Tag: Vizitaţi România

  • Târgu Jiu

    Târgu Jiu

    Târgu
    Jiu,
    municipiul de reşedinţă al judeţului
    Gorj, este un reper al multor circuite turistice culturale deoarece aici se
    află operele în aer liber ale lui Constantin Brâncuşi
    (1876-1957), sculptorul român
    cu o mare influenţă
    asupra artei moderne.

    Operele monumentale ale lui Brâncuşi de la Târgu Jiu au fost realizate în
    memoria celor care au căzut
    în
    luptele pentru apărarea
    oraşului,
    în perioada primului război
    mondial. Brâncuşi,
    care se stabilise la Paris, a revenit în ţară în anul
    1937, la solicitarea Ligii Naţionale a Femeilor din Gorj şi, în
    interval de un an, a realizat mai multe lucrări în aer liber, amplasate pe un drum,
    numit astăzi Calea Eroilor. Pe acest drum, denumit
    şi Axa Brâncuşi, se află podul unde, la 14
    octombrie 1916, au fost lupte grele, populaţia oraşului reuşind să oprească trupele germane care
    încercau să avanseze spre sud.

    Lângă pod, pe malul Jiului, este Grădina Publică
    unde se află operele
    cioplite în piatră ale lui Brâncuşi. Chiar la intrare este Poarta Sărutului,
    o operă realizată din piatră poroasă, cu o înălţime de peste 5 metri. Pe cele
    două coloane poate fi văzut simbolul sărutului, două jumătăţi ale unui cerc, un
    simbol caracteristic sculptorului Constantin Brâncuşi.

    În continuare, mergând pe
    aleea din spatele Porţii
    Sărutului,
    spre malul Jiului, pot fi observate, de o parte şi de alta, 30 de scaune pătrate
    din piatră, în formă de
    clepsidră. La
    capătul aleii se află o altă
    operă brâncuşiană -
    Masa Tăcerii – înconjurată
    de douăsprezece
    scaune rotunde din piatră,
    tot în formă de
    clepsidră.


    La celălalt capăt al Axei Brâncuşi, la o distanţă de circa 1,2 km, se
    află Coloana Infinitului. Amplasată într-un parc, în jurul căruia sunt
    clădiri nu foarte înalte, opera brâncuşiană poate fi văzută de la mare
    distanţă. Coloana Infinitului are o înălţime de
    29 de metri şi este alcătuită din
    module din bronz, în
    formă de
    clepsidră, fixate
    pe un ax metalic. Odată cu lăsarea serii, Coloana este pusă în evidenţă de
    lumina reflectoarelor, la fel ca şi
    celelalte opere brâncuşiene de la Târgu Jiu. Atunci când a început să lucreze la operele în
    aer liber de la Târgu Jiu, Constantin Brâncuşi avea 61 de ani şi era un artist binecunoscut
    la nivel mondial. Operele lui Constantin Brâncuşi au fost inaugurate la 27
    octombrie 1938, în cadrul unei festivităţi în care a fost oficiat şi un Tedeum
    pentru pomenirea eroilor căzuţi în primul război mondial.


    Cu doi ani mai devreme, în piaţa istorică a oraşului Târgu Jiu fusese
    inaugurat un alt monument, al sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căzută în
    luptă în vara anului 1917, la Mărăşeşti, pe frontul din Moldova. Amplasat în
    faţa clădirii Prefecturii Gorj şi a Consiliului Judeţean, pe atunci clădirea
    Primăriei Târgu Jiu, Mausoleul-sarcofag Ecaterina Teodoroiu a fost realizat de
    sculptoriţa Miliţa Petraşcu, elevă a lui Constantin Brâncuşi. Mausoleul are
    peste doi metri înălţime, este realizat din travertin, iar pe cele patru laturi
    sunt reprezentate scene din viaţa şi activitatea militară a Ecaterinei
    Teodoroiu, născută la Târgu Jiu, motiv pentru care a fost supranumită eroina
    de la Jiu.


  • Piatra Neamţ

    Piatra Neamţ


    Astăzi vă invităm în nord-estul ţării, la Piatra Neamț, municipiul de reședință al județului Neamț. Situat pe valea Bistriței, municipiul Piatra-Neamț se află în centrul județului, mai exact la ieșirea râului Bistrița dintre munți.



    Orașul se bucură de câteva atuuri: climă temperat continentală cu veri scurte răcoroase, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari, precum şi un cadru natural avantajos. Teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamț a constituit o permanentă vatră de locuire. Astfel, aici pot fi vizitate: Muzeul de Istorie și arheologie, Muzeul de Artă neolitică Cucuteni, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Științe naturale, Muzeul Memorial Calistrat Hogaș, Curtea Domnească, toate valorificând artefacte-mărturie a locuirii îndelungate pe acest teritoriu.



    Unul dintre cele mai interesante obiective este Curtea Domnească. Situat în centrul orașului, în Piața Libertății, acest ansamblu arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica Sf. Ioan și Turnul Clopotniță își are începuturile, potrivit izvoarelor istorice, în perioada 1468-1475, fiind ctitorit de Ștefan cel Mare. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivnițele casei domnești (unde se află acum o expoziție muzeală) și porțiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală și elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă. Turnul, construit în 1499 din piatră brută și întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 m înălțime. Foișorul de pază a fost adăugat în epoca modernă.



    Alexa este o tânără din Bucureşti, care a fost recent la Piatra Neamţ şi s-a declarat impresionată: Pentru un tânăr, Piatra Neamţ mi se pare o destinaţie inedită, pentru că sunt foarte multe oportunităţi pentru fotografie şi socializare. Tânăra generaţie iubeşte să împărtăşească experienţele pe reţele de socializare. Piatra Neamţ oferă cadre spectaculoase, pentru a captura momente unice şi amintiri de neuitat, fie că este vorba de privelişti la înălţime, arhitectura istorică sau evenimente culturale.



    Piatra Neamţ este foarte ofertantă, ne-a mai spus Alexa: Este un oraş care oferă numeroase oportunităţi: eu şi cu soţul meu, fiind tineri, am fost la Lacul Roşu, destul de aproape de Piatra Neamţ, unde ne-am dat cu bob-ul de agrement. A fost extraordinar de distractiv! În zonă mai este unul şi la Topliţa, iar peisajul este superb. Să pleci de la Piatra Neamţ pe Cheile Bicazului este extraordinar! Iar în Piatra Neamţ am nimerit într-o zi uşor ploioasă. Dar nu ne-a afectat că ploua, fiincă e un oraş încărcat de istorie şi tradiţii! Acest oraş ne-a oferit oportunitatea de a explora case medievale, muzee, monumente istorice. E impresionant! Plus natura măiastră a zonei, munţii şi lacurile pitoreşti crează un cadru ideal pentru aventurile în aer liber, de la drumeţii şi ciclism, până la sporturi acvatice! Este un loc plin de surprize şi posibilităţi!



    Dacă adăugăm printre tentaţii şi bucătăria tipic moldovenească, plină de mâncăruri savuroase, avem ingradientele perfecte pentru un sejur de neuitat la Piatra Neamţ!






  • Mangalia

    Mangalia

    Situat la extremitatea sud-estică a României,
    pe malul Mării Negre, municipiul Mangalia reprezintă o importantă destinaţie de
    vacanţă, pentru că, din punct de vedere administrativ, municipiul Mangalia
    cuprinde şi staţiunile estivale din partea sudică a litoralului românesc: Olimp,
    Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus şi Saturn.
    Cu o populaţie de peste 35 de mii de locuitori, Mangalia este al doilea
    oraş ca mărime de pe litoralul românesc al Mării Negre după Constanţa.


