Radio România Internațional

Tag: Ziua Europei

  • Scutul Cibernetic European

    Scutul Cibernetic European

    Cu ocazia Zilei Europei a fost inaugurat la Bucureşti Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică. Acest centru are ca scop să sprijine inovarea și politica industrială în domeniul securității cibernetice, precum și să dezvolte și să coordoneze proiectele UE în materie de securitate cibernetică.



    Totodată, Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică este responsabil cu gestionarea fondurilor UE pentru actualul buget pe termen lung al UE (2021-2027), în special cu adoptarea programelor de lucru în materie de securitate cibernetică, precum și cu gestionarea proiectelor cibernetice din cadrul Programului “Europa digitală” și al Programului “Orizont Europa”.



    Roberto Viola, Director General, Direcția Generală Rețele de Comunicare, Conținut și Tehnologie a Comisiei Europene, aflat cu acel prilej la Bucureşti, a declarat:



    “A fost o călătorie lungă, începută acum patru ani, în timpul Preşedinţiei rotative a României la Uniunea Europeană. Şi prima care a crezut în acest proiect a fost Preşedinţia UE, iar Comisia Europeană a prezentat o propunere, într-o formă în care Consiliul şi Parlamentul să o aprobe. Şi cred că nu este întâmplător că acest centru se află aici, la Bucureşti. Bucureştiul a câştigat competiţia înaintea altor 5 oraşe europene, toate doritoare să găzduiască acest centru. Dar Bucureştiul a câştigat datorită atmosferei vibrante a oraşului, a mediului de cercetare, inovare şi competenţă în securitate cibernetică. Lumea devine digitală, Europa devine digitală, iar aceasta aduce după sine şi riscuri.”



    Aceste riscuri sunt că duşmanii democraţiei pot încerca să atace structurile europene şi pe cetăţeni şi de aceea dezvoltarea securităţii cibernetice europene este o prioritatre la vârf, după cum a mai spus Roberto Viola, care a adăugat importanţa colaborării în acest domeniu:



    “Astăzi este o zi mare pentru Europa! Pentru că astăzi inaugurăm centrul care ne garantează că putem fi puternici împreună. Centrul are o sarcină foarte importantă: să crească nivelul de încredere în securitate cibernetică în Europa, dar şi să fie funcţional. Cu doar două săptămâni în urmă Comisia Europeană prezenta Actul Solidarităţii Cibernetice, o piatră de temelie a cooperării noastre în domeniu. Lumea devine pe zi ce trece mai provocatoare, agresiunea ilegală şi criminală a Rusiei în Ucraina a ridicat probleme de securitate şi securitate cibernetică. Instabilitatea în general ne face să ne punem întrebarea cât de pregătiţi suntem în domeniul securităţii. De aceea, prin Actul Solidarităţii Cibernetice, Comisia a propus crearea unei reţele de centre operaţionale, care să poată asigura un Scut cibernetic, ce poate monitoriza continuu mediul şi să se asigure că suntem gata oricând să detectăm o tentativă de atac şi să reacţionăm la nevoie, astfel încât să ne putem apăra imediat proprietăţile şi cetăţenii”.



    Astfel, Centrul european de competențe în materie de securitate cibernetică va gestiona proiecte privind centrele de operațiuni pentru securitate, în cadrul propunerii Comisiei de instituire a unui scut cibernetic european, și va colabora cu rețeaua de centre naționale de coordonare, în scopul creării unui ecosistem pentru inovare și competitivitate în materie de securitate cibernetică în întreaga UE.





  • Retrospectiva săptămânii 07.05 – 13.05.2023

    Retrospectiva săptămânii 07.05 – 13.05.2023

    Reducerea
    cheltuielilor publice


    Coaliţia la
    guvernare în România a decis modul în care vor fi scăzute cheltuielile publice,
    demers impus de deficitul bugetar prea mare, iar executivul l-a transpus într-o
    ordonanţă de urgenţă adoptată vineri. Potrivit acesteia, instituţiile de stat
    trebuie să scadă cu 10% cheltuielile cu bunuri şi servicii, vor fi diminuate cu
    50% posturile de consilieri în aparatul
    demnitarilor publici, iar o persoană nu va putea deţine mai mult de două mandate
    în consiliile de administraţie ale companiilor naţionale sau ale altor
    instituţii publice. Totodată, sunt suspendate, în acest an, angajările în instituţiile
    şi autorităţile publice, cu excepţia domeniilor sănătăţii şi educaţiei. Din
    aprilie 2020, România se află în procedură de deficit excesiv, întrucât acesta
    a depăşit în 2019 pragul de 3% din PIB stabilit în cadrul Pactului de
    Stabilitate şi Creştere. Începând cu anul 2021, deficitul bugetar a intrat pe o
    traiectorie de ajustare în linie cu recomandarea UE, dar se află încă la un
    nivel foarte ridicat. Măsurile prevăzute în ordonanţa adoptată vineri vor aduce
    economii la buget de peste 5 miliarde de lei, echivalentul a 1 miliard de euro.



    Protest al angajaţilor
    din învăţământ


    Angajaţii din învăţământ
    au organizat, la mijlocul săptămânii, un marş de protest, pe traseul ce leagă
    sediul Guvernului de Parlament. Au participat profesori şi învăţători, personal nedidactic şi didactic auxiliar. Principalele
    federaţii sindicale din domeniu cer majorarea salariilor cadrelor didactice în
    conformitate cu importanţa socială a muncii prestate şi vor ca salariul
    profesorului debutant să fie cel puţin egal cu cel mediu brut pe economie.
    Protestatarii mai solicită indexarea anuală a salariilor cu rata inflaţiei,
    plata orelor suplimentare efectuate de personalul didactic auxiliar şi
    nedidactic şi acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă personalului din
    învăţământ. Pe lista revendicărilor se mai află decontarea navetei, plata
    indemnizaţiei de instalare, acordarea concediului de odihnă suplimentar şi
    compensarea financiară a concediului neefectuat. Sindicatele din educaţie cer,
    totodată, creşterea anuală a investiţiilor în învăţământ pentru îmbunătăţirea
    bazei materiale şi a infrastructurii. Ele ameninţă cu declanşarea grevei
    generale.



