Radio România Internațional

Tag: Washington

  • January 30, 2025

    January 30, 2025

    A roundup of local and international news.

     

    BUDGET – Romania’s draft state budget for 2025 will be finalized today.  On Saturday it will be approved by the Government and next week by Parliament, Finance Minister Tanczos Barna announced. He said that the budget includes money for investment in infrastructure and for the payment of salaries and pensions, at the level of November 2024. The budget will be built on a deficit of no more than 7% of the Gross Domestic Product. The funds allocated to the Presidential Administration, the Senate and the Chamber of Deputies will be smaller and the budgets of some ministries, such as Environment, Health, Education or Transport, will increase.

     

    ENERGY – Bucharest’s Energy Minister, Sebastian Burduja, has announced  that the Court rejected Greenpeace’s request to suspend the work on the Black Sea gas exploitation. He said that this is a victory for Romania’s energy independence and that the strategic project that Greenpeace tried to block in court will double Romanian gas production, create jobs and bring over 20 billion euros to the budget. Moreover, the gas from the Black Sea will ensure a more stable and lower price for Romanians, and Romania will become a regional energy supplier. Last year, Greenpeace requested in Court the suspension of the environmental agreement for the Neptun Deep project, due to concerns related to environmental protection, climate change and compliance with legislation. Neptun Deep is owned in equal shares by OMV Petrom company and the state owned company Romgaz. Production will be approximately 8 billion cubic meters annually for approximately 10 years.

     

    EVACUATION – Numerous Romanians, employed by a private military company operating in the eastern Democratic Republic of Congo (DRC), crossed the border into neighboring Rwanda on Wednesday to surrender to the authorities there, sources in Kigali said, quoted by international news agencies. The Romanians had been hired to fight alongside the Congolese army in the conflict that opposes it to the M23 rebel group, supported by Rwanda, in the Goma region. The Rwandan Ministry of Defense confirmed their surrender and spoke of “280 Romanian mercenaries” being evacuated by buses to the capital, Kigali.

     

    CRASH – An American Airlines passenger plane and a US military Black Hawk helicopter crashed into the Potomac River after a mid-air collision near Reagan Washington National Airport, US officials said, quoted by international news agencies. According to Washington media, several bodies were pulled from the water and no survivors were found. American Airlines said there were 64 people on board the plane – 60 passengers and four crew members. Three military personnel were on board the helicopter. Romanian President Klaus Iohannis sent a message of solidarity, to the American people. “Our thoughts go out to the families of the victims”, Iohannis wrote on platform X.

     

    FOOTBALL – Romanian football champion FCSB and the famous English team Manchester United will meet on Thursday evening at the National Arena in Bucharest, in the eighth and final round of the main phase of the Europa League. United is in fourth place in the standings, with 15 points, and FCSB is in eighth place, with 14 points. The top eight teams qualify directly for the round of 16, while the teams ranked 9-24 must get past the the play-off to advance to the round of 16.

     

    RUGBY – The Romanian national rugby team will make their debut on Friday evening in Bucharest, in a match against Germany, in the 2025 edition of the Rugby Europe Championship. The Romanians will also play against Belgium, on February 8, away, in Mons, and Portugal, on February 15, at home, in Botoşani (northeast). Romania can secure direct qualification for the Rugby World Cup in Australia, if it finishes the championship in one of the first two places of the group. With one exception, Romania has participated in all the world final tournaments.

  • August 6, 2024 UPDATE

    August 6, 2024 UPDATE

    COACH Mircea Lucescu, 79, Romania’s best football headcoach, on Tuesday was officially appointed selector of the country’s national squad, a position he held 38 years ago. Along a fruitful professional career, Lucescu coached several famous elevens such as Corvinul Hunedoara, Romania’s national eleven, Dinamo Bucharest, the Italian sides Pisa, Brescia and Reggiana, Rapid Bucharest, Inter Milan, Galatasaray Istanbul, Besiktas Istanbul, Shaktaar Donetsk, Zenith Sank Petersburg, the national football side of Turkey and Dinamo Kyiv. The new selector has signed up for two years, his main goal being the qualification of Romania’s national side for World Cup 2026 to be hosted by the USA, Mexico and Canada.

     

    APPEAL The White House administration has reiterated its calls on Iran and Israel to avoid war, warning that a possible Iranian response to the killing of a top Hamas leader in Tehran may generate a conflict that could get out of control and saying that escalation benefits no one. The White House meeting took place amid rising fears of a possible extended conflict in the Middle East, with Iran and the Lebanese group Hezbollah last week vowing to retaliate for the killing of Islamist leaders. The UN High Commissioner for Human Rights also called for urgent action to prevent wider war in the Middle East, press agencies report. In another move, the foreign ministers of the 57 countries of the Organisation of Islamic Cooperation are to meet in Tehran on Wednesday to discuss “the continued crimes of the Israeli occupation against the Palestinian people,” including the killing in Tehran of the political leader of Hamas, Ismail Haniyeh. They will also discuss Israel’s “aggressions against the sovereignty of the Islamic Republic of Iran,” according to a statement issued by the Organisation of Islamic Cooperation, quoted by EFE news agency.

     

    ENERGY Romania is looking for technical arguments to delay the deadline agreed with the European Commission to close its coal-fired power stations. Minister Sebastian Burduja explained on Monday that more time is needed to make the transition to gas-fuelled energy sources, given that 15% of the country’s energy production is still dependent on coal. Before closing its coal plants, the latter must be replaced by gas sources, said the minister, adding that investments in this respect are delayed. He made these statements during the signing in Belgrade of a memorandum on the construction of a gas interconnector between Romania and Serbia. This will lead to lower prices for natural gas for users and more diverse supply sources.

     

    OLYMPICS Romanian athlete Alina Rotaru-Kottmann, bronze medallist in the last year’s World Championships in Budapest, on Tuesday qualified for the finals of the long jump event of the Paris Olympics. Two other athletes of Romania’s, Ilie Sprîncean and Oleg Nuţă have also qualified for the semifinals of the men’s double scull race of 500 meters. So far, Romania has won seven medals in Paris, three gold, three silver and one bronze. Swimmer David Popovici won the gold in the 200 m freestyle event and the bronze in 100 m freestyle; two more gold medals came from Andrei Cornea and Marian Enache in Men’s Double Sculls and from Maria Magdalena Rusu, Roxana Anghel, Ancuţa Bodnar, Maria Lehaci, Adriana Adam, Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Simona Radiş and Victoria Ştefania Petreanu in the women’s eight race. The silver medals have been won by Ancuţa Bodnar and Simona Radiş in the Women’s Double Sculls race; Ioana Vrînceanu and Roxana Anghel in the Women’s Pair; and Gianina van Groningen and Ionela Cozmiuc in the Lightweight Women’s Double Sculls. Romanian athletes who win medals in Paris will be rewarded with 140,000 Euros for the gold medal, 100,000 Euros for silver and 60,000 Euros for bronze.

    (bill)

  • NATO, SUA şi Europa

    NATO, SUA şi Europa

    Amintatu tru 1958, ambasadorlu di ma ninti, Washington și ministru di Externe tru proţlli añi 2000, cându România fu aprukeatã tru NATO, Mircea Geană daima fu lugursitu unu fdi nai ma atlantiști politicieañi români. Tu vahtea di kiro 2005 și 2010 eara caplu tu PSD, partia ţi, kiro di trei dekenii ş-cama, easti amprotusa tu sţena politică românească. Și, un lucru ma ayoñea, ca ti ciudie trã liderlli suţialu-democraț, di la Ion Iliescu la Liviu Dragnea, via Adrian Năstase ili Victor Ponta, el vãrnãoarã nu fu protos tru vãrã dosaru penal icã aflatu cãbati ti plagiatu. Tru 2009, Geoană chiru, dinintea al Traian Băsescu, turlu ditu soni tu alidzerli prezidințiali ma pţãnu di unuproţentu.


