Radio România Internațional

Tag: Voluntari

  • Militari voluntari pentru armata română?

    Militari voluntari pentru armata română?

    Înainte de un
    maraton electoral cum se anunţă cel din 2024, politicienii români ştiu bine că
    tema unui eventual război extins de Rusia dincolo de graniţele vestice ale Ucrainei,
    tot mai prezentă în analizele militare şi geopolitice occidentale, are un potenţial
    exploziv şi de aceea se feresc de ea. Nu a făcut-o, însă, pentru că nu are nici
    un motiv politic, şeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad.


    În interviul acordat recent unui post de radio, el a declarat că populaţia
    Românei trebuie să se îngrijoreze, iar autorităţile trebuie să o pregătească
    pentru un scenariu nedorit cum ar fi războiul.     Şeful Statului Major a atras
    atenţia că armata e în deficit de personal şi că rezerviştii sunt prea bătrâni
    pentru a lupta pe front. În consecinţă e nevoie, consideră generalul Vlad, de o
    lege care să permită învăţarea voluntară a bărbaţilor şi femeilor de până la 35
    de ani să tragă cu arma şi să-şi facă o decontaminare.

    Unii politicieni au calificat
    avertismentul alarmist, incongruent cu poziţia pe care ar trebui să o adopte şeful
    militar al armatei.

    Pe fond, însă, generalul Vlad a transmis un mesaj similar cu
    cele lansate de omologul său britanic sau de unii politicieni occidentali. Pe
    acest fundal, deputaţii şi senatorii din comisiile de apărare au decis să aibă o
    întâlnire cu reprezentanţi ai Ministerului Apărării. Anunţul a fost făcut de preşedintele
    interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis.

    El a spus că în acest moment
    nu există niciun pericol de implicare a României într-un război, iar populaţia
    trebuie să rămână liniştită, pentru că suntem membri NATO. Asta nu înseamnă că
    ţara nu trebuie să fie pregătită întotdeauna pentru orice scenariu, a adăugat
    Alfred Simonis.


    La Parlament nu este depus niciun proiect de lege pe tema
    pregătirii României în caz de război, a mai afirmat Simonis.


    La rândul său, ministrul
    Apărării, Angel Tâlvăr, a declarat la un post de televiziune că serviciul
    militar obligatoriu este exclus, dar că există o preocupare la nivelul MApN
    pentru serviciul militar voluntar. El a recunoscut deficitul de personal din
    armată, apărut după ce aceasta şi-a redus efectivele de la 320.000 la 80.000 de
    oameni. Numai anul trecut au ieşit din sistem aproape 7.000 de oameni, a menţionat
    ministrul. În consecinţă, este nevoie de pregătirea unor rezerve, care se va
    face cu militari voluntari, a precizat Tâlvăr. Potrivit acestuia, există în
    elaborare şi un proiect privind un stagiu militar de câteva luni şi obţinerea
    unei prime la sfârşitul acestei pregătiri, pentru persoane cu vârste cuprinse
    între 18 şi 35 de ani.


    Asemenea celorlalţi înalţi oficiali, ministrul Apărării
    a dat asigurări că România nu este în pericol de război. Asta nu înseamnă, a
    subliniat el, că un stat stat serios, membru al celei mai importante alianţe
    politico-militare din istorie, nu trebuie să fie în acord şi în linie cu ce se
    întâmplă şi în alte armate.


    Generalul Vlad mai atrăgea atenţia că fabricile
    româneşti de armament nu au capacitatea să fabrice muniţa de tip NATO de care
    are nevoie Armata.


  • Abuses in Romania’s Foster Care Facilities

    Abuses in Romania’s Foster Care Facilities

    Less than one month after being sworn in, the mandate
    of Romania’s new Prime Minister, Social Democrat Marcel Ciolacu seems to be quite
    uncomfortable as early as the onset. Besides the present problems, Ciolacu now
    has to handle a widely-covered media scandal with political and legal
    implications: the horrific abuses in several old people’s homes around the
    capital city Bucharest.


    The Prime Minister summoned his team on Sunday to
    assess the situation in the Ilfov County, southern Romania, after prosecutors had
    identified organized criminal groups which were exploiting and abusing helpless
    individuals. The head of the Romanian government has
    called on the field authorities to carry out inspections in all the foster
    facilities for children, disabled or elderly people, be they state-owned or
    private.


    According to the Prime Minister, it is unacceptable
    for the institutions in charge to shift the blame for what happened. I have no
    mercy for the scoundrels that have created these horror centers and the fact
    that something like that was possible shows only one thing: we are actually
    dealing with a flawed system. The system must be changed’ – the Prime Minister
    says. His statement comes after the anti-mafia prosecutors from DIICOT have
    launched an investigation at three old-people’s centers in Voluntari and Afumaţi,
    two of Bucharest’s satellite towns, for the inhuman treatment their residents have
    been subjected to. Several people have already been apprehended in a file known
    as ‘The Retirement Centers of Horror’, including the one who initiated the
    business and was unknown until now, Ştefan Godei. According to prosecutors,
    Godei has so far raked in the equivalent of more than half a million Euros in
    less than two years. He used to spend a large part of this money on drugs,
    prostitutes and parties, while the elderly were being treated like prisoners in
    concentration camps: beaten, insulted, starved, forced to do the most
    humiliating tasks and deprived of minimum hygiene conditions. Nearly one hundred of these people have already
    been taken over by SMURD paramedics to be transferred to hospitals and other
    treatment facilities.


    In the meantime, the opposition in
    Bucharest has called for the resignation of the Minister of Family, Gabriela Firea,
    a Social Democrat like the Prime Minister, whom the press blames for being
    linked to the file. Her husband, Florentin Pandele, has been mayor of the town
    of Voluntari for 23 years now while one of his sisters has headed the Social
    Assistance system in the Ilfov County. The one the journalists have dubbed ‘the
    Infamous Godei’ used to be Firea’s driver while the latter was mayor of
    Bucharest between 2016 and 2020. No one is invoking criminal charges for Firea
    in the aforementioned retirement centers file, but many agree that her public
    image has been seriously tarnished and is presently affecting both the
    government and the party. Few are those who believe that she still stands
    chances to become Bucharest mayor again after she announced her intention to
    run for this seat in the local election next year.


    (bill)

  • Sus, Inima! Un nou exemplu pentru societatea civilă europeană

    Sus, Inima! Un nou exemplu pentru societatea civilă europeană

    Comitetul Economic și Social European
    (CESE) a decernat, în decembrie anul trecut, premii unui număr de șase
    organizații ale societății civile pentru proiectele lor remarcabile, care
    reprezintă exemple grăitoare ale angajamentului societății civile de a crea un
    viitor mai bun pentru tinerii din Europa și de a ușura suferința cu care se
    confruntă ucrainenii în urma invaziei brutale a țării lor de către Rusia. În
    mod excepțional, în 2022 au fost premiate două rânduri de câștigători,
    încadrați în două categorii tematice: capacitarea tinerilor și societatea
    civilă europeană alături de Ucraina. Asociația SUS, INIMA, din România, a obținut Marele premiu al Societății Civile
    Europene 2022, la categoria Societatea civilă europeană alături de Ucraina
    pentru proiectul său Integrarea rapidă a refugiaților ucraineni în societatea
    românească – Punct focal județul Sibiu.


