Radio România Internațional

Tag: Vizita

  • După atacurile teroriste de la Bruxelles

    După atacurile teroriste de la Bruxelles

    Turcia joacă un rol-cheie în identificarea răspunsului la
    o parte dintre problemele cu care se confruntă UE, consideră şeful statului
    român, Klaus Iohannis, care a mers în această săptămână la Ankara, unde a avut
    convorbiri cu omologul său, Recep Tayyip Erdogan. Cei doi preşedinţi au
    convenit că România şi Turcia trebuie să lucreze împreună, în virtutea unui
    parteneriat strategic puternic, pentru a gestiona mai bine riscurile de
    securitate din regiune.

    Klaus Iohannis a condamnat cu fermitate atentatele teroriste
    care au avut loc în ultima perioadă în Turcia şi în Europa şi a apreciat că
    trebuie să existe un răspuns comun şi ferm în direcţia combaterii acestora. În
    contextul în care Turcia găzduieşte pe teritoriul său un număr foarte mare de
    refugiaţi, preşedintele României a declarat: Am salutat înţelegerea
    la care s-a ajuns săptămana trecută la Consiliul European şi sper că aceasta va
    contribui la reducerea semnificativă sau chiar la stoparea fluxului de migranţi
    ilegali care pătrund din Turcia în UE. România a fost un susţinător puternic
    pentru ajungerea la această înţelegere.

    Liderul de la Ankara a apreciat,
    la rândul său, că terorismul are aceleaşi efecte oriunde în lume, iar acest
    flagel poate fi lichidat dacă există solidaritate între toate ţările: Atacurile
    teroriste din Ankara, din Istanbul şi de la Bruxelles au arătat că terorismul
    este acelaşi peste tot, iar ţinta acestor terorişti sunt civili, oameni
    nevinovaţi. Cel care moare este omul. Dacă privim relaţia dintre cauză şi
    rezultat, vedem că nu există nimic la mijloc, există numai pierderi enorme.
    Pierdem oamenii, pierdem liniştea, pierdem pacea, ne pierdem încrederea. Sunt
    de credinţa că, dacă statele lumii, comunităţi internaţionale îşi vor uni
    eforturile şi se vor solidariza în această luptă, acest flagel va fi lichidat.
    Tocmai de aceea, lumea trebuie să dea o nouă definiţie terorismului,
    teroristului şi atentatelor teroriste.

    Deşi problemele lumii sunt departe
    de a fi rezolvate, există şanse acolo unde se intervine cu solidaritate, a
    apreciat, la o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Turcia, şi
    preşedintele Iohannis: Acestor atacuri trebuie să le contrapunem
    dorinţa noastră de pace, dorinţa noastră de colaborare, solidaritatea noastră
    în rezolvarea marilor probleme cu care ne confruntăm în regiunea în care traim
    şi noi românii, şi turcii. Sunt probleme cunoscute. Este vorba, sigur, de
    problema terorismului, problema migraţiei, problema războiului din Siria şi
    multe alte probleme care din păcate ne reţin atenţia mai mult decât am fi dorit
    ca aceste probleme să o facă.

    La Bucureşti, joi a fost declarată zi de
    doliu naţional în memoria victimelor atentatelor teroriste de la Bruxelles.

  • Preşedintele României, în Israel

    Preşedintele României, în Israel

    Deşi la mii de kilometri distanţă de epicentrul conflictului, românii au nutrit întotdeauna un interes aparte faţă de situaţia din Orientul Mijlociu. Sensibilitatea religioasă a unui popor majoritar ortodox a alimentat o permanentă fascinaţie faţă de ceea ce scrierile bisericeşti numesc Ţara Sfântă. Sutele de mii de cetăţeni israelieni originari din România sunt cea mai solidă punte între cele două ţari. Iar zecile de mii de tineri arabi, între care numeroşi palestinieni, ce au studiat la universităţile din România postbelică au alimentat, la rându-le, preocuparea multor români faţă de evoluţiile din regiune.



    S-a adăugat, la toate acestea, neaşteptata opţiune din 1967 a Bucureştiului oficial, singura capitală din spatele Cortinei de Fier care, în răspăr cu ordinele Moscovei, a refuzat să rupă relaţiile diplomatice cu Israelul. Dincolo de ambiţiile bovarice ale dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu, cel care, în timp ce-şi chinuia propriul popor, media între israelieni şi palestineni fiindcă aspira la un premiu Nobel pentru Pace, rămâne evidenţa că România a fost mereu un interlocutor credibil pentru ambele părţi.



    De altfel, după căderea lui Ceauşescu, toţi preşedinţii români post-comunişti, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, s-au raliat eforturilor de pace în Orient ale comunităţii internaţionale, au mers în regiune şi s-au întâlnit cu liderii de la Tel Aviv şi Ramallah. Săptămâna aceasta, a fost rândul actualului şef al statului român, Klaus Iohannis, să discute cu liderii israelieni şi palestinieni. La Ierusalim, el i-a spus omologului Reuven Rivlin că România acordă o importanţă specială relaţiilor cu Israelul, iar vizita lui e menită să onoreze tradiţia celor 68 de ani de raporturi diplomatice neîntrerupte şi, mai ales, să proiecteze viitorul cooperării bilaterale.



    Cele două state au un dialog foarte bun pe teme legate de actualitatea internaţională, a adăugat el, spunând că, pentru asigurarea securităţii Israelului, nu pot exista compromisuri. Klaus Iohannis: Combaterea terorismului este un angajament ferm al agendei politice externe a României. Orice cooperare cu Israelul în lupta împotriva terorismului va fi o contribuţie comună la atingerea obiectivului major, de a aduce pacea şi bunăstarea pe Glob.”



    Preşedintele Rivlin a salutat, la rândul său, faptul că România a păstrat cu Israelul o relaţie foarte bună, care, timp de decenii, şi-a găsit expresia în comerţ, ştiinţă sau economie. Reuven Rivlin: Elogiez sprijinul dumneavoastră, exprimat nu o dată faţă de Israel, şi pentru dezvoltarea vastelor relaţii cu ţara noastră. Deja noi cooperăm în domenii de strategie şi de apărare. Israelul este interesat şi se va bucura să lărgească colaborările în domeniul ciberneticii, agriculturii, sănătăţii, industriei şi dezvoltării.”



