Radio România Internațional

Tag: Vlad Botoş

  • Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defect

    Directiva privind răspunderea pentru produsele cu defect

    Directiva pentru despăgubirea celor care au suferit daune cauzate de produsele cu defect (PLD Product Liability Directive) este una dintre cele mai importante directive care se referă direct la consumatori și la utilizatorii de produse.

     

    A fost nevoie de mai multe runde de negocieri în ultimul an pentru că este important ca  cetățenii UE să fie protejați și ajutați să își ceară drepturile atunci când au avut o pagubă cauzată de produsele cu defect.

     

    Vlad Botoș europarlamentar, în calitate de raportor al Parlamentului European din partea Comisiei pentru Piața Internă și Protecția Consumatorului declară că după negocieri dure s-a reușit obținera votului pentru textul Directivei, cât și mandatul comisiilor parlamentare pentru a începe negocierile în trialog cu Consiliul și Comisia Europeană.

     

    “Directiva pentru produsele cu defect este un instrument foarte important pentru cetățenii europeni și este foarte important să fie acualizată astfel încât să ofere o mai bună claritate atât utilizatorilor cât și producătorilor. Aceasta nu este o legislație privind siguranța, dar este ultima soluție în cazul daunelor produse de produsele defecte și trebuie să ne asigurăm că avem echilibrul corect între drepturile cetățenilor și posibilitățile operatorilor economici.

    De asemenea am ținut cont de faptul că aceasta este o răspundere fără culpă. Cred că împreună cu toți ceilalți raportori alternativi am reușit să includem punctele importante ale tuturor grupurilor politice, ducând astfel raportul la final.

    Multumesc pentru tot suportul!”

     

    Directiva existentă în materie de răspundere privind produsele defecte a fost adoptată cu aproape 40 de ani în urmă. În septembrie 2022, Comisia Europeană a publicat o propunere de adaptare a normelor pentru a ține cont de avantajele tehnologice aduse de produsele mai noi.

     

    Obiectivul directivei revizuite este de a stabili norme uniforme pentru țările UE, de a asigura funcționarea corectă a economiei circulare și digitale și de a ajuta persoanele afectate de produse defecte să obțină despăgubiri mai echitabile.

  • Interviu cu eurodeputatul Vlad Botoş

    Interviu cu eurodeputatul Vlad Botoş

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Vlad Botoş, USR, Grupul Renew Europe, despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.



    Domnul Botoş este Vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională, membru al Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor şi membru supleant al Comisiei pentru cultură și educație din Parlamentul European.




  • Parlamentul European: încercare de bilanţ

    Parlamentul European: încercare de bilanţ

    Radio România, serviciul public, a câştigat un proiect editorial cofinanţat de Parlamentul European, de informare privind viitoarele alegeri europene din 6-9 iunie 2024, “YOU+EU 2024 and beyond”.



    În cadrul acestui proiect, Radio România realizează podcasturi, animaţii video şi infografice, 12 dezbateri în România, ca şi două dezbateri în limbila română şi engleză, la Bruxelles, pe teme europene.



    Prima dezbatere de la Bruxelles s-a desfăşurat pe 28 noiembrie 2023 la sediul Parlamentului European şi a avut tema “Parlamentul European: încercare de bilanţ“.



    Moderator a fost Bogdan Isopescu, corespondentul Radio România la Bruxelles, iar participanţii la dezbatere au fost eurodeputaţii Dragoş Pîslaru, REPER, Grupul Renew Europe, Președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Marian-Jean Marinescu, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Iuliu Winkler, UDMR, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional, şi Vlad Botoş, USR, Grupul Renew Europe, Vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională.



    Nu au putut participa, din motive de agendă, eurodeputaţi din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor.



  • O Europă potrivită pentru era digitală

    O Europă potrivită pentru era digitală

    Prin politicile sale,
    strategia UE urmărește ca transformarea digitală să fie benefică pentru oameni,
    companii și mediul înconjurător. De asemenea, UE dorește să-și consolideze
    suveranitatea digitală și să stabilească standarde, mai degrabă decât să urmeze
    standardele stabilite de alții, pentru a face Europa potrivită pentru era
    digitală.

    Am vorbit cu europarlamentarul Vlad Botoș (Renew Europe) despre
    concluziile primului raport privind stadiul evoluției deceniului digital, care
    cuprinde o evaluare a performanței UE în raport cu obiectivele și țintele pe
    care Europa și le-a stabilit pentru 2030.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Viitorul sectorului european al cărțitorul sectorului european al cărții

    Viitorul sectorului european al cărțitorul sectorului european al cărții

    Viitorul sectorului european al
    cărţii a fost tema unei ample dezbateri care a avut loc în Parlamentul
    European. Cărțile joacă un rol esențial în societate, fiind o sursă
    inestimabilă de cunoștințe, educație, cultură, informații și divertisment și un
    mijloc vital de păstrare și difuzare a valorilor, a diversității culturale și
    lingvistice și a patrimoniului cultural al Uniunii Europene.