    Cum au ajuns până aici, ne-a povestit Lu
    Knobloch, director de dezvoltare. Asociația SUS, INIMA a pornit în
    2015 de la o nevoie a pacientului oncologic și aparținătorului pacientului
    oncologic de a avea acces la informare, acces la terapii complementare celor
    tradiționale, celor de ordin terapeutic, medical și încet, încet ne-am
    dezvoltat. În fiecare an am mai deschis încă o casă SUS, INIMA, unde pacienții
    oncologici pot locui pe perioada tratamentelor, pentru că în România nu sunt
    centre de terapie în toate orașele mari. Oameni din multe județe vin în
    București, de exemplu, în Sibiu, și atunci au nevoie de un loc unde să poată
    locui ca să nu trebuiască să renunțe la tratament datorită faptului că nu-și
    permit să stea într-un hotel sau pensiune. După care a venit pandemia și am
    început să colaborăm cu Fundația Comunitară din Sibiu, cu Crucea Roșie și cu
    toate celelalte instituții implicate pentru a deservi societatea civilă, după
    care a venit acest război din Ucraina, unde rămânând în această rețea, am
    început practic să dezvoltăm inițiativele de suport, de integrare și de
    incluziune a refugiaților ucrainieni în societatea românească.


    Ce înseamnă premiul societății civile
    pentru Asociația SUS INIMA? Lu Knobloch: Este o onoare extraordinară,
    tocmai pentru că e o recunoaștere fantastică a muncii noastre. E o muncă foarte
    frumoasă, dar e o muncă foarte grea. Suntem o echipă super mare, de 48 de de
    oameni, care lucrăm pentru chestia asta în fiecare zi, dintre care 28 sunt
    refugiați ucrainieni, că n-ai cum să lucrezi pentru ei fără ei. Și este o
    recunoaștere a unui efort gigantic și este și un mare imbold ca să mergi înainte și să dezvolți mai
    departe inițiative.


    Până în prezent, acest ONG a ajutat zeci
    de mii de refugiați ucraineni. SUS INIMA a dezvoltat o serie de inițiative
    pentru a-i ajuta pe ucraineni, de la activități școlare și găsirea unui loc de
    muncă până la tratament și sprijin psihologic. Acest lucru a permis familiilor
    ucrainene să se integreze mai uşor în societatea românească, pentru că le-a dat
    un sentiment de apartenență și siguranță – atât fizică, cât și mentală.

    Vine cu
    detalii Lu Knobloch: Noi am început de la începutul războiului,
    ne-am implicat pe partea de transfer, pe partea de cazare, pe partea de acces
    la servicii medicale, sociale, de integrare terapeutice, absolut toate.
    Practic, după aceea, am dezvoltat un centru educațional, în primăvara anului
    trecut, pentru ca părinții să poată să aibă acces la piața de muncă, din care a
    reieșit o necesitate mult mai mare ca acești copii să aibă parte de un sistem
    educațional, să aibă acces la școli în limba lor maternă. Așa că am dezvoltat o
    școală primară, o școală gimnazială, un liceu, 3 grădinițe, 2 creșe ca să putem
    acoperi nevoia aceasta fără de care nu ai cum să ai integrare economică și
    socială. Pentru că noi vorbim despre refugiați, un grup de refugiați care e
    format din mame și copii. Dacă o mamă nu are unde să își ducă copilul, cum să
    poată să lucreze. Așadar, noi încercăm cumva să luăm nevoile de care suntem
    conștienți cu bun simț și să dezvoltăm soluții care sunt tot de bun simț. Deci,
    nu am încercat să ne inventăm nicio roată, nici să punem o coadă la o prună, ci
    efectiv am luat situațiile pas cu pas și am dezvoltat dintr-una într-alta tot
    câte o soluție.



    Premiul Societăţii Civile Europene este în
    valoare de 60 de mii de euro şi a fost împărțit între cele șase proiecte
    câștigătoare. Asociația SUS, INIMA din România a primit premiul I, în valoare
    de 14 mii de euro, unul dintre motivele pentru care au şi aplicat, după cum a
    mărturisit Lu Knobloch, pentru a avea bani de investit în proiectele viitoare.
    Am şi aflat care este următorul:

    Următorul proiect care are legătură directă cu incluziunea pe termen
    mediu și lung este « Sus inima place », care este un proiect prin
    care copii ucrainieni și copii români vor ajunge să se poată juca împreună prin
    ateliere creative, performance-art, muzică, dans, teatru în principal
    facilitate de profesioniști naționali și internaționali. Și scopul este ca noi
    să putem demonstra că, de ce nu, cultura e liantul și poate uni indiferent de
    diferențele noastre, de background-ul din care venim și chiar și de limba pe
    care o vorbim.


    Locul al II-lea de la categoria în care
    SUS INIMA a primit premiul I a fost atribuit Fundației spaniole Villavecchia. Prin
    fondul de urgență Ești în siguranță (You are in a Safe Place), fundația
    spaniolă a oferit îngrijire copiilor bolnavi de cancer și părinților lor.
    Copiii ucraineni grav bolnavi au fost îndepărtați de ororile războiului cu
    ajutorul unor organizații internaționale și aduși în locuri sigure pentru a-și
    relua tratamentul. Locul al III-lea a fost ocupat de Asociația cercetașilor și
    ghizilor din Polonia (ZHP), cea mai mare organizație de educație nonformală
    pentru tineret din această țară, care s-a mobilizat pentru a-i ajuta pe
    ucraineni de îndată ce a început războiul. Voluntarii ZHP au fost mereu
    prezenți la punctele de trecere a frontierei, îndrumând oamenii către locuri
    unde sunt în siguranță, furnizând informații, colectând și transportând donații
    și organizând patrule de frontieră cu experiență în acordarea primului
    ajutor.


  • Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaţilor

    Războiul din Ucraina: Voluntari în sprijinul refugiaţilor

    24 februarie 2022. Încă din prima zi a invaziei Rusiei în Ucraina, valuri de locuitori din ţara vecină au trecut graniţele României prin Vama Siret, pe la Sighetu Marmaţiei sau Isaccea. Şi tot din prima zi, oameni obişnuiţi şi organizaţii neguvernamentale s-au mobilizat pentru a le veni în ajutor. Vorbim aici despre o solidarizare uriaşă a românilor, despre eforturi extraordinare, de multe ori până la epuizare, pentru a fi acolo unde era nevoie. Printre voluntari, foarte mulţi reprezentanţi ai generaţiei Z, unii chiar adolescenţi la momentul începerii războiului.



    Andreas Crăiuţ este unul dintre ei. Între timp, a împlinit 18 ani. Este din Gura Humorului, judeţul Suceava. Este un voluntar profesionist”, iar cei care l-au îndrumat pe această cale sunt chiar părinţii săi. Andreas a făcut, săptămâni la rând, drumul de acasă până la Vama Siret, chiar dacă uneori trebuia să aştepte mai mult de 3 ore pentru a găsi o ocazie sau se întâmpla să schimbe chiar şi 4 maşini. Îl motiva nevoia mare de voluntari existentă la acel moment.



    Din celălalt capăt al ţării, mai exact din Filiaşi, judeţul Dolj, a ajuns la Vama Siret, pentru a-şi oferi ajutorul ucrainenilor nevoiţi să îşi părăsească ţara, Eduard Cismaru. În vârstă de 23 de ani, este voluntar în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dolj încă din anul 2016. În ciuda faptului că războiul este atât de aproape de noi, nu are niciun gând de a-şi părăsi ţara, mai mult, este dispus să ajute în continuare, indiferent de ceea ce ar urma să se întâmple.