    Legile
    educaţiei, adoptate de deputaţi


    Deputaţii români
    au votat pachetul de legi despre care iniţiatorul, ministerul Educaţiei, spune
    că ţintesc problemele cronice ale sistemului, între care cele mai presante sunt
    abandonul şcolar şi analfabetismul funcţional. Potrivit ministrului Ligia Deca,
    investiţiile, prioritizarea zonelor defavorizate la alocările bugetare şi
    măsurile care vizează succesul pe întregul parcurs educaţional sunt piloni ai
    acestui pachet legislativ. În privinţa învăţământului preuniversitar, e
    prevăzută posibilitatea ca liceele să opteze pentru un examen suplimentar, pe
    lângă evaluarea naţională, în vederea ocupării a jumătate din locuri. Totodată,
    religia devine disciplină opţională la bacalaureat, este extins programul de
    rechizite pentru elevii din medii defavorizate şi este introdus un plan
    naţional de combatere a violenţei în şcoli. Sunt schimbări şi în învăţământul
    universitar. Nu în ultimul rând, sunt prevăzute amenzi mari pentru persoanele
    care cumpără sau vând lucrări ştiinţifice, referate, lucrări pentru examenele
    de evaluare, precum şi de finalizare a studiilor universitare de licenţă,
    masterat şi doctorat.


    România, pilon
    al securităţii cibernetice europene


    La Bucureşti a
    fost inaugurat, săptămâna aceasta, noul Centru european de competenţe în materie
    de securitate cibernetică. El are ca scop să sprijine inovarea şi politica
    industrială în domeniul securităţii cibernetice şi să dezvolte şi să coordoneze
    proiectele UE în materie de securitate cibernetică. Centrul va gestiona
    proiecte privind centrele de operaţiuni pentru securitate, în cadrul propunerii
    Comisiei de instituire a unui scut cibernetic european, şi va colabora cu o
    reţea de centre naţionale de coordonare în scopul creării unui ecosistem pentru
    inovare şi competitivitate în materie de securitate cibernetică în întreaga UE.
    Comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, a declarat că securitatea
    cibernetică este o prioritate esenţială, iar protejarea suveranităţii digitale
    a Uniunii Europene necesită eforturi comune. Centrul european de competenţe în
    materie de securitate cibernetică reuneşte resurse şi experţi de nivel înalt
    din întreaga UE pentru a dezvolta soluţii inovatoare la ameninţările
    cibernetice şi pentru a ne spori rezilienţa la atacuri. Lucrând împreună, putem
    construi o lume digitală mai sigură şi mai securizată pentru toţi europenii, a
    subliniat oficialul de la Bruxelles.



    Triplă
    aniversare: Ziua Independenţei, Ziua Regalităţii şi Ziua Europei


    Pe 10 mai,
    România a marcat, prin ceremonii militare şi religioase, Ziua Independenţei Naţionale.
    În 1877, pe 10 mai, Principele Carol I a semnat Proclamaţia de Independenţă a
    României faţă de Imperiul Otoman, conferindu-i astfel putere de lege. Patru ani
    mai târziu, pe 10 mai 1881, Carol I era încoronat Rege al României. Ceea ce
    este sărbătorită ca Zi a Regalităţii a fost zi naţională până la venirea
    comuniştilor la putere. Pe 9 mai a fost marcată Ziua Europei. Într-un mesaj
    transmis cu acest prilej, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că Europa nu
    este un bun câştigat, ci trebuie protejată continuu, în contextul în care sunt
    ameninţate valorile aflate la baza păcii mondiale de după Al Doilea Război
    Mondial, iar la nivel global există o tendinţă de fragmentare şi reaşezare geopolitică.
    Protejând Europa, ne protejăm pe noi, securitatea şi prosperitatea noastră.
    Soluţiile europene pentru provocările actuale sunt soluţii pentru viitorul
    cetăţenilor noştri, a subliniat liderul de la Bucureşti. El şi-a exprimat
    încrederea că sprijinul cetăţenilor români pentru Uniunea Europeană şi pentru
    valorile fundamentale europene va rămâne de neclintit.


  • Ucraina, principala temă a liderilor UE de Ziua Europei

    Ucraina, principala temă a liderilor UE de Ziua Europei


    La 73 de ani de la Declarația Schuman”, cea care a propus ideea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care ar face ca războiul dintre națiunile Europei să fie de neconceput, Ziua Europei a fost marcată de oficialii europeni prin mesaje de susținere a Ucrainei, aflată de peste an într-un război de agresiune declanșat de Rusia.



    Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mers cu această ocazie la Kiev unde s-a întâlnit cu șeful de stat ucrainean Volodimir Zelenski. Șefa Executivului comunitar a reafirmat sprijinul UE pentru Ucraina și a lăudat curajul cu care poporul ucrainean luptă pentru “idealurile Europei”.



    În Rusia, Putin și regimul său au distrus aceste valori. Iar acum încearcă să le distrugă aici, în Ucraina, pentru că se tem de succesul pe care îl reprezentați și de exemplul pe care îl arătați. Și le este teamă de drumul vostru spre Uniunea Europeană”, a mai spus Ursula von der Leyen.