    Parlamentul
    European invită toate statele membre să recunoască valoarea cărților ca bunuri
    esențiale și să ia măsuri la nivel național pentru a promova în continuare
    lectura la o vârstă fragedă. În rezoluţia votată, Comisia Europeană și statele
    membre sunt încurajate să majoreze bugetul pentru programul Europa creativă,
    pentru perioada 2028-2034, în special prin alocarea mai multor fonduri
    sectorului cărții, și să extindă de asemenea sprijinul acordat sectorului prin
    programul Orizont Europa pentru aceeaşi perioadă.


    Pe acest subiect a vorbit în
    Parlamentul European, eurodeputatul Vlad-Marius Botoş.


    Cărțile sunt cele
    care au dus la dezvoltarea societății, sunt una dintre pietrele de temelie ale
    culturii și civilizației noastre.Şi totuși, acest sector a fost până în
    momentul de față lăsat să se descurce singur, cu prea puține surse de
    finanțare, cu inovații și tehnologii care îi fac o tot mai mare concurență.

    Acest sector are nevoie nu doar de atenția noastră, ci și de instrumente
    financiare care să sprijine toate părțile implicate în producerea cărților,
    începând de la un cadru propice la legislație potrivită pentru edituri,
    tipografii și industriile orizontale. Nu este suficient să avem programul
    Erasmus.

    Sectorul cărților trebuie să fie eligibil și în cadrul altor programe
    de finanțare pentru a-și moderniza și digitaliza producția, dar și metodele de
    promovare.

    Avem nevoie de cărți și avem nevoie de programe care să încurajeze
    tinerii să citească, pentru că putem avea o Europă dezvoltată doar dacă avem
    oameni care citesc și care iubesc cărțile.


  • Sprijinirea clasei de mijloc din UE

    Sprijinirea clasei de mijloc din UE

    Uniunea Europeană are nevoie de o clasă de mijloc prosperă și susținută. Doar așa se poate crea și menține bunăstarea pe termen lung în statele și în regiunile UE.

    Asta a susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg,
    europarlamentarul Vlad Botoș. Îmbunătățirea competențelor și a
    calificărilor forței de muncă din UE și consolidarea potențialului său de
    inovare sunt doar câteva dintre domeniile care necesită investiții pentru a
    asigura sustenabilitatea. Având în vedere schimbările demografice și
    tehnologice majore, există un consens larg cu privire la necesitatea de a
    investi în oameni. O astfel de investiție socială contribuie la creșterea
    bunăstării persoanelor și la prevenirea și atenuarea riscurilor sociale,
    permițând cetățenilor să dobândească noi competențe și să devină sau să rămână
    activi pe piața muncii și să le ofere sprijin în timpul tranzițiilor critice pe
    parcursul vieții.


    Vlad Botoș, europarlamentar: Înainte
    de a dezbate cum legile europene ar trebui să sprijine clasa de mijloc, este
    necesar să știm cine este inclus în această clasă de mijloc.

    Din punctul meu de
    vedere, în clasa de mijloc sunt incluși toți cei care muncesc, care depun
    eforturi pentru a-și asigura singuri toate cele necesare, care își plătesc
    taxele și își susțin economia Uniunii Europene, indiferent că sunt în orașe sau în
    sate, în regiuni mai bogate sau mai sărace.

    Clasa de mijloc este cea care a
    fost cea mai afectată de crizele multiple din ultimii ani, de criza de sănătate
    COVID-19, de criza economică ce a urmat, de creșterea prețurilor, de
    restricțiile pe care le impunem, poate câteodată prin Pactul Ecologic European,
    pentru că această clasă de mijloc nu se bucură de subvenții, de politici
    preferențiale, de scutiri de taxe sau de prioritate la fondurile europene. Și totuși, spre ei ar trebui să se îndrepte
    toate legile europene, spre protejarea intereselor acestora și spre susținerea
    lor, pentru că fără o clasă de mijloc prosperă, Uniunea noastră europeană nu
    poate exista.


  • Necesitatea unei legislații comune în domeniul sănătății la nivelul UE

    Necesitatea unei legislații comune în domeniul sănătății la nivelul UE

    Statele membre ale UE sunt responsabile de organizarea și de furnizarea serviciilor de sănătate și a asistenței medicale. Prin urmare, rolul UE în ceea ce privește politica în domeniul sănătății vine în complementarea politicilor naționale.