    Ditu 17 di Sumedru 2019, românlu Mircea Geoană easti secretaru gheneralu adjunctu al NATO, iara tu kirolu ditu soni, scoati tu videalã media şi analiștilli politiţ di București, easti vinitu cama multu tu vãsilie andicra di cãtu easti tu Bruxelles, s’clleamã, nãpoi u spuni mirakea ti s’candideadzã, tu inşita- aluştui anu, ti prezidenţilla ali Românie. Aoa şi ndauã dzãli, secretarlu gheneralu adjunct, nãpoi vini acasă, ta s’pãrãstiseascã Ploieşti cartea “Alumta trã yinitorlu ali Românie. Minduerli a unlui românu tu kipita ali NATO”.


    Cu aestã furñie, tu spunearea-a lui mutrinda lãrguriulu exerciţiu NATO cari va s’ţãnã, tu şcurtu kiro, Polonia, ani cama marli după 1988, Mircea Geoană spusi cã cã aestu tomu s’hibã ghivãsitu ditu videala-a curayilui tãlleatu trã eventuallii adversari.


    “90.000 di oamiñi, echipamenti di lenu turlii, tuţ aliaţllii (…) llia parti la aestu exerciţiu, nica şi ditu vãsilia-a noastã (…) yilipseşţã furteaţa şi axia s’aduţ ditu America di Nordu tu Europa, iruşi şi profesionistu, forţi suplimentari şi că alianţa tutã poati di s’ascumbuseaşti” – spusi Geoană.


    El adãvgã cã America ari ananghi di aliaţ tru Europa şi tru lumea tutã, a deapoa, ma s’hibã cã tu scrutinlu ti di toamnã, Donald Trump nãpoi agiundzi tu Casa Albă, atumţealui va s’aibã “accente diferite” tru relaţia Statele Unite-NATO. Geoană adusi aminti aţea ţi spunea nu maş Trump, ama şi tuţ prezidenţãlli americani: “mulţã di aliaţllii europeni ali Americã nu investescu tru apărari şi America lipseaşti s’pãlteascã trã securitatea aliaţlor,şi tu aestu kiro eli ş’mutrescu lucãrlu ti economie şi ta s’llia gazu ieftinu di la aruşi”. Ama, aduţi aminti secretarlu gheneralu, tru aţelu ditu soni alui zboru mutrinda catandisea a miletillei, di aoa şi aproapea patru añi, Trump u alãvdã NATO.


    Mutrindalui pragiundzeegătirea ali askeri românã ma s’hibã di acţã unã ceamaunã, unu conflictu, Geoană cundille simasia-a exerciţiilor militare. “Cându avdzãţ di exerciţii, s’nu mutriţ altu lucru/ diviniţ preocupaţi. Amu nãdia ti România (…) ca ditu aestă investiţie ma mari (…) s’putem s’avemu unã anaamintari ali industrie di apărare (….) Easti amãrtie s‘nu mindueştã sã scot tu videalã locãri di lucru/ joburi, s’nu mindueşţã unu ecosistem di inovare anvãrliga di zona di apărare” — cundille ufiţialu NATO.


    Armnipsearea: Tashcu Lala





  • December 6, 2023

    December 6, 2023

    Measles – The Romanian Health Ministry has declared a national measles epidemic. The measure comes after the confirmation of almost 2,000 cases since the beginning of the year. In the last week of November alone, almost 200 cases were reported. The Ministry officials emphasize that the number of cases has increased alarmingly and more and more children need hospitalization in the pediatric and infectious disease wards. The measure taken by the authorities facilitates the vaccination of children aged between 9 and 11 months, as well as the recovery of those who are not vaccinated or whose vaccination schedule is incomplete. Measles is an extremely contagious viral disease, which can lead to complications such as encephalitis and pneumonia and even death. The symptoms of infection are similar to those of a cold, except that the temperature can rise up to 41 degrees C, the eyes are sensitive to light, and the rash first appears on the face and then spreads to the whole body. Anyone is at risk if they have not had the disease or are not vaccinated against measles.



    Visit – The Romanian Prime Minister, Marcel Ciolacu, continues his official visit to the US, together with the Ministers of Economy, Defense and Foreign Affairs. According to Radio Romania’s correspondent, the government delegation left Washington and arrived in New York, where meetings are scheduled today with the president of the UN General Assembly, Dennis Francis, with the UN Secretary General, Antonio Guterres, as well as with the president of the World Jewish Council, Ronald Lauder. On Tuesday, the Romanian PM discussed with members of the American Congress on the strategic partnership between the two countries in the fields of defense, security, energy and trade. After the meeting with the Secretary for Energy, Jennifer Granholm, Ciolacu stated that the projects of units 3 and 4 from Cernavodă (south-east) and that of the small nuclear unit from Doicesti (south) remain a priority, in the context in which Romania has set ensuring energy independence as one of its main objectives.



    Handball–Romania’s womens national handball team will play, on Thursday, in the Danish city of Herning, against Germany, its first match in the main Group III of the World Championship. Later, the Romanian players will meet Poland and Japan. The two top ranking teams qualify for the quarterfinals. Romania entered the group with 2 points, after, in the first phase of the competition, it defeated Chile and Serbia and was outranked by Denmark. The star of the Romanian national team, Cristina Neagu, four times appointed the best handball player in the world, has not yet played. Romania is the only team that has participated in all 26 editions of the World Womens Handball Championship and its record includes one gold medal (1962), two silver medals (1973, 2005) and one bronze medal (2015). In the previous edition, the Romanian handballers ranked 13th.



    JHA – The European Commissioner for Home Affairs, Ylva Johansson, stated, after the Council of Justice and Home Affairs (JHA) meeting, on Tuesday, in Brussels, that the Commissions objective remains to make a decision, this year, on the extension of Schengen and the accession of Romania and Bulgaria to the free travel area. From Washington, the Prime Minister Marcel Ciolacu explained that the political moment was not favorable for Romania to ask for a new vote in the JHA Council on Tuesday, but he expressed optimism that this could happen soon. Last year, Austria voted, in the JHA Council, against the admission of both countries to the Schengen area, while the Netherlands had reservations only regarding Bulgaria. For Schengen accession, unanimity is needed.



    PISA – The average scores obtained by Romanian students were similar to those recorded in 2018 in Mathematics, Reading and Science, according to the Program for International Student Assessment – PISA 2022, launched in Bucharest. Asia, led by Singapore, stood out once again in this educational program, carried out by the Organization for Economic Cooperation and Development (OECD). The results show that Romania is below the OECD average in all three areas tested. The main striking fact of the PISA 2022 edition consists in an “unprecedented drop in the performance” of students, according to specialists. Among the main reasons are: the health crisis triggered by the COVID-19 pandemic, the crisis in the attractiveness of the teaching profession, which affects more and more countries, as well as the quality of teaching, the lack of support for teachers and students or cooperation in schools, or even the involvement of parents in schooling, which decreased compared to 2018. (LS)

  • “Tigru”, selecționat la Festivalul de Film Românesc de la Washington

    Tigru/Day of the Tiger, scris și regizat de Andrei Tănase, a făcut parte
    din programul celei de-a patra ediții a Festivalului de Film Românesc de la
    Washington care s-a desfășurat la E Street Cinema, unul dintre cele mai
    cunoscute cinematografe din capitala americană. Câștigător al premiului Cel mai
    bun film de debut, secțiunea Zilele Filmului Românesc la TIFF 2023 – Festivalul
    Internațional de Film Transilvania – Tigru a avut premiera mondială anul acesta, în cadrul
    Festivalului Internațional de Film de la Rotterdam – IFFR, secțiunea Bright
    Future. Filmul, inspirat dintr-un fapt real petrecut la Sibiu în 2011, a fost
    unul dintre cele 11 lungmetraje selectate în competiția oficială a Festivalului
    de Film de la Sarajevo în acest an.Andrei Tănase ne-a spus cum i-a
    venit ideea filmului.