    La rândul său, Zelenski a cerut accelerarea procedurilor pentru începerea negocierilor de aderare la spațiul comunitar, Ucraina fiind condiționată de în stadiu incipient finalizarea unei serii de reforme care cuprind, printre altele, lupta împotriva corupției și protecția minorităților naționale. “A sosit de mult timpul să înlăturăm această incertitudine politică artificială în relațiile dintre Ucraina şi UE. A sosit momentul să luăm o decizie pozitivă cu privire la deschiderea negocierilor de aderare”, a spus acesta.



    Totodată, liderul de la Kiev a cerut de Uniunii să accelereze livrarea de muniții de artilerie, mulțumind Urusulei von der Leyen pentru decizia de a furniza un milion de obuze armatei ucrainene: “Am discutat problema-cheie: viteza de aprovizionare şi de livrare a acestor muniţii. Avem nevoie deja de acestea pe câmpul de luptă, a adăugat el.”



    La întoarcerea din capitala Ucrainei, șefa Comisiei a afirmat că Executivul european vrea să întrerupă comerţul cu mărfuri dintre statele membre şi Rusia care sosesc prin ţări non-UE, după ce a constatat o creştere a unor “fluxuri comerciale extrem de neobișnuite”, notează Agerpres. Kazahstan, Armenia şi Emiratele Arabe Unite sunt statele prin care sunt eludate sancțiunile impuse Rusiei, potrivit unor surse ale oficialilor europeni.



    Conferința de presă susținută de Ursula von der Leyen și Volodomir Zelenski după întânirea de la Kiev (video în limba engleză)




    Războiul din Ucraina a fost principala temă și în forul legislativ european care a organizat dezbaterea ”Aceasta este Europa”, iar printre invitați s-a a aflat și cancelarul german, Olaf Scholz:



    “La 2.200 de km la nord-est de aici, Putin îşi scoate astăzi la paradă soldaţii, tancurile şi rachetele. Nu trebuie să fim intimidaţi de astfel de jocuri de putere! Să rămânem constanţi în sprijinul pentru Ucraina, oricât ar dura!”, a declarat Scholz în cadrul reuniunii de la Strasbourg.



    Cancelarul german a mai cerut în discursul său ca statele UE să sporească eforturile pentru achiziţia în comun de muniţii pentru forţele ucrainene.



    De altfel, în aceeași zi, eurodeputații și-au dat votul pentru a da curs de urgență propunerea de regulament al UE privind sprijinirea producției de muniții (ASAP), depusă de Comisia Europeană la 3 mai. Astfel, forul legislativ european va numi o echipă de negociere și va supune la vot în plen proiectul legislativ în cadrul următoarei sesiuni plenare, care va avea loc în perioada 31 mai — 1 iunie la Bruxelles, după cum a comunicat Parlamentul European. Votul va fi urmat negocierile cu Consiliul pentru acorul potic care, odată obținut, va fi votat în plenul PE în luna iulie.



    Arborarea drapelului Ucrainei în fața sediului Comisiei Europene din Bruxelles



  • Declaraţii de Ziua Europei

    Declaraţii de Ziua Europei

    Aniversarea din acest an ne găseşte într-un moment de profundă schimbare la nivel global, iar consecinţele războiului Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei s-au multiplicat – a declarat, în mesajul său cu prilejul Zilei Europei, pe 9 Mai, președintele României, Klaus Iohannis. Potrivit acestuia, soluţiile europene la provocările actuale sunt soluţii pentru viitorul cetăţenilor continentului, iar România are capacitatea de a contribui substanţial, în continuare, la punerea lor în aplicare.

    România este un membru matur şi responsabil al Uniunii Europene, are un profil european solid şi credibil, recunoscut şi apreciat de partenerii săi – a întărit Klaus Iohannis. Și tot el şi-a exprimat încrederea că, interiorizând aceste repere, sprijinul cetăţenilor români pentru Uniunea Europeană şi pentru valorile ei fundamentale va rămâne de neclintit.

    La Strasbourg, reunit în sesiune plenară, Parlamentul European a sărbătorit, și el, Ziua Europei. Invitat să le prezinte eurodeputaţilor viziunea sa referitoare la provocările şi viitorul bătrânului continent, cancelarul german, Olaf Scholz, a cărui țară a pus bazele, la începutul anilor ʹ50, a ceea ce avea să devină Uniunea Europeană, a îndemnat blocul comunitar să se reformeze, să nu cedeze presiunilor şi să rămână un partener egal în plan geopolitic atât în relaţia cu Statele Unite ale Americii, cât şi în competiţia cu China.

    Şi, pentru că în vecinătatea Uniunii se duce un război de agresiune care a schimbat vieţi, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ținut să marcheze Ziua Europei printr-o vizită la Kiev. Prilej pentru șefa Executivului european să declare că Ucraina este locul cel mai potrivit pentru a sărbători 9 Mai, deoarece ucrainenii apără în faţa Rusiei toate valorile democraţiei pe care este clădită Uniunea Europeană. Or, în opinia sa, Rusia a eşuat în demersul său tocmai pentru că nu a luat în calcul aceste valori. Mai mult, Rusia este, acum, în pragul de a fi pusă sub presiune economică de al 11-a la pachet de sancţiuni care vor slăbi maşinăria de război a Moscovei – a mai spus Ursula von der Leyen. Care a răspuns, însă, prudent la cererea preşedintelui Volodimir Zelenski de urgentare a negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniune.

    Preşedintele Zelenski a mulţumit statelor europene pentru sprijinul militar, economic şi politic acordat. S-a arătat, în schimb, dezamăgit de unele țări de la graniţă care au blocat (România a făcut excepție), în trecutul apropiat, exportul de cereale ieftine, fără taxe vamale, ale Ucrainei. A declarat că înţelege că aceste exporturi au dus la dezechilibre, însă afirmă că Ucraina are nevoie de solidaritatea tuturor celor care o pot ajuta.