    În domeniul sănătății, UE adoptă acte legislative și recomandări pentru a proteja cetățenii. Acestea se referă, printre altele, la produsele medicale și drepturile pacienților.



    De la începutul pandemiei, UE a colaborat cu statele membre pentru a consolida sistemele de sănătate naționale și a limita răspândirea virusului. UE a desfășurat o acțiune de coordonare la nivelul său pe baza celor mai bune cunoștințe științifice disponibile și a oferit recomandări țărilor membre ale UE cu privire la măsurile de sănătate publică.



    Recent, în plenul Parlamentului European, europarlamentarul Vlad Botoș a declarat că este nevoie de o o uniune și în domeniul sănătății, precizând că în acest fel s-ar putea stabili standarde minime pentru spitale și unități medicale, proceduri comune pentru diferite situații, o legislație mai apropiată în ce privește aprobarea medicamentelor și dispozitivelor medicale noi.



    “Pandemia ne-a arătat că sănătatea nu mai poate fi tratată ca o problemă regională sau națională, nu poate fi tratată nici ca o problemă doar a unei entități politice mari, pentru că sănătatea și mai ales pandemiile nu țin cont de granițe.



    Uniunea Europeană a fost un factor major în găsirea soluțiilor la începutul pandemiei și apoi în asigurarea dozelor necesare de vaccin atât în statele noastre, cât și în țările terțe care aveau nevoie de ajutor. Însă, nu a fost destul pentru a reduce numărul sutelor de mii de victime. Sistemele de sănătate nu au fost suficient de pregătite, iar multe state nu-și permit să prioritizeze sănătatea nici acum. Din păcate, chiar în interiorul Uniunii Europene există diferențe majore în sisteme de sănătate. Pentru că Uniunea Europeană să fie un factor esențial pentru îmbunătățirea sănătății la nivel mondial, trebuie să creăm o unitate, un mod de lucru, proceduri comune în interiorul uniunii noastre. O strategie viabilă trebuie să țină cont de acest lucru.”





  • Cum combate UE propaganda susținută de Kremlin

    Cum combate UE propaganda susținută de Kremlin

    Încă din 2016 parlamentarii europeni au încercat să
    contracareze cantitatea tot mai mare de propagandă anti-UE, propunând întărirea
    echipei de comunicare strategică. Mai exact, aceștia au propus investiții
    solide în educarea publicului, în jurnalismul de investigație și în creșterea
    nivelului de înțelegere și filtrare a informației.

    Din momentul anexării
    Crimeei și începutul războiului hibrid din Donbas, propaganda rusească în
    statele membre ale UE a devenit foarte puternică și s-a intensificat după
    invazia în Ucraina. Kremlinul a folosit multiple instrumente pentru aceasta: posturi
    TV în mai multe limbi, pseudo-agenții de presă și servicii multimedia, iar o
    parte a social media a făcut front comun cu acestea pentru a discredita
    valorile democratice, a diviza UE și a crea percepția de state eșuate în cadrul
    Uniunii Europene.

    În rezoluția adoptată încă din 2016 de către membrii
    Parlamentului European se mai menționează că Moscova finanțează partide anti-UE,
    de extremă dreaptă și populiste. De la începutul războiului din Ucraina, manipularea
    la nivel european, presiunea propagandei anti-UE din partea Rusiei și a grupărilor
    teroriste islamiste este în continuă creștere.

    Europarlamentarul Vlad Botoș a
    abordat acest subiect în plenul Parlamentului European de Strasbourg, vorbind despre
    dezinformarea anti-UE și anti-Ucraina plătită masiv de guvernarea lui Putin.

    Această
    campanie anti-UE este soluția pe care au adoptat-o unele partide la noi în țară
    și în loc să adopte soluțiile clare și ușoare pe care le-a dat Uniunea
    Europeană, în loc să muncească pentru a atrage banii pentru investiții, aceste
    partide preferă o retorică mincinoasă și
    caută orice soluții pentru a da vina pe Uniunea Europeană. Campaniile acestea
    nu fac decât să cauzeze un imens prejudiciu și să aducă neîncrederea în ultima
    autoritate în care românii mai au speranță. Este un joc periculos și dacă este
    de înțeles campania lui Putin, care este în război cu aproape întreaga lume,
    consider că partidele naționaliste nu au nici o scuză    , spune Vlad Botoș,
    europarlamentar Renew Europe.

