Tag: Ziua Europei

  • Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu

    Protili evenimenti a stamanal’ei ti tricu


    Prezidentul a Comisiil’ei Europeana, eara vinitu vizită tru România


    Tru prota a lui vizita ti u feati Bucureşti tru harea di preşedinte ali Comisie Europene, Jean-Claude Juncker ţanu, gioi, un zbor tru Parlament, fu astiptat di şeflu a statlui şi di primul-ministru. Anlu aestu, yiurtusim 10 an’i di la aderarea ali României la UE – spusi, tru plenul a Legislativului, preşedintele CE. El spusică va ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare pi justiţie s-hiba curmat şi ca România s-hiba aprukeata tru Spaţiul Schengen ninti tra s-pril’ia preşedinţia a Consiliului European, tru primul semestru a anlui 2019. Tu ti mutreasti una UE cu ma multe viteze, Juncker spusi că aesta easte pruvidzuta tru tratate, ama sumlinie că varnaoara nu fura vasilii di mâna a dauă ica vasilii s-hibă alasate napoi ncali. Analtul oficial di Bruxelles taxi că va s-cilastaseasca pi nngă autorităţile române tra s-garanteadza caracterul ireversibil a reformelor realizate. Tru arada ali andamusi cu şeful Comisiei Europene, preşedintele Klaus Iohannis declara, tru arada a lui, că Uniunea Europeană reprezintă libertate, democraţie, irine prucukie şi sumlinie că românii sunt atel’i ma pro-europeni cetăţeni ali Uniuni. Jean-Claude Juncker lo parti si la un dialog cu cetăţenii români tra yinitorul a Europei, deadun cu Corina Creţu, comisarul european tra dezvoltare regională. Juncker deadi asigurări că Bucureştiul poate s-aiba besa pi agiutorlu nicondiţionat ali Comisie tru ti mutreasti fondurile structurale, ama că tra una ma buna absorbţie autorităţle lipseasti s-nicureadza birocraţia şi s-li faca cama simpli procedurile di accesare a paradzlor europeni.




    Comisarul european tra politică regională vini Bucureşti


    2017 este crucial tra România ti amintarea paradz comunitari, spusi comisarul european tra politică regională, Corina Creţu, care feati tu aestă săptâmână una vizită oficială tru România natală. Oficialul de la Bruxelles a lansat, luni, la Bucureşti, a doua ediţie a unei campanii de promovare a proiectelor europene de succes Potrivit comisarului Creţu, e important ca România să se bată pentru politica regională. Ea a tras atenţia că Bucureştiul trebuie să persevereze şi să profite de fondurile europene şi în actualul exerciţiu bugetar, în condiţiile în care, practic, la jumătatea perioadei de utilizare, rata de absorţie este zero. Fonduri există la Bruxelles, dar sunt aşteptate proiecte de calitate, mature, gata să fie puse în aplicare, a mai spus Corina Creţu. Printre problemele cu care se confruntă România la capitolul absorbtia fondurilor europene, ea a amintit de capacitatea administrativă limitată, lipsa unor rezerve de proiecte de calitate şi lipsa infrastructurii de transport.





    9 mai – triplă sărbătoare tru România


    România marca tru 9 di mai trei sărbători istoriti importante: Dzuua a Independenţei de Stat, proclamată tru anul 1877, Dzuua a Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite tru Doilu Război Mondial şi Dzuua ali Europa. Au fost oficiate slujbe religioase de pomenire a eroilor români şi depuse coroane de flori la cele două monumente din partea instituţiilor publice şi a asociaţiilor veteranilor de război. La aceste evenimente au participat reprezentanţi ai Ministerului Apărării, Ministerului de Interne, cadre militare, precum şi veterani de război. Ceremonii similare au avut loc şi în alte oraşe importante din România. Ziua Europei şi cei 10 ani de când România a aderat la forul comunitar au fost marcaţi, la Bucureşti şi în ţară, prin mai multe evenimente. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat, într-un discurs în Parlament, pentru consolidarea rolului ţării la nivel continental. La zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, românii au rămas profund ataşaţi valorilor care o definesc şi sunt determinaţi să ducă mai departe procesul de integrare, a afirmat preşedintele.