  • Un nou sprijin financiar pentru Republica Moldova

    Un nou sprijin financiar pentru Republica Moldova

    Comisarul european
    pentru transporturi, Adina Vălean, şi ministrul infrastructurii şi dezvoltării
    regionale din Moldova, Lilia Dabija, au semnat, la Chişinău, acordul care
    asociază Republica Moldova la Mecanismul pentru interconectarea Europei.
    Promotorii moldoveni de proiecte vor putea, de acum, să solicite finanţare din
    partea UE pentru proiecte de interes comun în domeniul transporturilor, al
    energiei şi în domeniul digital, care vizează îmbunătăţirea conectivităţii
    acestei ţări cu vecinii săi din UE.

    ”De Ziua Europei, am primit o veste bună -
    a fost semnat acordul prin care ţara noastră aderă la Mecanismul pentru
    Interconectarea Europei. Moldova şi UE fac paşi concreţi pentru ca, în cât mai
    scurt timp, să fim parte a familiei europene    , a salutat vestea preşedinta Maia
    Sandu.


    Acordul va sprijini integrarea Republicii Moldova pe piaţa unică a UE, va
    promova creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi competitivitatea.
    Republica Moldova a fost puternic afectată de războiul de agresiune al Rusiei
    împotriva Ucrainei, iar UE rămâne solidară cu ea şi se angajează să îi
    consolideze în continuare rezilienţa. Acordul semnat marţi aduce Republica
    Moldova încă şi mai aproape de UE, prin includerea sa în reţelele transeuropene
    interconectate.

    La Chişinău au mai fost semnate, în prezenţa Adinei Vălean şi a
    premierului moldovean, Dorin Recean, acordurile între Republica Moldova şi
    România privind modernizarea a trei poduri peste Prut. Lucrările de reparaţie a
    celor trei poduri transfrontaliere vor fi finanţate de Guvernul României
    până la finele anului 2027 şi sunt parte a Strategiei naţionale de dezvoltare
    ”Moldova Europeană 2030”. Modernizarea podurilor va fluidiza traficul între
    cele două state, va facilita comerţul pe piaţa internă şi cea internaţionalヺi
    va spori conectivitatea Republicii Moldova cu ţările Uniunii Europene.

    Tot de
    Ziua Europei, legislativul comunitar a aprobat o asistenţă suplimentară în
    valoare de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova, pentru a o ajuta
    să acopere o parte din nevoile de finanţare pentru anul în curs. Creşterea
    inflaţiei şi majorarea preţurilor la energie s-au numărat printre cele mai
    severe efecte ale conflictului ruso-ucrainean asupra republicii, iar criza energetică şi scăderea consumului
    gospodăriilor şi a investiţiilor au pus
    o presiune suplimentară asupra finanţelor publice.

    Europarlamentarul român
    Siegfried Mureşan a precizat că, din suma prevăzută, 45 de milioane de euro sunt
    fonduri nerambursabile şi 100 de milioane de euro sunt credite în condiţii
    avantajoase. Banii vor merge în bugetul Republicii Moldova pentru a fi folosiţi
    în cea mai potrivită modalitate pe care autorităţile o consideră pentru a
    sprijini oamenii şi întreprinderile afectate de criză.


  • Securitate cibernetică la Bucureşti

    Securitate cibernetică la Bucureşti

    În decembrie 2020, la capătul unei competiții în
    care s-au mai aflat Belgia, Germania, Spania, Luxemburg, Polonia şi Lituania,
    România a fost aleasă de reprezentanții statelor Uniunii Europene ca gazdă a
    unei importante agenții comunitare. Este vorba
    despre Centrul European pentru Securitate Cibernetică, menit să
    protejeze economia şi populaţia de atacurile cibernetice, să susţină cercetarea
    în acest domeniu şi să ajute întreprinderile europene să-şi dezvolte
    capacităţile de securitate cibernetică. Printre atuurile Bucureștiului s-au
    numărat: viteza mare a internetului, scutirea de diverse impozite şi taxe
    a centrului şi a angajaţilor acestuia şi faptul că acest oras era una
    dintre puţinele capitale europene care încă nu găzduia sediul unei agenţii
    europene. Ca moment al lansării acestei agenții a fost aleasă data de 9 mai -
    un reper important al Uniunii Europene, în prezența premierului Nicolae Ciucă
    și a unor oficiali europeni, între care directorul general al direcției
    tehnologie și comunicare din cadrul Comisiei Europene, Roberto Viola.

    Centrul
    european de competenţe în materie de securitate cibernetică este responsabil cu
    gestionarea fondurilor Uniunii Europene pentru actualul buget pe termen lung al
    UE, respectiv pentru perioada 2021-2027, în special cu adoptarea programelor de
    lucru în materie de securitate cibernetică, precum şi cu gestionarea
    proiectelor cibernetice din cadrul Programului Europa digitală şi al
    Programului Orizont Europa’, precizează un comunicat al Bruxellesului. În
    plus, el va gestiona proiecte privind centrele de operaţiuni pentru securitate,
    în cadrul propunerii Comisiei de instituire a unui scut cibernetic european, şi
    va colabora cu o reţea de centre naţionale de coordonare în scopul creării unui
    ecosistem pentru inovare şi competitivitate în materie de securitate cibernetică
    în întreaga Uniune Europeană.

    Securitatea cibernetică este o prioritate
    esenţială, iar protejarea suveranităţii noastre digitale necesită eforturi
    comune, precizează Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă, citat în
    comunicat. El amintește că Centrul european de competenţe în materie de
    securitate cibernetică reuneşte resurse şi experţi de nivel înalt din
    întreaga UE pentru a dezvolta soluţii inovatoare la ameninţările cibernetice şi
    pentru a ne spori rezilienţa la atacuri. Lucrând împreună, putem construi o
    lume digitală mai sigură şi mai securizată pentru toţi europenii. În
    următorii ani, Centrul European de Securitate Cibernetică va derula
    investiţii în valoare de 4,5 miliarde de euro în proiecte care vizează domeniul
    securităţii cibernetice.Din
    suma totală, două miliarde de euro vor fi bani europeni, iar restul vor fi bani
    proveniţi de la statele membre ale Uniunii.