    Propaganda anti-europeană
    a început deja de câțiva ani și unele discursuri recente ne arată acest lucru,
    chiar în această instituție. Campaniile anti-europene nu sunt duse doar de
    partidele susținute de Putin, ci și de acele partide care nu știu să vină cu
    soluții și au nevoie de un țap ispășitor. Libertatea de opinie a fost
    distorsionată în libertatea de a minți, de a manipula oamenii. Toate aceste
    discursuri pot fi trecute cu vederea pe timp de pace, dar sunt extrem de greu
    de acceptat în perioada războiului, când vedem în fiecare săptămână alte și
    alte dovezi ale masacrelor comise în Ucraina în teritoriile ocupate, când avem
    printre noi atâția oameni, copii, femei, bătrâni, ucraineni care au fost
    nevoiți să-și lase în urmă soții, frații, tații, copiii, fără a ști când se vor
    întoarce și când îi vor mai vedea, să-și lase în urmă viața normală pe care o
    aveau. Este nevoie de acțiuni concrete și coordonate pentru a opri această
    propagandă mincinoasă. Este nevoie de măsuri rapide și clare pentru a demasca
    legăturile directe sau indirecte dintre cei care susțin campaniile
    anti-europene.




  • UE susține Albania în procesul de aderare

    UE susține Albania în procesul de aderare

    Eurodeputaţii, care au adoptat recent două rapoarte privind progresele
    Albaniei şi Macedoniei de Nord în direcţia aderării, au subliniat că, deşi cele
    două ţări au îndeplinit condiţiile puse şi au obţinut rezultate durabile,
    Consiliul nu a început încă negocierile de aderare. Or, notează eurodeputaţii,
    acest lucru a subminat atitudinea publicului faţă de UE şi reprezintă un
    pericol grav pentru politica de extindere în ansamblul său. Ei cer ca UE să
    examineze cu maximă atenţie implicaţiile de securitate de importanţă
    istorică pe care le-ar avea decizia de aderare a celor două state pentru
    stabilitatea şi unitatea continentului european şi a Balcanilor de Vest.

    În
    raportul privind Albania, eurodeputaţii salută orientarea strategică şi
    angajamentul ferm ale acestei ţări faţă de integrarea europeană şi îşi exprimă
    sprijinul clar faţă de transformarea democratică şi aspiraţiile sale la
    integrare, îndemnând-o în acelaşi timp să-şi intensifice eforturile pentru
    eficientizarea justiţiei şi întărirea democraţiei, a statului de drept şi
    economiei. PE mai consideră că Albania trebuie să ia măsuri pentru a sprijini
    societatea civilă, pentru a combate corupţia şi crima organizată, pentru a
    asigura libertatea presei şi a garanta protejarea drepturilor minorităţilor.

    Europarlamentarul Vlad
    Botoș, membru al Grupului Renew Europe, a declarat în plenul Parlamentului
    European că această țară trebuie să treacă la pasul următor, iar Uniunea
    Europeană trebuie să susțină acest demers:

    Trecerea
    spre o democrație reală, puternică, este un proces lung și foarte dificil. Iar
    odată create instituțiile democratice funcționale este nevoie de hotărâre și
    efort să le menții. Valorile democratice, drepturile omului, lipsa
    discriminării, libertatea cuvântului și toate celelalte valori pe care Uniunea
    Europeană le susține, necesită atenție și eforturi permanente. Pașii făcuți de
    Albania pentru a se apropia de valorile noastre sunt mari, procesul a fost unul
    de lungă durată și anevoios după decenii de dictatură, după zeci de ani în care
    societeatea civilă, cetățenii, fie ei politicieni sau magistrați sau având alte
    profesii, au fost obișnuiți cu un alt mod de viață. Eforturile Albaniei arată
    clar dorința de a merge mai departe, de a se alătura Uniunii Europene și chiar
    dacă mai sunt progrese de făcut, trebuie să acordăm această șansă unui popor
    care face demersuri susținute de aproape zece ani. Cred că Albania trebuie să
    treacă la pasul următor, iar Uniunea Europeană trebuie să susțină acest demers.