    Comisie parlamentară di anchetă tra alidzerli prezidenţiale dit 2009


    Parlamentul ali Românie aproba pripunirea ali majoritati PSD-ALDE di nhiinţare a unei comisii di anchetă mutrindalui organizarea şi dizvartearea a alidzerlor prezidenţiale dit 2009 amintati di Traian Băsescu. Demersul survine după dezvăluirile jurnalistului Dan Andronic, şef de publicaţie şi fost consultant politic al unor importanţi demnitari, printre care şi fostul preşedinte Traian Băsescu. Jurnalistul sugerează că procesul electoral din decembrie 2009 ar fi fost influenţat de înalţi funcţionari ai statului, inclusiv de şefi ai unor instituţii de forţă. În urma acestor dezvăluiri, Parchetul General a deschis un dosar penal in rem pentru abuz în serviciu şi falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale. Opoziţia parlamentară s-a opus înfiinţării comisiei de anchetă pe motiv că activitatea acesteia s-ar suprapune cu investigaţia Parchetului General.




    Vizita a premierlui român tru Austria


    Premierlu Sorin Grindeanu feati, marţa, una vizită oficială Viena, furn’ie tra s-ahristuseasca ali Austrie tra agiutorlu ti al da ali României ti aderari la Spaţiul Schengen. După întrividearea cu omologul a lui di Bucureşti, cancelarul austriac Christian Kern declara ca România easte un partener important pentru ţara sa din punct de vedere politic, cultural şi economic. Sorin Grindeanu a participat şi la o masa rotundă organizată de Camera Economică a Austriei, unde au fost prezenţi reprezentanţii celor mai mari investitori austrieci din România. El a subliniat că Austria este unul dintre cei mai importanţi parteneri economici şi comerciali ai României, ocupând locul doi în ierarhia investitorilor străini, dar şi că România reprezintă una din pieţele cele mai profitabile pentru Austria în Europa Centrală şi de Est. Valoarea schimburilor comerciale bilaterale depăşeste 1,8 miliarde de euro.


    (andreea)



  • Retrospectiva săptămânii 07.05-13.05.2017

    Retrospectiva săptămânii 07.05-13.05.2017

    Preşedintele Comisiei Europene, în vizită în România


    În prima sa vizita la Bucureşti în calitate de preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a ţinut, joi, un discurs în Parlament, a fost primit de şeful statului şi de primul-ministru. Anul acesta, sărbătorim 10 ani de la aderarea României la UE – a afirmat, în plenul Legislativului, preşedintele CE. El a spus că vrea ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe justiţie să fie ridicat şi ca România să fie primită în Spaţiul Schengen înainte de a prelua preşedinţia Consiliului European, în primul semestru al anului 2019. În ceea ce priveşte o UE cu mai multe viteze, Juncker a arătat că aceasta este prevăzuta în tratate, dar a subliniat că nu au existat niciodată ţări de mâna a două sau ţări care să fie lasate în urmă pe drum. Înaltul oficial de la Bruxelles a promis că va milita pe lângă autorităţile române pentru a garanta caracterul ireversibil al reformelor realizate. În cadrul întrevederii cu şeful Comisiei Europene, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, la rândul său, că Uniunea Europeană reprezintă ‘libertate, democraţie, pace şi prosperitate’ şi a subliniat că românii sunt cei mai pro-europeni cetăţeni ai Uniunii. Jean-Claude Juncker a mai participat şi la un dialog cu cetăţenii români despre viitorul Europei, împreună cu Corina Creţu, comisarul european pentru dezvoltare regională. Juncker a dat asigurări că Bucureştiul poate conta pe sprijinul necondiţionat al Comisiei în ce priveşte fondurile structurale, dar că pentru o mai bună absorbţie autorităţile trebuie să reducă birocraţia şi să simplifice procedurile de accesare a banilor europeni.