    Da, totul a pornit de la un fapt real. Este
    vorba de o știre pe care am văzut-o în 2011, când la Sibiu un tigru a evadat de
    la Grădina Zoologică și o zi întreagă s-a plimbat prin oraș și pădurile din împrejurimi.
    Din păcate, vânătorii și polițiștii din echipa care l-a căutat nu au reușit
    să-l captureze în viață, l-au împușcat mortal. Imaginile transmise la știri au avut
    un impact foarte puternic asupra mea. Erau niște imagini foarte triste, cu
    cadavrul tigrului întins într-o pădure. Foarte triste și în același timp cumva
    suprarealiste, vedeai animalul acela
    exotic, deosebit, într-un cadru foarte familiar, într-o pădure din Transilvania,
    și o mulțime de oameni care căscau gura și făceau poze cu animalul mort.
    Imaginea asta m-a făcut să-mi doresc să scriu o poveste cândva, nu știam când
    se va întâmpla. Peste câțiva ani am început să scriu și mi-am dat seama că vânătoarea
    tigrului nu este suficientă, mai este nevoie de ceva în scenariu, că, până la
    urmă, povestea trebuie să fie despre oameni. Și atunci s-a născut personajul
    principal, Vera, veterinara care este responsabilă de evadarea tigrului.


    Cătălina Moga și Paul Ipate interpretează rolurile principale în Tigru.

    Când scriu scenariile, nu le scriu avându-i pe actori în minte. Sau cel
    puțin nu mi s-a întâmplat până acum. În momentul în care povestea e terminată și
    începem pregătirea, abia atunci, împreună cu directorul de casting, încep să mă
    gândesc la diverse variante de actori. Pe Cătălina Moga o știam din vedere de
    la UNATC – Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion
    Luca Caragiale – și când am început castingul m-am gândit atât la ea, cât și
    la Paul Ipate, care joacă rolul soțului. Apoi am început castingul, am chemat
    foarte mulți actori și acrițe care au dat probe, dar am simțit nevoia să mă
    întorc la Cătălina și Paul. Pe Cătălina Moga am ales-o și datorită energiei pe
    care o transmite, mi se pare că are ceva sălbatic în atitudine, ceva apropiat ca
    atitudine de tigrul pe care îl iubește. În plus, Cătălina este mai degrabă introvertită,
    simți că interiorul ei este foarte bogat, acolo se întâmplă multe lucruri, de
    aceea are un tip de de joc și de abordare a rolului foarte subtil, dar foarte,
    foarte intens.


    Andrei Tănase consideră că primul lui lungmetraj, încărcat de spirit ludic
    și combinând mai multe genuri – dramă, comedie, film de aventuri – îi poate
    atrage atât pe cinefilii pasionați dar și pe iubitorii cinema-ului comercial.
    Dincolo de vânătoarea animalului exotic, cu aura sa aproape legendară, se află
    o poveste profund umană, despre pierderi ireversibile, acceptarea lor și
    evadarea din cuștile pe care le construim singuri în jurul nostru spune Andrei
    Tănase. În afară de Cătălina Moga și Paul Ipate, în distribuția filmului îi
    regăsim pe Alex Velea, Elvira Deatcu și
    Bogdan Tulbure.

  • 75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Israel

    75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Israel

    75 de ani de relații diplomatice neîntrerupte între România și Israel, celebrați la Washington de reprezentanți ai Congresului, Departamentului de Stat al SUA și organizațiilor evreiești

    Cu ocazia împlinirii a 75 de ani de parteneriat diplomatic neîntrerupt între România și Israel, ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a organizat un dineu la care au participat, printre alții, reprezentanți ai Congresului american: Debbie Wasserman Schultz și Brad Schneider; ai Departamentului de Stat: ambasadoarea Deborah Lipstadt – reprezentant special pentru combaterea antisemitismului și Ellen Germain – reprezentant special pentru problemele Holocaustului; reprezentanți ai organizațiilor americano-evreiești: Ted Deutch, CEO, American Jewish Committee; Dan Mariaschin, CEO, B’nai B’rith International; Andrew Baker, director pentru afaceri internaționale, American Jewish Committee; Leah Pisar, membră în Consiliul Muzeului Memorial al Holocaustului din SUA, precum și ambasadorul României în Statul Israel, Radu Ioanid.

    România a fost printre primele țări care au recunoscut, acum 75 de ani, existența Statului Israel. De asemenea, România este singura țară din Europa de Est care a menținut relații diplomatice neîntrerupte cu Israelul începând din 1948, acum cele două state împărtășind un parteneriat de relevanță strategică.

    Parteneriatul dintre România și Israel a fost mereu o punte de legătură cu Statele Unite. Printre primii români care au ajuns pe țărmurile Atlanticului și au format comunități ale diasporei noastre în SUA au fost evreii români, la sfârșitul secolului al XIX-lea. După încheierea unui al doilea capitol întunecat din istoria noastră, odată cu prăbușirea comunismului în 1989, comunitatea evreiască din țara noastră a primit imboldul moral și material pentru renaștere. Luând măsuri pentru a retroceda proprietățile private și comunitare evreiești, pentru a plăti pensii pentru supraviețuitori, pentru a adopta și promova definiția de lucru a IHRA privind antisemitismul, pentru a face educația Holocaustului obligatorie prin lege, România a devenit un model regional în ceea ce privește asumarea Holocaustului și combaterea negării și denaturării tragediei evreiești din secolul trecut. Acești pași au fost posibili prin activitatea Comisiei Elie Wiesel, înființată în 2003, la crearea și succesul căreia Statele Unite au avut un rol proeminent.

  • Jurnal românesc – 02.02.2023

    Jurnal românesc – 02.02.2023

    Sprijinul acordat de România Ucrainei începând din februarie 2022, când Rusia a invadat statul vecin, a fost subiectul unei mese rotunde organizate în Congresul american, la care a participat şi o delegaţie parlamentară de la Bucureşti. La evenimentul organizat de Ambasada României la Washington au fost prezenţi membri democraţi şi republicani ai Congresului, parte din Comisiile de Informaţii, Forţe Armate, Securitate internă, Juridică şi Comisia Helsinki. Partea română a fost reprezentată de ambasadorul Andrei Muraru, de preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, ministrul culturii, Lucian Romaşcanu, şi deputaţii Pavel Popescu, Alexandru Muraru, Ben-Oni Ardelean şi Dan Cristian Popescu. Reprezentanţii Congresului american au subliniat importanţa Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, a cărui soliditate a fost reconfirmată de cooperarea celor două state în contextul războiului ilegal şi neprovocat început de Rusia în Ucraina. Oficialii americani au recunoscut rolul proeminent asumat de România în gestionarea crizei umanitare şi de securitate cu reverberaţii puternice în regiune şi la nivel global. În marja evenimentului, parlamentarii români s-au întâlnit cu membrii comunităţii de români din SUA şi cu politicieni şi think tank-uri americane cu scopul de a promova interesele și viziunile României legate de provocările de securitate din bazinul Mării Negre.