  • Necesitatea unei strategii energetice europene la nivel de consumatori casnici

    Necesitatea unei strategii energetice europene la nivel de consumatori casnici

    Majoritatea țărilor europene au implementat măsuri specifice, în special
    pentru protecția consumatorilor, în condițiile presiunilor apărute pe piața
    energiei în 2021. Plafonarea prețurilor la energie și compensarea parțială de
    către stat a facturilor la energie electrică și gaze naturale, măsuri adoptate și
    în România, rămân însă niște decizii cu caracter temporar. În plus, războiul
    izbucnit la sfârșitul lunii februarie în Ucraina a
    accentuat tensiunile pe piața de energie. Dacă până la acel moment obiectivele
    pe termen lung ale Uniunii Europene erau cele stabilite de Pactul Verde
    European (Green Deal), în primul rând tranziția către economia verde, în
    prezent instituțiile europene și statele membre încearcă să limiteze dependența
    energetică de Rusia și să găsească noi soluții pentru a-i proteja pe consumatori. Conform Eurostat
    (Oficiul European de Statistică), preţurile medii la electricitate pentru
    consumatorii casnici din UE au urcat semnificativ în semestrul doi din 2021,
    comparativ cu perioada similară din 2020, iar România s-a aflat printre statele
    membre UE cu cele mai mari creşteri.


    Europarlamentarul Vlad Botoș, membru al
    grupului Renew Europe, consideră că este necesară o strategie comună energetică
    la nivel european care să-i protejeze pe consumatorii casnici.

    În ultimul an au fost tot mai multe familii
    care nu și-au mai permis să plătească facturile la energie, la încălzire. Vedem
    cum prețul la energie devine pe zi ce trece o povară asupra bugetului oamenilor.
    Relațiile foarte tensionate cu Rusia ne arată și mai clar că Uniunea Europeană
    trebuie să aibă o strategie comună la nivel european în ceea ce privește
    sectorul energetic. Dar mai ales ne arată că este momentul să gândim o
    strategie pentru consumatorii casnici. După ce am stabilit că vom merge spre
    energie regenerabilă, nu ar trebui să fie decât o chestiune de organizare,
    finanțare și voință pentru a face ca toate locuințele să devină independente
    energetic. Energia pe care o consumă o familie în fiecare zi poate fi și
    trebuie să fie produsă acasă prin panouri solare, prin miniturbine eoliene,
    prin orice alte modalități care să asigure independența energetică a
    locuințelor. Soluțiile trebuie găsite la nivel european pentru că fiecare
    cetățean, fie el din România, Slovacia, Portugalia, din orice țară a UE,
    trebuie să beneficieze de energie electrică și de căldură la un preț decent.


  • Starea Uniunii Europene

    Starea Uniunii Europene

    În discursul privind starea
    Uniunii Europene, Ursula von der Leyen a expus soluțiile Comisiei la cele mai
    presante provocări cu care se confruntă Uniunea și a prezentat inițiative pe
    care Comisia intenționează să le întreprindă în anul următor.

    Vlad Botoș,
    europarlamentar Renew Europe, trece în revistă câteva din inițiativele pe care
    Comisia le are în vedere pentru următorii ani:

    Discursul s-a bazat, ca în fiecare an, pe starea
    Uniunii Europene, președinta Comisiei venind cu proiecte foarte clare, pe care
    Comisia le va iniția în următorii doi ani și jumătate, perioadă în care mai are
    mandat. Este vorba de Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz
    de urgență sanitară (HERA), autoritate care ne ajută să fim pregătiți pentru eventualele
    provocări din viitor. Aici se vor investi aproximativ 50 miliarde de euro. Președinta
    Comisiei a mai anunțat în discursul ei o relansare a discuțiilor în ceea ce
    privește revizuirea Guvernanței Economice și un nou act european privind cipurile.
    Legat de cipuri, există o mare problemă în ceea ce privește aprovizionarea cu cipuri
    la nivel mondial. Au mai fost și alte proiecte pe care le-a menționat
    președinta, ca Pilonul European al Drepturilor Sociale sau un nou program
    pentru tinerii care nu au un loc de muncă, nu sunt încadrați profesional și nu
    urmează nici un program educațional sau de formare. De asemenea, Comisia
    Europeana va veni în sprijinul lor cu un nou program – ALMA. În același discurs a mai anunțat un nou fond
    social pentru climă, un pachet de sprijin pentru Afganistan și un proiect pe
    care și eu l-am susținut atât în campanii interne, când am candidat pentru un
    loc pe listele USR Plus, cât și în campania externă. Este vorba de politică
    europeană de apărare cibernetică, inclusiv de o legislație privind standardele
    comune, în cadrul unui nou Act european privind reziliența cibernetică. Se
    anunță și un summit european de apărare organizat sub președinția franceză a
    Consiliului Uniunii Europene, președinție care va fi în perioada ianuarie-iunie
    2022.


    Ursula von der Leyen a
    vorbit în discursul ei și despre domeniul digital, care joacă un rol decisiv. Statele
    membre împărtășesc această opinie, cheltuielile digitale din cadrul NextGenerationEU
    nu numai că vor îndeplini obiectivul de 20 % stabilit, s-au angajat chiar să-l
    depășească. Acest lucru reflectă atât oportunitățile, cât și importanța
    investițiilor în suveranitatea noastră tehnologică europeană.