    Acest fenomen al mobilizării rapide şi al solidarizării cu ucrainenii loviţi de război nu s-a manifestat, desigur, doar în România. Miguel Serra este din Lisabona, Portugalia, are 25 de ani şi este profesor. Dar şi unul dintre mulţii voluntari care au sărit în ajutorul tinerilor refugiaţi ucraineni. El a călătorit în Polonia şi în România cu un convoi de 15 autoutilitare. Iar printre bunurile pe care le-a adus s-a aflat, desigur, şi cel mai important dintre toate: medicamentele. Principalul său scop a fost să ducă 100 de refugiați în Portugalia. Miguel a vorbit la acel moment despre motivul din spatele deciziei sale de a acționa.



    Atacuri de panică, anxietate, chiar depresie, îngrijorarea că războiul va continua, teama bărbaţilor tineri că vor fi încorporaţi… Asta au trăit tinerii, şi nu doar din România, mai ales în primele săptămâni ale războiului din Ucraina. Cum se vede situaţia de la Bruxelles? Este ameninţată pacea în Europa? Cât de protejaţi suntem de acest război? Sunt întrebări ale tinerilor la care răspunde europarlamentarul Dragoş Pîslaru.




  • Sprijin românesc pentru refugiații ucraineni

    Sprijin românesc pentru refugiații ucraineni

    Aproape 400.000 de cetățeni ucraineni
    s-au refugiat în România de la începutul războiului declanșat de Rusia prin
    atacurile asupra Ucrainei. În mai multe puncte de trecere a frontierei comune
    de aproape 650 de kilometri, refugiații au început să apară încă din 24 de
    februarie, mai ales în partea de nord, intrând prin Maramureș și Moldova și mai
    puțin spre est, pe la gurile Dunării. În aceste zone de graniță, au fost
    primiți imediat de localnici care, mobilizându-se instantaneu și instinctiv,
    le-au sărit în ajutor oferindu-le masă și casă. Au urmat reprezentanții
    societății civile și apoi instituțiile oficiale, care au instalat corturi, au
    strâns ajutoare de primă necesitate, au oferit informații și transport celor
    care doreau doar să tranziteze România. Consiliul Național Român pentru
    Refugiați a fost acolo, încă din 24 de februarie, pentru a-și oferi expertiza, ne
    spune Ana Cojocaru, reprezentanta acestei organizații.

    Colegii mei sunt în
    teren în momentul de față, căci suntem prezenți în multiple puncte de trecere a
    frontierei. Noi suntem un ONG cu specializare în expertiză juridică. Deci tot
    ce putem noi face este să oferim informare și consiliere, iar la nevoie
    consiliere despre procedura de azil în cazul acelor persoane care vor protecția
    statului român. În același timp avem și două linii de telefon deschise la care
    putem să fim apelați oricând, la orice oră din zi sau din noapte. Primim zeci sau sute de apeluri zilnic și pe
    aceste linii. Suntem prezenți și în toate centrele de refugiați din țară cele
    aflate în subordinea Ministerului de Interne, mai exact a Inspectoratului
    General pentru pentru Imigrări.


    Multe
    dintre nelămuririle birocratice referitoare la staționarea și la traversarea
    teritoriului României au fost centralizate, în mai multe limbi străine, pe site-ul
    dopomoha.ro, un proiect susținut de instituții publice în colaborare cu asociații
    non-guvernamentale. În plus, din cauza gravității situații, multe dintre
    formalității intrării în România s-au simplificat. N-a fost chiar așa de la
    început, detaliază Ana Cojocaru:

    Întrebările pe care le primim noi sunt
    mai ales legate de intrarea pe teritoriul României și de tranzitarea
    teritoriului României. Într-adevăr România nu a avut în istoria recentă niște
    fluxuri atât de mari de persoane. Cumva era natural să fie nevoie de un mic
    proces de ajustare, dar cred că suntem acum pe drumul cel bun și că avem din ce
    în ce mai multă claritate și coordonare între stat și societate civilă și între
    instituțiile statului în general.


    Însă, ceea ce impresionează mai presus de
    orice este răspunsul rapid și empatia românilor obișnuiți față de refugiați.

    Ana Cojocaru de la Consiliul Național Român pentru Refugiați:

    Cred că nici în cele mai frumoase vise ale noastre nu am fi putut
    anticipa acest răspuns extraordinar al societății civile, al persoanelor fizice
    în general și al comunităților din zonele de frontieră. Sunt extrem de multe
    inițiative ale ONG-urilor și ale statului care sunt menite să susțină
    persoanele strămutate din Ucraina și capacitatea de răspuns este absolut extraordinară.
    Vă dau un exemplu: sâmbătă noapte la ora 11 și jumătate căutam o soluție pentru
    un grup de 14 persoane din care o parte erau copii și am găsit în 10 minute o
    soluție de cazare pentru aceștia de la un alt om de încredere. Sigur au fost și
    dificultăți, mai ales, la început pentru că volumul de oameni care voiau să
    ajute era atât de mare încât s-a creat un pic de haos în punctele principale de
    trecere a frontierei. Între timp, la nivel central, au început să se strângă
    informații despre toate aceste inițiative. S-au constituit celule la nivelul
    județelor cu puncte de trecere a frontierei spre Ucraina și Republica
    Moldova. Și acolo cred că suntem în
    momentul de față într-un proces de ajustare de coordonare din ce în ce mai
    bună.


    Unul dintre români care, încă din prima zi
    de război, i-a ajutat pe refugiați a fost Ștefan Mandachi un antreprenor local
    din zona Sucevei. Impresionat de mulțimea de oameni care din toată agoniseala
    lor de-o viață, au strâns ce-au putut într-o sacoșă și-au fugit cu copiii și
    animalele după ei, fără să știe dacă se vor mai întoarce, Ștefan Mandachi le-a
    oferit cazare și masă gratuite în hotelurile și restaurantele sale. Pe câți i-a
    ajutat până acum, Ștefan Mandachi nu știe.

    Nu pot
    să vă dau un număr exact acum. Știu că în fiecare zi sunt peste 200 de
    persoane. De pildă, într-o zi am deschis încă un salon. Cred că atunci a fost
    în număr un număr record: 300 și ceva de oameni. În principiu, în fiecare zi,
    sunt peste 200 de persoane care dorm la noi. În final noi am făcut un call
    center, am format o echipă și prin intermediul acestei formule pe care am
    găsit-o oamenii vin la noi cu oferte de apartamente, de transport, de ședere pe
    termen scurt, mediu și lung. Iar acum unul dintre obiectivele noastre
    prioritare este să reușim să îi ducem pe acești oameni la locurile de cazare
    sau să îi transportăm în Europa unde vor să ajungă ei .


    Starea lor de spirit nu este bună, după
    cum era de așteptat.

    Ștefan Mandachi: Toți care ajung la noi vă dați seama că sunt
    într-o stare foarte proastă în general. Își revin în momentul în care copiii se
    încep să se joace. Am încercat să organizăm niște jocuri, am încercat să îi
    smulgem din zona depresivă și când părinții,
    de fapt mamele, că bărbați nu prea sunt, își văd copilașii voioși se mai
    detensionează. Dar evident se simte o tensiune la nivelul întregii comunități
    de ucrainieni și nu sunt numai ucrainieni, ci și nigerieni și indieni și
    marocani care erau la studiu în Kiev.