    Mangalia are o istorie de peste 2.500 de
    ani, fiind întemeiată de coloniştii greci în secolul 5 î.H. sub numele de
    Callatis. În scurt timp, cetatea Callatis a devenit un important centru meşteşugăresc
    şi comercial, precum şi un centru cultural. Urme ale cetăţii antice au fost
    conservate în cadrul unui sit arheologic, descoperit cu ocazia construirii unei
    clădiri situate pe faleză, clădire destinată unui centru de afaceri şi unui
    hotel. În Evul mediu, cetatea Callatis s-a transformat într-un orăşel turcesc
    cunoscut sub numele de Pangalia, iar sub numele de Mangalia apare pentru prima
    dată în documentele secolului al 16-lea. De aceea nu trebuie să surprindă structura
    etnică a populaţiei oraşului, 80% de naţionalitate română, restul fiind, în
    mare parte, turci şi tătari. În perioada dintre cele două războaie mondiale, la
    Mangalia veneau figuri distinse ale politicii româneşti, artişti, afacerişti şi
    oameni cu averi impresionante.


    Andreea Radu, directoare la un important
    touroperator din România, ne oferă argumente pentru a vizita Mangalia de astăzi.

    Chiar dacă la prima vedere pare că este un oraş de la malul Mării
    Negre, oferă foarte multe atracții turiștilor noștri. În Mangalia, pe lângă plaja extraordinară unde găsim lebedele care ne
    încântă și vizual, avem și herghelia, avem cetatea Callatis, avem foarte multe
    obiective turistice, portul turistic din Mangalia, în care avem multe terase la
    care putem servi o cafea delicioasă admirând marea, plaja. Avem hotelurile cu
    bază de tratament. Mangalia este o stațiune și balneară care oferă servicii de
    calitate turiștilor și cu rezultate în urma tratamentelor.



    În perioada sezonului estival, dar şi în
    extrasezon, Mangalia oferă o combinaţie excepţională de vacanţă şi de tratament
    balnear, prin valorificarea factorilor caracteristici marini, a izvoarelor de
    apă mezotermală sulfuroasă şi a nămolului de turbă. Tratamentele balneare nu
    reprezintă însă singurul atu turistic al oraşului Mangaliei şi imprejuirimilor
    sale.

    Andreea Radu: În Mangalia, dar și în zonă oferim multe
    atracții și multe activități care includ mișcare. Mă gândesc la parcul de aventură de la Neptun, care
    este aproape de Mangalia. Mă mai gândesc și la pădurile din jurul Mangaliei
    unde putem face drumeție, putem admira fauna și flora din zonă, dar și la
    pescăriile care sunt în jurul orașului Mangalia.



    Pe lista obiectivelor turistice din Mangalia
    putem adăuga Muzeul de arheologie Callatis, în care sunt expuse artefacte descoperite
    în zonă, precum şi moscheea Esmahan Sultan, monument de arhitectură maură din
    secolul 16.


  • Maramureșul istoric, Săpânța

    Maramureșul istoric, Săpânța

    Ajungem
    azi în nordul României, în Săpânța, o localitate din Maramureș, inclusă în
    aproape toate circuitele turistice. Pe lângă cel mai cunoscut cimitir din lume,
    Cimitirul Vesel, aici veți vedea cea mai înaltă biserică din lemn, un parc
    dendrologic cu arbori seculari, un complex de vâltori, iar pentru amatorii de drumeții
    un traseu ce poate fi parcurs doar la pas sau cu bicicleta.

    Grigore Luțai,
    preotul paroh al Parohiei ortodoxe românești Săpânța, spune că Maramureșul e
    frumos, mai ales aici, în zona sa istorică, pe malul Tisei, la Săpânța.

    Primul obiectiv turistic ar fi Cimitirul Vesel. După aceea, la nici un km,
    se află Mănăstirea Săpânța Peri, o lucrare de proporții, care se ridică la 75
    de metri înălțime și este structurată pe trei nivele. Acest monument
    impresionant este situat într-un parc dendrologic care se întinde pe 21 de
    hectare și care cuprinde peste 30 de arbori și arbuști, unii vechi de peste 300
    de ani. E o lucrare extraordinară, realizată de meșterii maramureșeni de la
    Bârsana.



    Fără opera renumitului sculptor, pictor și poet popular Stan
    Ioan Pătrașcu, poate că Săpânța ar fi rămas ca oricare alt sat din România,
    continuă Grigore Luțai, preotul paroh al Parohiei ortodoxe românești Săpânța.

    Eu slujesc aici din anii 90, din februarie. Rămân impresionat câți turiști
    au venit de-a lungul timpului aici, de pe toate continentele. Cimitirul Vesel a
    fost creat în perioada 1931-1935 de Stan Ioan Pătrașcu. Crucile erau realizate
    înainte fără epitaf, fără chipul celui plecat spre veșnicie, însă enoriașii au
    cerut să apară chipul celui plecat. El era un om cu mult har, absolvent a patru
    clase primare și a început să descrie la persoana întâi viața celui plecat spre
    veșnicie. Dacă în toate cimitirele din lume se aduc elogii celor plecați, la
    Săpânța, la foarte multe cruci din cele 1500 din Cimitirul Vesel, se redă viața
    așa cum a fost trăită pe pământ. Săpânța este una dintre frumoasele localități
    din vechiul Maramureș, cu o suprafață mare, cu o întindere de aproape 40 de
    hectare. Zona se învecinează cu toată
    Valea Marei, cu Țara Oașului, având mii de hectare de păduri și de izvoare. Ne
    bucurăm că suntem vizitați de către turiști în toate anotimpurile.



    Foarte aproape de Cimitirul Vesel, veți găsi un adevărat
    complex de vâltori. Sunt, de fapt, instalații din lemn, asemenea unor cuve
    conice, alimentate de un fir de apă deviat din vale. Apa ajunsă în vâltoare
    formează un vârtej asemănător celui din mașina de spălat, care antrenează și țesăturile
    în mișcarea ei.


    Pentru
    amatorii de vacanțe active ajunși în Săpânța, există și o ofertă de drumeție. Mlaștina
    Poiana Brazilor este o rezervație botanică protejată, de interes național. Aria
    naturală se află în Munții Igniș și reprezintă o zonă de mlaștini care
    adăpostește o mare varietate de plante, precum și suprafețe acoperite cu vegetație
    lemnoasă și pajiști. Mlaștina Poiana Brazilor este unul din obiectivele
    turistice incluse în Drumul Maramureșului, un traseu de 700 km de natură și
    cultură, care poate fi parcurs la pas sau cu bicicleta.


    În speranța că v-am
    convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum
    bun și vreme frumoasă!




  • De la Rânca, pe Transalpina

    De la Rânca, pe Transalpina

    În zona montană a județului Gorj se află una
    dintre cele mai noi stațiuni din România – Rânca, căutată în perioada iernii
    deoarece ninsorile sunt abundente și, datorită altitudinii de 1.600 de metri,
    stratul de zăpadă se menține mai mult. Pentru a ajunge la Rânca trebuie luat ca
    reper orașul Novaci. De aici, drumul spre crestele munților Parâng și Căpățânii
    continuă în curbe largi sau mai strânse pe o distanță de 18 km până în
    stațiunea Rânca, iar de aici mai este o distanţă scurtă până la Pasul Urdele,
    aflat la o altitudine de 2145 de metri. De aceea, Transalpina este şoseaua
    situată la cea mai mare altitudine din România.