    Vlad Botoș,
    europarlamentar Renew Europe: Vestea bună este că prin Next Generation vom investi acum atât în
    redresare pe termen scurt cât și în prosperitatea pe termen lung. Digitalul
    este un domeniu esențial de care depinde reușita acestui proiect. 2022 va fi
    declarat anul tineretuui european și toate aceste lucruri se vor face prin
    programul Next Generation Eu.


  • Revizuirea normelor Uniunii Europene pentru vehiculele scoase din uz

    Revizuirea normelor Uniunii Europene pentru vehiculele scoase din uz

    Unul dintre obiectivele
    importante în urma a revizuirii normelor UE pentru vehiculele scoase din uz este
    gestionarea durabilă a acestora. De asemenea, scopul revizuirii normelor UE
    urmărește corelarea legislației cu Pactul Ecologic European. În felul acesta, industria
    auto va fi încurajată să dezvolte un model sustenabil de a produce autovehicule
    astfel încât recuperarea și reciclarea să fie cât mai facilă.


    Vlad Botoș,
    europarlamentar Renew Europe, ne dă amănunte: Comisia Europeană a inițiat o consultare
    publică cu privire la revizuirea normelor UE pentru vehiculele scoase din uz,
    iar la această consultare pot participa toți cei care doresc și sunt interesați
    de subiect. Este un subiect important, având în vedere că anual 12 milioane de
    autovehicule sunt scoase din uz la nivel mondial, generând aproximativ 12
    milioane de tone de deșeuri. Este motivul pentru care este necesară această
    revizuire a normelor pentru a facilita și ușura reciclarea. Prin această
    consultare se dorește ca anumite obiective să fie revizuite în legislație. Este
    vorba de încurajarea industriei auto, care să folosească substanțe și materiale
    care nu afectează mediul și să faciliteze reutilizarea și reciclarea vehiculelor
    și a pieselor acestora. De asemenea, statele membre să se asigure că ultimul
    proprietar nu are costuri când livrează autovehiculul scos din uz. Se dorește
    și stabilirea unui target de recuperare și reutilizare a pieselor autovehiculelor
    scoase din uz de 95%, furnizarea de informații de către producători cu privire
    la componentele și materialele utilizate în producția autovehiculelor pentru o
    mai ușoară identificare și reciclare. Tehnologiile
    noi și în special mașinile electrice vor reprezenta o altă provocare în
    domeniul reciclării autovehiculelor scoase din uz și știm că tendința este să
    mergem spre mașini electrice. Comisia a venit cu această propunere, ca doar până
    în 2035 să mai fie produse mașini cu motoare pe benzină și motorină. Este o
    dezbatere aprisă pe acest subiect, iar tendința europeană este de a merge spre
    mașini electrice.



    Reciclarea autovehiculelor
    scoase din uz reprezintă un obiectiv pentru o Europă curată, spune Vlad Botoș,
    europarlamentar Renew Europe:

    Din experiența mea, referindu-mă la cele 27 de țări membre ale UE, pot
    spune că mare parte dintre cetățeni sunt activi și mă bucur foarte mult să văd
    că și în România ne preocupă această nevoie de a recicla. Pentru că, până la
    urmă, reciclarea o facem pentru a avea un mediu curat și a elimina risipa.
    Populația globului este în continuă creștere, consumul este în continuă
    creștere, trebuie să fim mult mai serioși și responsabili în privința consumului
    și a reciclării. Cum vă spuneam, la nivel mondial 12 milioane de autovehicule
    sunt anual scoase din uz, vă dați seama la ce volum de deșeuri duce asta. Mă
    bucur mult că în România, deși schimbarea este de durată, pentru că este vorba,
    în primul rând, de o schimbare de mentalitate, până la urmă vedem că lucrurile
    se mișcă.


  • Automobilele electrice, o soluție de transport durabilă?

    Automobilele electrice, o soluție de transport durabilă?

    Autovehiculele bazate pe combustibili fosili se află printre principalii poluatori ai planetei. Transportul este sursa a aproape 30% din totalul de emisii de dioxid de carbon din Uniunea Europeană. Dintre acestea, 72% provin din transportul rutier, motiv pentru care Uniunea și-a fixat un obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 din transport de 60% până în anul 2050, prin comparație cu nivelurile din 1990.



    Există două modalități de reducere a emisiilor de dioxid de carbon la mașini: eficientizarea acestora sau schimbarea combustibilului. În momentul de față, majoritatea autovehiculelor din Europa folosesc benzină, mai exact 52%, și motorină, într-o proporție de 37%. Câștigă însă teren automobilele electrice și hibride.