    Comisarul european pentru politică regională la Bucureşti


    2017 este crucial pentru România în atragerea de bani comunitari, a spus comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, care a facut în această săptâmână o vizită oficială în România natală. Oficialul de la Bruxelles a lansat, luni, la Bucureşti, a doua ediţie a unei campanii de promovare a proiectelor europene de succes Potrivit comisarului Creţu, e important ca România ”să se bată” pentru politica regională. Ea a tras atenţia că Bucureştiul trebuie să persevereze şi să profite de fondurile europene şi în actualul exerciţiu bugetar, în condiţiile în care, practic, la jumătatea perioadei de utilizare, rata de absorţie este zero. Fonduri există la Bruxelles, dar sunt aşteptate proiecte de calitate, mature, gata să fie puse în aplicare, a mai spus Corina Creţu. Printre problemele cu care se confruntă România la capitolul absorbtia fondurilor europene, ea a amintit de capacitatea administrativă limitată, lipsa unor rezerve de proiecte de calitate şi lipsa infrastructurii de transport.



    9 mai – triplă sărbătoare în România


    România a marcat pe 9 mai trei sărbători istorice importante: Ziua Independenţei de Stat, proclamată în anul 1877, Ziua Victoriei Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial şi Ziua Europei. Au fost oficiate slujbe religioase de pomenire a eroilor români şi depuse coroane de flori la cele două monumente din partea instituţiilor publice şi a asociaţiilor veteranilor de război. La aceste evenimente au participat reprezentanţi ai Ministerului Apărării, Ministerului de Interne, cadre militare, precum şi veterani de război. Ceremonii similare au avut loc şi în alte oraşe importante din România. Ziua Europei şi cei 10 ani de când România a aderat la forul comunitar au fost marcaţi, la Bucureşti şi în ţară, prin mai multe evenimente. Preşedintele Klaus Iohannis a pledat, într-un discurs în Parlament, pentru consolidarea rolului ţării la nivel continental. La zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, românii au rămas profund ataşaţi valorilor care o definesc şi sunt determinaţi să ducă mai departe procesul de integrare, a afirmat preşedintele.



    Comisie parlamentară de anchetă privind alegerile prezidenţiale din 2009


    Parlamentul României a aprobat propunerea majorităţii PSD-ALDE de înfiinţare a unei comisii de anchetă privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale din 2009 câştigate de Traian Băsescu. Demersul survine după dezvăluirile jurnalistului Dan Andronic, şef de publicaţie şi fost consultant politic al unor importanţi demnitari, printre care şi fostul preşedinte Traian Băsescu. Jurnalistul sugerează că procesul electoral din decembrie 2009 ar fi fost influenţat de înalţi funcţionari ai statului, inclusiv de şefi ai unor instituţii de forţă. În urma acestor dezvăluiri, Parchetul General a deschis un dosar penal in rem pentru abuz în serviciu şi falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale. Opoziţia parlamentară s-a opus înfiinţării comisiei de anchetă pe motiv că activitatea acesteia s-ar suprapune cu investigaţia Parchetului General.



    Vizita premierului român în Austria


    Premierul Sorin Grindeanu a făcut, marţi, o vizită oficială la Viena, prilej de a mulţumi Austriei pentru sprijinul pe care îl oferă României pentru a adera la Spaţiul Schengen. După întrevederea cu omologul său de la Bucureşti, cancelarul austriac Christian Kern a declarat ca România este un partener important pentru ţara sa din punct de vedere politic, cultural şi economic. Sorin Grindeanu a participat şi la o masa rotundă organizată de Camera Economică a Austriei, unde au fost prezenţi reprezentanţii celor mai mari investitori austrieci din România. El a subliniat că Austria este unul dintre cei mai importanţi parteneri economici şi comerciali ai României, ocupând locul doi în ierarhia investitorilor străini, dar şi că România reprezintă una din pieţele cele mai profitabile pentru Austria în Europa Centrală şi de Est. Valoarea schimburilor comerciale bilaterale depăşeste 1,8 miliarde de euro.

  • 9 Mai – triplă sărbătoare în România

    9 Mai – triplă sărbătoare în România

    România a marcat pe 9 mai trei sărbători istorice importante: Ziua
    Independenţei de Stat, proclamată în anul 1877, Ziua Victoriei Coaliţiei
    Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial şi Ziua Europei.

