noastră. În semestrul II al acestui an Italia va deţine preşedinţia UE şi, evident, obiectivele europene ale României vor fi gestionate de o ţară cu care avem relaţii atât de bune.“



    Sprijinul pentru integrarea comunităţii româneşti şi pentru cursurile de limbă română în şcolile italiene au fost, de asemenea, apreciate de şeful executivului de la Bucureşti. El a mulţumit autorităţilor de la Roma pentru acestă susţinere: “Am reiterat importanţa pentru România a modului în care cei peste un milion de români care trăiesc în Italia îşi desfăşoară viaţa de zi cu zi, dar şi mulţumirea noastră pentru faptul că în sistemul de educaţie din Italia, există acele lecţii de limba română pe care profesori români, sprijiniţi de Guvernul României, le desfăşoară de două ori pe săptămână. Evident apreciem sprijinul pentru integrarea românilor care trăiesc aici şi pentru garantarea drepturilor acestora, drepturi egale cu ale tuturor celorlalţi cetăţeni europeni.”



    Premierul român a fost primit şi la Vatican, într-o audienţa privată de Papa Francisc. În cadrul întâlnirii au fost discutate proiecte bilaterale în domeniul culturii, care vizează, între altele, susţinerea comunittăţilor româneşti din diaspora. În calitate de lider al PSD, Victor Ponta a participat, la Roma, la Congresul Partidului Socialiştilor Europeni, care l-a desemnat pe germanul Martin Schulz, actualul preşedinte al Parlamentului European, drept candidat comun pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. În prezent, această familie politică are 12 prim-miniştri în Europa. Reamintim că alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc în luna mai, iar României îi revin 32 de eurodeputaţi din totalul de 751.

  • Preşedintele României în Israel

    Preşedintele României în Israel

    Aflat intr-o vizită de stat în Israel, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a fost primit, luni, cu onoruri militare, de omologul său, Shimon Peres. El a avut, de asemenea, intrevederi cu premierul Benjamin Netanyahu si cu ministrul de Externe, Avigdor Liberman.


    Potrivit corespondentului Radio Romania la Ierusalim, in discursul său, preşedintele României a subliniat că 65 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte romano-israeliene sunt un element de mândrie. În 1967, când toate ţările Pactului de la Varşovia au întrerupt relaţiile cu Israelul, România nu a făcut-o, din credinţa că Israelul este o ţară prietenă, un pilon de stabilitate în Orientul Mijlociu.



    De partea sa, Shimon Peres a spus ca negocierile israeliano-palestiniene care au loc în prezent sunt cruciale, iar un eşec al discuţiilor ar fi o tragedie pentru Orientul Mijlociu. Preşedintele Peres a făcut şi câteva referiri la evoluţia României, afirmand ca romanii au, acum, un viitor mai bun. El i-a felicitat pentru îmbunătăţirea situaţiei economice a ţării si pentru locul important pe care aceasta îl ocupă în cadrul Uniunii Europene şi al Aliantei Nord-Atlantice. România este legată de Israel prin numărul mare de evrei care vorbesc limba romana, circa 500 de mii, potrivit presedintelui Basescu.



    Multi dintre ei au contribuit la constructia Israelului si sunt, astazi, personalitati ale vietii publice din aceasta tara. In cadrul vizitei in Israel, Traian Băsescu a vizitat Memorialul Martirilor şi Eroilor Holocaustului “Yad-Vashem”, muzeu la care au adus contributii materiale si comunitati evreiesti din Romania. La Sala Amintirilor, el a depus o coroană de flori şi a aprins flacăra în memoria celor 6 milioane de victime ale nazismului. Tot la Memorialul Yad-Vashem, a fost semnată declaraţia de cooperare între Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti şi Yad-Vashem, pentru combaterea discriminării, intoleranţei şi antisemitismului.



    In continuarea vizitei sale, seful statului roman a fost primit de Patriarhul ortodox al Ierusalimului, Teofilus al III-lea, care i-a conferit Ordinul Sfântului Mormânt în Grad de Mare Comandor, după care, împreună, au mers la Sfântul Mormânt din Ierusalimul Vechi. Aici, preşedintele Traian Băsescu a fost salutat de grupuri de pelerini români aflaţi în vizită la locurile sfinte.

  • România – Rep. Moldova, relaţii frăţeşti

    România – Rep. Moldova, relaţii frăţeşti

    Vizita presedintelui Traian Basescu in Moldova a coincis cu marcarea, la 17 iulie, a 577 de ani de la prima atestare documentara a capitalei Chisinau, care, intre cele doua razboaie mondiale, era al doilea oras, ca marime, din Romania. De altfel, convorbirile presedintelui roman cu omologul sau moldovean, Nicolae Timofti, cu speakerul Parlamentului, Igor Corman si cu premierul Iurie Leanca au stat sub semnul relatiei fratesti dintre Moldova si Romania, unite, de-a lungul istoriei, prin comunitatea de limba si de neam. Aceasta a fost a doua vizita a lui Traian Basescu la Chisinau dupa ce democratii i-au inlocuit la putere, pe comunisti, in 2009, fapt care a contribuit la relansarea foii de parcurs a Moldovei pe calea integrarii europene.



    Traian Basescu: “Este o vizită care vine într-un moment extrem de important pentru viitorul Rep Moldova. Moldova se pregăteşte pentru cel mai mare succes al procesului declanşat cu destul de mulţi ani în urmă, acela de apropiere şi viitoare integrare în UE şi anume, parafarea acordului de asociere la UE şi parafarea acordului de liber schimb.”