    La Rânca l-am întâlnit pe dl. Nicu Mitroi, investitor în
    turism și în dezvoltarea domeniului schiabil, care ne-a prezentat o scurtă
    istorie a celui mai înalt drum din România:

    Drumul
    Transalpina a fost construit înainte de Primul Război Mondial, modernizat de
    fapt. Era potecă de transfumanță încă de mii de ani și chiar de pe timpul
    romanilor a fost o potecă de transhumanță, care lega partea de Novaci de drumul
    roman Brezoi Șurianu, iar înainte de primul război Mondial, a fost amenajat de
    armata română. Drumul a fost modernizat
    pe timpul Regelui Carol al II-lea, când era prim-ministru gorjeanul nostru
    Gheorghe Tătărescu. La inaugurare, a participat regele. A venit de la Sibiu până la Novaci. La
    Novaci, la ieșirea din oraș spre Rânca este un
    monument, acolo s-a inaugurat drumul.


    După inaugurarea din 1939, Transalpinei i s-a spus Drumul
    Regelui sau Drumul Regal. Spre deosebire de aglomerările urbane unde, în
    această vară, au fost înregistrate temperaturi de 37 … 40 de grade Celsius,
    la Rânca, în cursul nopților de vară, sunt temperaturi sub 15 grade Celsius. În
    perioada verii, stațiunea Rânca poate fi punctul de plecare în drumeții și
    poate oferi destule variante pentru o
    vacanță activă după cum am aflat de la dl. Nicu Mitroi:

    În
    stațiune avem 3 parcuri de aventură, unul aici în zona centrală, acoperit, unul
    la intrare în stațiune și unul care l-am făcut mai recent anul ăsta înspre
    Vârful Păpușa. În afară de parcurile de aventură avem și un tubbing de vară
    (anvelope care alunecă pe o suprafață de plastic – n.r.) și urmează probabil o sanie de
    vară, că nu stăm pe loc. Vrem să aducem ceva nou din Europa, ca turiștii să găsească și la noi multe
    atracții de vară. Dar pe lângă aceste parcuri de distracție pentru copii și
    tineret, avem foarte multe trasee turistice. Să nu uităm de lacul glaciar Gâlcescu, care se poate vedea, este
    la 4-5 ore de mers de la Rânca. După aceea este creasta munților Parâng, la
    2518 metri spre Petroșani, după care este creasta Munților Căpățânii spre
    Vânturarița, spre Vâlcea și nu numai. Dincolo este zona spre Păltiniș, zona
    Cibin, Cindrel(în județul Sibiu). În partea stângă este
    zona Șurianu, care este splendidă cu cetățile dacice, iar ca și lacuri
    amenajate care se pot vizita sunt vestitele lacuri Lacul Vidra, la Complexul
    Hidroenergetic și complexul Oașa – Tău dinspre Sebeș și Alba Iulia.


    Dominat de vârful Păpușa (2136 de metri), Transalpina este
    unul dintre puţinele drumuri din România pe care, dacă îl parcurgeți, puteţi
    ajunge până la nori şi chiar deasupra lor. Transalpina face legătura dintre
    Transilvania şi judeţul Gorj, aflat în partea sudică a Carpaţilor Meridionali.

  • Bihorul turistic

    Bihorul turistic

    Dacă Oradea, orașul plin de clădiri de patrimoniu, îi atrage pe
    iubitorii de istorie și de arhitectură urbană, stațiunea balneoclimaterică
    Băile Felix este una dintre cele mai cunoscute pentru apele și tratamentele
    curative. Pe de altă parte, zona montană
    oferă condiții optime pentru trasee de drumeție acum, vara, și pentru schi,
    iarna.


    Mai mult decât
    atât, recent, șase trasee turistice montane din comuna Vadu Crişului au fost
    omologate de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului. Astfel, Vadu Crișului
    devine prima comună din județ care își asumă responsabilitatea pentru
    amenajarea și întreținerea traseelor turistice montane existente. Toate cele șase
    trasee noi omologate au ca punct de plecare Cabana Peștera, au grade diferite
    de dificultate și o durată de parcurgere cuprinsă între trei ore și jumătate și
    patru ore și jumătate. Zona montană este, de altfel, punctul de atracție al
    turiștilor, spune Adrian Dubere, de la Centrul de Informare și Promovare
    Turistică.

    Spre zona montană avem de vizitat cinci peșteri, pentru
    care nu avem nevoie de echipament de specialitate: Peștera Urșilor, Peștera cu
    cristale Farcu, Meziad, Unguru Mare și Peștera Vadu Crișului. Există ghizi ale
    căror date de contact le putem oferi turiștilor. Celor care nu se simt bine în
    peșteri le facem o invitație în zona carstică Padiș, unde pot admira sălbăticia
    naturii, Pădurea Craiului, care face parte din Parcul Natural Apuseni și care
    este o rezervație. Există trasee de nivel mediu, ușor și chiar greu pe care se
    pot străbate munții Apuseni. Pentru cei pasionați, avem și zone de cicloturism.
    De asemenea, există și un sat de vacanță renumit, Vârtop. După câteva zile
    petrecute în Oradea și în stațiunile din apropierea orașului se pot petrece
    două, trei zile în natură, la munte, în județul nostru. Aici se poate degusta
    mâncarea tradițională. În partea de nord, se poate vizita zona viticolă. Ca
    fapt divers, avem o localitate cu 1000 de pivnițe. Aici se fac degustări de
    vin.


    Toate informațiile
    despre trasee noi, evenimente și obiective le găsiți adunate într-un singur
    loc, continuă Adrian Dubere.

    Odată ajuns în Centrul nostru de
    Informare și de Promovare Turistică, vizitatorul primește ghiduri turistice
    despre Oradea și despre toate destinațiile din județ, însă avem și un ghid
    specific despre peșteri, despre Pădurea Craiului din Munții Apuseni, zona Padiș
    și Vârtop. Avem un ghid general al județului Bihor. Am creat ghiduri generale
    și ghiduri specifice unei destinații turistice. Acestea sunt în 12 limbi,
    printre care ebraică, italiană, franceză, engleză, poloneză, germană. Un grup
    de polonezi, la finalul vizitei, după recomandările noastre și după ce și-au
    făcut poze cu un totem care reprezintă o casă tradițională țărănească din
    județ, au fost plăcut surprinși când le-am oferit și un ghid de turism în limba
    poloneză. E o satisfacție și pentru noi și pentru turist când îi oferim un ghid
    în limba pe care o vorbește, fiindcă altfel înțelege informația.


    În județul Bihor există 54 de trasee turistice amenajate,
    care însumează peste 700 de kilometri. Până data viitoare, când vă așteptăm cu
    o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!


  • Domeniul “Ion Ghica” din Răcari

    Domeniul “Ion Ghica” din Răcari


    Astăzi vă invităm în judeţul Dâmboviţa, pentru a ne familiariza cu domeniul Ion Ghica, din cartierul Ghergani, oraşul Răcani. Un periplu în istorie şi într-un univers artistic special.



    “Toată lumea dorește să vadă Gherganii”, scria Ion Ghica către soţia sa, Alexandrina, într-o scrisoare de la 1867. Şi aşa şi era. Unele legende vorbesc despre faptul că la Ghergani a fost plănuită Unirea Principatelor Române. În timp ce altele menționează apariția haiducilor Iancu Jianu și Ioniță Tunsul la Ghergani, în primii ani ai secolului al XIX-lea.