    Potrivit trimişilor Radio România, şi premierul Benjamin Netanyahu a vorbit despre legăturile umane şi culturale dintre cele două ţări şi a amintit investiţiile importante pe care le-au făcut în România oamenii de afaceri israelieni.

  • Franţa, un important partener al României

    Franţa, un important partener al României

    Semnat în 2008, la Bucureşti, Parteneriatul
    strategic româno-francez – primul pe care Parisul îl încheia cu o ţară
    est-europeană – a rămas, o vreme, literă-moartă. Era nevoie de voinţă politică
    de ambele părţi pentru impulsionarea unei cooperări grevate inclusiv de
    imaginea negativă, adesea fabricată de presă sau folosită în scopuri
    politicianiste, a românilor stabiliţi în Hexagon.

    România şi Franţa sunt, însă,
    legate de o prietenie istorică, au importante obiective comune, iar diaspora
    românească, extrem de dinamică, este, în măsură covârşitoare, bine integrată,
    contribuind la bunul mers al ţării de adopţie. În acest context, prin vizita sa
    oficială de două zile, la Paris, premierul tehnocrat Dacian Cioloş, francofon
    şi francofil, a intenţionat să pună – aşa cum declara chiar el – cărămizi noi
    la o fundaţie deja solidă, exprimată, printre altele, printr-o conlucrare
    strânsă politică şi economică, aceasta din urmă marcată de prezenţa
    consistentă, în România, a unor mari grupuri industriale din domenii precum
    construcţia de maşini, aeronautică sau servicii publice.

    După reforme dificile imediat după instalarea
    crizei economice, în perioada 2009-2011, România a avut anual creştere economică
    – 3,4 – 3,5% anul trecut – şi anticipează una de 4% anul acesta. În consecinţă,
    cum România este una din ţările europene cu cea mai mare creştere economică,
    premierul Cioloş le-a transmis şi imm-urilor franceze că există un bun
    potenţial investiţional în sectorul agroalimentar sau energetic.

    A fost, totodată, evidenţiat interesul pentru menţinerea şi
    intensificarea cooperării sectoriale cu Franţa în domenii precum infrastructura,
    agricultura, dar şi pentru laserul de lângă Bucureşti, primul de mare putere
    din Europa şi al doilea din lume, şi pentru platforma de valorificare a
    acestuia. România – mai spuneau, la Paris, premierul Cioloş şi miniştrii care
    l-au însoţit – este probabil singura ţară din Europa Centrală şi de Est unde nu
    există, în mediul politic, partide extremiste, naţionaliste, care ar putea avea
    reacţii imprevizibile în deciziile politice şi în politicile economice. Este,
    în plus, una dintre cele mai mari pieţe de desfacere din Europa şi a făcut în
    ultimii ani progrese importante din punct de vedere administrativ, legislativ şi
    fiscal.

    Anul trecut a fost adoptat un nou Cod Fiscal, iar Taxa pe Valoare Adăugată
    a înregistrat o scădere, de la începutul acestui an, de la 24 la 20%. Or, pentru ca România să beneficieze la maxim de
    relaţiile sale istorice cu Franţa, atrăgând pe baza lor mai mult capital străin,
    actualul Guvern de la Bucureşti intenţionează să aibă o strategie pro-activă
    din punct de vedere comercial. În paralel, se doreşte o
    stimulare a prezenţei româneşti din Franţa, existând domenii în care România
    începe să aibă un potenţial de export din ce în ce mai important.

  • Relaţiile româno-franceze

    Relaţiile româno-franceze


    Răspunsul preşedintelui François Hollande la invitaţia premierului Dacian Cioloş a venit prompt : şeful statului francez va vizita, anul acesta, România francofonă şi francofilă. Auspiciile extrem de cordiale sub care s-au desfăşurat discuţiile de la Palatul Elysée, dintre François Hollande, Dacian Cioloş şi omologul său de la Paris, Manuel Valls, au valenţe multiple.



    Bun vorbitor de limba franceză, premierul Cioloş este căsătorit cu o franţuzoaică. A făcut studii universitare în Franţa, care îi poartă o preţuire aparte pentru felul în care, pe parcursul recentului mandat de comisar, a gestionat agricultura Uniunii Europene. Apoi, aşa cum declara chiar preşedintele Hollande, România şi Franţa, pe care le leagă o prietenie istorică, au obiective comune în baza unui parteneriat strategic, primul pe care Parisul îl semna, în 2008, cu o ţară est-europeană. Or, prin vizita sa oficială de săptămâna aceasta din capitala franceză, premierul Dacian Cioloş a pus – aşa cum declara chiar el – cărămizi noi la o fundaţie deja solidă, exprimată, printre altele, printr-o conlucrare foarte strânsă politică şi economică, marcată de prezenţa consistentă, în România, a unor mari grupuri industriale din domenii precum construcţia de maşini, aeronautică sau servicii publice. Pe această fundaţie se doreşte intensificarea relaţiilor bilaterale! Cum România este una din ţările europene cu cea mai mare creştere economică, premierul Cioloş a punctat că pentru imm-urile franceze există un bun potenţial investiţional în sectorul agroalimentar sau energetic, dar şi în domenii de vârf, fiind vorba, în speţă, de construirea, lângă Bucureşti, a primului laser de mare putere din Europa şi al doilea din lume.



    În plan european, în contextul crizei migratoare, România, care are în responsabilitate una din cele mai mari frontiere externe ale Uniunii, sprijină proiectele de consolidare a controlului la graniţe. Bucureştiul – a precizat premierul Cioloş – speră ca această contribuţie să-i fie recunoscută şi, adăugându-se la criteriile tehnice deja îndeplinite, să conducă la aderarea României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie prin deschiderea, cel puţin într-o primă fază, a comunicaţiilor aeriene.



    Şi politica de vecinătate, mai ales în zona estică, a figurat pe agenda discuţiilor de la Paris ale premierului Dacian Cioloş. Acesta şi-a exprimat speranţa ca demersurile cuplului franco-german pentru normalizarea situaţiei din Ucraina vecină României să dea roade în interesul general al Uniunii Europene şi al stabilizării situaţiei din această zonă a Europei. Apoi, Bucureştiul contează pe sprijinul Parisului în susţinerea parcursului european al Republicii Moldova majoritar românofone şi, ataşate valorilor europene, a reformelor şi dezvoltării economice. De menţionat, în fine, că în cadrul vizitei la Paris a premierului Dacian Cioloş au mai fost prevăzute întâlniri cu preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului francez, cu oameni de afaceri francezi şi cu români stabiliţi în Hexagon.