    Nici Ștefan Mandachi, nici celelalte
    organizații non-guvernamentele nu ar face față fără întăriri venite din partea
    voluntarilor, români de rând care au sărit în ajutor fiecare cum poate.

    Ștefan
    Mandachi: Am configurat o echipă de voluntari
    fenomenală. Mulți dintre ei sunt studenți moldoveni și ucraineni care studiază
    la o universitate din Suceava. au venit într-un număr extrem de mare așa că nu
    am dus lipsă nici un moment de voluntari. Ei își fac treaba foarte sârguincios
    și cu foarte multă pasiune. Sunt foarte pătimași, motiv pentru care ne inspiră
    și pe noi. Pe 90% dintre ei nu-i cunoșteam, nu-I văzusem niciodată. Veniseră
    din comune apropiate de prin Salcia de prin Bihoreni. Nu-i cunoșteam, dar ei
    erau foarte încântați și se purtau de parcă erau de-ai casei. Toți veniseră
    acolo să facă voluntariat.


    Cum, din păcate, războiul din Ucraina pare
    să se prelungească, și numărul refugiaților va crește, și organizarea
    ajutorului trebuie să fie din ce în ce mai eficientă.


  • România continuă să îi ajute pe refugiaţii din Ucraina

    România continuă să îi ajute pe refugiaţii din Ucraina

    Numărul unic de urgenţă 112 şi
    linia specială destinată copiilor, 119, sunt disponibile şi pentru apeluri în
    limba ucraineană. În plus, la punctele de trecere a frontierei s-au luat măsuri
    suplimentare pentru prevenirea traficului de persoane. De vineri există şi o
    platformă online pe care se centralizează ofertele de ajutor în sprijinul civililor care se refugiază în
    România din calea războiului. Noua platformă a fost dezvoltată în timp-record cu
    sprijinul a peste 600 de voluntari.

    Pe de altă parte, Executivul de la
    Bucureşti a adoptat, sâmbătă, un proiect de hotărâre privind acordarea de
    gratuităţi şi facilităţi pentru transportul rutier, feroviar, naval şi aerian al
    refugiaţilor din Ucraina.

    Poliţia de Frontieră informează că, de când a început invazia rusă în
    Ucraina, în România au intrat peste 380 de mii de cetăţeni ucraineni, din care peste
    304 mii au ieşit.

  • Recensământul deceniului

    Recensământul deceniului


    ʺOm cu om, casă cu casăʺ – în România a început, pe 1 februarie, recensământul populaţiei şi locuinţelor. Eveniment de anvergură desfășurat o dată la zece ani, recensământul nu este singular în Uniunea Europeană. Dimpotrivă! Începând din 2021, recensăminte similare au loc în toate statele membre, astfel încât informațiile rezultate, unele coroborate, să ofere un tablou cât se poate de fidel nu numai la nivelul fiecărei țări în parte, ci și la scară comunitară.



    În România, prima etapă, între 1 februarie și 13 martie, este logistică. Sunt preluate datele din surse administrative şi este creată şi populată baza de date necesară unei bune desfășurări a recensământului propriu-zis. Între 14 martie și 15 mai va avea loc a doua etapă – de autorecenzare, pentru ca între 16 mai și 17 iulie să fie organizată a treia – de colectare a datelor de către circa 25 de mii de recenzori în toată țara, prin interviuri faţă în faţă.



    În premieră pentru statistica din România, culegerea şi prelucrarea datelor vor fi complet informatizate. Cu detalii, Cătălin Raiu, directorul de comunicare al Institutului Național de Statistică: Pentru prima dată în România, ca de altfel și în cazul altor state ale Uniunii Europene, ne aflăm în fața unei ambiții, dacă o pot numi așa: anume ca recensământul să fie unul digitalizat, cu alte cuvinte, pentru prima dată în România s-a scos complet utilizarea hârtiei și avem două procese digitale care înlocuiesc celebrul formular pe hârtie pe care trebuiau să îl completeze oamenii sau recenzorul, în dialog cu oamenii. Astfel, avem o etapă de autorecenzare prin care oamenii vor primi un link către chestionarul unde se pot autorecenza, deci își pot completa singuri datele solicitate. Și etapa a doua – interviu față în față, tot în baza unui instrument digital, de data aceasta tableta. Cu alte cuvinte, recenzorul vizitează locuințele oamenilor și consemnează răspunsurile acestora direct în tabletă. Datele, deja, introduse prin autorecenzare sau prin consemnarea recenzorului se varsă direct în baza de date și, de acolo, sunt procesate mai departe.



    Românii care vor opta pentru autorecenzare, vor putea completa formularul de pe orice smartphone, de pe tabletă, laptop sau calculator. Chestionarul va fi disponibil în limbile română şi ale minorităţilor naţionale, precum şi în engleză. Cei care nu au, totuși, cunoștințe suficiente pentru a se descurca cu tehnica modernă, vor putea fi ajutați de persoane desemnate în acest sens la nivelul primăriilor. De spus și că angajații care vor recurge la autorecenzare vor avea dreptul la o zi liberă din partea angajatorului. După cum, persoanele care vor refuza să ia parte la recensământ pot fi amendate. Autoritățile nu mizează, însă, pe coerciție, ci, dimpotrivă, pe un climat pozitiv, de acțiune civică. Se speră că procentul celor care vor alege să se autorecenzeze va fi în jur de 35%.



    Dar ce se numără la acest recensământ? Directorul de comunicare al INS, Cătălin Raiu, explică: Recensământul, prin definiție, nu doar la noi, ci și în altă parte, consemnează populația rezidentă, adică populația care se află pe teritoriul unui stat și își propune să rămână între granițele acelui teritoriu pe o perioadă de 12 luni. Este metodologia Eurostat, a Uniunii Europene, și nu poate fi schimbată. Deci, în urma acestui recensământ, vom afla ce populație rezidentă, indiferent de cetățenie, indiferent de etnie, are România pe teritoriul său. La momentul de față, Institutul Național de Statistică estimează stocul de români din afara granițelor țării la 3,3 – 3,4 milioane de persoane. Cu ocazia recensământului, care, așa cum spuneam, se desfășoară aproape simultan și în baza unei metodologii identice la nivelul Uniunii Europene, România află câți români sunt în țările membre ale Uniunii prin recensămintele organizate în fiecare țară de acolo. Cu alte cuvinte, noi știm câți români sunt în afara granițelor țării în măsura în care cooperăm, colaborăm și primim informații de la institutele naționale de statistică din țările respective.



    De menționat că românii care stau mai puțin de 12 luni într-o țară străină pot completa formularul românesc, în timp ce aceia care depășesc 12 luni de ședere peste hotare îl pot completa pe cel al statului în care se află.