    La Bucureşti, manifestările au avut
    loc la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial şi la monumentul
    dedicat Războiului de Independenţă. Au fost oficiate slujbe religioase de
    pomenire a eroilor români şi depuse coroane de flori la cele două monumente din
    partea instituţiilor publice şi a asociaţiilor veteranilor de război. La aceste
    evenimente au participat reprezentanţi ai Ministerului Apărării, Ministerului
    de Interne, cadre militare, precum şi veterani de război. Ceremonii similare au
    avut loc şi în alte oraşe importante din România.

    Ziua Europei şi cei 10 ani de când România a
    aderat la forul comunitar, au fost marcaţi la Bucureşti, prin mai multe
    evenimente pregătite de Primăria Capitalei, reunite sub sloganul Iubeşte
    Europa!. Cu acest prilej, a avut loc şi o dezbatere despre viitorul
    Uniunii Europene, la care a participat comisarul pentru politică regională,
    Corina Creţu, care a declarat că România trebuie să-şi asume un rol mai
    important în regiune şi în UE.

    De Ziua Europei, preşedintele Klaus Iohannis a
    pledat, în discursul său din Parlament, pentru consolidarea rolului ţării la
    nivel continental. La zece ani de la aderare, românii au rămas profund ataşaţi
    valorilor care definesc Uniunea Europeană şi sunt determinaţi să ducă mai
    departe procesul de integrare, a afirmat preşedintele. Klaus Iohannis: Obiectivul
    României este acela de a fi alături de acele state membre care acţionează în
    direcţia consolidării Uniunii Europene. Cu cât vom fi mai aproape de acest
    nucleu de state, cu atât vom putea conta mai mult în procesul decizional
    european, cu atât vom avea mai multe şanse de dezvoltare. În acest context,
    este în interesul nostru ca procesul de adâncire a integrării europene să
    continue. Aderarea României la zona euro cât mai curând posibil, atunci când
    toate condiţiile vor fi îndeplinite, este un pas esenţial pentru consolidarea
    rolului României la nivel european.

    Preşedintele României a mai
    susţinut că şi aderarea la spaţiul Schengen ar putea aduce plusvaloare, atât
    românilor, cât şi întregului spaţiu de liberă circulaţie din Uniune. Dezvoltarea
    în cadrul unei Uniuni Europene solidare şi puternice este singura opţiune
    posibilă pentru România – a mai declarat Klaus Iohannis în Parlamentul de la
    Bucureşti.

  • Jurnal românesc – 09.05.2017

    Jurnal românesc – 09.05.2017


    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că se va implica foarte puternic în negocierile legate de Brexit, pentru a se asigura că drepturile românilor din Regatul Unit sunt respectate. Românii care s-au stabilit în Marea Britanie sunt la mijloc, sunt oarecum victimele acestor discuţii, a afirmat şeful statului. Situaţia cetătenilor români care trăiesc în Marea Britanie s-a aflat şi pe agenda întâlnirii pe care secretarul de stat pentru Afaceri Bilaterale şi Strategice în spaţiul euroatlantic, George Ciamba, a avut-o cu ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord la Bucureşti, Paul Brummell. Cu această ocazie, secretarul de stat a reafirmat atenţia specială pe care Guvernul de la Bucureşti o acordă protejării drepturilor cetăţenilor români care muncesc şi trăiesc în Regatul Unit.



    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Ana Birchall, a declarat, de Ziua Europei, 9 Mai, că zece ani de apartenenţă la UE au reprezentat pentru România o perioadă de consolidare a democraţiei, de modernizare şi de creştere economică, precum şi de îmbunătătire vizibilă a vieţii cetătenilor. Idealul României europene a devenit realitate, dar avem obligaţia de a-l cultiva, de a-l promova, de a-l insufla şi generatiilor viitoare, a apreciat ministrul. Pe de altă parte, oficialul român a transmis şi un mesaj de unitate în interiorul Uniunii Europene. Uniunea Europeană trebuie să devină un veritabil destin comun pentru cetăţenii statelor membre, a mai spus Ana Birchall.