  • Ziua Europei 2023. UE sărbătorește unitatea europeană

    Ziua Europei 2023. UE sărbătorește unitatea europeană

    În fiecare an, pe 9 mai, sărbătorim Ziua Europei. Această dată marchează aniversarea unui discurs susținut de ministrul francez de externe, Robert Schuman, în anul 1950. Textul prevedea crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse. Schuman a avut în vedere o Europă liberă, pacifistă, bazată pe idealurile de cooperare și partajare a resurselor. Europa nu se va construi dintr-o dată sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizări concrete care vor genera în primul rând o solidaritate de fapt, arăta Robert Schuman în declarația considerată piatra de temelie a Uniunii Europene.
    Anul acesta Ziua Europei are ca motto Sărbătorim unitatea europeană.

    Pe parcursul întregii săptămâni, instituțiile UE vor găzdui activități interactive în cele 27 de state membre și în orașe din întreaga lume.

    Instituțiile europene din Bruxelles, Luxemburg și Strasbourg vor fi deschise pentru vizitatori, astfel incât cetățenii să se poată familiariza cu activitatea lor.

    Mâine, doritorii vor putea vizita Curtea Europeană de Justiție și satul european din orașul Luxemburg. Sâmbătă, 13 mai, cetățenii au posibilitatea să vadă împrejurimile Parlamentului European de la Strasbourg și vor putea vedea sediul celui mai mare organism democratic din Europa.

    În România, Biroul Parlamentului European și Reprezentanța Comisiei Europene în România organizează în perioada 5 – 9 mai o serie de acțiuni pentru a marca Ziua Europei în București și în alte orașe din țară.

    Astăzi, Casa Europa din București găzduiește o piesă de teatru-forum despre importanța participării la alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor. Mâine, 9 mai, la Fântâna de la Universitate, între orele 12:00 și 15:00 are loc evenimentul Hai să facem viitorul verde!, iar Centrul de Studii Europene SNSPA va organiza un pop quiz online, cu întrebări legate de Uniunea Europeană – 9 mai, 9 întrebări, 9 premii.

    Și o ultimă informație: pe site-ul dedicate Zilei Europei, EuropeDay, găsiți o hartă interactivă cu evenimentele de Ziua Europei din apropierea localității unde vă aflați.


  • Mesaje de Ziua Europei

    Mesaje de Ziua Europei

    Europa trebuie să devină mai puternică, mai vocală, mai capabilă şi mai bine pregătită — a transmis președintele roman, Klaus Iohannis, într-un mesaj cu ocazia Zilei Europei, sărbătorită în fiecare an pe 9 mai. Potrivit șefului statului, după provocarea majoră a pandemiei de COVID-19, trăim în aceste zile realitatea războiului la graniţele Uniunii Europene, care a generat cea mai mare criză umanitară din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.



    În mesajul său, Klaus Iohannis punctează că actualul război este unul îndreptat împotriva tuturor principiilor şi valorilor care constituie esenţa şi liantul construcţiei europene – democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale. “Trăim vremuri fără precedent în existenţa Uniunii, când este pusă la încercare însăşi capacitatea noastră de a ne apăra valorile fundamentale, centrate în jurul conceptului pe care s-a clădit construcţia europeană: pacea”, afirmă şeful statului în mesaj.



    Potrivit lui, menţinerea păcii a reprezentat constanta Europei ultimelor decenii, o garanţie a stabilităţii care ne-a permis să atingem un nivel de prosperitate fără precedent la nivelul Uniunii. Klaus Iohannis aminteşte și că în acest an se marchează 15 ani de la momentul istoric al aderării României la Uniunea Europeană, opţiune asumată şi susţinută la nivelul întregii societăţi.



    Șeful statului consideră că “beneficiile acestei alegeri sunt palpabile astăzi pentru progresul naţiunii noastre pe termen lung, statutul de stat membru al UE oferind cadrul unui parcurs ireversibil de progres democratic, de dezvoltare economică şi socială, de solidaritate şi angajament activ la construcţia proiectului European”. Preşedintele mai precizează că la un deceniu şi jumătate de la aderare, România este un membru capabil să contribuie activ cu soluţii, punând în beneficiul comun al Europei punctele sale forte.



    La rândul său, premierul Nicoale Ciucă și-a exprimat speranța, în mesajul transmis cu prilejul marcării zilei de 9 Mai, ca raţiunea şi pacea să revină pe continentul european cât mai curând. Lecţiile celui de al doilea conflict mondial trebuie să ne facă să nu tolerăm un război de cucerire împotriva unui stat independent, aşa cum procedează astăzi Rusia în Ucraina — spune premierul. Potrivit șefului guvernului, cel de-al Doilea Război Mondial, al cărui final în Europa îl celebrăm, trebuie să ne reamintească tuturor care este soarta tiranilor şi a celor ce visează să ocupe teritoriile vecinilor şi să domine lumea.



    Iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, califică ziua de 9 mai drept ziua în care s-a născut o Europă pașnică și prosperă”. 72 de ani mai târziu, Europa este unită în solidaritate cu prietenii noștri ucraineni, care aspiră la un viitor de libertate. Un viitor european”, a scris președinta Comisiei Europene pe o rețea de socializare.