    Vă invit să ascultați primul episod al podcastului Euranet Plus în limba română realizat sub genericul “Green Deal — Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic”. Vorbim astăzi despre automobilul electric și vrem să aflăm dacă acesta este, cu adevărat, o soluție durabilă pentru viitorul transportului rutier.


    src=/files/logoPocastGreenDeal.png


    Autovehiculele electrice reprezintă, pentru moment, o mică parte din totalitatea mașinilor aflate în trafic. Piața se află abia la început, dar progresul din ultimii ani este constant.



    Am stat de vorbă, pentru acest episod al podcastului Euranet Plus “Green Deal — Calea către o Uniune Europeană neutră din punct de vedere climatic”, cu Bogdan Predescu, jurnalist sportiv la Radio România și unul dintre experții noștri în domeniul auto, cu Luca Mincă, 25 de ani și care lucrează în domeniul IT şi cu eurodeputatul Vlad Botoș, din grupul Renew Europe, și care şi-a derulat mare parte a carierei profesionale în domeniul auto.




  • Este Europa pregătită pentru un nou val de refugiaţi afgani?

    Este Europa pregătită pentru un nou val de refugiaţi afgani?

    Preluarea capitalei Kabul şi a
    principalelor oraşe din Afganistan de către talibani a provocat o situaţie complicată
    atât în ţară, cât şi în întreaga regiune. Imaginile cu aeroportul din Kabul,
    luat cu asalt de mii de oameni care vor să părăsească ţara cât mai repede, au
    făcut înconjurul lumii. Au apărut, deasemenea, relatări din ce în ce mai
    frecvente despre reprimarea de către talibani a protestelor apărute faţă de
    noua putere şi despre căutarea activă a colaboratorilor regimului anterior, a
    corespondenţilor presei occidentale şi a activiştilor organizaţiilor pro-democraţie.
    Noul regim şi-a exprimat deja o serie de intenţii cu privire la modul în care
    va funcţiona societatea afgană, evocând limitarea anumitor drepturi şi
    libertăţi ale femeilor.

    Pentru a afla în ce măsură poate conduce această
    situaţie la un nou val de migranţi afgani având ca ţintă Uniunea Europeană,
    ne-am adresat eurodeputatului Vlad Botoş, din grupul RENEW EUROPE:

    Din păcate, am asistat la o retragere
    precipitată a forţelor americane din ţară, mult prea rapidă, iar situaţia este
    încă extrem de neclară. Cred că aceste erori logistice, să le zic aşa, vor avea
    ca urmare un nou val de refugiaţi, mai ales în condiţiile în care încă nu ştim
    care sunt intenţiile noii conduceri din Afganistan. Oamenii sunt speriaţi, se
    aşteaptă la represalii faţă de cei care au colaborat cu forţele SUA şi NATO, şi
    – ce este mai îngrijorător – se aşteaptă la o diminuare masivă a drepturilor şi
    libertăţilor femeilor. Se estimează că vor fi câteva zeci de mii de cetăţeni
    afgani care vor dori să plece şi vor lua calea Europei.


    În ce măsură este însă pregătită
    Uniunea Europeană să primească un nou val masiv de refugiaţi afgani? Ne
    răspunde Vlad Botoş, membru al Parlamentului European:

    Sincer, nu cred că suntem pregătiţi, însă în
    ultimul an am învăţat să ne adaptăm rapid la situaţii foarte dificile.
    Instituţiile europene au învăţat să funcţioneze şi în regim de urgenţă. La
    nivel de grupuri politice, au început deja discuţii privind situaţia din
    Afganistan. Mai mult, grupul din care fac şi eu parte, RENEW EUROPE, a cerut o
    sesiune plenară extraordinară referitor la Afganistan. Comisia Europeană a
    reacţionat cu privire la noile realităţi şi provocări. Un lucru este clar.
    Trebuie să ne aşteptăm la acest val de imigranţi. Nu suntem suficient de
    pregătiţi din punct de vedere logistic, dar trebuie să-i ajutăm, cel puţin până
    ce lucrurile se vor stabiliza în ţara lor. Apoi, în funcţie de realităţile din
    noua societate afgană, se va putea lua o decizie pe termen lung şi cu privire
    la situaţia lor.


  • Cât de aproape mai e intrarea României în Spațiul Schengen?

    Cât de aproape mai e intrarea României în Spațiul Schengen?