    Ministerul de Externe transmite că, în această perioadă, în Istanbul există un risc ridicat de insecuritate, ce vizează lăcaşuri de cult şi reprezentanţe diplomatice ale unor state membre ale Uniunii Europene. Bucureştiul arată că zonele vizate de avertizare sunt Beyoglu, Galata, Taksim şi Istiklal. În acest context, instituţia le recomandă cetăţenilor români care locuiesc sau se deplasează în Istanbul să respecte cu stricteţe recomandările şi îndrumările autorităţilor locale, să urmărească mass-media locale pentru a cunoaşte şi evita zonele cu o situaţie de insecuritate ridicată, să dea dovadă de maximă prudenţă şi să evite locurile aglomerate din spaţiile publice şi de interes turistic, să evite staţionarea prelungită în zonele turistice principale, în apropierea centrelor comerciale sau a secţiilor de poliţie, iar în contextul observării unor persoane sau colete suspecte să părăsească de urgenţă zona şi să se delimiteze de orice acţiune de protest. De asemenea, MAE îi sfătuieşte pe românii care călătoresc în Turcia, în special în Istanbul, şă-şi anunţa prezenţa autorităţilor române, comunicând datele de contact prin intermediul portalului econsulat.ro. Românii pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Consulatului General la Istanbul +90 212 358 05 16, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispozişie linia telefonică specială +90 533 542 06 95. Bucureştiul reaminteşte, totodată, că, în prezent, este în vigoare o alertă de călătorie pentru Turcia, la nivelul Există factori de risc – evitaţi călătoriile dacă nu sunt necesare.

    Guvernul Republicii Moldova a aprobat semnarea Acordului cu Guvernul României privind controlul coordonat în vama Leuşeni – Albiţa, pe sensul de intrare în România. Acordul va duce la facilitarea traversării frontierei comune, prin efectuarea verificării coordonate a traficului în baza principiului oprire unică, fapt care va reduce timpul de aşteptare, inclusiv în cazul transporturilor de mărfuri. În acelaşi timp, acordul va contribui la asigurarea securităţii la frontiera română-moldoveană, segment important al frontierei externe a Uniunii Europene. Acordul va fi valabil pentru o perioadă de şase luni, cu posibilitatea prelungirii, în baza evaluării în comun a rezultatelor sistemului de control. Prelungirea valabilităţii se va realiza pe cale diplomatică. Aplicarea Acordului poate fi suspendată temporar, în totalitate sau parţial, de oricare dintre părţi, din motive de securitate naţională, de ordine publică ori de sănătate publică.

    Regizorul Radu Jude şi monteurul şi producătorul Cătălin Cristuţiu participă la a 73-a ediţie a Festivalului de Film de la Berlin, care se va desfăşura în perioada 16 – 26 februarie. Radu Jude va face parte din Juriul Internaţional al Festivalului,care va decide câştigătorul prestigiosului premiu Ursul de Aur, iar Cătălin Cristuţiu va fi membru al juriului secţiunii de scurtmetraje. Radu Jude a câştigat Ursul de Aur în 2021 cu comedia Babardeală cu bucluc sau porno balamuc şi Ursul de Argint în 2015 cu drama istorică Aferim!. Primul său film de ficţiune, Cea mai fericită fată din lume, a avut premiera internaţională în 2009 în cadrul secţiunii Forum a Berlinalei. În aceeaşi secţiune au fost prezentate şi filmele Toată lumea din familia noastră, Tipografic Majuscul şi documentarul Ieşirea trenurilor din gară, pe care l-a co-regizat alături de istoricul Adrian Cioflâncă. Cătălin Cristuţiu a lucrat ca monteur la peste 70 de filme, scurtmetraje şi seriale de televiziune. De asemenea, a editat toate filmele lui Radu Jude, precum şi peliculele Eu când vreau să fluier, fluier de Florin Şerban, laureat al Ursului de Argint în 2010 şi Blue Boy de Manuel Abramovich, recompensat cu Ursul de Argint în 2019.


  • Jurnal Românesc – 2.11.2022

    Jurnal Românesc – 2.11.2022

    Ministerul Afacerilor Externe a publicat online un ghid pentru cetăţenii români care vor să călătorească în Qatar pentru Cupa Mondială de Fotbal, programată în perioada 20 noiembrie – 18 decembrie. Documentul conţine atât o prezentare a condiţiilor de călătorie, cât şi detalii legate de cultura acestei ţări din Orientul Mijlociu, majoritar musulmană. MAE îi sfătuieşte pe cei care vor călători în Qatar să se asigure că paşaportul este valabil cel puţin şase luni după data planificată pentru întoarcere. Statul Qatar nu acceptă paşaportul temporar. Pentru a participa la Cupa Mondială de Fotbal trebuie obţinut un card Hayya, necesar pentru a putea intra în ţară în perioada turneului. Cardul oferă acces la transportul public gratuit în zilele în care au loc meciurile la care este achiziţionat bilet.

    Posesorii acestor carduri vor putea să rămână în Qatar până la 23 ianuarie 2023. Pentru ceilalţi vizitatori intrarea în Qatar între 1 noiembrie şi 22 decembrie este interzisă. De asemenea, MAE îi încurajează pe cetăţenii români să se informeze în prealabil cu privire la legislaţia şi cutumele locale şi să le respecte. Bucureştiul aminteşte că autorităţile qatareze manifestă toleranţă zero pentru deţinerea de stupefiante, pedepsele pentru consumul, traficul, contrabanda şi deţinerea unor astfel de substanţe fiind severe. Suporterii vor putea achiziţiona şi consuma anumite categorii de alcool doar în zonele special amenajate din jurul stadioanelor, cu trei ore înainte de începerea meciului şi o oră după încheierea acestuia. Vârsta legală pentru consumul de alcool în Qatar este de 21 de ani. Ghidul de călătorie la Cupa Mondială de Fotbal din Qatar este disponibil pe site-ul mae.ro.

    Numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul Electoral la data de 31 octombrie a fost de 18.883.710, cu 15.032 mai mare decât la 30 septembrie, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul de alegători români care figurează în Registrul Electoral, 827.353 aveau domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi erau deţinători de paşaport electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 242.326, în Germania – 116.031, Italia – 81.608, Statele Unite ale Americii – 63.308, Spania – 54.455, Canada – 46.350, Israel – 45.866 şi Ungaria – 27.265.

    O delegaţie condusă de coordonatorul naţional al României în domeniul proprietăţii intelectuale, Sorin Costreie, s-a aflat la Washington într-o vizită de studiu organizată de Departamentele de Stat şi de Justiţie ale SUA. Protecţia drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă o prioritate pe agenda româno-americană, contribuind direct la creşterea economică, competitivitate şi inovare, unele dintre obiectivele principale ale Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, a transmis Ambasada ţării noastre în capitala americană. Membrii delegaţiei române, din care au făcut parte şi trimişi ai Poliţiei Române, s-au întâlnit cu procurorul general adjunct al Diviziei Penale din cadrul Departamentului de Justiţie şi cu alţi reprezentanţi de rang înalt ai Secţiei de Criminalitate Informatică şi Proprietate Intelectuală a aceluiaşi minister, ai Oficiului de Brevete şi Mărci al SUA, ai Departamentului de Stat, ai FBI, precum şi cu judecători federali. România şi Statele Unite dezvoltă o agendă de prosperitate orientată spre viitor, care integrează progresul tehnologic, talentul intelectual, rezilienţa şi spiritul antreprenorial, a declarat ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru. Conform estimărilor, Statele Unite pierd anual peste 40 de miliarde de dolari din cauza pirateriei online.