  • Conferința privind Viitorul Europei: Prioritățile Societății Civile

    Conferința privind Viitorul Europei: Prioritățile Societății Civile

    Trei sferturi dintre europeni consideră că inițiativa Conferința privind Viitorul Europei va avea un impact pozitiv asupra democrației în UE. Dezbaterile organizate în cadrul acestei inițiative europene au început. Se vor implica într-adevăr cetățenii? Își vor spune opiniile? Au încredere că propunerile lor vor fi luate în seamă de decidenții politici europeni?

    Cetățenii nu au niște garanții că vor fi băgați în seamă cu prioritățile lor, că acele priorități se vor transforma în realitate după aceea sau că acea realitate va fi o realitate pentru care vor fi alocate și resurse, poate și eforturi care țin de voința politică. Ce pot în schimb cetățenii să realizeze este faptul că este o oportunitate foarte bună pentru a testa capacitatea instituțiilor europene de a se deschide către societate, dar și pentru a educa instituțiile europene să fie mai atente la felul în care cetățenii privesc angrenajul european.

    (Elena Calistru, membră în Comitetul Economic și Social European, președinta asociației Funky Citizens)


  • „Europa în haină 9” – Ziua Europei online alături de Europe Direct București

    „Europa în haină 9” – Ziua Europei online alături de Europe Direct București

    Duminică, 9 mai 2021, cu ocazia
    celebrării Zilei Europei, Europe Direct București, din cadrul Institutului
    European din România, a organizat evenimentul online intitulat Europa în haină
    9. Evenimentul a fost compus dintr-o serie de postări pe canalele de social
    media, postări care au inclus difuzarea Imnului Uniunii Europene Odă Bucuriei,
    în interpretarea corului de copii ai Școlii Europene, din cadrul Programului
    Național Cantus Mundi, difuzarea unui quiz zglobiu pe platforma Kahoot.it, prin
    care participanții și-au testat cunoștințele de cultură generală despre UE etc.


    Tema centrală a evenimentului a fost
    pactul Ecologic European, una dintre prioritățile Comisiei Europene, fapt
    pentru care am lansat o provocare elevilor de la căteva școli din București și
    Ilfov de a confecționa obiecte vestimentare din materiale reciclabile, cu
    scopul de a promova reducerea deșeurilor prin reciclarea responsabilă. Deosebit
    de creativi, copiii au confecționat și au purtat respectivele vestimentații,
    adresând totodată un mesaj către semenii lor, prin care i-au îndemnat la
    protejarea naturii și la construirea unui viitor verde în Europa.




    Articolul complet poate fi accesat pe
    site-ul Europe Direct
    București


    Loredana Licuța, coordonator Europe
    Direct București

  • Sărbătorile lunii mai

    Sărbătorile lunii mai

    Ziua de 10 Mai e considerată piatra de temelie a
    modernităţii româneşti. De aceea, a şi fost sărbătoarea naţională până la
    instalarea comunismului. În 1866, pe 10 Mai, urca pe tronul de la Bucureşti
    principele Carol I, din dinastia de origine
    germană Hohenzollern-Sigmaringen. Înţelepciunea, energia şi devotamentul său faţă de
    noua Patrie, ca şi o longevitate remarcabilă, ce i-a asigurat cea mai lungă
    domnie din istoria românilor, de 48 de ani, i-au permis lui Carol să
    transforme, prin reforme profunde, micul stat de lângă Balcani într-o ţară
    europeană.

    9 Mai este, mai întâi,
    Ziua Independenţei de Stat. Proclamată în Parlament, în 1877, şi apărată pe
    front, aceasta a marcat despărţirea de puterea suzerană din epocă, Imperiul
    Otoman, şi încorporarea în viitorul Regat, ce avea să fie proclamat în 1881,
    tot pe 10 Mai, a Dobrogei, provincia sud-estică de la Dunăre şi Mare. Urmaşul
    lui Carol, Ferdinand, avea să desăvârşească procesul de unificare naţională la
    sfârşitul primului război mondial, când sub autoritatea Bucureştiului au intrat
    Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul, provincii cu populaţie majoritar românească,
    aflate, până atunci, sub ocupaţia imperiilor multinaţionale ţarist şi
    habsburgic. Dinastia şi-a legat destinul şi de victoria Naţiunilor Unite asupra
    Germaniei naziste.


    Istoricii spun că decizia ultimului rege al României, Mihai
    I, de a scoate, în ’44, România din alianţa cu Hitler şi de a o readuce alături
    de aliaţii tradiţionali, anglo-americanii, a scurtat cu cel puţin şase luni al
    doilea război mondial în Europa şi a salvat sute de mii de
    vieţi. Decorat
    de dictatorul sovietic Iosif Stalin cu ordinul Victoria, Regele avea să
    constate, în scurt timp, ingratitudinea noilor aliaţi. În 1947, cand ţara se afla,
    practic, sub ocupaţia trupelor sovietice, ce instalaseră un guvern comunist
    marionetă, el a fost silit să abdice si să se exileze. A revenit în Patrie abia
    în anii ’90, când si-a recăpătat cetaţenia română, retrasă de comunişti, precum
    şi o parte din proprietăţi. Condamnaţi de comunismul postbelic la teroare,
    umilinţă şi sărăcie, românii pot acum, graţie revoluţiei din 1989 şi admiterii în Uniunea Europenă, în 2007, să
    celebreze, ca pe propria lor sărbătoare, Ziua Europei. Aceasta marchează,
    deopotrivă, capitularea nazismului, în 1945, şi declaraţia prin care, în 1950,
    ministrul francez de Externe, Robert Schumann, lansa proiectul Uniunii Europene
    de azi.


    Preşedintele Klaus Iohannis afirmă, într-un mesaj de Ziua Europei,
    că anul acesta sărbătoarea a venit într-un context încă marcat de pandemia de
    COVID-19, care a pus la grea încercare Uniunea Europeană şi statele sale
    membre, însă ‘provocările prin care trecem împreună nu diminuează, ci,
    dimpotrivă, reconfirmă relevanţa proiectului european’    .