  • Jurnal românesc – 19.01.2016

    Jurnal românesc – 19.01.2016

    Premierul Dacian Cioloş face, miercuri şi joi, o vizită oficială la Paris. Şeful Executivului va fi însoţit de vicepremierul şi ministru al Economiei, Costin Borc, şi de ministrul de Externe, Lazăr Comănescu. În prima zi a vizitei, Cioloş are prevăzute întrevederi cu şeful statului francez, François Hollande, cu premierul Manuel Valls şi cu preşedinţii celor două Camere ale Legislativului – Gérard Larcher şi Claude Bartolone. Discuţiile se vor axa, în principal, pe subiecte economice. De asemenea, Cioloş va avea o întâlnire cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti. În cea de-a doua zi a vizitei, premierul român se va întâlni cu şefi ai unor mari companii franceze, în contextul în care Franţa ocupă locul cinci în topul investitorilor străini în România.



    Tinerii cercetători români din toate domeniile şi disciplinele, care şi-au susţinut teza de doctorat în ultimii şase ani, pot candida pentru un program post-doctoral, în cadrul căruia vor beneficia de o subvenţie timp de trei luni, pe durata perioadei 1 septembrie – 31 decembrie, pentru a-şi perfecţiona cunoştinţele alături de specialişti francezi – a informat, într-un comunicat, Institutul Francez din România. În fiecare an, studenţii români dornici de a efectua studii universitare sau un sejur de cercetare în Franţa pot aplica la diferitele programe de mobilitate academice. Printre acestea se numără bursele de masterat şi de doctorat puse la dispoziţie de guvernul francez începând cu 15 decembrie, precum şi programul de formare Copernic, care încurajează integrarea profesională, sau programul de doctorat Ion Heliade-Rădulescu, în cotutelă cu Academia Română, accesibile din data de 15 ianuarie. Toate aceste programe de mobilitate fac în prezent obiectul unui apel naţional la candidatură, deschis până pe 28 februarie. Toate informaţiile utile sunt disponibile pe site-ul Institutului Francez din România.



    În perioada 15-27 ianuarie, Episcopul Macarie al Europei de Nord efectuează o vizită pastorală în comunităţile româneşti din Norvegia. Sâmbătă, 16 ianuarie, ierarhul a săvârşit Sfânta Liturghie în parohia ortodoxă română din fiordul Haugesund, iar duminică, 17 ianuarie, s-a aflat în mijlocul românilor de la Poarta Fiordurilor din Bergen. Preotul paroh Andrei Marius Pop din Bergen a precizat că vizita pastorală a Episcopului Macarie al Europei de Nord a fost mai mult decât binevenită mai ales în contextul existenţei unei stări de tensiune în rândul comunităţii româneşti din Norvegia, generată de situaţia familiilor despărţite de copii. Cu prilejul slujirilor euharistice, Episcopul Macarie a oferit daruri părinţilor şi copiilor de la şcolile parohiale. Totodată, acesta a stabilit cu preoţii şi credincioşii mai multe întâlniri personale, dar şi on-line, în cadrul programelor Centrului de formare şi consiliere al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord.



    Norvegia ar putea să îşi schimbe legislaţia pentru a permite unor familii-gazdă din afara ţării să primească în îngrijire minori preluaţi de protecţia copilului până la soluţionarea procesului – a declarat, luni, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în urma unei întâlniri, la Bucureşti, cu ambasadoarea Norvegiei, Tove Bruvik Westberg, cu care a discutat despre situaţia familiei Bodnariu. Oficialul român a întărit că este vorba despre găzduire, nu de adopţie. Preşedintele Senatului a mai spus că ambasadoarea Norvegiei i-a dat asigurări că legislaţia norvegiană o integrează pe cea internaţională privitoare la protecţia drepturilor copilului, bazându-se pe interesul superior al minorului. Călin Popescu Tăriceanu a punctat că, din informaţiile primite, familia Bodnariu nu este un caz singular, autorităţile de protecţie a copilului din Norvegia fiind sesizate, anual, în nu mai puţin de aproximativ 53.000 de cazuri. Amintim că toţi cei cinci copii ai familiei mixte româno-norvegiene Bodnariu au fost luaţi de la părinţi de Serviciul de protecţie a copilului în noiembrie, pentru presupuse corecţii fizice.

  • Colaborarea româno-germană

    Colaborarea româno-germană

    Momentul de vârf al vizitei oficiale pe care primul ministru român, Dacian Cioloş, a făcut-o, joi, la Berlin, l-a constituit dialogul cu cancelarul german, Angela Merkel. Tema principală au constituit-o relaţiile romano-germane, preponderent în domeniul economic. La Bucureşti, Germania este considerată unul dintre cei mai importanţi parteneri, inclusiv în contextul în care schimburile economice depăşesc, anual, 20 de miliarde de euro. Cancelarul german a precizat că Berlinul consideră România un partener important.



    Angela Merkel: ‘Discuţiile noastre s-au axat pe modul cum putem îmbunătăţi cooperarea economică. Deja, avem o colaborare cu Ministerul Economiei iar în primavară vor exista noi activitati care vor intensifica cooperarea economică româno-germană. Pentru aceasta, condiţia este ca sistemul juridic să continue să fie îmbunătăţit în România. O a doua condiţie este combaterea corupţiei, domeniu în care s-au înregistrat progrese vizilbile. Odată cu eliminarea corupţiei, se poate vorbi despre progres economic şi o îmbunătăţire a nivelului de trai în România’.



    Premierul român afirmă, la rândul său, că Bucureştiul a obţinut rezultate vizibile în combaterea corupţiei. Dacian Cioloş: “În lupta împotriva corupţiei, România a facut eforturi semnificative în aceşti ultimi ani, progresele încep să se vadă în societate. Guvernul este hotărît să continue trendul pozitiv şi ne aşteptam ca viitorul raport pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie al Comisiei Europene să reflecte aceste evoluţii pozitive, inclusiv în decizia pe care statele membre ar urma să o ia în privinţa aderării României la Schengen.’



    România aşteaptă de mai mulţi ani undă verde pentru intărirea în Schenghen, considerând că a îndeplinit toate condiţiile de aderare şi că acţionează, deja, ca un stat membru al acestui spaţiu, în privinţa controlului frontierelor. În contextul provocărilor recente lansate de emigraţia masivă, cancelarul german crede că spaţiul Schengen trebuie păstrat şi întărit.



