Circulația persoanelor și
mărfurilor în plan continental
a căpătat noi dimensiuni odată cu dispariția granițelor din interiorul Uniunii Europene. Au crescut nevoile, volumul
transporturilor, dar și poluarea. În acest context,
se consideră că transportul feroviar este cel mai verde, confortabil și sigur, putând juca un rol-cheie în
eforturile Uniunii Europene de a asigura neutralitatea climatică până în 2050.
Anul trecut, negociatorii Consiliului și Parlamentului European au ajuns la un
acord privind desemnarea anului 2021 drept An European al Căilor Ferate.
L-am
întrebat pe eurodeputatul Vlad Botoș, din grupul Renew Europe, ce măsuri active
se iau, la nivelul Uniunii, pentru a crește rolul pe care îl au căile ferate în
sistemul de transporturi al Uniunii Europene?
Uniunea Europeană a stabilit
deja, de multă vreme, realizarea unei reţele interconectate şi interoperabile
de transport, inclusiv de transport feroviar. Chiar în plenara din ianuarie, de
anul acesta, am votat revizuirea orientărilor privind reţeaua transeuropeană de
transport numită TEN-T, care include căile ferate. Sigur, acum, cu Green Deal,
se va încerca trecerea accentului de pe rutier pe feroviar, pentru că aceasta
înseamnă reducerea considerabilă a poluării, dar şi a timpului de transport.
Paşi în această direcţie se fac în toate statele membre ale Uniunii Europene.
Din păcate, şi trebuie să o spun, acest aspect a fost neglijat în totalitate,
în anii trecuţi, în România, cu toate insistenţele Comisiei Europene de a ne
moderniza reţeaua de transport şi de a o face interoperabilă.
Cum pot însă contribui politicile și fondurile
europene pentru a ajuta România să recupereze întârzierea din domeniul transportului feroviar? Vlad Botoș, deputat în Parlamentul
European:
Politicile europene au contribuit şi contribuie la
modernizarea statelor europene, inclusiv a României, deşi ceva mai greoi,
deoarece aparatul de stat din România nu este obişnuit să adapteze politicile
româneşti în mod rapid trendurilor europene. Chiar săptămâna trecută am primit
raportul Comisiei privind absorbţia fondurilor europene, iar noi avem un grad
de absorbţie de 51%.
Sperăm să invăţăm mai repede să urmărim aceste trenduri şi
să ne adaptăm atât politicile, dar mai ales legislaţia. Financiar, vorbind de
modernizarea căilor ferate române, există fonduri disponibile pentru
modernizare încă din momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, ba
chiar din faza de preaderare. Problema majoră este că nu le-am folosit, fie din
cauza dezinteresului, fie din cauza lipsei expertizei tehnice. Din nou ne lovim
de o legislaţie greoaie, care face extrem de dificilă abordarea specialiştilor
şi a societăţilor comerciale specializate de pe piaţa internaţională.
Anul 2021
a fost declarat Anul European al Căilor Ferate, ceea ce înseamnă că va fi un an
cu intense dezbateri pe acest subiect, că se vor căuta soluţii şi se vor pune
bazele unor proiecte şi abordări inovative în domeniu. Sper ca România să fie pregătită
pentru a prinde acest tren. Sunt convins că atât din Planul Naţional de
Redresare şi Rezilienţă, unde avem la dispoziţie 30 de miliarde de euro, cât şi
din bugetul multianual, o sumă considerabilă va merge către modernizarea căilor
ferate.