  • Viitorul Europei, platformă digitală pentru cetățeni

    Viitorul Europei, platformă digitală pentru cetățeni

    Parlamentul
    European, Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene lansează platforma
    digitală pentru cetățeni. Ideile și propunerile acestora vor ajunge în discuția
    politică ce are ca scop reformarea modului de funcționare a UE. Cele trei
    instituții europene au convenit ca evenimentul formal de lansare a Conferinței
    pentru Viitorul Europei să fie pe 9 mai, chiar de Ziua Europei.

    Daniel Sheridan
    Ferrie, purtător de cuvânt al Comisiei Europene: Conferința privind
    Viitorul Europei este chiar fără precedent. Generează o dezbatere democratică
    în toată Uniunea Europeană. Dorim să adunăm oameni din toate categoriile
    sociale de-a lungul Europei, inclusiv din România, care să spună ce așteaptă ei
    de la Uniunea Europeană. Am lansat o platformă digitală pentru a le da
    oamenilor o șansă de dezbate, de a-și împărtăși ideile și de a comenta pe
    marginea ideilor altor oameni. Vrem ca aceștia să poată contura Europa pe care
    și-o doresc. Platforma este multilingvă, este disponibilă în toate cele 24 de
    limbi oficiale ale Uniunii Europene, inclusiv în limba română. Așadar, se poate
    comunica în orice limbă se dorește. Prin intermediul platformei se vor anunța
    evenimente, va oferi oamenilor șansa de a urmări tipurile diferite de dezbateri
    care au loc, de exemplu: statul de drept, sănătate, schimbările climatice,
    mediu.

    Desigur, un aspect important în privința platformei este că oamenii
    trebuie să respecte anumite reguli, pentru a ne asigura că dialogul este
    civilizat în permanență. Ne dorim să avem participanți din toate colțurile
    Europei, care să ne spună ce așteptări au de la Uniunea Europeană, iar
    platforma va putea fi accesată pe tot parcursul
    anului. Ceea ce urmează este că vor participa oameni din toată Uniunea
    Europeană, vor discuta și dezbate tot ce vor dori, pe diferite subiecte. Cu
    trecerea timpului, platforma va aduna ideile exprimate de cetățeni, de aceea
    este important să participe oameni din toate colțurile Europei.


    Cetățenii europeni
    pot găsi cu ușurință evenimente la care doresc să participe cu ajutorul unei
    hărți interactive.


    În iunie 2020, Parlamentul
    European declara că la zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la
    Lisabona, la 70 de ani de la Declarația Schuman și în contextul pandemiei de
    COVID-19, a sosit momentul pentru o reevaluare a Uniunii. Deputații arătau în
    rezoluție că numărul crizelor semnificative pe care le-a traversat Uniunea
    Europeană demonstrează că este nevoie de reformă instituțională și politică în
    mai multe domenii de guvernanță. Acum, toți cetățenii Uniunii Europene pot avea
    un glas comun în ceea ce privește reforma pentru viitor.




  • Declarația Schuman la 70 de ani

    Declarația Schuman la 70 de ani

    Declaraţia Schuman, care a
    pus bazele Uniunii noastre Europene, a început cu un proiect politic adevărat
    şi unic pentru a garanta pacea şi prosperitatea şi a ameliora vieţile tuturor
    cetăţenilor europeni    . Am citat din Conferinţa Preşedinţilor – formată din
    preşedintele Parlamentului European şi liderii grupurilor europarlamentare – cu
    ocazia marcării, la 9 mai, a 70 de ani de la prezentarea Declaraţiei Schuman,
    devenită între timp Ziua Europei.

    Ramona
    Strugariu, europarlamentar Renew Europe, ne vorbește despre începutul
    proiectului european.

    Declarația Schuman este un moment-cheie al nașterii și renașterii
    Europei, este un moment care a fost generat de o criză. Aș vrea să-l menționez pe cel care este de
    fapt părintele declarației Schuman, Jean Monnet, care spunea că oamenii nu se
    schimbă decât în momente de criză. Așa este și cumva suntem, în oglindă, tot
    într-o situație de criză profundă, cea mai serioasă, fără îndoaială, din
    istoria recentă a Europei. Pentru că nu există nici un scenariu posibil în care
    un stat membru să poată face singur față acestei crize. În schimb, prin solidaritatea
    și coordonarea care se manifestă la nivelul celor 27 de state membre s-ar putea
    să fim în situația fericită de a depăși împreună această criză. Este cu atât
    mai necesar să reflectăm la tipul de leadership de care are nevoie Europa în
    aceste moment și la faptul că această criză ar trebui să ne ajute să ieșim mai
    solidari și mai puternici din această experiență. Viziunea lui Robert Schuman și
    a altor lideri europeni era simplă, bazată pe același principiu, că nu putem să
    funcționăm singuri și că gestionarea la comun a resurselor de carbon și de oțel
    poate reprezenta o soluție solidă pentru a rezolva tensiunile dintre Germania
    și Franța și asigurarea păcii. Acesta a fost contextul de bază de la care s-a
    pornit atunci și așa s-a construit planul european.

    Europa trebuie să
    ia măsuri curajoase și să facă tot ce este necesar pentru a proteja viețile și
    mijloacele de subzistență, în special în domeniile cele mai afectate de criză,
    au mai afirmat actualii
    lideri
    europeni cu ocazia împlinirii a 70 de ani
    de la Declaraţia Schuman. Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe:


    Este adevărat și suntem în acea situație
    în care tot criza ne arată care sunt și punctele slabe. De exemplu, că n-avem
    suficientă competență în materie de sănătate în tratatele europene și că ar
    trebui să avem un mecanism permanent pe dimensiunea de sănătate, un mecanism de
    răspuns și de rezerve strategice care să ne permită să acționăm mult mai repede
    decât am făcut-o.