    La nivel european, recensământul va ajuta la ierarhizarea statelor în funcție de numărul de locuitori. În prezent, România ocupă locul 6 în Uniune. Din păcate, însă, situația demografică din ultimul deceniu ar putea să o coboare pe 7. La nivel național, în urma întrebărilor la care va răspunde populația rezidentă din România, referitoare la studii, ocupație, venituri, religie, etnie ori locuință, profilul acesteia va fi creionat în detaliu. Scopul este de a oferi informaţii esenţiale pentru politicile publice, sociale sau economice, pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor, pentru mediul academic sau pentru oamenii de afaceri. Din nou, directorul de comunicare al Institutului Național de Statistică, Cătălin Raiu:


    Recensământul surprinde profilul socio-demografic al populației. Asta este miza – să știi modul în care arată populația de pe teritoriul unei țări cu indicatori care merg de la pregătirea profesională, până la standardele de viață, bunăstarea fiecărei categorii profesionale ș.a.m.d. Sunt și indicatori să le spunem mai sensibili sau foarte interesanți în perspectiva anumitor politici publice finanțate inclusiv de Uniunea Europeană, spre exemplu, în privința apartenenței etnice a persoanelor sau indicatori foarte relevanți strict în plan național, precum apartenența religioasă. Și aici trebuie să vă mărturisesc că una din strategiile noastre vizează tocmai un parteneriat accentuat cu reprezentanții minorităților etnice și cu cei ai cultelor religioase, pentru că ele, prin definiție, sunt organizații direct interesate să-și maximizeze numărul de membri cu ocazia recensământului.



    Cum recensămintele organizate o odată la 10 ani sunt singurele pârghii prin care statul poate să obțină informații importante, altfel extrem de intime, privind afilierea etnică sau religioasă a românilor, pentru mobilizarea lor,reprezentanții minorităților naționale și ai celor 18 culte religioase din România vor fi invitați lunar, până la încheierea perioadei de recenzare, de Institutul Național de Statistică, pentru discuții. O primă întâlnire, sub forma unui webminar, a avut, deja, loc.



    Primele rezultate, parţiale, ale recensământului vor fi prezentate spre sfârşitul anului 2022. Cele finale, atât din România, cât și din toate statele membre ale Uniunii Europene, vor fi cunoscute la sfârșitul lui 2023.




  • Reprezentație de teatru forum susținută de voluntarii ED București pe scena Teatrului Maria Filotti

    Reprezentație de teatru forum susținută de voluntarii ED București pe scena Teatrului Maria Filotti

    În perioada 10-14
    septembrie, echipa și voluntarii Centrului EUROPE DIRECT București, alături de
    echipele și voluntarii Centrelor EUROPE DIRECT Târgoviște și Vâlcea au fost
    implicați într-un schimb de experiență și bune practici cu alte centre EUROPE
    DIRECT din țară, în cadrul Caravanei de teatru forum Stă în puterea ta să
    schimbi ceva!.     Cu prilejul acestui schimb de experiență am avut plăcerea să îi
    vizităm și să interacționăm cu colegii noștri de la Centrele EUROPE DIRECT
    Râmnicu Sărat, Brăila, Galați și Buzău.


    În cadrul acestui
    schimb de experiență, echipa noastră a susținut o reprezentație de teatru forum
    pe scena Teatrului Maria Filotti din Brăila. Tema aleasă de voluntarii ED
    București pentru piesa lor a fost inspirată din realitate și s-a referit la
    cyberbullying. Înțelegând foarte bine cum funcționează această metodă
    non-formală, publicul prezent în sală a intervenit imediat cu idei și soluții
    pentru a schimba povestea și pentru a-i oferi acesteia un final fericit.


    Reprezentația
    de teatru forum a fost axată pe tema O Europă pregătită pentru era digitală,
    de pe agenda formală a Comisiei Europene, iar cu ajutorul acestei metode
    non-formale aceasta a devenit accesibilă publicului.




    Articolul
    complet poate fi accesat pe site-ul Europe Direct Bucureşti.




    (Loredana
    Licuţa, coordonator Europe Direct Bucureşti)





  • Schimb de experiență și bune practici cu Centre EUROPE DIRECT din țară

    Schimb de experiență și bune practici cu Centre EUROPE DIRECT din țară

    În perioada 10-14
    septembrie, echipa și voluntarii Centrului EUROPE DIRECT București, alături de
    echipele și voluntarii Centrelor EUROPE DIRECT Târgoviște și Vâlcea au fost
    implicați într-un schimb de experiență și bune practici cu alte centre EUROPE
    DIRECT din țară, în cadrul Caravanei de teatru forum Stă în puterea ta să
    schimbi ceva!. Cu prilejul acestui schimb de experiență am avut plăcerea să îi
    vizităm și să interacționăm cu colegii noștri de la Centrele EUROPE DIRECT
    Râmnicu Sărat, Brăila, Galați și Buzău.



    Astfel, vineri, 10
    septembrie, am fost în vizită la colegii noștri de la EUROPE DIRECT Râmnicu
    Sărat, luni, 13 septembrie ne-am întâlnit cu colegii de la Brăila și Galați,
    iar marți, 14 septembrie cu colegii de la EUROPE DIRECT Buzău. Pe parcursul
    acestor întâlniri, echipele și coordonatorii centrelor EUROPE DIRECT implicate
    în acest schimb de experiență au dialogat pe tema evenimentelor dedicate
    Conferinței privind Viitorul Europei și a metodelor non-formale utilizate în
    cadrul acestora, despre posibile colaborări etc.


    La final, putem spune că a
    fost o experiență interesantă, din care fiecare dintre noi a avut de învățat
    câte ceva, iar voluntarii noștri au fost cei mai câștigați: și-au făcut
    prieteni noi și au aflat, în mod direct, cum este să faci parte din familia
    EUROPE DIRECT!




    Articolul complet poate fi
    accesat pe site-ul Europe Direct Bucureşti.




    (Loredana Licuţa,
    coordonator Europe Direct Bucureşti)

  • Acționăm pentru Ape

    Acționăm pentru Ape

    Deșeurile
    care infestează mediul acvatic, majoritatea din plastic, au devenit o problemă extrem de serioasă la nivel
    mondial și, desigur, și în România. Tot mai multe organizații ecologiste încearcă, prin diverse metode, unele
    inedite și cât mai prietenoase, să curețe apele, dar mai ales să informeze
    publicul larg și autoritățile locale despre pericolul reprezentat de acest tip
    de poluare. Este și cazul organizației Act For Tomorrow care a derulat
    proiectul Acționăm pentru Ape – A.P.A. Așa cum afirmă marea majoritate a
    specialiștilor, plasticul reprezintă 90% din deșeurile produse de oameni și
    descoperite în mediul marin. Conform datelor ONU, 1 milion de păsări marine și
    100.000 de animale marine mor în fiecare an doar din cauza deșeurilor de
    plastic. Care este situația în
    România? Chiar dacă nu prea există date oficiale, cel mai probabil se înscrie
    și ea în trendul planetar.


    Iată ce spune Andreea Petruț, de la asociația
    ecologistă Act For Tomorrow: Pe partea asta de deșeuri
    la nivelul apelor, România stă prost la capitolul datelor statistice. Nu avem
    statistici oficiale ale Ministerului Mediului sau ale altor instituții publice
    care să ne spună cât de poluate cu macrodeșeuri sunt apele din țară. Există
    niște statistici la nivel european care, unele, plasează Marea Neagră ca fiind
    a doua mare cea mai poluată din Europa cu deșeuri produse de om, altele o pun
    pe primul loc. Ce pot să vă spun, însă, la nivel de statistici, și asta este
    raportat la o cercetare pe care noi am realizat-o la începutul acestui an, este
    că în toate apele dulci din România și inclusiv la nivelul Mării Negre a fost
    descoperit microplasticul. Acesta reprezintă bucăți de plastic foarte mici,
    fragmente de plastic de nanomicroni care provin din plastic descompus. În
    absolut toate apele dulci din România există aceste fragmente de microplastic.
    Trebuie să ne facem mari probleme pentru că ele sunt periculoase atât pentru
    ecosistemele acvatice, cât și pentru sănătatea noastră.