    Angela Merkel: ‘Schengen este apreciat de cetăţenii europeni. Şi de aceeea trebuie să facem totul să fie păstrat şi să dăm posibilitatea ţărilor care vor să intre în Schengen să devină membre ale spaţiului şi este important că România a luat multe măsuri de securizare a frontierelor externe.’ O atenţie specială în cadrul vizitei premierului român la Berlin a fost dată şi problemelor comunităţii româneşti din Germania cifrată, oficial, la peste 250 de mii de persoane.



    O întâlnire cu reprezentanţii acesteia, la Ambasada României, a dat ocazia premierului Cioloş să anunţe că îşi va păstra independenţa politică până la sfârşitul mandatului şi că nu va candida la alegerile legislative din aceata toamnă.

  • Vizita ministrului delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în Italia

    Vizita ministrului delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, în Italia

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a efectuat o vizită oficială luni, 30 noiembrie, în regiunea Lazio, unde a avut întrevederi cu autorităţile locale şi cu membrii comunităţii româneşti din regiune.

    Cu această ocazie, ministrul delegat a participat la un spectacol prilejuit de Ziua Naţională a României şi prezentat de către copiii celor două școli din localitate, Corrado Melone și Ladispoli 1, în care sunt predate cursuri de Limbă, Cultură și Civilizație Românească. Copiii din comunitatea românească reprezintă 20% din totalul elevilor celor două unități.

    La ceremonia de deschidere au participat, alături de oficialul român, primarul localității Ladispoli, Crescenzo Paliotta, și viceguvernatorul regiunii Lazio, Massimiliano Smerigrio. După spectacol, ministrul delegat a avut o întrevedere cu primarul Palliota și cu alți responsabili locali. În cadrul întâlnirii, aceştia au subliniat faptul că orașul Ladispoli este o comunitate deschisă şi multiculturală, în cadrul căreia românii sunt bine integrați. Au apreciat, de asemenea, faptul că românii au un rol important în plan social şi economic. La rândul său, demnitarul român a arătat că există toată deschiderea din partea statului român pentru o colaborare cât mai strânsă cu autorităţile italiene în beneficiul comunităţii româneşti din regiune.

    Ministrul delegat Dan Stoenescu a participat, totodată, la hramul bisericii Sfântului Andrei, din Ladispoli. Oficialul a transmis celor prezenţi un mesaj în care a subliniat importanța simbolică a sărbătorii religioase pentru spiritualitatea românească și i-a încurajat să continue eforturile de păstrare a identității și a legăturilor cu țara. A transmis, de asemenea, felicitări cu ocazia Zilei Naţionale a României, subliniind rolul unificator al acesteia pentru românii de pretutindeni.

    În cadrul discuțiilor cu membrii comunității, ministrul delegat Dan Stoenescu a prezentat priorităţile mandatului şi proiectul ,,Diaspora 2016, care se va derula în colaborare cu alte instituţii publice din România. Ministrul delegat a subliniat că realizarea proiectului presupune implicarea românilor din afara graniţelor în dezvoltarea economică durabilă a României prin transferul de cunoştinţe dobândite.

    Programul vizitei a inclus și o întâlnire cu mai mulţi antreprenori români stabiliţi în Italia, ocazie cu care oficialul român a apreciat rolul important al diasporei ca factor de dezvoltare economică şi a încurajat participanții să acceseze fondurile europene disponibile pentru românii din afara graniţelor.

  • Angel Tîlvăr a participat la Hramul Bisericii Ortodoxe Române Sfântul Pantelimon din Roma

    Angel Tîlvăr a participat la Hramul Bisericii Ortodoxe Române Sfântul Pantelimon din Roma

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr a participat astăzi, 26 iulie 2015, în cea de a treia zi a vizitei în Italia, la Hramul Bisericii Ortodoxe Române Sfântul Pantelimon din Roma.

    În cadrul vizitelor pe care le efectuează, întâlnirile ministrului delegat Angel Tîlvăr cu reprezentanți ai clerului şi participarea la serviciul religios în limba română reprezintă o constantă.

    ,,Bisericile din diaspora reprezintă mai mult decât lăcaşe de cult, ele reprezintă locuri de coagulare a comunităţii de români, locuri în care identitatea românească este păstrată sub aspectul tradițiilor, al serviciului religios şi, nu în ultimul rând, al limbii române. Îmi doresc ca tot mai multe cursuri de limba română să fie organizate pe lângă parohii şi mulţumesc preoților Bisericii Ortodoxe Române pentru devotamentul cu care slujesc cauza identității românești, a afirmat ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr.

    În Italia exista 160 de parohii în care serviciul religios este asigurat de preoți români.

  • Vizita ministrului delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr în Italia

    Vizita ministrului delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr în Italia

    Ministrul delegat pentru relațiile cu românii de peste hotare Angel Tîlvăr a avut o întrevedere astăzi, 24 iulie 2015, la Roma, cu Francesca Danese, asesor pentru politici sociale, sănătate, case şi urgenţe locative din cadrul primăriei capitalei italiene.

    În cadrul întâlnirii, ministrul delegat a subliniat importanţa ca membrii comunităţii româneşti din Italia să beneficieze de predare în limba română, o premisă fundamentală pentru păstrarea identității naționale.

    ,,Dimensiunea acestei comunități din Italia cred că necesită o abordare metodică în cadrul învățământului de stat. Doar programele pe care DPRRP le implementează nu sunt suficiente, a apreciat ministrul delegat Angel Tîlvăr.

    Totodată, în cadrul discuţiilor s-a convenit ca oamenii de afaceri italieni care îşi desfăşoară activităţi în România să poată fi cooptaţi în programe de reintegrare profesională a românilor care îşi doresc să revină acasă.

    În context, ministrul delegat a subliniat preocuparea constantă a statului român pentru menținerea legăturilor cu românii din diasporă.