    În
    ianuarie se fac 15 ani de când România este membră a Uniunii Europene și tot
    atâția de când țara noastră are ca obiectiv aderarea la Spațiul Schengen. De
    mai mulți ani, criteriile tehnice de aderare sunt îndeplinite, dar, cu toate
    acestea, nu suntem încă admiși. În contextul pandemiei, subiectul intrării
    României în Spațiul Schengen a ieșit întrucâtva din prim-planul dezbaterii
    politice.

    Am revenit însă asupra temei și l-am întrebat pe eurodeputatul Vlad
    Botoș, din grupul Renew Europe, cât de aproape, sau cât de departe mai e
    intrarea României în spațiul Schengen.

    Mai mult ca niciodată,
    pandemia a arătat necesitatea aderării României la Spațiul Schengen, care
    reprezintă, în fond, solidaritatea și unitatea statelor membre ale Uniunii
    Europene. Și da, poate, pe agenda publică noi nu vedem acest subiect, dat fiind
    tot acest context pandemic de un an de zile încoace. Însă, să știți că noi milităm
    foarte apăsat pentru acest deziderat al nostru. Controalele la frontiera
    terestră, maritimă sau aeriană, în timpul pandemiei, de multe ori au generat un
    risc pandemic ridicat prin aglomerările formate. România a demonstrat, ca stat
    membru, că a îndeplinit cu succes toate condițiile privitoare la standardele
    tehnice, legislative și operaționale, acționând, în fond, ca un stat care deja
    este în zona Schengen.

    Vă reamintesc deasemenea că România, din punct de vedere
    tehnic, a depășit cu succes evaluarea celor șapte domenii: frontiere terestre,
    frontiere maritime, frontiere aeriene, protecția datelor, consulatele,
    cooperarea polițienească, sistemul informatic Schengen. Cu alte cuvinte,
    România îndeplinește condițiile pentru aderarea la Spațiul Schengen. Și, în
    această perioadă dificilă, chiar dacă a trebuit să lucrăm online, iar ședințele
    Parlamentului European sau ale comisiilor au fost drastic reduse, conform
    condițiilor impuse de pandemie, am ridicat problema aderării României la
    Spațiul Schengen, ori de câte ori am avut ocazia, atât eu cât și colegii mei
    din delegația USR PLUS. Sunt convins că nu numai noi, cei din USR PLUS,
    susținem aderarea României la Spațiul Schengen, ci și toți europarlamentarii
    români din celelalte delegații.

    Reiterez faptul că România este pregătită
    pentru Spațiul Schengen, demonstrând inclusiv prin administrarea eficientă și
    cu succes a celor aproximativ două mii de kilometri de frontieră externă a
    Uniunii Europene. Pandemia a afectat fără nicio tăgadă piața internă, iar acest
    lucru s-a observat prin cozile imense care s-au format la frontierele României,
    în special la frontiera de vest. Și locuiesc în Arad, în partea de vest a
    țării, și cunosc foarte bine situația punctelor de intrare și de ieșire de la
    frontiera cu Ungaria. Și, deasemenea, cunosc foarte bine situația traficului de
    marfă și de persoane, în special a lucrătorilor transfrontalieri.

    Ca
    europarlamentar, vă pot spne, m-am implicat direct în rezolvarea unor situații
    care au survenit odată cu impunerea restricțiilor, când muncitorii care
    locuiau, de exemplu, în Ungaria, dar lucrau în România, nu au avut
    posibilitatea să se deplaseze la locul de muncă. Am trimis scrisori către
    guvernul maghiar, către guvernul român, și am susținut dreptul la mișcarea
    lucrătorilor transfrontalieri, expunând această situație inclusiv în cadrul
    Parlamentului European. Ori de câte ori voi avea ocazia, voi sublinia
    importanța aderării României la Spațiul Schengen în comisiile parlamentare din
    care fac parte, în grupul politic sau chiar în discuțiile cu alți colegi
    parlamentari din celelalte țări.


    L-am întrebat pe europarlamentarul
    Vlad Botoș dacă este optimist cu privire la admiterea României în Spațiul
    Schengen în viitorul apropiat…

    Da. Eu cred că se
    va întâmpla, viitorul apropiat însemnând o marjă de
    câțiva ani. Cred și trebuie să se întâmple. România este membră a Uniunii
    Europene, în ianuarie, de 15 ani de când am aderat, și a demonstrat că este un
    membru de încredere, care respectă valorile fundamentale care stau la baza
    acestui mare proiect. România a îndeplinit majoritatea cerințelor și a pus în
    aplicare acquis-ul Schengen. Astfel, finalizarea aderării reprezintă o necesitate, care trebuie parafată prin
    decizia unanimă a statelor membre. Și noi vom lupta pentru acest ca deziderat
    să se întâmple cât mai repede.