    Organizația amintită a acționat pe mai
    multe direcții: prevenție, informare, colectare și reciclare. Sigur că o
    problema atât de gravă și de complexă nu poate fi rezolvată de o simplă
    organizaţie neguvernamentală, dar inițiativele acesteia pot fi replicate atât
    de alte organizații, cât și de autorități. De asemenea, conștientizarea
    publicului despre pericolul reprezentat de plasticul aruncat la întâmplare este
    esențială și orice efort în acest sens este salutar. De altfel, Act For
    Tomorrow este doar una dintre organizațiile care se ocupă de protejarea apelor
    din România, iar cu unele dintre acestea am făcut deja cunoștință în emisiunile
    trecute.

    Andreea Petruț ne-a vorbit şi despre principalele coordonate ale
    programului Acționăm Pentru Ape:

    Noi acționăm pe
    patru direcții strategice la nivel de proiect: în primul rând pe partea de
    educare și formare la nivel de prevenție – să prevenim generarea de deșeuri de
    plastic care să ajungă în mediul acvatic. Apoi avem zona de intervenție și de
    ecologizare, apoi zona de mobilizare comunitară și advocacy, inclusiv zona de
    cercetare și, nu ultimul rând, închidem circuitul prin a valorifica plasticul
    și toate deșeurile pe care le colectăm din ape introducându-le în circuitul
    economic prin conceptul acesta de economie circulară. Anul trecut am adus în
    România prima infrastructură de colectare a deșeurilor în format de animale
    marine gigant – nu existau până atunci pe plajele din România. Anul acesta am
    ajuns la opt animăluțe care sunt amplasate pe plajă și au rolul de a trage un
    semnal de alarmă la nivelul turiștilor cu privire la deșeurile pe care le
    generează și care ajung în ape.

    Un proiect inedit pe care l-am dezvoltat este
    EBISU – care practic este prima ambarcațiune din România de colectare a
    deșeurilor din ape sută la sută electrică; de fapt este prima din Europa. Este
    o ambarcațiune pe care noi am dezvoltat-o de la zero în România împreună cu
    colaboratorii noștri. Anul trecut am derulat o campanie de informare și educare
    numită Față în față cu deșeurile din ape, care a fost premiată de
    diferiți specialiști din zona asta de mediu și de comunicare. Practic am pus
    toate speciile pe cale de dispariție sau speciile protejate din apele din
    România față în față cu deșeurile și reprezintă cumva o comparație între durata
    lor de viață și faptul că deșeurile rămân pentru totdeauna. Fauna acvatică are
    o durată de viață mult mai mică. La Constanța am lansat cea mai mare pictură
    murală din lume care purifică aerul, având ca principală tematică să tragă un
    semnal de alarmă cu privire la poluarea pe care o generăm în mediul marin.

    Pe
    lângă toate aceste campanii, punem un accent foarte mare și pe ecologizările pe
    care le realizăm. Am desfășurat numeroase acțiuni de ecologizare pe ape, fie cu
    ambarcațiunea noastră care colectează deșeurile, fie cu bărci sau caiace și cu
    foarte mulți voluntari pe maluri.



    Rezultatele campaniei au depășit
    așteptările, spun organizatorii: în doar 5 luni au fost colectate aproape 19
    tone de deșeuri, atât de pe litoral, cât și din cele mai poluate râuri și
    lacuri din România. Toate deșeurile colectate selectiv au fost reciclate spre a
    fi transformate în noi resurse. În total 400 de voluntari au participat la
    evenimente, în cadrul cărora și-au dedicat timpul și energia pentru a curăța
    deșeurile care zăceau acumulate pe luciul apelor sau pe malurile acestora.
    Peste 1 milion de persoane au vizualizat în mediul online campania de
    conștientizare Față în față cu deșeurile din ape menționată anterior.
    Instituțiile publice de la nivel local s-au mobilizat pentru a oferi sprijin și
    au devenit parteneri ai acțiunilor desfășurate. Numeroase ONG-uri locale au dus
    mesajul campaniei mai departe în comunități și au contribuit la mobilizarea
    voluntarilor.




  • Voluntariatul în rândul tinerilor din UE

    Voluntariatul în rândul tinerilor din UE

    Comisia Europeană a
    lansat recent o consultare publică privind mobilitatea tinerilor voluntari în
    întreaga Uniune Europeană. Prin consultarea care va dura 12 săptămâni, se vor
    colecta opiniile cetățenilor și se vor identifica noi provocări și oportunități
    în domeniul voluntariatului în rândul tinerilor. Există un interes real în
    privința voluntariatului și a activităților transfrontaliere, spune Sonya
    Gospodinova, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

    În anul 2020, am
    realizat un studiu, iar o treime dintre participanții la acest studiu au
    afirmat că au participat la activități de voluntariat în ultimul an. Am
    observat și noi interesul tinerilor europeni în privința Corpului european de
    solidaritate, care e programul european de sprijin al tinerilor pentru
    voluntariat în UE, dar și în afara UE. Așadar, voluntariatul e foarte
    important, iar în decursul anului trecut, în timpul crizei Covid-19, am
    descoperit că încă mai există provocări și bariere ale activităților de
    voluntariat. Așadar, am vrut să adunăm punctele de vedere ale tinerilor, dar și
    ale tuturor cetățenilor, pentru a înțelege mai bine care sunt provocările, care
    sunt punctele lor de vedere, pentru a îmbunătăți cadrul activităților de voluntariat.


    Această inițiativă
    le va permite tinerilor din Europa să profite pe deplin de oportunitățile
    oferite de noul Corp european de solidaritate și să participe în condiții
    optime la activitățile transfrontaliere de solidaritate organizate de
    autoritățile naționale sau de organisme private. Scopul consultării este de a
    înțelege mai bine provocările, dar și oportunitățile posibile.

    Sonya
    Gospodinova, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene: Am colectat deja
    informații de la experți și cercetători, iar acum vrem să aflăm ce cred tinerii
    și cetățenii UE. Astfel, am deschis această consultație timp de 12 săptămâni.
    Va fi disponibilă online pe Portalul European pentru Tineret, în toate limbile
    UE, inclusiv în limba română. Ascultătorii pot accesa acest portal și-și pot
    exprima opinia. Termenul limită este 21 iulie. După ce vom primi toate
    părerile, vom începe evaluarea, iar în baza acesteia vom dori să actualizăm
    recomandarea Consiliului în privința voluntariatului în rândul tinerilor.
    Consultările au început deja, s-au lansat în data de 28 aprilie, și avem deja
    multe contribuții, una dintre ele fiind din România. Așadar, îndemn
    ascultătorii dumneavoastră să acceseze platforma, să ne ofere punctele lor de vedere,
    astfel încât nevoile specifice ale cetățenilor români să fie luate în calcul
    când vom face evaluarea și vom revizui recomandarea.


    Portalul european
    pentru tineret oferă informații la nivel european și național cu privire la
    oportunitățile și inițiativele de interes pentru tinerii care trăiesc, învață
    și lucrează în Europa. Acesta nu se adresează numai tinerilor, ci și altor
    părți interesate, care își desfășoară activitatea în domeniul tineretului.