    Domeniul de la Ghergani se află la o distanță de 40 de kilometri de București, în centrul orașului Răcari, pe drumul spre Târgoviște, având un potențial turistic deosebit. Conacul, reconstruit în două etape între 1869-1888, după schițele și viziunea lui Ion Ghica de arhitecții Dimitrie Berindey (1831-1884) și apoi de George Mandrea (1855-1916), se înscria ca și alte reședințe boierești din epocă, în categoria maisons de plaisance. Avea însă nota lui particulară, conferită de profilul intelectual și artistic al cuplului Alexandrina și Ion Ghica. Cutremurul din noiembrie 1940 a afectat puternic clădirea prin prăbușirea etajului ce nu a mai fost reconstruit. În perioada comunistă în fostul conac a funcționat un spital, fără ca valoarea memorialistică și istorică a edificiului și a locului să fi preocupat forurile decizionale, în ciuda clasării ansamblului ca monument memorial în anul 1955.



    Urmașii lui Ion Ghica, actualii proprietari, doresc recrearea atmosferei, în respectul monumentului istoric și al spiritului locului. Astfel, Grădina Domeniului Ghica se deschide cu generozitate artiștilor, oferind, pentru al doilea an consecutiv, atmosfera, lumina și arborii seculari ca scenă pentru spectacolul obiectului realizat de creatorul de artă. Expoziţia “Stand by Nature/ Stand by Peace/ Stand by Culture” este găzduită aici timp de o lună şi este realizată sub patronajul Ministerului Culturii din Franța, care, pentru al nouăsprezecelea an consecutiv, patronează evenimentele Rendez-vous aux jardins, organizate în 2.200 de grădini din Franța, iar pentru al patrulea an în peste 500 de grădini din alte douăzeci de țări europene participante, printre care şi România.



    Mara Malinovski, studentă masterandă, anul I la Universitatea de Arte București, prezentă cu o lucrare în cadrul expoziţiei, a fost în weekend pentru prima dată aici şi ne-a relatat impresiile ei:


    “Din punctul meu de vedere e un eveniment extraordinar! Am primit invitația de la profesorul universitar Sergiu Chihaia. A fost unul dintre co-organizatori, alături de Anca Boeriu. Acest eveniment a fost organizat de Asociația Domeniul Ion Ghica de la Ghergani, în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici din România și Universitatea Națională de Artă din București. Acestea au organizat în 3, 4 și 5 iunie o expoziție de artă contemporană românească cu titlul “Stand by Nature/ Stand by Peace/ Stand by Culture”, în cadrul unui proiect european “RENDEZ-VOUS AUX JARDINS 2022”.



    Dincolo de expoziţia în sine care merită văzută şi rămâne o vreme la Răcari, domeniul însuşi e fermecător.



    Revine Mara Malinovski: “Merită văzut! Asta vă spun sincer în primul rând pentru locul extraordinar pentru grădina aceea superbă. În primul rând varietatea pomilor, a florilor. Biserica este monument istoric, merită cu siguranță văzut! Conacul este în renovare, dar în momentul de față găzduiește această expoziție unde putem găsi de la studenți până la profesori sau artiști consacrați. Este al 2-lea an consecutiv în care se face acest eveniment. Am avut lucrarea “Uman în urban”, o instalație artistică care vorbește în principiu despre problemele oamenilor străzii și a fost alături de foarte multe lucrări impresionante de la scuptură, grafică, pictură. Avem absolut toate formele de artă.”





  • Destinaţia eco-turistică Pădurea Craiului

    Destinaţia eco-turistică Pădurea Craiului

    Vă invităm astăzi în nord-vestul ţării,
    într-o fabuloasă zonă eco-turistică: Pădurea Craiului, din judeţul Bihor. Pădurea
    Craiului este situată în nord-vestul Munților Apuseni, nu departe de Oradea sau
    Cluj-Napoca, fiind o zonă muntoasă mai joasă și în mare parte împădurită. În această
    zonă aventura începe în subteran, dar nici peisajele pitorești nu sunt de
    ignorat, aşa cum memorabile sunt şi câteva lăcaşuri de cult.



    Pădurea Craiului este singura zonă din
    ţară cu o rețea de peșteri speoturistice. Aici se găsesc de la peșteri extrem
    de accesibile, de puțin peste 300 de metri lungime și plate, până la peșteri de
    zeci de kilometri lungime, cu galerii verticale și cu săli de 100 de metri
    înălțime. Dintre peşterile care merită să fie vizitate amintim Peștera cu
    cristale din Mina Farcu, Peștera Meziad. Peștera cu cristale din Mina Farcu este
    singura peșteră amenajată din țară unde pot fi văzute cristale de calcit.
    Peștera cu cristale din Mina Farcu este compusă dintr-o fostă galerie de mină
    și o geodă, adică o cavitate complet închisă față de exterior, un loc propice
    în care s-au dezvoltat aceste cristale. După explorarea lumii subterane, merită
    să porniţi pe poteca tematică ce pornește de la peșteră și ajunge până la
    punctul de belvedere superb de la Stanu Cârnului, deasupra Cheilor Lazurilor. Pe
    lângă peșteră trec mai multe trasee de drumeție și trasee de cicloturism, așa
    că vizitarea peșterii poate fi mai degrabă o oportunitate pentru puțină mișcare
    în natură.


    Peștera Meziad este un spectacol al lumii
    subterane, cu galerii și săli impresionante, unele cu lățimi de 20-30 de metri
    și înălțimi de 15-20 de metri. Încă de la intrare impresionează portalul
    spectaculos, pentru ca mai apoi să se adauge o mulţime de formaţiuni: stalagmite
    şi stalactite de mari dimensiuni. Traseul parcurge cele două niveluri ale
    peșterii, iar punctul culminant este reprezentat de Podul Natural.


    Călătorul interesat de tradiţii se poate
    opri în localitatea Vadu Crișului, unde se găseşte singurul centru de ceramică
    albă din România. Tradiția confecționării vaselor de lut alb, cunoscut și sub
    numele de caolin, se mai păstrează încă în câteva gospodării din această localitate,
    care pot fi vizitate. Şi tot de tradiţie, dar de această dată bisericească se
    leagă şi descoperirea bisericilor de lemn adăpostite de Pădurea Craiului, cum este cazul bisericilor
    din satele Beznea şi Valea Crişului. Biserica din Beznea este cea mai mare
    biserică de lemn din această parte a judeţului iar cea din Valea Crişului
    surprinde prin frumuseţea sculpturii ornamentale şi a picturii sale interioare.


    Despre biserica din Beznea, lăcaş de 300
    de ani, despre care ne-a vorbit preotul Ioan Cobuţ:

    Biserica e datată din
    an 1723, are 300 de ani anul viitor. Înaintea acestei biserici a mai existat o
    biserică, o biserică care avea tălpi de lemn pe care locuitorii o trăgeau după
    ei cu calul, în funcție de necesități, de vicisitunile vremii, probabil. Şi la
    un moment dat s-au hotărât ca aici să rămână și atunci au construit această
    biserică. În anul 1864 s-a construit și pronaosul, deci s-a mai adăugat. Pentru
    că populația a crescut ca și număr, biserica s-a dovedit neîncăpătoare și
    atunci au mărit biserica. Se spune din bătrâni, cum a rămas așa în tradiția
    locului, că și în biserica aceea veche despre care am amintit și în biserica
    aceasta preoții erau îmbrăcați cu straie albe și cu sumane de lână, așa
    slujeau. Comunitatea este foarte legată de de biserică. De asemenea, trebuie
    spus că este cea mai mare biserică de lemn care s-a păstrat din județul Bihor
    și în mare parte se păstrează destul de bine. Biserica, inițial, a fost pictată
    dar nu s-a păstrat. La un moment dat a plouat în biserică până s-a reparat
    acoperișul. Toate în urmă cu mai mulți ani, oamenii n-au știut, n-au
    conștientizat ce comoară au în mijlocul comunității lor.