  • Jurnal românesc – 15.07.2015

    Jurnal românesc – 15.07.2015

    Şeful statului român, Klaus Iohannis, s-a
    întâlnit, marţi, în ultima zi a vizitei sale în Spania, cu preşedintele
    Senatului acestei ţări, Pio Garcia Escudero. Colaborarea in interiorul Uniunii
    Europene şi al NATO, cooperarea economică şi aspecte legate de comunitatea
    românească au fost temele discutate. Luni, Klaus Iohannis a avut convorbiri cu
    Regele Felipe al VI-lea, cu premierul Mariano Rajoy şi s-a întâlnit cu
    reprezentanţii românilor din Madrid. Potrivit datelor statistice, în Spania
    trăiesc peste 900 de mii de români, care reprezintă cea mai mare comunitate de
    străini din această ţară. Asociaţiile de români din Europa au semnalat recent,
    autorităţilor de la Bucureşti, problemele cu care se confruntă comunitatea
    românească din Spania,între care condiţiile pentru obţinerea dreptului de şedere şi
    imposibilitatea dublei cetăţenii.






    Zeci de zboruri programate, miercuri, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă din
    Bucureşti au fost afectate dupa ce controlorii de trafic aerian au intrat
    într-o grevă de avertisment de două ore. Protestul a avut loc după ce marţi,
    ultimele discuţii cu patronatul nu au ajuns la niciun rezultat. Potrivit
    legislaţiei româneşti în vigoare, a fost asigurat doar o treime din traficul
    aerian. Printre revendicări se numără
    protecţia salariaţilor, siguranţa traficului aerian, dar şi anumite drepturi
    precum cel legat de vârsta pensionării. Patronatul a precizat că decizia
    sindicatelor de a intra în grevă va fi contestată în instanţă. Reprezentanţii
    controlorilor de trafic aerian au anunţat că, pe termen lung, nu exclud
    declanşarea unei greve generale.






    Începând de miercuri, odată cu intrarea în vârful de sezon, cresc
    tarifele la unităţile de cazare de pe litoralul românesc. În top se menţine staţiunea Mamaia. Preţurile pleacă de la 60 de
    lei (13,5 euro), în funcţie de staţiune, dar şi de numărul de stele al unităţii
    de cazare. Tarifele se vor majora şi la pachetul all-inclusiv, acestea ajungând
    la 260 de lei (59 euro) de persoană pe zi în staţiunea Mamaia, iar în Eforie şi
    sudul litoralului la 200 de lei (45 euro) de persoană pe zi. Aceste tarife,
    care sunt valabile în perioada 15 iulie – 15 august, reprezinţă o creştere cu
    20% pentru sudul litoralului şi cu 25% pentru staţiunea Mamaia, faţă de
    preţurile practicate până acum.






    Unul din trei
    autovehicule vândute în primele şase luni ale acestui an în România, din
    totalul de peste 55 de mii de unităţi, a fost cumpărat de persoane fizice,
    potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de
    Automobile. Trendul de cumpărare pe acest segment este în creştere faţă
    de primele trei luni ale anului, când numai 12% din cumpărătorii de
    autovehicule de pe piaţa locală erau persoane fizice. Principalul motor de
    creştere a fost programul Rabla 2015, care de la finalul lunii aprilie şi până
    la începutul lunii iulie, a ajuns la peste 10.000 de maşini vechi casate şi
    autoturisme noi vândute. De altfel, întreaga piaţă auto românească a fost pe
    plus în primele şase luni ale lui 2015, vânzările de autovehicule fiind mai
    mari cu 18% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.




    Taxa pentru
    autostrada Csanadpalota – Mako(M43) din Ungaria în lungime de circa 20 km nu
    trebuie plătită de către şoferii care tranzitează frontiera româno-ungară prin
    punctual Nădlac II, recent inaugurat. Măsura este valabilă cel puţin până la
    finalul anului, au precizat autorităţile maghiare. Nădlac II este deschis
    traficului internaţional de persoane şi mărfuri, cu zece benzi de acces pe
    sensul de intrare şi zece pe cel de ieşire. Aici este interzis
    transportul de mărfuri periculoase sau care trebuie supuse controlului
    fitosanitar şi veterinar, precum şi tranzitul vehiculelor lente. Noul punct de frontieră se alătură celor 13 deschise traficului internaţional la graniţa
    României cu Ungaria, care au fost tranzitate, anul trecut, de peste 17,4
    milioane de călători şi aproximativ 6,3 milioane mijloace de transport.Lungimea frontierei româno-ungare este
    de 447 km.

  • Habari dit bana romaneasca si internationala

    Habari dit bana romaneasca si internationala

    BUCURESTI — Premierlu Victor Ponta, lider a PSD dit meslu scurtu 2010, dimanda tru una postare a unlui singir di socializare ca numata va s-aiba niti una ipotisi di cumanduseari tru partid pana tru oara candu va s-limbidzasca ca nu ari cabati andicra di stepsurli ti al’I suntu adusi. El spuni ca lo aesta apofasi ti furn’ia ca nu va s-aduca zn’ie a PSD. Tu ahurhita a meslui cirisar, premierlu fu grit la DNA iu procurorl’ii al’I dimandara că easte pusputit penal tra falsu tru angrapseri su semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală tru formă niacumtinat şi paradz pi laea. Faptili vahi fura adrati tru chirolu candu eara avocat si au ligatura cu un dosar tru care easte cercetat sotlu a lui di partid, senatorlu Dan Sova, fostu ministru a Transporturlor tru guvernul Ponta. Ma amanat, premierlu dusi tru Turchia iu trapsi di una operatie la dzanucl’i. El s-turna tru vasilie si ahurhi lucarlu tu guvernu cu borgili a lui stamana ti tricu.



    Madrid – Prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, fati, pana marta, prima a lui vizită ufitială tru Spania. El ari programati andamusi cu Vasil’elu Felipe al VI-lu şi cu premierlu Mariano Rajoy si va s-l’ia parti, tutunaoara, la andamusi culturali, cu reprezentanţa a mediului di afaceri si ali diaspora romaneasca. Uidisitu cu isachili a Institutlui Naţional di Statistică dit Spania, cama di 750 di n’il’i di cetaten’i român’i eara stabiliţ tru aestă vasilie anlu ti tricu, el’i adrandalui nai cama marea comunitati di imigranţa. Dit arada a ligaturlor pi nivel analtu ditru ufitial’ii dit ateali doauă vasilii tru an’il’I dit soni, agentia spaniolă di presă EFE adusti aminti vizita fapta Bucuresti di ministurlu spaniol di Externe, José Manuel García-Margallo, tru mai 2013, cum si vizitili ti li feati tru Spania premierlu Victor Ponta, tru meslu alunar a idyiului an, si ministurlu di Externe Titus Corlătean, tru martu 2014.