    Asociația Diplomație și Identitate Culturală Europeană organizează concursul de eseuri Îmi bate inima în limba română, care se adresează tinerilor elevi din Ucraina și Serbia cu vârsta maximă de 18 ani. Aceştia sunt îndemnaţi să scrie despre comunitatea și localitatea natală, iar 25 dintre cei mai talentaţi vor fi premiaţi cu câte o tabletă. Scopul acestui proiect este promovarea limbii române și consolidarea sentimentului identității naționale românești în rândul copiilor din comunitățile istorice din Ucraina și Serbia. Proiectul este finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni și organizat în parteneriat cu Centrul Media BucPress Cernăuți, Centrul de Informare al României din Ismail, Asociația Românii Independenți din Serbia și Asociația Cadrelor Didactice din România. Eseurile pot fi trimise la adresa de email office@adice.ro până la data de 10 noiembrie. Detalii se găsesc pe site-ul adice.ro.


  • August 2, 2022 UPDATE

    August 2, 2022 UPDATE

    NATURAL GAS The Romanian state owned company
    Romgaz has announced it completed the acquisition of shares from the American
    company ExxonMobil as part of the Neptun Deep natural gas extraction project in
    the Black Sea. The energy minister Virgil Popescu said on a social network that
    the completion of the USD 1 billion transaction is an important step ahead for
    Romania in its effort to achieve energy independence, at a difficult time for
    the entire Europe. Romania, which is currently the European country the least
    dependent on Russian gas, owns large reserves in the Black Sea – around 200
    billion cubic meters. Most of it is in the Neptun Deep perimeter, which Romgaz
    will develop alongside OMV Petrom. Meanwhile, in the Midia perimeter, nearly
    120 km off Romania’s Black Sea coast, Black Sea Oil&Gas has already began
    extraction.


    ROMA Improving the quality of life of Romania’s
    Roma minority, based on active citizenship, social and economic inclusion and
    the Roma cultural heritage is a priority for the government of Romania. This
    message was conveyed by PM Nicolae Ciucă on the Roma Holocaust Memorial Day.
    The foreign ministry mentioned that the suffering inflicted on the Roma in concentration
    and extermination camps run by the Nazi and their allies during WW2 were
    unfortunately ignored for too long by the general public. This is why the
    foreign ministry supports national and international initiatives to promote
    research and commemoration of the Roma genocide. The institution also condemns
    hate speech against this community. The president of Romania Klaus Iohannis
    also pointed out in a message that stigmatizing and discriminating against minorities
    must be penalised harshly.On August
    2, 1944, nearly 3,000 Roma at the Auschwitz-Birkenau camp were killed by the
    Nazi regime. Overall, some 500,000 Roma people were killed in Europe during the
    Holocaust.


    DROUGHT In Romania, the total area affected by drought has reached
    over 190,000 hectares in 24 counties, 30,000 hectares more than the previous
    day, the Agriculture Ministry announced. According to weather experts, temperatures
    will gradually rise until August 8, in most parts of the country. Moreover, the
    Danube river flow is half the multi-annual average for the month of August. The
    National Waters Administration announced that the strategic water reserve in
    the main 40 lakes in the country is 3.19 billion cubic metres, down from 3.45
    billion in early July.


    COVID-19 The health minister Alexandru Rafila does not rule out a 7th pandemic wave in
    Romania this autumn, when schools and universities resume classes. In
    his opinion, wearing face masks in public transportation means and closed areas
    is critical to keeping the pandemic under control. On Tuesday over 11,600 new
    COVID-19 cases were reported, most of them in Bucharest and in Cluj and Timiş
    counties. More than 4,000 COVID patients are hospitalized, of whom nearly 600
    are children. 277 patients are in intensive care, and 38 COVID-related deaths
    have also been reported, including a child.


    TAIWAN U.S. House of Representatives Speaker
    Nancy Pelosi arrived in Taiwan on Tuesday with a clear message for China. She said the
    US commitment to supporting Taiwan’s democracy is more important than ever.
    Nancy Pelosi’s visit, which was immediately condemned by the Chinese
    authorities, is the first by a US House of Representatives speaker in 25 years.
    On Wednesday she will have meetings with Taiwan officials. Beijing responded immediately,
    denouncing what it called a very dangerous attitude on the part of the US.
    Taiwan has had its own government since the communist victory on continental
    China in 1949, but Beijing views it as one of its own provinces and threatens
    to resort to force should the island proclaim its independence.


    TENNIS -
    Romanian tennis player Simona Halep (WTA 16) qualified to the round of 16 of
    the Washington tournament after defeating the Moldovan Cristina Bucsa (WTA
    123), 6-3, 7-5. Halep will be up next against the winner of the match between
    American Madison Brengle and Russian Ana Kalinskaya. Also, the Romanian-Czech
    pair Monica Niculescu/Lucie Hradecka (WTA 250) qualified to the quarterfinals
    after a victory against Emma Răducanu (UK) /Clara Tauson (Denmark), 6-4, 6-1.
    Niculescu and Hradecka will be up next against Americans Makenna Jones/Sloane
    Stephens. (AMP)

  • Jurnal Românesc – 11.07.2022

    Jurnal Românesc – 11.07.2022

    Procurorul şef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, efectuează o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 11-14 iulie. Potrivit Delegației Uniunii Europene la Chişinău, Kovesi are programate mai multe întrevederi cu reprezentanți ai guvernului şi cu preşedintele Maia Sandu. Liderul de la Chişinău a declarat, în ianuarie 2021, după o întâlnire la Bruxelles cu şefa Parchetului European, că îşi doreşte să colaboreze cu instituția europeană pentru a impulsiona reformele din domeniul justiției. Fost procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruța Kovesi a fost numită la conducerea Parchetului European, entitate responsabilă cu anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor care afectează bugetul Uniunii Europene, în octombrie 2019. Activitatea Parchetului a început la 1 iunie 2021. Republica Moldova a devenit, la 23 iunie, stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Statulul este însă condiţionat de continuarea reformelor structurale şi a luptei împotriva corupţiei.

    Ambasadorul României în Spania, George Bologan, s-a întâlnit cu CEO-ul companiei Duro Felguera, Jaime Argüelles, cu care a discutat despre investiţiile în sectorul energetic din ţara noastră. Reprezentanţa diplomatică transmite că partea spaniolă a prezentat stadiul lucrărilor la noua centrală pe gaze de la Iernut, un obiectiv de interes pentru strategia energetică a României şi o investiţie care va asigura noi locuri de muncă. Construcţia centralei de 430 MW, care aparţine companiei de stat Romgaz, a început în 2016, dar a întâmpinat dificultăţi în perioada 2020-2021 din cauza demobilizării forţei de muncă de pe şantier pe fondul pandemiei de coronavirus. Proiectul, în valoare de 268 de milioane de euro, plus TVA, beneficiază de finanţare nerambursabilă de 321 de milioane de lei prin Planul Național de Investiții. Potrivit executivului de la Bucureşti, centrala de la Iernut ar putea fi gata la finele lui 2023.

    A 11-a ediţie a Târgului Universităților din România s-a desfăşurat, în perioada 7-10 iulie, la Chișinău, Bălți şi Cahul, în Republica Moldova. Evenimentul, organizat de Federația Tinerilor Basarabeni, le-a oferit tinerilor absolvenți de gimnaziu și de liceu din stânga Prutului posibilitatea de a se informa în legătură cu oferta centrelor universitare din România. Acestea din urmă le-au pus la dispoziţie toate informaţiile legate de ofertele academice, procesul de admitere la studiile preuniversitare și universitare şi activitățile de voluntariat în cadrul asociațiilor de studenți și elevi basarabeni din cele mai mari centre universitare din România. Ministerul Educației de la Bucureşti alocă anual 2.550 de locuri pentru studenții din Republica Moldova, din care 950 pentru învățământul preuniversitar, 1.100 pentru învățământul superior, 450 pentru studii universitare de master şi 50 pentru studii de doctorat.