    Dacă adăugăm în oferta turistică şi o tură
    de rafting uşor pe Crişul Repede, vă daţi seama că zona oferă toate
    posibilităţile pentru a petrece timpul liber într-o manieră plăcută oricui.




  • Tur turistic virtual Timiş

    Tur turistic virtual Timiş


    Astăzi vă invităm să descoperim, pentru început, virtual, judeţul Timiș. Un județ așezat în partea de vest a României, în (provincia istorică) Banat, municipiul de reşedinţă fiind Timișoara. Timiş este cel mai vestic județ al țării.


    Pornim în această descoperire, pentru că la sfârşitul anului trecut, Consiliul Judeţean Timiş a lansat un tur turistic virtual interactiv, prin care prezintă lumii principalele destinaţii ale judeţului, în care sunt incluse monumente, conace, castele, muzee, case memoriale sau cascade, lacuri şi alte comori ale naturii. Iniţiativa este menită să stimuleze turismul, prin atragerea de vizitatori din ţară sau de peste graniţă.



    Ruxandra Adam, coordonatorul compartimentului pentru dezvoltarea turismului din cadrul CJ Timiş ne-a spus mai multe despre traseele turistice virtuale prezentate:


    “Ele, dacă deschideţi turul, sunt împărţite pe diferite categorii, şi chiar şi pe hartă este o împărţire geografică, astfel încât să fie cât mai uşor şi cât mai la îndemâna utilizatorului. Am încercat să facem un inventar complet al resurselor turistice din judeţ, iar ulterior le-am identificat pe cele mai importante, pe care le-am şi ales pentru a fi incluse în acest tur virtual. Vedem de la monumente, conace, castele, muzee, cae memoriale, cascade, lacuri şi tot felul de alte comori ale naturii, pe care le prezentăm într-o manieră cât mai realistă şi, în aceeaşi măsură, profesionistă, oricărui potenţial vizitator. Turul e disponibil şi în engleză şi în germană, noi ne adresăm atât turiştilor din ţară, cât şi celor din străinătate.”



    Am invitat-o pe Ruxandra Adam să ne tenteze cu obiective prezentate în acest tur:


    “Pentru început, poate că niciodată nu am luat în calcul Jimbolia, ca o destinaţie turistică. Dar dacă ne uităm pe acest tur şi vedem că are nu mai puţin de trei muzee şi case memoriale, cu siguranţă aceasta devine o posibilă destinaţie pentru o zi sau pentru un weekend petrecut în zona de deal a judeţului. Dacă intrăm pe categoria de cadru natural, la fel, o să vedem că Timişul este de fapt foarte ofertant din punct de vedere turistic. Scopul acestui tur este de fapt acesta: să încercăm să intensificăm promovarea judeţului din punct de vedere turistic, pentru că drept destinaţie experenţială avem foarte multe de arătat.”



    Am întrebat-o pe Ruxandra Adam, coordonatorul compartimentului pentru dezvoltarea turismului din cadrul CJ Timiş, cât timp putem să ne “plimbăm” online prin judeţ acum:


    “Dacă începem să intrăm prin toate obiectivele, să le observăm, cu siguranţă o oră-două avem ce vedea. Este un produs făcut foarte profesionist, calitatea fotografiilor şi a filmărilor te face să te concentrezi şi să pătrunzi în locurile pe care ţi le prezintă, este şi foarte intuitiv şi uşor de folosit. Pe viitor, turul se va dezvolta, vor fi adăugate şi principalele obiective din oraşul Timişoara şi sunt destul de sigură că şi principalele instituţii de cultură, cum sunt muzeele, vor face propriile lor tururi virtuale, care ne vor permite să le vizităm şi în mediul online, iar acestea, la rândul lor, vor fi integrate în acest tur virtual. Totodată capitolul HORECA ce apare acum pe tur se va dezvolta şi va fi completat cu imagini şi filmări, astfel încât să poţi programa un sejur complet, care să împlice atât vizitarea unor obiective, cât şi stabilirea locului unde vei mânca sau unde te vei caza peste noapte, dacă vrei să mergi mai departe în judeţ.”



    O aplicaţie cu atât mai utilă cu cât, nu trebuie uitat, Timişoara se pregăteşte pentru anul 2023, an în care va fi Capitală culturală europeană, un titlu pe care l-ar fi avut încă din 2021, dacă nu apăreau restricţiile de călătorie impuse de pandemie.






  • Parcul Natural Bucegi

    Parcul Natural Bucegi

    Se spune despre
    masivul Bucegi că este centrul activității turistice montane din România. Cu o
    suprafață de 300 de kilometri pătrați, acest masiv se întinde pe aria a trei
    județe. Frumusețile naturii, potecile cu marcaje clare, accesibile tuturor,
    traseele de escaladă, pârtiile de schi prezente în lanțul de stațiuni din
    acești munți construiesc o ofertă de vacanță greu de refuzat. Pe întreg masivul
    Bucegi se suprapune Parcul Natural Bucegi.

    Ghidul nostru de azi e Alexandru
    Colțoiu, directorul parcului: Parcul se întinde pe suprafața județelor
    Dâmbovița, Prahova și Brașov. Cea mai mare suprafață este în județul Dâmbovița,
    aproximativ 16.000 de hectare. Celelalte
    16.000 de hectare sunt împărțite aproape egal între județele Prahova și
    Brașov. Suntem în centrul țării și suntem cea mai vizitată arie montană
    protejată din România. Avem simbolurile munților Bucegi, monumentele naturale
    Babele și Sfinxul. Pe lângă aceste monumente naturale avem și Monumentul
    Eroilor, un alt obiectiv foarte vizitat. Acesta a fost reabilitat în anii
    anteriori cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale. Acum se află într-o
    stare foarte bună pentru a fi vizitat de turiștii munților Bucegi. Sfinxul este
    un simbol al Munților Bucegi și se regăsește pe cărți poștale, dar și pe sigla
    Parcului Natural Bucegi. Monumentul Eroilor, nu este natural, dar este și el un
    simbol. A fost construit în perioada 1926-1928, în memoria eroilor căzuți în
    Primul Război Mondial. A fost reabilitat de mai multe ori, ultima oară între
    2018 și 2021, fiind acum într-o stare foarte bună.



    Pe teritoriul
    parcului există peste 40 de monumente ale naturii, dar și specii protejate de
    faună. Printre acestea, capra neagră, care e emblema Bucegilor, ursul, cerbul
    și cocoșul de munte. În privința florei, se remarcă floarea de colț, care este foarte cunoscută și
    este deosebit de frumoasă. Dar flora se poate admira cel mai bine urmând
    traseele omologate.