  • Sports roundup

    Sports roundup

    Romania’s handball side CSM Bucharest on
    Sunday qualified for the eighth finals of the EHF European Cup, Europe’s third
    major club competition. The Romanians secured a 38-28 home win against Turkish side
    Spor Toto in the second leg’s third round. CSM had also won the first game in
    Ankara 33-27.






    A week ago, another Romanian side, Minaur
    Baia Mare, qualified for the round of 16 of the same competition after a double
    win against the Cypriotes from Parnassos Strovolou, whom they beat 28-25 and
    29-24. The round of 16 games have been scheduled for February concurrently with
    the games of the EHF European League, where Romania is being represented by
    Dinamo Bucharest.






    And now the latest from football.
    Saturday and Sunday saw the games counting towards the 15th leg of Romania’s
    first football league. The leg’s first game, Chindia Targoviste versus FC Arges
    ended in a draw, 2-all. FC Arges haven’t won a game in the past 6 legs; they have
    drawn three games and have been defeated three times. Also on Saturday, in
    Medias, local side Gaz Metan clinched a 1-0 win against Viitorul Constanta. The
    year 2020 ends without a win for coach Mircea Rednic, whose side has so far
    registered a draw and two defeats.








    The city of Medias on Saturday played venue for a match pitching FC
    Hermannstadt against Politehnica Iasi. Poli clinched a 1-0 win against Hermannstadt,
    which had been undefeated for three legs. Poli has thus left the last position
    on the table, which is now occupied by FC Arges. The other two games on Sunday ended
    with the same result, one-all. FC Voluntari secured an away draw against
    Botosani but had no win in the past five legs, having registered two draws and
    three defeats.






    Also in a draw ended the game in Calarasi, pitching two sides in good
    shape, Academica Clinceni and Dinamo Bucharest. Academica has remained
    undefeated after 8 consecutive games, with 5 wins and 3 draws. Dinamo has a
    single defeat in the past six games together with three wins and two draws.








    UTA Arad will take on Astra Giurgiu on Monday while FCSB plays Sfantu
    Gheorghe. The leg ends on Tuesday with a match in Cluj, central Romania, pitching
    local side CFR against Universitatea Craiova. FCSB is at the top of the table
    with 33 points followed by Universitatea Craiova with 31.




    (bill)



  • Sports roundup

    Sports roundup

    Romania’s handball side CSM Bucharest on
    Sunday qualified for the eighth finals of the EHF European Cup, Europe’s third
    major club competition. The Romanians secured a 38-28 home win against Turkish side
    Spor Toto in the second leg’s third round. CSM had also won the first game in
    Ankara 33-27.






    A week ago, another Romanian side, Minaur
    Baia Mare, qualified for the round of 16 of the same competition after a double
    win against the Cypriotes from Parnassos Strovolou, whom they beat 28-25 and
    29-24. The round of 16 games have been scheduled for February concurrently with
    the games of the EHF European League, where Romania is being represented by
    Dinamo Bucharest.






    And now the latest from football.
    Saturday and Sunday saw the games counting towards the 15th leg of Romania’s
    first football league. The leg’s first game, Chindia Targoviste versus FC Arges
    ended in a draw, 2-all. FC Arges haven’t won a game in the past 6 legs; they have
    drawn three games and have been defeated three times. Also on Saturday, in
    Medias, local side Gaz Metan clinched a 1-0 win against Viitorul Constanta. The
    year 2020 ends without a win for coach Mircea Rednic, whose side has so far
    registered a draw and two defeats.








    The city of Medias on Saturday played venue for a match pitching FC
    Hermannstadt against Politehnica Iasi. Poli clinched a 1-0 win against Hermannstadt,
    which had been undefeated for three legs. Poli has thus left the last position
    on the table, which is now occupied by FC Arges. The other two games on Sunday ended
    with the same result, one-all. FC Voluntari secured an away draw against
    Botosani but had no win in the past five legs, having registered two draws and
    three defeats.






    Also in a draw ended the game in Calarasi, pitching two sides in good
    shape, Academica Clinceni and Dinamo Bucharest. Academica has remained
    undefeated after 8 consecutive games, with 5 wins and 3 draws. Dinamo has a
    single defeat in the past six games together with three wins and two draws.








    UTA Arad will take on Astra Giurgiu on Monday while FCSB plays Sfantu
    Gheorghe. The leg ends on Tuesday with a match in Cluj, central Romania, pitching
    local side CFR against Universitatea Craiova. FCSB is at the top of the table
    with 33 points followed by Universitatea Craiova with 31.




    (bill)



  • Sprijin civic pentru autorități în combaterea pandemiei

    Sprijin civic pentru autorități în combaterea pandemiei

    Direcțiile locale de sănătate publică, însărcinate cu depistarea și
    carantinarea cazurilor de infectare cu noul coronavirus, au făcut și fac, în
    continuare, cu greu față cererilor de testare, anchetelor epidemiologice sau
    informării oamenilor. Unul dintre motive: lipsa de personal. De aceea, o
    organizație non-guvernamentală a avut inițiativa de a veni în ajutorul
    Direcției de Sănătate Publică (DSP) din București, organizând un punct de
    sprijin și preluând o parte din apelurile telefonice venite de la cetățeni.


    Coordonatoarea acestui call-center, Diana Voicu, își amintește:

    Ideea ne-a venit astă-vară. Era încă luna iulie și ne-am dat seama că,
    pe fondul relaxării de peste vară, vom avea o explozie de cazuri cât de curând.
    Și, deja spre finalul verii, la telefonul Direcției de Sănătate Publică se
    răspundea din ce în ce mai rar, iar numărul cazurilor deja începuse să crească.
    De aceea, în acel moment, ne-am oferit public să preluăm efortul de a răspunde
    oamenilor la telefon.

    Ne bazam pe experiența pe care Geeks for Democracy o
    câștigase în perioada de izolare din primăvăra când am pus pe picioare
    proiectul Cumpărături la ușa ta, un proiect în cadrul căruia cumpăram
    alimente, produse de primă necesitate și medicamente persoanelor care nu puteau
    să iasă din casă.

    Am deschis și un
    call-center în cadrul acestui proiect, așa că, dacă tot aveam experiență, ne-am
    oferit să dăm o mână de ajutor. Din păcate, inițiativa noastră nu s-a
    concretizat decât începând cu 3 noiembrie. (…) De-abia în octombrie STS-ul
    (Serviciul de Telecomunicații Speciale), în spațiul pus la dispoziție de alt
    ONG, Impact HUB din București, ne-a creat 30 de posturi de lucru, ne-a pus la
    dispoziție telefoane, computere, linii dedicate. Dar de-abia pe 3 noiembrie am
    răspuns la telefon și de atunci am depășit cu 90% rata de răspunsuri furnizate
    cetățenilor de către DSP.



    De la deschidere
    și până azi, centrul de suport lucrează, pe bază de voluntariat, în ture
    începând cu ora 8 dimineață până la 10 seara. În momentul de față, aici vin
    peste 170 de voluntari pentru intervale orare de cel puțin trei ore, dar unii
    stau chiar și câte 6 ore, în funcție de programul său, căci printre voluntari
    sunt și salariați, și studenți, și
    pensionari.