    Ambasada României la Washington organizează, între 11 şi 14 iulie, o serie de evenimente pentru a marca 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. Astfel, a fost lansat un site dedicat istoriei Parteneriatului Strategic şi relaţiilor bilaterale, începute încă din 1880. La 12 iulie, în Congresul Statelor Unite, va fi organizat un eveniment de celebrare a celor 25 de ani de Parteneriat. Momentul este organizat cu sprijinul Grupului de Prietenie de la Capitoliu condus de membrii Camerei Reprezentanţilor Debbie Dingell şi Michael Turner. De asemenea, în zilele de 13 şi 14 iulie vor avea loc ceremonii de decorare a unor personalităţi care au adus contribuţii semnificative la dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. Este vorba despre ambasadorul Tony Patrick Hall, fost membru al Congresului, şi scriitorul Dorin Tudoran, care vor primi din partea ambasadorului României la Washington, Andrei Muraru, Ordinul Naţional Steaua României, acordat de preşedintele Klaus Iohannis.

    Expoziția de mix media Timpuri interesante a artistului evreu de origine română, Max Tzinman este găzduită de reprezentanţa la Tel Aviv a Institutului Cultural Român. Max Tzinman s-a născut în România, a trăit în Israel, Canada și Statele Unite ale Americii. Expoziția de la ICR Tel Aviv poate fi vizitată până la 29 iulie.


  • Parteneriat strateghicu România – SUA

    Parteneriat strateghicu România – SUA

    S-umplură 25 di añi di cându eara băgati thimeallili a unei nauă colaborari româno-americană şi a unlui Parteneriatu Strateghicu, ma ghini spus tru 11 di alunaru 1997, cu furñia a şcurtăllei vizită oficială faptă Bucureşti di prezidentulu american ditu aţelu kiro, Bill Clinton. Parteneriatlu avea tru amprotusa anvărtuşearea a ligăturloru bilaterali, andruparea a proţesului di reformă şi a gaereţloru di integrare euro-atlantică ali Românie, promovarea a rolului a văsiliillei fi sturu di stabilitate şi securitate tru Europa di sud-est. Diplomația di București cundilleadză că, di la oara a lansarillei, Parteneriatlu strategic reprezentă un reper di thimelliu a ligăturlor ditru aţeali dauă state şi, tru idyiulu kiro, ună hălati hăirl4tică di andrupari a gaereţloru interne tru domeniul a reformăllei politiţi, economiţi, militare ică administrative.



    14 di añi ma amănatu, tru 13 di yismăciuni, fu adoptată, Washington, Declaraţia Comună mutrinda Parteneriatlu Strategic tră Secolu XXI anamisa di România şi Statele Unite ali Americă. Documentu importantu tră ligătura bilaterală a aţiloru dauă state, aesta confirma buna cooperare la nivelu a Parteneriatului şi apufuseaşti sturlli a ligăturăllei România – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie şi cultură.



    Cu furñia a ţiloru 25 di añi di Parteneriat, ambasadorlu român la Washington, Andrei Muraru, fu aştiptat di lidirul di la Casa Albă, Joe Bidin, cari haristusi ali Românie tră agiutorlu pe cari lu-diadi şi lu-da ma largu ali Ucraină di la ahurhita ali invazie ruseşti. Andrei Muraru ălli pitricu aluştui mesajlu a prezidintului Klaus Iohannis şi vrearea tra s’anvărtuşeadză parteneriatlu anamisa di București şi Washington. Tru un mesaj pi Facebook, diadunu cu dauă caduri tru cari easti diadunu cu lidirlu di la Casa Albă, Andrei Muraru angrăpseaşti că România easti nai ma vărtosu aliat a Statilor Unite tru reghiune, ama zona ali Amarea Lae easti, tru aestă oară, nai ma vulnerabil loc ditu tut spaţiul NATO.


    “Cara Rusia easti prota fuvirseari iminentă şi directă contra a noastră şi a viţiñiloru a noştri, apandisea nu poati s’hibă că maş ună prezenţă militară americană şi ma vărtoasă tru regiune şi maxus tru Româniaˮ, cundille Andrei Muraru tru postarea a lui.



    Di altă parte, tru plan economic, prezidentul Klaus Iohannis salută, dumănică, hăbarea a omologlui a lui american, Joe Biden, mutrinda cooperarea energetică anamisa di România şi Statele Unite, pritu finanţarea di cătră Washington, cu 14 miliuñi di dolari, a unei nauă etapă a programlui di reactoari modulari tru România. “Asiguripsearea a securitatillei energhetiţi easti un scupo comun a parteneriatlui strategic România-Statele Unite” cundille Klaus Iohannis. Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă spusi că apofasea a Statilor Unite tra s’finanteadză etapa preliminară a studiilor di inginerie şi proiectare tră dizvoltarea reactoarilor modulari ñiţ ditu România easti componentă di mari simasie a dizvoltarillei pritu programlu nuclear tivilu naţional.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala






  • Parteneriat strategic România – SUA

    Parteneriat strategic România – SUA

    Se împlinesc 25 de ani de când au fost puse bazele unei noi colaborări româno-americane şi
    ale unui Parteneriat Strategic, mai precis în 11 iulie 1997, cu
    prilejul scurtei vizite oficiale la Bucureşti a preşedintelui american de la
    acea vreme, Bill Clinton. Parteneriatul se axa pe consolidarea relaţiilor
    bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare
    euro-atlantică ale României, promovarea rolului țării de factor de stabilitate
    şi securitate în Europa de sud-est. Diplomația de la București punctează faptul
    că, de la momentul lansării, Parteneriatul strategic a reprezentat un
    reper esenţial al relaţiilor dintre cele două state şi, în același timp, un
    instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei
    politice, economice, militare ori administrative.


    14 ani mai târziu, pe 13
    septembrie, a fost adoptată, la Washington, Declaraţia Comună privind Parteneriatul
    Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. Document
    important pentru relaţia bilaterală a celor două state, acesta confirma buna
    cooperare la nivelul Parteneriatului şi stabilea pilonii relaţiei România
    – SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie,
    cercetare, educaţie şi cultură.


    Cu prilejul celor 25 de ani de
    Parteneriat, ambasadorul român la Washington, Andrei Muraru, a fost primit de
    liderul de la Casa Albă, Joe Biden, care a mulțumit României pentru ajutorul pe
    care l-a oferit şi continuă să-l ofere Ucrainei de la începutul invaziei
    ruseşti. Andrei Muraru i-a transmis acestuia mesajul preşedintelui Klaus
    Iohannis şi dorinţa de a întări parteneriatul dintre București şi Washington.
    Într-un mesaj pe Facebook, însoţit de două fotografii în care apare alături de
    liderul de la Casa Albă, Andrei Muraru scrie că România este cel mai puternic
    aliat al Statelor Unite în regiune, dar zona Mării Negre este, în acest moment,
    cel mai vulnerabil loc din tot spaţiul NATO.

    Dacă Rusia este principala
    ameninţare iminentă şi directă la adresa noastră şi a vecinilor noştri,
    răspunsul nu poate fi decât o prezenţă militară americană şi mai robustă în
    regiune şi în mod special în Româniaˮ    , a subliniat Andrei Muraru în postarea
    sa.


    Pe de altă parte, în plan economic, preşedintele Klaus Iohannis a salutat, duminică,
    anunţul omologului său american, Joe Biden, privind cooperarea energetică
    dintre România şi Statele Unite, prin finanţarea de către Washington, cu 14
    milioane de dolari, a unei noi etape a programului de reactoare modulare în
    România. Asigurarea securităţii energetice este un obiectiv comun al
    parteneriatului strategic România-Statele Unite     a punctat Klaus Iohannis.
    La rândul său, premierul Nicolae Ciucă a afirmat că decizia Statelor Unite de a
    finanţa etapa preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru
    dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România este componentă esenţială a
    dezvoltării programului nuclear civil naţional.