    Bruxelles — Miniştrii di Finanţe dit zona euro redactara, dumanica, una listă di condiţii suplimentari ti lipseasti s-hiba tin’isiti di guvernul grec tra s-poata s-ahurheasca negocierile tra treilu program di asistenţă financiară, declarara tra Reuters şi AFP sursi europene. Atena acafta tora ma ninti un nou agiutor financiar di la zona euro – estimat la circa 74 di miliardi di euro pi trei an’i – şi pripusi finalizarea a unui program di reformi ambiţios. Tra s-poata s-ahurheasca nai negocieri, miniştril’i di Finanţe dit zona euro vor ca Grecia s-alaxească Taxa pi Valoarea Adăvgată şi sistemlu di pensii, s-lardzească baza di impozitari tra s-creasca veniturli la buget şi s-crească independenţa a Oficiului naţional di statistică (Elstat). Tru arada a aistei seara, liderl’ii dit zona euro lipseasti să u pril’ia ştafeta di la miniştril’i di Finanţe tra s-apufusească, desi nchisescu ica nu, negocierle cu Atena tra treilu plan di agiutor, condiţie sine qua non tra s-nu iasa Grecia dit zona euro. Summitlu di urgenţă a atilor 28 di şefi di stat şi di guvernu dit UE pruvidzut tra toraseara Bruxelles fu anulat. Grecia ari unas borgi totală di 320 di miliardi di euro s-ama, iara di la 1 di alunar easti, tehnic, tru niaxizeari di plata.




    Londra – Romanlu Horia Tecău/Jean si olandezlu Julien Rojer amintarâ, sâmbătă, turneulu di Wimbledon (dublu masculin), treilu di mari Şlem a anlui, după ti azvimsira tru finală cuplu Jamie Murray/John Peers (Maria Britanie/Australia), cu scorlu 7-6, 6-4, 6-4. Aestu easti primlu titlu di dublu masculin la un Grand Slam tra agiucatorlu roman. Horia Tecău nica ari amintatâ si un titlu di Grand Slam, ama la dublu mixt, tru 2012, la Australian Open. El nica ari agiucata finala di Wimbledon tru 2010, tru 2011 şi tru 2012, deadun cu suedezlu Robert Lindstedt, ama atel’i doi chirura cafi oara. Horia Tecău easti doilu român amintâtor la Wimbledon la dublu masculin, după Ilie Năstase, cari azvimsira, deadun cu americanlu Jimmy Connors, tru finala dit 1973, dinintea a australiean’ilor John Cooper şi Neale Fraser.





    Praga – Filmul “Box”, regizat di romanlu Florin Şerban, aminta, sambata, premiul tra critica – FIPRESCI – la Festivalu International di Karlovy Vary. Uidisitu cu spusa a organizatorlor, distinctia al’i si deadi al Florin Şerban tra atea că regiza tu una turlie yilipsitoari una masti societatil’ei româneşti contemporane. Producţia îl’i ari, tru roluri printipale, pi Rafael Florea şi pi Hilda Peter. El’i interpreteadză doi arisiţ cari yin dit lumi acutotalui ahoryea. Rafael Florea, cari gioacă rolu a unui pugilistu, easti actor niprofesionistu. Adutem aminti ca, aoa si 5 an’i, regizorlu Florin Şerban aminta la Festivalu di Berlin, Marli Premiu a Juriului şi premiul Alfred Bauer tra filmul “Io cându voi s-asuiur, asuiur”.



    Armanipsearea: Tascu Lala


















  • Retrospectiva săptămânii 26.04 – 02.05.2015

    Retrospectiva săptămânii 26.04 – 02.05.2015

    Şeful statului roman Klaus Iohannis a făcut o vizită în Italia



    Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a făcut o vizită oficială în Italia, unde se află cea mai numeroasă comunitate românească din diaspora. El s-a intalnit cu premierul Matteo Renzi, care a apreciat ca membrii comunităţii româneşti din Peninsulă sunt foarte bine integraţi, contribuie la dezvoltarea Italiei şi reprezintă o punte de legătură între cele două ţări. Preşedintele Iohannis şi premierul Renzi au analizat si relaţiile economice si culturale bilaterale, precum si apropierea de UE a Republicii Moldova. La Roma, Iohannis a discutat şi cu omologul său, Sergio Mattarella şi s-a intâlnit cu studenţii români şi cu bursierii de la Accademia di Romania, pe care i-a felicitat pentru performanţele obţinute. Klaus Iohannis a anunţat că se va afla din nou la Roma, pe 15 mai, pentru o vizită la Vatican.




    Senatul României a aprobat Codul fiscal şi cel de Procedura Fiscală



    Senatul de la Bucuresti a aprobat proiectul de lege privind Codul de procedură fiscală şi pe cel privind Codul Fiscal. Acestea vizează simplificarea fiscalităţii, inclusiv prin eliminarea unor taxe şi impozite, reducerea evaziunii fiscale, creşterea consumului şi stimularea creşterii economice. Între prevederi se află şi reducerea a Taxei pe Valoarea Adăugată pentru alimente la 9% de la 1 iunie şi scăderea TVA pentru toate bunurile şi serviciile de la 24 la 20% de la 1 ianuarie 2016. Totodată, sunt prevăzute eliminarea impozitului pe construcţiile speciale şi a impozitului de 16% pe veniturile din dividende, precum şi reducerea cotei unice de impozitare de la 16% la 14%, din ianuarie 2019. Opoziţia a criticat măsurile propuse de guvern, pe care le consideră nerealiste. Noul Cod fisacal urmează să fie trimis spre dezbatere Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.




    Premierul Victor Ponta a făcut o vizită de lucru la Strasbourg şi a început un turneu în zona Golfului



    Premierul român Victor Ponta a făcut o vizită de lucru la Strasbourg, unde a avut întrevederi cu înalţi oficiali europeni. În cadrul discuţiilor a fost abordată, între altele, situaţia economică a României în contextul planului de investiţii propus de preşedintele CE, Jean-Claude Juncker. Victor Ponta i-a asigurat pe partenerii europeni că România este în acest moment principalul competitor din regiune, după patru ani de creştere economică. Tot în această săptămână, Victor Ponta a început un turneu în zona Golfului, în Arabia Saudită. Este prima vizită oficială a unui premier român de la stabilirea relaţiilor diplomatice cu această ţară, în urmă cu 20 de ani. Turneul are ca principale obiective dinamizarea dialogului politico-diplomatic şi consolidarea relaţiilor economice şi comerciale. Sunt prezentate oportunităţi de afaceri şi investiţii, în special în construcţii, infrastructură, agricultură, industrie, energie, IT, turism şi sănătate.