    Cum a fost primit acest
    ajutor, aflăm tot de la Diana Voicu: Colegii de la DSP au putut să-și
    orienteze eforturile către echipele care funcționează, în spatele
    telefoanelor, ca să țină lucrurile sub
    control, căci DSP are foarte multe roluri. Și echipele de anchete
    epidemiologice au fost suplimentate. Noi colaborăm bine acum cu ei și am primit
    un feedback bun atât de la ei, cât mai
    ales de la oameni care acum se simt ascultați. E o ușurare pentru multă lume că
    există cineva care chiar le răspunde la telefon.

    Noi primim apeluri fie de la
    persoane care doresc să se testeze, au simptome suspecte sau sunt în carantină
    pentru că au intrat în contact cu o persoană pozitivă și solitică ambulanța ca
    să vină la ei. Sau vor să afle rezultatul testului, sau să obțină decizia de
    izolare care, printre altele, o condiție pentru acordarea concediilor medicale.
    Sau vor să știe ce să facă în cazul în care sunt nevoiți să călătorească sau să
    au o urgență stomatologică, în cazul în care sunt deja carantinați. Prin
    urmare, primim câteva sute de apeluri pe zi, variind între 500 și 800 de
    apeluri.


    Cei care sună la
    DSP București și sunt ajung să fie deserviți de voluntarii de la centrul de
    suport deschis de Geeks for Democracy primesc informațiile cerute și sunt
    direcționați, mai departe, către personalul care-i poate ajuta în mod concret.
    În plus, Geeks for Democracy a dezvoltat și o aplicație gratuită pentru
    înregistrarea tuturor cererilor către DSP. Toate cererile, scrise pe un
    formular standard, au număr de înregistrare și sunt transmise către DSP pentru
    a fi rezolvate. De asemenea, direcția de
    sănătate publică poate bifa în aplicație dacă o cerere a fost rezolvată sau nu,
    lucru vizibil și de către cel care a depus cererea respectivă.


    Pentru unii
    dintre voluntari, experiența lucrului la call-center le-a adus nu doar
    satisfacția de a-i ajuta pe alții, ci și un exercițiu de răbdar și diplomație.
    Alexandra Turcu, studentă la inginerie software în Olanda, se numără printre
    acești voluntari. Aflându-se în țară în această perioadă când cursurile se
    desfășoară online, ea răspunde la telefoanele de la centrul de suport și a devenit coordonatoarea turei de
    voluntari de la 8 la 14.

    De ce a făcut această alegere, ne spune chiar
    Alexandra Turcu:

    Am ales să fac voluntariat pentru că am
    foarte multe cunoștințe care s-au lovit de următoarea situație: să sune la DSP
    și să nu răspundă nimeni. În plus, eu fac voluntariat de la 15-16 ani și, de
    fiecare când pot să ajut pe cineva, o fac cu dragă inimă ca să le fie oamenilor
    cât mai bine. Sunt oameni care, momentan, se luptă cu această boală și, în
    plus, se mai lovesc și de birocrație.


    Dar care sunt
    cele mai frecvente probleme pe care oamenii care sună la DSP vor să le discute?

    Alexandra Turcu: Momentan cea mai mare problemă o constituie
    deciziile de carantinare. Sunt mulți oameni care nu pot intra în concediu
    medical sau nu-și primesc plata aferentă acestui concediu. Din cauza asta sunt
    speriați, căci au rate la bancă, au copii de crescut și mai vin și Sărbătorile
    de iarnă.

    Sunt disperați din cauza acestor decizii care nu mai sosesc. Noi îi
    calmăm și încercăm să-i ajutăm cu informații. Cam asta e principala lor
    problemă. (…)În primele zile, la telefon auzeam numai mulțumiri de la oameni,
    bucuroși că, în sfârșit, cineva le răspundea, că empatiza cu ei, că era dispus
    să-i asculte. Erau foarte bucuroși că aveau feedback și că pot afla ce se
    întâmplă cu ei sau cu documentele lor. Sunt și destui apelanți care sună
    furioși și nemulțumiți, dar, după ce vorbesc cu noi, până la finalul apelului,
    ajung să aibă zâmbetul pe buze.


    Pentru ca din ce în ce mai
    mulți oameni să aibă zâmbetul pe buze în această perioadă înnegurată, ar fi
    nevoie de mai multe centre suport și în alte orașe, consideră reprezentanții
    asociației Geeks for Democracry. Dar această decizie depinde atât de modul în
    care sunt administrate direcțiile locale de sănătate, dar și de
    disponibilitatea celor sănătoși de a face voluntariat.



  • Covid19, vaccinuri şi voluntariat

    Covid19, vaccinuri şi voluntariat

    Confruntate cu noi recorduri negative privind cazurile zilnice de infectare cu SarsCov2, autoritățile române caută soluții pentru încetinirea pandemiei, în așteptarea unui vaccin. După o ședința cu mai mulți specialiști din sănătate, președintele Klaus Iohannis a estimat că primele doze ar putea ajunge în România în primele luni ale lui 2021, prioritate la administrare urmând să aibă cei din sistemul medical şi persoanele aflate în grupele de risc


    România este parte a acordurilor încheiate de către Comisia Europeană pentru furnizarea de vaccinuri anti-COVID-19 atunci când acestea vor fi disponibile, urmând ca ţării noastre să îi revină o alocare de peste 10 milioane de doze de vaccin. Din cauza cererii extrem de ridicate la nivel mondial şi a capacităţîi, totuşi, destul de reduse de producţie, vaccinul va ajunge în ţările europene în mod etapizat. Pentru România, ne aşteptăm că prima tranşă primită să ajungă, în cel mai favorabil scenariu, în primul trimestru al anului viitor. Vaccinarea întregii populaţii va începe cel mai devreme în primăvară.


    El a mai spus că, în acest moment, nu există motive pentru reimpunerea stării de urgenţă, dar ce se va întâmpla pe viitor este greu de prevăzut. Șeful statului a explicat că restricţiile aflate în vigoare pentru limitarea transmiterii noului coronavirus dau rezultate, iar fără acestea sistemele sanitare şi din România şi din toată Europa ar fi fost cu mult depăşite.


    Pe de altă parte, Iohannis a reafirmat că nu se ia în calcul amânarea alegerilor parlamentare programate pentru 6 decembrie, dând ca exemplu scrutinul prezidențial desfășurat în Statele Unite – țară mult mai greu lovită de pandemie decât România.


    Între timp, în sprijinul sistemului medical și al autorităților vine și societatea civilă, prin implicarea pe baza de voluntariat. În București, de exemplu, 250 de studenţi, dintre care 150 medicinişti, vor fi prezenţi zilnic în două puncte de lucru coordonate de către Prefectura Capitalei, de unde vor derula telefonic anchete epidemiologice.


    ‘Ne bucurăm că un spirit civic autentic îi defineşte pe studenţii medicinişti să contribuie la o realitate mai bună în vremuri grele’, a subliniat rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Capitală. La rândul sau, premierul Ludovic Orban le-a mulțumit voluntarilor, spunând că aceștia fac un lucru extraordinar. Și studenţii din anii lI şi III ai Institutului Medico-Militar vor face voluntariat la call center-urile Direcţiei de Sănătate Publică, iar cei din anii IV, V şi VI vor lucra în spitalele militare din ţară, în facilităţile de tratare sau suport COVID. La Cluj, 100 de studenţi voluntari de la medicină fac și ei anchete epidemiologice. Marți, circa 100 de angajați din domeniul medical au protestat la București făţă de lipsa de reacţie a Guvernului la solicitările de sprijin financiar, uman şi logistic înaintate de sindicatul SANITAS.