    Alexandru Colțoiu, directorul Parcului Natural Bucegi: Avem 55 de trasee turistice care unesc comunitățile locale de locurile
    de interes. Avem șapte trasee tematice care conțin locuri de odihnă și panouri
    de informare care prezintă patrimoniul natural al Munților Bucegi. Avem peste
    250 de trasee omologate de alpinism. Există o infrastructură de vizitare pusă
    de administrația parcului la dispoziția vizitatorilor: un centru de vizitare în
    orașul Bușteni, în apropierea telecabinei Bușteni-Babele, un punct de informare
    în zona Peștera. De asemenea, există un punct de informare și în cadrul
    Muzeului Orașului Sinaia. Totodată, sediul administrației Parcului Natural
    Bucegi, din județul Dâmbovița, din comuna Moroeni, are și scop de punct de
    informare. Centrul de informare are două obiective. Primul este de a informa
    publicul larg, iar al doilea este de a educa, întrucât există o sală de clasă
    unde sunt organizate lecții împreună cu unitățile de învățământ partenere din
    comunitățile limitrofe ariei protejate și nu numai.



    Alexandru
    Colțoiu, directorul Parcului Natural Bucegi, spune că există mereu strategii de
    dezvoltare a zonei.

    Există diferite planuri de realizare de trasee tematice. Noi
    intrăm în contact cu turiști români și străini în fiecare weekend, fiindcă
    rangerii parcului sunt în fiecare zi pe teren. Avem un feedback interesant și
    din ce în ce mai bun din partea vizitatorilor. Parcul Natural Bucegi dispune de
    o infrastructură de schi foarte dezvoltată, în special în orașul Sinaia, dar și
    în Bușteni și în zona Bran. Vreau să invit ascultătorii să ne viziteze.


    Invitația a fost lansată. Până data viitoare, când vă
    așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și vreme frumoasă!


  • Inedit în Bucovina,  Muzeul Ouălor „Lucia Condrea”

    Inedit în Bucovina, Muzeul Ouălor „Lucia Condrea”

    Ajungem azi în Bucovina și ne oprim
    în comuna Moldovița, o vatră folclorică străveche din ținutul huțulilor. Aici,
    puteți intra într-un muzeu unicat în lume, al oului încondeiat, unde o veți
    întâlni pe Lucia Condrea. Povestea de viață a Luciei acumulează reușite pe plan
    internațional prin participări la peste 140 de expoziții cu ouă decorate, în 11
    țări din vestul Europei, alături de cei mai
    valoroși artiști, încă din 1993. Totul s-a concretizat în realizarea
    unui muzeu care să minunatele obiecte de artizanat, dar și tehnicile de lucru,
    spune Lucia Condrea.

    Este
    singurul muzeu de autor din lume cu exponate originale. Până înainte de 1989,
    aceste ouă se fierbeau, se decorau de către huțuli, după care se ciocneau și se
    mâncau. Cele care au rezistat și se pot vedea într-una dintre secțiunile
    muzeului sunt tocmai ouăle vechi, adunate din generație în generație. Nimeni nu
    s-ar fi gândit că aceste ouă pot fi decorate cu tot meșteșugul românilor. Am
    reușit, iar din acest motiv am participat din 1993, la peste 140 de expoziții.
    Am dat viață oului, care a devenit un obiect de artă. Mulți nu s-ar fi putut
    gândi că ștergarul, covorul, broderiile pot fi așternute într-un mod deosebit
    pe firava coajă de ou. În decursul vieții am făcut peste 30.000 de lucrări, în
    aproape 40 de ani, iar jumătate din ele se află în muzeul nostru.


    De când a fost
    inaugurat, Muzeului Ouălor Lucia Condrea de la Moldovița a atras un număr
    impresionant de turiști din țară și de pe toate meridianele globului, din
    aproximativ 80 de țări. Însă recunoașterea a venit nu numai din partea
    turiștilor.

    Lucia Condrea: Lucrările
    sunt unicat și numai așa am putut primi premii și trofee. De exemplu, la Paris.
    Acolo, concurența e foarte mare și trebuie să vii cu ceva original. Eu respect
    folclorul, de unde a pornit tehnica tradițională, dar, între timp, în decursul
    anilor, am creat 14 modalități de lucru, care sunt publicate la OSIM București,
    sub denumirea de Arta Codrea. Acestea ar fi diversificarea cromatică, ceara
    în relief, dantelăriile, lucrările abstracte sau moderne, cusături huțule și
    românești, cubismul în 3D. Credința și perseverența cred că stau la baza
    reușitei mele în decorarea oului. Arta Condrea este o artă universală, e
    libertatea de exprimare, un concept nou, un sistem propriu de gândire, folosind
    tocmai simbolurile religioase, din vechime. Astfel, muzeul nostru a primit
    prima stea Michelin, de care suntem foarte onorați, întrucât doar 13 muzee din
    România au mai primit această
    recunoaștere.



    Un spațiu de
    aproximativ 500 de mp și aproximativ 11.000 de exponate. Însă cum e structurat
    muzeul?

    Lucia Condrea: Muzeul
    are 106 vitrine. Sunt nouă saloane mari, impresionante. Fiecare vitrină are o
    descriere în română și engleză. Mai întâi, turiștii, timp de două minute,
    vizionează un clip, după care intră în galerii. Muzeul e structurat pe trei
    secțiuni. Sunt expuse lucrările mele, dar, pe lângă acestea, în două secțiuni
    se pot vedea lucrările internaționale. Au fost cândva 56 de țări, mai sunt 43
    de țări în care se decorează oul. Avem două enciclopedii de care aparținem:
    Luxemburg și o enciclopedie coreeană. Acolo sunt menționate toate țările care
    decorează ouă.



    Iată așadar o destinație pentru fiecare zi a anului. După
    o vizită la renumitele mănăstiri ale Bucovinei, Lucia Condrea vă așteaptă și în
    acest muzeu inedit, cu povești frumoase despre fiecare exponat din expoziția
    sa.


  • Muzeul etnografic Zăhăreşti, judeţul Suceava

    Muzeul etnografic Zăhăreşti, judeţul Suceava

    Este un sat atestat documentar la 30 iunie
    1429, într-un hrisov al domnitorului Moldovei, Alexandru cel Bun (1400-1432). În anul 1542, postelnicul Nicoară Hârovici (Hâra)
    a ctitorit în satul Zăhărești o biserică cu hramul Sfântului Mare Mucenic
    Dimitrie. O lungă perioadă de timp nu s-au știut date legate de construirea
    bisericii. Prezența în biserică a pietrei de mormânt a Marenei, mama
    pârcălabului Nicolară Hâra, care a fost așezată de ctitor în 1542, a dus la
    concluzia că biserica era în construcție în acel an, nefiind probabil
    finalizată. În timpul săpăturilor arheologice începute în septembrie 2005, s-a
    găsit pisania îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos, în
    care este notat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de
    către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae.
    În decursul timpului, edificiul a suferit modificări majore și i s-a adăugat o
    turlă. Hramul bisericii a fost schimbat, astăzi fiind Sf. Dumitru. Inițial,
    biserica a fost acoperită cu şindrilă de lemn. În anul 1897 a fost montat un
    acoperiș nou confecționat din tablă. În curtea bisericii se află o clopotniță
    de tip zvoniță, formată dintr-un perete din stâlpi între care atârnă clopotele.
    Ea a fost construită în secolul al XVIII-lea. Cele trei clopote datează din
    anii 1897, 1911 și 1948. Clopotnițele de tip zvoniță apar destul de rar în
    arhitectura românească, fiind întâlnite numai la bisericile din nordul
    Moldovei.