    Senatul respinge aşa numita lege “Big Brother”



    Senatul de la Bucureşti a respins, la reexaminare, proiectul de lege privind securitatea cibernetică, aşa numita lege “Big Brother”. Aceasta fusese deja respinsă de Camera Deputaţilor, Senatul fiind Camera decizională. PNL a contestat această lege a securităţii cibernetice la Curtea Constituţională care a decis, în ianuarie, că este neconstituţională în ansamblul ei, întrucât are deficienţe de respectare a normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, dar şi sub aspectul procedurii legislative, prin lipsa avizului CSAT. Legea se referă inclusiv la reţinerea datelor generate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.






    Economia românească trebuie să fie pregătită pentru intrarea în zona euro, apreciază guvernatorul BNR, Mugur Isărescu



    România trebuie să pregătească bine intrarea în zona euro, în special prin eliminarea surselor care pun presiune mare asupra economiei, a susţinut Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a precizat că înaintea adoptării în 2019 a monedei euro, economia românească trebuie să fie pregătită pentru că regimul de curs practicat comportă unele riscuri. Astfel, este nevoie de restructurarea întreprinderilor de stat şi a pieţei energiei, precum şi de clarificări legate de cofinanţarea de la bugetul statului a dezvoltării infrastructurii rutiere. Potrivit unui studiu recent, numărul insolvenţelor a scăzut în România în primul trimestru al acestui an la mai puţin de jumătate faţă de aceeaşi perioadă din 2014, deşi impactul social şi financiar asupra economiei a fost mai mare şi în condiţiile în care concedierile în rândul salariaţilor au crescut cu 24%.



    Programul Rabla 2015 a debutat în România



    În Romania a început programul Rabla ediţia 2015. În schimbul casării unei maşini mai vechi de opt ani, proprietarii primesc un tichet în valoare de 6.500 de lei (1470 euro), pe care-l pot folosi pentru cumpărarea unui autoturism nou sau pot să-l cedeze unei alte persoane. Suma alocată în acest an pentru programul Rabla este de 200 de milioane de lei (45 milioane euro), cu 33% mai mare faţă de anul trecut, iar autorităţile estimează că 20.000 de şoferi îşi vor schimba masinile. În cei zece ani de funcţionare a acestui program s-au casat aproape jumătate de milion de maşini vechi. În plus, Ministerul Finanţelor intenţionează să modifice până în luna iunie şi timbrul de mediu pentru autovehicule, pentru a încuraja astfel cumpărarea de maşini mai puţin poluante.

  • Vizita a prezidentului ali Români tru Italia

    Vizita a prezidentului ali Români tru Italia

    Ca daima ligată di România prin cultura latină şi, dit 2008, prit un parteneriat strategic, nicuchira a nai cama mari comunitaati româneasca dit diaspora şi vasilie di origine tra multa investitori tru economia di aoa, Italia acata tru isapi un loc ahoryea tru agenda diplomatică a Bucureştiului. Dupu patru mesi di anda intra pi ipotisi, prezidentul ali Românie, Klaus Iohannis, dusi Roma, tra una vizită oficială, ndreapta tra ligaturli bilaterale, dosarili europene şi internaţionale, catacum şi tra problemili cu cari s-ampulisescu român’l’ii dit Peninsulă. Omologlu a lui, Sergio Mattarella, declara maxutarcu că vini oara ca România s-hiba parti a Spaţiului Schengen şi napoi adusi aminti ti agiutorlu a lui şi a Guvernului italian ti bagarea tru lucru a aistui scupo.



    Asi cum spuni pitricutlu di la Radio România aflat Roma, tru arada a moeabetlor anamisa di atel’i doi şefi di stat fu cundil’ata şi importanţa a relaţiilor economice şi comerciale bilatearale. Doil’i prezidenta yilipsira importanţa ti u ari comunitatea româneasca dit Italia şi a atil’ei italiene dit România, ti li lugurseasti ca una apunti vartoasa. Andicra di retorica populistă şi xenofobă a nascantor ditru politiciean’l’i italieni, prezidentul Matarella adusi aminti contribuţia hairlatica a român’ilor la dizvoltarea economică a vasiliil’ei a lui. Plebiscitat, practic, di diaspora la alidzerli dit brumar, prezidentul s-andamusi cafi oara, tru arada a vizitilor a lui ufitiali di ma nainti, ti li feati Paris, Berlin ica Varşovia, cu reprezentanţal’ii a aistei.



    Luni, el feati moeabeti ş-cu liderl’ii a organizaţiilor cari li veagl’e interesili a atuilor aproapea una miluni di conaţionali ti suntu cu sidearea tru Italia. Cum scrutinlu di astatoamna fu, tra Guvernul di Bucureşti, un fiasco organizatoric di mari vazi la secţiile di vot dit diaspora, Iohannis adusi aminti că tuti partidile parlamentare di Bucureşti s-loara borgea public s-alaxească legislaţia cari asiguripseasti ndreptul di vot a român’ilor di nafoara a sinurlor.



    Ia ti spusi Klaus Iohannis: Avdzam opinii ahoryea şi mindueri ti turlia cum sa s-tana votlu prin corespondenţă ica atel electronic, cara va s-hibă duri sigura şi ti zn’ie poati s-aduca. Sunt mindueri cu ndriptati. Specialiştl’ii va s-da apandisili tehnite şi va s-yina cu cearei, ama io voi s-vă dau ună apandisi di printipiu: s-trădzem măna di la la premisa a nipistipsearile’i – a cetăţen’ilor tru autorităţ, a autorităţlor tru cetăţeni, a instituţiilor tru axizearea isisi tra s-ndreaga un ahtari vot.”



    Importanţa şi rolu ahandos hairlatic a comunitatil’ei româneşti dit Italia fu pricunuscut, tru arada a moeabetlor cu Iohannis, şi di prezidentul a Senatlui di Roma, Pietro Grasso. La andamusili a lui ufitiali di Roma, prezidentul ali Românie cundil’e diznau, şi tra andruparea tra integrarea europena ali Ripublicca Moldova vitina (ex-sovietică, majoritar românofonă).