    Parafarea va avea loc la Vilnius, în luna noiembrie. Presedintele Romaniei a subliniat ca Bucurestiul va continua sa fie “avocatul fara rezerve” al Moldovei in procesul de integrare europeana, respectand, in acelasi timp, optiunea de neutralitate militara a statului vecin la raul Prut. El a mentionat, totodata, ca Moldova nu va putea să finalizeze negocierile de aderare până când nu va soluţiona problema statutului regiunii separatiste Transnistria.



    La randul sau, presedintele Nicolae Timofti a remarcat interesul partii romane pentru dezvoltarea relatiilor bilaterale. Nicolae Timofti: “I-am mulţumit preşedintelui Băsescu pentru acest sprijin preţios şi pentru implicarea sa personală în proiectele de importanţă strategică pentru Republica Moldova şi anume: integrarea europeană, securitatea energetică şi soluţionarea conflictului transnistrean.”



    Intre proiecte, se numara gazoductul transfrontalier Iasi-Ungheni, 3 linii de inalta tensiune si doua poduri peste raul Prut, care vor contribui la diversificarea surselor de de energie si la apropierea Moldovei de spatiul european. De asemenea, trebuie amintite proiectele in domeniul educatiei, inclusiv acordarea, anul acesta, a unui numar de 6000 de burse, in Romania, pentru elevi si studenti din Moldova, donarea unui milion de carti in limba romana pentru scoli si biblioteci din Moldova si reluarea retransmiterii programului postului public romanesc de televiziune pe teritoriul Moldovei.

  • Vizita tru China a premierlui român

    Vizita tru China a premierlui român

    Premierlu român, Victor Ponta, feaţi unâ vizită ufiţialâ tru China, aţea dit soni hopâ a unâl’ei voltâ asiaticâ ti ari scupolu ta s-aducâ cât cama multi investiţii tru România. Scupolu fu bâgat tu practico, declară ufiţialu român, ţi spuni că reacţiile politiţi şi aţeali dit zona economică furâ hâirlâtiţi. Beijing, ufiţialu român pripusi a prezidentului chinez, Xi Junping şi a premierlui Li Keqiang, câ ligâtura anamisa di România şi China s-hibâ bâgatâ pi nivel di parteneriat strateghic, tu contextul tu cari anlu ţi yini va s-hibâ yiurtusiţ 65 di an’i di ligâturi diplomatiţi bilaterali. Parteneriatlu strateghic poati s-hibâ simnat tru ma multi dumenii, nkisindalui di la colaborarea politică, economică ama şi culturală, cundil’e Victor Ponta.



    Analţâl’ii responsabili chinezi alâvdarâ pripunirea, cari va s-hibâ bâgatâ tru proţedură di analiză, unâ etapă diplomatică standard ti bitiseari. Moeabeţli anamisa di ufiţial’i român’i şi chinezi avurâ tru scupo ş-tru prota thesi criştearea a cooperaril’ei economiţi a aţilor dauă vâsilii, tu condiţiili tu cari China, ţi easti a doua economie mondială, dimândă ti aestu an investiţii recordu tu Europa. China easti hâzâri ta s-lucreadzâ cu România tra s-li lârdzeascâ alâxerli şi cooperarea tru tuti dumeniile şi tra s-promovadzâ ligăturli bilaterale la un nivel ma analtu, spusi prezidentul chinez. Tu arada a lui, Victor Ponta spusi că România easti hâzâri s-hibâ nai ma bunlu partener di cooperari a Chinâl’ei tru Europa. Şeflu a Executivlui di Bucureşti cundil’e şi andrupasti unâ intratâ cama lişoarâ pi pâzarea a Chinâl’ei ti produsili agroalimentari dit România. Alti proiecti di colaborari mutrescu dumenea ali energhie şi ali tehnologie tu comunicaţii.



    Victor Ponta spusi: “Cadealihea, s-agiumsi pi akicâsearea ti unâ crişteari mutrindalui prezenţa tu România a mărlor companii di telecomunicaţii Huawei şi ZTE şi alâxearea ali Românie, practic, tu un ţentru european reghional tră aesti dauă mări companii. Putem s-niintăm multu di multu cu investiţiile şi tu zona di energhie. Easti tu dizvârteari proiectul di 1 miliardu di dolari di Rovinari, investiţie chineză. Tutunâoarâ, fu prezentat proiectul a grupurlor 3 şi 4 ali ţentralâ nuclearâ di Cernavodă, iara di câtâ partea română prinţipala câfatri fu urghentarea a proţedurlor di verificari tra s-dişcl’idâ pâzarea chineză ti produsili agroalimentari, maxus tră aţeali di carni şi tră yinurli româneşti.”



    Aţeali dauă companii de telecomunicaţii dit China va s-investească tu vâsilia a noastră suti di miliun’i di euro, a deapoa România va s-agiungâ tu kirolu ţi yini, ţentru tră tuti afacerli a aiştor dit Europa. Di altâ parti, tu alunar, reprezentanţâl’ii China Nuclear Electric — nai cama marea companie di energie dit China — va s-yinâ tu România tra s-facâ isapi cum va s-minteascâ tu construcţia ali ţentralâ nuclearâ di Cernavodă, investiţia hiindalui estimată la ndauâ miliardi di euro.


    Apriduţearea: Taşcu Lala