    Tot aici
    poate fi vizitat un muzeu sătesc, Muzeul etnografic Zăhăreşti, cunoscul şi sub
    numele de muzeul El Greco Zăhăreşti, creatorul său fiind Alexandru Grecu, un om
    cunoscut pentru ferma ecologică de cătină, pentru erudiţie, dar şi pentru
    colecţia acestui muzeu. Muzeul a
    fost deschis în 2002, dar nu prea este cunsocut şi vizitat din cauza unei
    deficitare infrastructurii rutiere.

    Alexandru Grecu ne-a povestit: Eu sunt colecţionar, de după Revoluţie (n.r. 1989) şi am lucrat ca
    zugrav, la casele oamenilor. Şi erau unii oameni care nu aveau bani şi îmi
    dădeau obiecte vechi. Când s-au strâns foarte multe şi nu mai aveam unde să le
    depozitez, am făcut o clădire de lemn, cu două etaje, cu grad, stil rustic şi
    acolo am adus aproape 3000 de piese. Acum e o casă mare, cu opt camere, patru
    sus, patru jos, iar etajul de sus o să îl fac mai mult pentru pictură, ca să
    fie mai protejate. Am peste 50 de colecţii, dintre care una este cea mai mare
    din Europa, Juguri de animale, tip bucovinean. Am vreo 70 de juguri, de vreo 7
    tipuri, fel de fel, pentru tauri, pentru vite, depinde şi de zonă, cu flori, cu
    cifre romane, cu anumite frontispicii, asta e colecţia principală. După aia, am lăzi de zestre, vreo 40
    pictate. Astea sunt foarte interesante. Lăzi de zestre din sec. al XVIII-lea, până
    la 1800, sec. al XIX-lea şi din secolul XX, majoritatea de până în război, până
    în 44. Unele au chiar anul scris pe ele, doar cele de la 1850 încoace,
    celelalte nu au anul scris. Am şi lăzi de zestre nepictate.



    Alexandru Grecu şi-a continuat
    povestirea: Am colecţie mare de mantale şi de sumane,
    care şi ele, la rândul lor, au după zonă anumite culori. După lăzi şi mantale,
    vine colecţia de dulapuri vechi, din cireş
    sălbatic, din nuc, făcute fără niciun cui, cu oglindă de cristal în faţă,
    foarte frumos. Am unul din 1840, sculptat, de tip florentin. Toate sunt
    restaurate. După aia sunt covergi (albii de baie) mici şi mari, până la
    3 metri unele. Poţi s-o foloseşti ca barcă dacă ai vrea. După sunt fiare de
    călcat. Se călca înainte cu fier de călcat cu jar, nu era curent (n.r.
    electric). Am peste 100 de bucăţi, de vreo 8 tipuri, cu cap de leu, cu cap de
    soldat, cu cap de om.



    Alexandru Grecu şi-ar fi numit muzeul după
    numele personalități locului, Ion Grămadă (1886-1917) – scriitor, istoric și
    publicist bucovinean, erou al Primului Război Mondial, mort în lupta de la
    Cireșoaia, dar cum nu i s-a permis de către autorităţile locale, a ales să îşi
    anunţe originea grecească în titulatura acestui muzeu, un stră-strămoş al său
    fiind soldat al lui Ipsilanti.


    În zonă vă puteţi caza în gospodăriile
    săteşti, iar de aici puteţi porni în descoperirea altor obiective din judeţ.


  • Alba Iulia

    Alba Iulia


    Astăzi ajungem în Alba Iulia. Orașul este cunoscut, în general, publicului și specialiștilor pentru vechimea sa și pentru semnificația evenimentelor istorice de importanță locală și națională care au avut loc aici. 1 decembrie este Ziua Națională a României, iar, acum 103 de ani, la Alba Iulia, se realiza prin voința mulțimii adunate pe platoul din apropierea cetății medievale, unirea tuturor provinciilor românești într-un singur stat. Tot aici, în urmă cu peste 4 secole, domnitorul român Mihai Viteazul intra triumfal în cetatea medievală a Albei Iulia și realiza prima unire a celor trei mari provincii istorice românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania. Așadar, chiar dacă ziua românilor se sărbătorește în toată țara, parcă nu are nicăieri un farmec mai aparte decât în Alba Iulia. Și vom găsi azi un oraș european, modern, împărțit în orașul de sus și orașul de jos. Orașul de sus cuprinde monumentele istorice milenare, bine întreținute, în timp ce orașul de jos a fost construit mult mai aproape de timpurile moderne.



    Violeta Nica, purtătoare de cuvânt la Consiliul Județean Alba spune că vorbim, cu siguranță, despre unul dintre cel mai atractive județe ale României.


    “Cu un potențial turistic deosebit, județul Alba se remarcă atât din punct de vedere al peisajului, de o frumusețe aparte, cât și din punct de vedere al istoriei, al culturii, al tradițiilor și obiceiurilor. Prin urmare, aici se practică diverse tipuri de turism, cum ar fi turismul cultural și istoric, turismul verde, cel religios și, bineînțeles, turismul montan. Dacă vorbim despre turismul cultural și istoric, trebuie să începem cu municipiul Alba Iulia. Cetatea Alba Carolina, cea mai reprezentativă fortificație de tip Vauban din România și una dintre cele mai importante din Europa, este principala atracție a orașului și a județului. Anual, zeci de mii de turiști vizitează cetatea, prezenta lor fiind numeroasă în orice anotimp. Schimbul de gardă, turul fortificațiilor, grupurile statuare, obeliscul lui Horea, Cloșca și Crișan sunt doar câteva dintre atracții, la care se adaugă festivalurile romane sau spectacolele în aer liber. Obiectivul principal este Catedrala Încoronării, alături de care se află Catedrala romano-catolică Sfântul Mihail. Tot în cetate turiștii pot vizita Muzeul Național al Unirii și Sala Unirii, recent restaurată, clădire de o însemnătate istorică cu totul aparte pentru români, precum și Museikon, singurul muzeu al icoanei din România sau Biblioteca Batthyaneum.”



    Cetatea din Alba Iulia este alcătuită din șapte bastioane și prezintă toate elementele de fortificație adaptate tehnicii militare ale timpului. Intrarea se face prin șase porți, majoritatea decorate cu statui și reliefuri. Pe lângă aceasta, cetatea se impune ca fiind cel mai semnificativ ansamblu de plastică figurativă barocă din Transilvania. Pe de altă parte, Biblioteca “Batthyanaeum”, este bogată în manuscrise rare.



    Dacă timpul vă permite, alegeți să vizitați și zona rurală a județului Alba, fiindcă este foarte bogată în tradiții și obiceiuri. Veți întâlni aici costume populare de sute de ani și vă veți putea caza în gospodării amenajate în stil tradițional, în care, bineînțeles, vă puteți delecta cu rețete din străbuni, gătite doar cu ingrediente locale.



    Iată așadar o destinație inedită, perfectă pentru toată familia. În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!




  • Bucureştiul altfel

    Bucureştiul altfel

    Astăzi vă
    invităm să privim Bucureştiul altfel. Nu putem să nu amintim că ne aflăm într-o capitală Europeană, unde ne putem
    bucura de parcuri, de leisure, dar şi de istorie şi cultură.