    Armanipsearea: Tascu Lala


  • Jurnal românesc – 20.04.2015

    Jurnal românesc – 20.04.2015

    Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, pe 27 aprilie, o vizită oficială în Italia, unde există cea mai mare comunitate de români din afara graniţelor ţării — au anunţat surse oficiale preluate de agenţiile de presă. Pe agendă se vor afla convorbiri cu omologul Sergio Mattarella, cu premierul Italiei, Matteo Renzi, precum şi o întâlnire cu români din această ţară. De la preluarea mandatului, preşedintele Iohannis a avut vizite oficiale în Franţa, Germania, Polonia, Republica Moldova şi Ucraina.



    Ministrul delegat pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare, Angel Tîlvăr, afirmă, într-un interviu acordat agenţiei de ştiri Agerpres, că la nivelul Departamentului pe care îl conduce este studiată o variantă prin care procedurile de finanţare pentru proiectele destinate diasporei să fie mai simple, iar fondurile mai uşor de accesat. Ministrul Tâlvăr a precizat că se doreşte fie modificarea Legii 321/2006, fie propunerea unei alte proceduri de finanţare, în aşa fel încât asociaţiile să întâmpine tot mai puţine greutăţi. După o primă sesiune în cadrul căreia 140 de proiecte au primit, anul acesta, accept de finanţare, s-a luat decizia organizării unei a doua sesiuni, astfel încât un număr cât mai mare de asociaţii să poată beneficia de ajutorul pe care statul român îl dă mediului asociativ în scopul păstrării identităţii româneşti.



    Irlanda este un partener constant al României în cadrul Uniunii Europene — a declarat ministerul de Externe de la Bucureşti, într-un comunicat la aniversarea a 25 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale. MAE notează că un moment-cheie, care a confirmat calitatea relaţiilor româno-irlandeze, a fost decizia Dublinului de a liberaliza accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii, în iulie 2012, cu doi ani înainte de termenul limită de menţinere a restricţiilor pe piaţa comunitară. Una dintre cele mai dinamice componente ale relaţiei bilaterale cu Irlanda o reprezintă, conform MAE, colaborarea culturală. Aceasta a inclus organizarea, în octombrie 2014, a Zilelor Culturii Române la Dublin, eveniment amplu care a oferit publicului irlandez cele mai importante reuşite ale muzicii, filmului, teatrului, literaturii şi artelor româneşti din ultimii ani.



    România a obţinut de la Banca Mondială un împrumut de peste 200 de milioane de euro pentru un program de reducere a abandonului şcolar. Proiectul privind învăţământul din România este cel mai mare de acest fel susţinut de Banca Mondială în Europa şi regiunea Asiei Centrale şi va fi aplicat de ministerul Educaţiei în următorii şapte ani. Contractul de împrumut a fost semnat, la Washington, de ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici.



    Elevii au revenit de luni la şcoală, după o vacanţă de o săptămână. În acest semestru, tezele trebuie programate până pe 22 mai. Potrivit calendarului publicat de Ministerul Educaţiei, cursurile se vor încheia în 19 iunie. Excepţie fac clasele terminale de liceu, care vor termna cursurile pe 29 mai, întrucât 4 săptămâni sunt alocate examenului naţional de bacalaureat. De asemenea, elevii claselor a VIII-a nu vor mai veni la şcoală din 12 iunie şi se vor pregăti de evaluarea naţională. Vacanţa de vară va fi între 20 iunie şi 13 septembrie.

  • Vizita oficială a ministrului Angel Tîlvăr în Republica Moldova

    Vizita oficială a ministrului Angel Tîlvăr în Republica Moldova

    Demnitarul român a avut mai multe întrevederi cu reprezentanți ai autorităților locale din Regiunea de Dezvoltare Nord. Astfel, ministrul delegat s-a întâlnit cu Octavian Mahu, primarul orașului Bălți, cu Gheorghe Miaun, președintele raionului Sângereni, Andrei Marian, președintele raionului Drochia și Valeriu Țarigradschi, președintele raionului Goldeni.



    În intervenţiile sale, ministrul delegat Angel Tîlvăr a subliniat importanţa pe care România o acordă afirmării şi păstrării identităţii lingvistice, culturale și spirituale a comunităţilor româneşti de peste hotare şi a prezentat activitatea Departamentului pentru Relațiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. De asemenea, oficialul român a exprimat disponibilitatea sprijinirii lăcașelor de cult din nordul Republicii Moldova, în contextul în care acestea reprezintă o importantă componentă a elementelor identitare culturale şi spirituale româneşti.



    Reprezentanții autorităților locale au evidenţiat necesitatea acordării unei atenții mai mari aspectelor care privesc promovarea limbii și culturii române în zona Bălți, exprimându-și interesul pentru proiectele DPRRP – MAE.


    Ministrul delegat Angel Tîlvăr a exprimat interesul pentru sprijinirea regiunii Bălți, în cadrul programelor și acțiunilor proprii ale DPRRP — MAE, dar și ale Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, acţiuni printre care se numără Programul de tabere ARC” destinat copiilor şi tinerilor etnici români din afara graniţelor.



    La Bălţi, demnitarul român a vizitat și Universitatea Alecu Russo” unde s-a întâlnit cu reprezentanţi ai conducerii acestei instituţii de învăţământ superior şi a făcut o donaţie de carte în limba română.


    Cu acest prilej, ministrul delegat Angel Tîlvăr a subliniat importanţa pe care o au proiectele de manifestare a identităţii culturale româneşti din Republica Moldova pe agenda autorităţilor române. Oficialul român a prezentat activitatea Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi a evidenţiat deschiderea existenţă pentru colaborarea cu mediul asociativ. În acest sens, a fost menţionată disponibilitatea DPRRP — MAE pentru înfiinţarea unui centru de informare al ţării noastre în cadrul Universităţii din Bălţi, centru care să ofere un impuls suplimentar demersurilor de apropiere dintre cele două state.



    Reprezentanţii universităţii au salutat donaţia de carte, apreciind că este o contribuţie semnificativă la fondul de titluri în limba română al bibliotecii universitare şi şi-au exprimat interesul atât pentru programele desfăşurate de DPRRP — MAE, cât şi pentru oportunităţile de stagii de pregătire pentru cadrele didactice în România.