  • June 1, 2022 UPDATE

    June 1, 2022 UPDATE

    June 1 — On the International Childrens Day, marked on June 1 special activities such as concerts and flash mobs, treasure hunting parties, sports and creative activities and theater performances were organized throughout Romania. In Bucharest, the Parliament Palace opened its doors, and children and their companions could visit the plenum halls of the Senate and the Chamber of Deputies, and could also participate in outdoor activities in the gardens of the largest administrative building in the world after the Pentagon. Superheroes and princesses, a flight simulator, a magic show or a military marching band made the day for children. Also in Bucharest, over 500 children celebrated the International Children’s Day by participating in various events held by the Ministry of Sports on the Arch of Triumph Stadium. Entitled “Childrens Sports Day”, the multi-sports event was organized in the form of demonstration workshops, with trainings given by certified athletes, under the guidance of specialized coaches. The children were able to learn the basics of several sports events such as basketball, archery, rugby, football, tennis, fencing, football-tennis, table tennis, wrestling, martial arts, judo, kempo, boxing, historical archery and teqball. In Oradea (west), the State Philharmonic presented a special concert with cartoon music, and in Constanţa (southeast) puppet shows, magic and face painting events were organized.



    Vouchers — The electronic vouchers offered through the government program Support for Romania started being issued and will soon reach their beneficiaries, the Romanian Labor Minister Marius Budai announced. The vouchers have a face value of 250 lei (about 50 Euros), are intended for people in situations of material deprivation or risk of poverty and are part of the most important initiative of this kind carried out, so far, from the perspective of the number of beneficiaries. According to the aforementioned source, over 2.5 million Romanians will receive vouchers for the purchase of food products: pensioners from the public pension system, people with a very severe, severe or moderate disability, families with at least 2 dependent children or single parent families. A first for this social assistance program is the wide range of funding sources, both from the state budget and from European non-reimbursable funds.



    Embargo — The US has hailed the embargo on Russian oil imports decided earlier this week by the European Union, aimed at cutting off funding for Russias war against Ukraine, France Presse reports. The U.S. State Department spokesperson Ned Price also hailed the European efforts meant to diversify energy supply and develop renewable sources to reduce long-term dependence on Moscow, and pointed out that Washington had already announced a ban on all Russian oil imports. On the other hand, Russia warned that the European sanctions on Russian oil imports would affect the global energy market and underscored that Moscow would redirect exports to limit the damage, Reuters reports. During Monday’s meeting, the European leaders reached an agreement under which Russian oil imports will be reduced by about 90% by the end of the year and also agreed on several other sanctions, including the removal of Russias largest bank, Sberbank, from the SWIFT system. More than a quarter of the oil used by Europe came from Russia last year, with nearly half of Russias oil and oil products exports reaching the EU, according to data provided by the International Energy Agency. Moscow has already begun redirecting deliveries originally intended for Europe, following the sanctions, the Kremlin officials said. India and China are among the countries that have massively bought Russian crude oil, benefiting from a lower price.



    Film – The third edition of the Romanian Film Festival in Washington, the largest national cinema promotion event held in North America, will begin on Friday, June 3, 2022, at Miracle Theater, one of the historic cinema halls in the American capital. This year, the festival is dedicated to the celebration of the 25th anniversary of the launch of the Strategic Partnership between Romania and the United States, an important landmark of the relations between the two countries, shows a communiqué of the Romanian Embassy in the US. The festival will run until June 19, under the already established motto: Reinventing Realism – New Cinema from Romania. The American public is expected during the first three weekends of June to watch some of the most valuable recent Romanian films and to meet with the most popular actors and directors of the moment.



    Handball — The Brazilian Raul Nantes Campos and the Spanish Alex Pascual, both handball players at CS Dinamo Bucharest, are nominated in the ideal team of the 2021-2022 season of the EHF Champions League – the most important club handball competition for men’s teams in Europe. The South American was nominated for the left-back position, and the Spanish handballer was nominated for the title of best young player. The vote is open until June 15 on the dedicated EHF application, and the ideal team will be announced on June 17, during the Champions League Final 4 tournament in Cologne, and will be established based on the vote of the fans, and also of a committee of EHF experts. (LS)

  • Un nou mandat pentru Macron

    Un nou mandat pentru Macron

    Lumea occidentală a respirat ușurată după anunțarea
    rezultatelor oficiale ale scrutinului prezidențial din Franța, care au confirmat
    victoria lui Emmanuel Macron în fața contracandidatei sale de extremă dreapta.
    O victorie a lui Marine le Pen, percepută ca o apropiată a Rusiei lui Vladimir
    Putin, ar fi venit cu transformări majore în politica externă a țării.
    Programul politic al acesteia prevedea, între altele, retragerea Franței din
    Comandamentul Comun al NATO, revizuirea relațiilor Parisului cu Washingtonul,
    dar și oprirea cooperării industriale cu Germania în domeniul armamentului. Iar
    principal beneficiar al unei crize în interiorul Uniunii ar fi fost
    președintele rus, s-a scris în presa europeană.

    De cealaltă parte, realegerea
    lui Macron înseamnă continuitate pentru Franța pe principalele sale orientări
    economice, europene și internaționale. După un mandat de cinci ani jalonat cu
    crize precum demonstrațiile antisistem ale mișcării vestelor galbene sau
    pandemia de COVID-19, Emmanuel Macron a anunțat obiective ambițioase. Prin
    investiții și schimbări profunde să asigurăm proiecte concrete pentru fiecare,
    încurajând creativitatea și inovarea în țara noastră și să facem din Franța o
    mare națiune ecologică. Știu că mulți dintre compatrioții noștri m-au votat nu
    pentru a susține ideile pe care le sprijin, ci pentru a le bloca pe cele ale
    extremei drepte. Vreau să le mulțumesc și să le spun că sunt conștient că acest
    vot mă obligă pentru anii următori,     a transmis liderul de la Elysee. În primul
    său discurs după victorie, Macron a promis o metodă refondată pentru a
    conduce Franța, asigurând că nimeni nu va fi lăsat pe margine.

    Care vor fi provocările pentru Emmanuel
    Macron în următorii 5 ani? Francezii așteaptă în primul rând măsuri pentru
    creșterea puterii de cumpărare, afectată în etape succesive de criza sanitară,
    apoi de cea energetică, de războiul din Ucraina și de sancțiunile europene
    impuse Rusiei, care au bulversat întreaga piață europeană și chiar mondială,
    spune corespondentul Radio România la Paris, Daniela Coman: Macron are un program complex de măsuri
    sociale pentru spijinirea populației sărace, a mamelor singure, a altor
    categorii defavorizate, precum și de modernizare a relațiilor de muncă. A
    promis că în al doilea mandat al său va plasa ecologia și lupta împotriva
    schimbărilor climatice în centrul acțiunilor guvernului. Educația și Sănătatea
    vor fi supuse unor reforme profunde și vor beneficia de investiții record
    astfel încât să nu mai existe între cetățeni inegalități de acces la aceste
    servicii publice. Apoi, președintele dorește ca Franța să-și dobândească
    independența industrială, energetică și agricolă prin crearea unor filiere de
    activitate sută la sută franceze.     A promis că va construi șase centrale nucleare de nouă generație și va
    iniția o reformă a prețului electricității la nivelul UE. Apoi, întărirea și
    modernizarea armatei prin investiții în echiparea sa cu tehnologie de vârf și
    dublarea numărului de rezerviști, astfel încât Franța să-și asigure
    independența de apărare și să poată face față unui război de mare intensitate
    care ar putea lovi continentul european ca și provocărilor hibride și
    atacurilor cibernetice.