    N-avem suficientă
    competență pe educație pentru ca astfel să fi avut măsuri coordonate la nivelul
    statelor membre pentru a implementa E-learning și pentru a folosi digitalizarea
    în scopul de a-i ajuta pe copii să avanseze cu programele școlare. Sunt lucruri
    serioase de făcut care nu pot fi realizate decât dacă proiectul european va fi
    întărit, iar noi vom reuși la un moment dat inclusiv să modificăm tratatele în
    această direcție. Nu ne ajută populismul, ne ajută onestitatea și asumarea, trebuie
    să ne uităm la cum arată lucrurile, să facem niște constatări.

    Este foarte
    important pentru că se pot prioritiza niște bani în perioada asta, la nivel european
    a fost asigurată și o viziune strategică, astfel că avem cum să îndreptăm niște
    lucruri. Rămâne să vedem dacă reușim să ne coordonăm dincolo de discursurile
    politicianiste într-un efort consistent comun pentru că e important să se întâmple
    asta, trebuie să existe dialog la nivelul partidelor politice pentru astfel de
    soluții.


  • Evenimentul online “Unul pentru toți, toți pentru Europa!”

    Evenimentul online “Unul pentru toți, toți pentru Europa!”

    Dat
    fiind contextul pandemiei de COVID-19, evenimentul s-a desfășurat online, prin
    intermediul paginii de Facebook Europe Direct București.


    Evenimentul, care a avut loc în data de 9 mai, între
    orele 12.00 – 16.00, a înregistrat sute de reacții, aprecieri, distribuiri și
    comentarii și foarte mulți participanți efectivi care au urmărit postările
    propuse de echipa Europe Direct București.


    Agenda evenimentului a fost cuprinzătoare, aducând la un
    loc clipuri video despre istoria Uniunii Europene, momente artistice de cântece
    și dansuri ce au creionat multiculturalitatea europeană, discursuri susținute
    de voluntarii și bursierii Centrului, dar și jocuri online interactive.


    Întreg evenimentul s-a dovedit a fi o
    dovadă grăitoare că unitatea și solidaritatea europeană continuă să se afirme
    și în vreme de pandemie și că digitalizarea este elementul cheie atunci când
    interacțiunea fizică este întreruptă de astfel de provocări globale. Crezând în
    valorile europene vechi de zeci de ani, echipa Europe Direct București, alături
    de toți prietenii săi, au sărbătorit Ziua Europei în fața ecranelor cu Europa
    în suflet.


    Articolul complet poate fi accesat pe
    site-ul Europe Direct București

    (Loredana Licuța, Coordonator Europe Direct București)



  • 9 şi 10 Mai altfel

    9 şi 10 Mai altfel

    9
    mai, zi cu multiple semnificaţii – nu a mai fost marcată în acest an de ceremonii
    evenimente dedicate independenţei din 1877, încheierii celui de-al doilea
    război mondial sau Zilei Europei. Cei 70 de ani de la Declaraţia lui Robert
    Schuman, prin care se puneau bazele actualei Uniuni Europene, au fost celebraţi
    prin mesaje de unitate şi solidaritate în actualele condiţii ale pandemiei.
    Uniunea trebuie să iasă mai puternică din criza provocată de pandemia de
    COVID-19, spun șefii principalelor instituții europene – Parlamentul,
    Consiliul şi Comisia – care au dat publicităţii o scrisoare comună de Ziua
    Europei. Oficialii europeni avertizează că trebuie admisă realitatea că Europa
    după pandemie nu va mai fi şi nici nu trebuie să mai fie la fel ca la începutul
    crizei, iar într-o perioadă de fragilitate temporară, doar o Uniune puternică
    poate proteja moştenirea comună şi economiile statelor membre.

    Solidaritatea şi
    coeziunea sunt valori de o importanţă majoră pe care se fundamentează proiectul
    european şi reconectarea la nevoile şi aşteptările cetăţenilor, a spus și
    preşedintele român, Klaus Iohannis, în mesajul transmis de Ziua Europei. Şeful
    statului a subliniat că trăim cea mai dificilă perioadă după cel de-al doilea
    război mondial în care este testată rezistenţa, unitatea şi umanitatea. Mesaje
    similare au fost transmise de lideri
    politici de la București, dar şi din partea europarlamentarilor.

    Nici
    ziua de 10 mai, cunoscută ca fiind Ziua Regalității și Ziua Naţională a României
    în perioada 1866-1947, nu a mai putut fi sărbătorită în acest an din cauza
    stării de urgenţă în care se află ţara. Prima semnificaţie a zilei de 10 Mai
    este legată de intrarea în Bucureşti a Principelui Carol I, in anul 1866, când
    începea cea mai lungă domnie, de 48 de ani. Un an mai târziu, Senatul României
    vota Proclamaţia de Independenţă faţă de Imperiul Otoman. Data de 10 mai este
    legată și de evenimentele ce au condus către definitivarea statului modern
    român.

    Anul acesta, Casa Regală a anunţat anularea evenimentelor dedicate
    sărbătorii din cauza pandemiei COVID-19. Custodele Coroanei, Margareta, a
    transmis că familia regală este în gând alături de toţi cei care celebrează
    Coroana Română, istoria noastră modernă şi aspiraţiile noastre de libertate,
    progres şi democraţie. Majestatea Sa le-a urat tuturor românilor o sărbătoare
    de 10 Mai cu speranţă şi încredere, chiar dacă zilele acestea sunt dificile
    pentru noi toţi. În context, mai mulţi universitari de la Cluj cer ca ziua de
    10 Mai să fie declarată Zi Naţională a României. Aceştia propun modelul
    Poloniei care are două zile naţionale sau pe cel al Ungariei care are trei
    sărbători naţionale.