    Orice persoană ajunsă în Bucureşti a
    trecut la un moment dat pe bulevarde care poartă nume de rezonanţă şi
    inevitabil s-a întrebat cine este acea persoană. Aşa că în zonele arhicunoscute
    din centrul capitalei, cu aglomerația, cu casele vechi și cu tot șarmul
    specific, prin proiectul Străzi cu Renume, au fost amplasate plăcuţe care
    spun povestea profesorilor, artiștilor, oamenilor de știință sau militarilor
    care ne-au definit istoria. În plus s-a dorit ca toate aceste povești să fie
    asociate și cu câte un chip realizat de ilustratori contemporani. Pe plăcuţe
    găsim povestea personalităţilor care au dat numele lor străzilor şi imaginea
    despre care vorbeam, iar mai multe detalii pot fi aflate la scanarea unui cod
    QR. Intenţia este să fie montate plăcuțe
    informative pe 100 din străzile capitalei.


    Şi tot deosebită este o plimbare prin
    Bucuresti cu Tuk-Tuk-ul (un vehicol cu trei roţi şi motor, care funcţionează în
    regim de taxi). Iniţiatorii acestei idei ne
    propun 80 de minute de experimentare a oraşului altfel. Traseul sugerat porneşte
    din Piața George Enescu, de la Ateneul Român, grandioasă sală de concerte din
    centrul oraşului. Clădirea, care este realizată într-o combinație de stil neoclasic
    cu stil eclectic şi a fost construită între 1886 și 1888, după planurile
    arhitectului francez Albert Galleron. Plecăm pe Calea Victoriei, primul drum de
    intrare în oraş, numit în anul construirii sale, 1692, Podul Mogoşoaia şi unde se
    află multe clădiri impozante, precum Muzeul Naţional de Artă, amenajat în
    clădirea fostului Palat Regal, clădirea Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi
    Muzeul Naţional de Istorie a României. Traseul cu Tuk-Tuk-ul continuă către
    Piaţa Costituţiei, loc din care se poate admira Palatul Parlamentului, cea mai
    mare clădire administrativă din lume după Pentagon, deschisă vizitatorilor pe
    timp de zi. De aici se porneşte, mai departe, către Universitate, pe Bulevardul
    Unirii, luminat de jocul ritmic al fântânilor arteziene. Apoi se poate merge
    către Arcul de Triumf, ridicat în 1921 – 1922, iar drumul poate continua pe
    bulevardul Kiseleff, mărginit de foste conace boiereşti, multe astăzi renovate
    pentru a reînvia frumuseţea bulevardului de altădată. Muzeul Ţăranului Român,
    Muzeul de geologie, Muzeul de ştiinţe ale naturii Grigore Antipa sunt repere
    importante pe harta culturală a capitalei, aflate tot pe acest drum.


    Tot în Bucureşti, iubitorii naturii
    sălbatice pot vizita Delta Văcăreşti. Din 2016, Bucureştiul este prima capitală
    din Europa care se poate lăuda cu un parc natural urban: 186 de hectare de
    vegetaţie şi sute de vieţuitoare printre care vulpi, dihori, ţestoase de apă,
    şerpi, peşti şi multe păsări rare, aproape la fel ca în Delta Dunării. Iar în octombrie
    anul acesta, a fost deschis Parcul Sticlăriei, o a doua mini-deltă , cu o
    configurație extraordinară: un mic lac şi o insulă unde, în ultimii 30 de ani,
    vegetația s-a refăcut singură.


    Centrul Vechi invită şi în vreme de
    pandemie cu baruri sau restaurante cu specific divers. Cazarea se poate face în
    hoteluri sau apart-hoteluri, pentru toate buzunarele. Iar activităţile
    culturale, chiar şi restricţionate sunt numeroase şi tentante.


  • Cetatea Oradei

    Cetatea Oradei

    O bună parte din istoria județului Bihor a
    gravitat în jurul acestui ansamblu, atât la începuturi, în primele secole de
    existență, când a fost centru spiritual, religios, dar și în ultima perioadă,
    când a fost centru cultural renascentist.

    Ionuț Ciorba, director adjunct la
    Muzeul Orașului Oradea, spune că sunt foarte multe motive pentru care un
    vizitator, fie el român sau străin, ar merita să-și petreacă timpul la Cetatea
    Oradei.

    În primul rând, are o istorie de aproape o mie de ani, bogată și
    diversă. De-a lungul timpului, cetatea noastră a fost punct întărit și loc de
    apărare, dar, în egală măsură a fost și sediu episcopal, un centru religios,
    chiar la începuturile existenței ei. În incinta cetății a funcționat un capitul
    și Episcopia romano-catolică a Oradei. Mai apoi, fortăreața Oradei a fost un
    loc de odihnă care s-a vrut pentru eternitate, însă, din păcate nu s-a
    întâmplat așa, a unor capete încoronate. În Cetatea Oradei au fost, de-a lungul
    timpului, înmormântați mai mulți regi și regine. Din păcate pentru noi,
    mormintele lor nu mai sunt aici. Printre aceștia, Ladislau I, cel de numele
    căruia se leagă întemeierea cetății. După moartea sa, a fost sanctificat. Mai
    apoi, Andrei al II-lea, rege al Ungariei, Ladislau al IV-lea Cumanul, Sigismund
    de Luxemburg, rege al Ungariei, împărat al imperiului romano-german, soția sa,
    Regina Maria, Regina Beatrix, soția lui Carol Robert de Anjou, inclusiv o fiică
    a domnului Munteniei, Nicolae Alexandru, a fost tot în Cetatea Oradei
    înmormântată.




    Ionuț Ciorba,
    director adjunct la Muzeul Orașului Oradea, mai aduce un argument solid privind
    importanța monumentului.

    În Evul Mediu, Cetatea Oradei a fost un loc
    în care s-au întâlnit numeroase capete încoronate, pentru a discuta probleme
    diverse și pentru a încheia tratate. Aș putea evoca aici o întâlnire de la
    finalul lunii martie 1412, între Sigismund de Luxemburg, pe de-o parte, și
    între regele Poloniei Vladislav Jagiello. Cei doi au pus la punct o politică
    împotriva Imperiului Otoman, care se manifesta din ce în ce mai agresiv în zona
    Balcanilor. Nu putem uita faptul că la Cetatea Oradei și-au petrecut timpul
    alte și alte capete încoronate, începând cu Andrei al III-lea al Ungariei,
    Ludovic cel Mare, Matia Corvin, Mihai Viteazul, Iosif al II-lea sau, mai
    recent, Franz Joseph.


    După
    înmormântarea la Cetatea Oradei a regelui Ladislau I, acesta a fost sanctificat
    devenind Ladislau I cel Sfânt. Înmormântarea sa la Oradea a transformat, în
    scurt timp, mormântul său într-un loc de pelerinaj. Se spune că, în Evul Mediu,
    Oradea a fost un fel de Compostela a Europei Centrale, fiindcă pelerinii veneau
    la mormântul sfântului rege pentru a se reculege. Mai târziu, în perioada
    Renașterii, Cetatea Oradei a fost un promotor al acestui curent, fiindcă în
    interiorul ei a funcționat sediul Episcopiei romano-catolice. Revenim, însă, în
    prezent.

    În forma actuală, avem o cetate bastionară, în stil italian. Lucrările
    au început în 1569 și s-au finalizat în 1618. În interiorul acestor spații
    funcționează un muzeu al orașului Oradea care își propune să valorifice istoria
    urbei noastre din cele mai vechi timpuri până în prezent. Înainte de a începe
    pandemia, aveam foarte mulți turiști care veneau din Ungaria și, evident, avem
    personal care vorbește și limba maghiară. Însă personalul vorbește și în limba
    engleză. La noi, textele explicative sunt în limbile română, maghiară și
    engleză.


    Invitația a fost
    lansată! Până data viitoare, când vă așteptăm cu o nouă destinație, drum bun și
    vreme frumoasă!