    Obiective ambițioase pentru îndeplinirea cărora Macron are nevoie
    de o nouă majoritate în Parlament, de un guvern de aceeași culoare, un guvern
    care să nu îi fie ostil. Bătălia politică nu s-a încheiat pe 24 aprilie,
    urmează în iunie două tururi de alegeri parlamentare foarte importante.

    Pe plan
    extern, va căuta Franța să-și impună mai puternic vocea în Europa? Invitat la
    Radio România, analistul de politică externă Ștefan Popescu a
    vorbit despre leadershipul european și
    politica externă a Franței.Vom vedea, spune el, în ce măsură Franța își va putea impune un
    leadership în Europa după ce Bundestagul a votat acea mărire de credit pentru
    Apărare extraordinară, de peste 100 de miliarde. Franța nu poate ține pasul cu
    aceste cheltuieli, consideră Ștefan Popescu, datoria publică a Franței
    depășește PIB, este chiar la 120% : Acest
    lucru va strica puțin echilibrele europene pe termen mediu și deja există un
    proces de reflecție în Franța, am văzut în presa franceză discuții. Pentru că Uniunea
    Europeană este o construcție bazată pe echilibru de putere în care Germania
    este prima vioară din punct de vedere economic, iar Franța compensează cu
    statutul său de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și prin
    forțele sale militare, inclusiv cele convenționale. Or, dacă Germania rupe
    acest echilibru, nu știu în ce măsură Franța va accepta un rol de partener
    junior al Germaniei. Există foarte multe provocări europene pe agenda lui
    Macron și nu știu în ce măsură în acest peisaj european Franța va putea
    reconstrui un leadership. Pentru că ideea de bază este autonomia strategică
    europeană. Prin urmare, Europa să devină un pol de putere care să creeze o a
    treia cale între China și SUA. Prin această revenire a SUA pe continent,
    justificată, desigur, având în vedere amenințarea de la estul frontierelor
    europene, nu știu în ce măsură aceste planuri ale Franței vor mai putea fi de
    actualitate, cel puțin în forma în care ea le-a imaginat.

    Deocamdată, din
    postura de președinte al țării ce asigură în prezent președinția prin rotație a
    UE, Emmanuel Macron este unul dintre cei mai vocali lideri ai momentului,
    într-o ecuație geopolitică marcată de acțiunile unei Rusii atât de
    imprevizibile.


  • Nachrichten am Mittag, 28.03.2022

    Nachrichten am Mittag, 28.03.2022


    – 1.140 ukrainische Schülerinnen und Schüler werden gegenwärtig in rumänischen Schulen, nach rumänischem Lehrplan, unterrichtet. Dies teilte Bildungsminister Sorin Cîmpeanu mit. Insgesamt reisten fast 34.000 Minderjährige nach der russischen Invasion in der Ukraine nach Rumänien ein. Die Mehrzahl der ukrainischen Schülerinnen und Schüler will jedoch den Unterricht nach dem ukrainischen Lehrplan fortsetzen, präzisierte Câmpeanu.




    – EU-Wirtschaftskommissar Paolo Gentiloni unternimmt heute und morgen einen Rumänien-Besuch. Dabei kommt er mit Präsident Klaus Iohannis und Premierminister Nicolae Ciucă zusammen. Des Weiteren sind Treffen mit Finanzminister, Adrian Câciu, dem Minister für europäische Fonds, Dan Vîlceanu und dem Gouverneur der Nationalbank, Mugur Isărescu vorgesehen. Im Mittelpunkt des Besuchs stehen die wirtschaftlichen Aussichten sowie die Situation in Rumänien einen Monat nach dem Beginn des Krieges in der Ukraine. Am heutigen Montag besucht Paolo Gentiloni auch den Nord-Bahnhof in Bukarest, wo sich ein Aufnahmezentrum für Geflüchtete aus der benachbarten Ukraine befindet.




    – Rumäniens Premierminister Nicolae Ciucă nimmt heute, in der bulgarischen Hauptstadt Sofia, an einem Treffen der NATO-Regierungschefs der südosteuropäischen Staaten teil. Dabei wird erörtert, wie sich der russische Einmarsch in der Ukraine kurz-, mittel- und langfristig auf die regionale Sicherheit auswirken wird und wie die Koordinierung und Zusammenarbeit in Südosteuropa verstärkt werden kann. Nicolae Ciucă kommt auch zu bilateralen Treffen mit dem bulgarischen Premierminister Kiril Petkov, dem montenegrinischen Premierminister Zdravko Krivokapic und dem Premierminister von Nordmazedonien Dimitar Kovačevski zusammen. Das Treffen in Sofia folgt auf den au‎ßerordentlichen NATO-Gipfel in Brüssel, in der vergangenen Woche, an dem der Premierminister gemeinsam mit dem rumänischen Präsidenten Klaus Iohannis teilnahm.




    – Der rumänische Verteidigungsminister Vasile Dîncu besucht heute mit seinem italienischen Amtskollegen Lorenzo Guerini dem 57. Luftwaffenstützpunkt in Mihail Kogălniceanu, im Südosten des Landes. Am Samstag gab Lorenzo Guerini bekannt, dass Italien vier weitere Kampfjets nach Rumänien schicken werde, um die Südostflanke der NATO zu stärken. Italien hat bereits vier Eurofighter auf dem Militärstützpunkt Mihail Kogălniceanu stationiert, die durch diese vier Kampfflugzeuge ergänzt werden. Seit Dezember 2021 ist die italienische Luftwaffe im Rahmen der NATO-Luftpolizei Süd mit der Luftüberwachung in der Region betraut.




    – Der Vorsitzende des rumänischen Senats und der Liberalen Partei, Florin Cîțu, bekräftigte in Gesprächen mit Beamten in Washington die Notwendigkeit, die Ostflanke der NATO zu stärken. Unter anderem wurde über die Verstärkung der amerikanischen Militärpräsenz gesprochen. 25 Jahre nach dem Beginn der strategischen Partnerschaft zwischen Rumänien und den USA bekräftigte Florin Cîțu die Verpflichtung Rumäniens, die Verteidigungsausgaben auf 2,5 % des BIP zu erhöhen und die militärische Zusammenarbeit mit den Vereinigten Staaten zu intensivieren. In einem Posting fügte Florin Cîțu hinzu, dass ein weiteres Thema der Diskussion die Bedeutung der europäischen Energiesicherheit und die Rolle Rumäniens in diesem Prozess war.




    – Der rumänische Energieminister Virgil Popescu gibt heute in der Abgeordnetenkammer Auskunft über den Stand der Gas- und Stromversorgung. Die Debatte mit dem Titel Nach zweieinhalb Jahren Amtszeit des Ministers Popescu sind wir noch abhängiger von russischem Gas. Wie gewährleisten wir unsere Gas- und Stromversorgungssicherheit?“ findet auf Antrag der oppositionellen USR statt.




    – Am Sonntag wurden in Rumänien innerhalb von 24 Stunden knapp über 1.900 Coronaneuinfektionen gemeldet. Die Zahl der Fälle ging gegenüber dem Vortag und auch gegenüber dem vergangenen Sonntag zurück. Die meisten Neuerkrankungen, mehr als 900, wurden in Bukarest registriert. Höhere Infektionsraten gibt es auch in den Landkreisen Cluj, Timiș und Ilfov. In Krankenhäusern befinden sich mehr als 2.750 Coronapatienten, von denen 394 intensivmedizinisch behandelt werden. Au‎ßerdem wurden zehn Todesfälle gemeldet.