    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat, la Bucureşti, ca 2017 este un an crucial pentru România în privinţa fondurilor structurale, în cazul în care nu vor lansa plăţile pentru perioada 2014 – 2020. Printre problemele cu care se confruntă România la capitolul absorbţia fondurilor europene, ea a amintit de capacitatea administrativă limitată, lipsa unor rezerve de proiecte de calitate şi lipsa infrastructurii de transport. Potrivit comisarului Creţu, e important ca România să se bată pentru politica regională. Declaratile au fost făcute la conferinţa de lansare a celei de-a doua ediţii a campaniei Succesul e…Molipsitor!, organizată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.



    CFR Călători a anunţat că, începând cu 2 iunie, vor exista legături directe de la Bucureşti către Istanbul, Salonic şi Sofia. Rezervarea biletelor este, deja, posibilă. Pentru ruta Bucureşti – Istanbul, operatorul feroviar asigură, zilnic, un tren. Pe ruta Bucureşti – Salonic, plecarea este vinerea, iar întoarcerea se face duminică.


  • 9 Mai 2017, 140 de ani de la declararea Independenţei de stat a României

    9 Mai 2017, 140 de ani de la declararea Independenţei de stat a României

    9 Mai este, mai întâi, Ziua Independenței de Stat a României. Se împlinesc în 2017 140 de ani de la declararea independenţei. Ziua de 9 mai este cunoscută şi ca Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, reprezentând semnarea actului de capitulare necondiționată a Germaniei naziste, fapt care a dus la încheierea în Europa a celui de-Al Doilea Război Mondial. Ziua Europei, rămasă în istorie și sub numele de “Ziua Schuman”, este marcată în fiecare an, la data de 9 mai. La 9 mai 1950, ministrul francez de externe, Robert Schuman, propunea plasarea producției de cărbune și oțel sub controlul unei autorități comune, pentru a se controla în acest fel producția de armament și posibilitatea ca un viitor conflict militar să poată fi evitat. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.



    Conform Agenţiei de presă RADOR, în contextul prefigurării conflictului din Balcani, România a semnat la 4 aprilie 1877 Convenția cu Rusia, prin care armatele acesteia erau lăsate să treacă pe teritoriul României, respectându-se integritatea teritorială a țării. Rusia a considerat însă că România nu era un stat independent și că semnăturile ei internaționale nu aveau valoare juridică. Astfel, trupele rusești au trecut Prutul înainte de aprobarea de către Parlament a Convenției. La 6/18 aprilie România s-a mobilizat. Din momentul în care Imperiul Otoman a început bombardarea localităților românești de pe malul Dunării (6/18 aprilie), România s-a aflat de fapt într-un conflict deschis cu aceasta. Românii au ripostat, bombardând Vidinul și Turtucaia la 26 aprilie/8 mai. Opinia publică și presa românească au cerut guvernului proclamarea de urgență a independenței țării.



    Adunarea Deputaților a dezbătut în ședință publică la 29 aprilie/11 mai situația creată, adoptând o moțiune prin care s-a declarat starea de război cu Imperiul Otoman. La 30 aprilie/12 mai Senatul a votat o moțiune asemănătoare.



    La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat Independența de Stat a României. În fața Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu a declarat: “În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare (…) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă”, potrivit volumului Istoria României în date (2003).



    După discurs, Adunarea Deputaților a votat o moțiune, cu 79 de voturi pentru și 2 abțineri, prin care lua act că “rezbelul între România și Turcia, cu ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. În aceeași zi, și Senatul a adoptat o moțiune cu un conținut identic. Tributul datorat Porții (914.000 lei) a fost anulat și trecut în contul cheltuielilor pentru armată.



    La 10/22 mai 1877 au avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Deși Independența României a fost proclamată în Parlament de Mihail Kogălniceanu, a fost necesar să fie cucerită pe câmpul de luptă. Între 12/24 și 16/28 iulie 1877 trupele române au trecut Dunărea. Armata română fără nicio experiență de război, dar cu multă dăruire și un curaj enorm, a cucerit pe rând redutele Grivița (30 aug./11 sept. 1877), Rahova (9/21 sept. 1877), Opanez (28 nov./10 dec. 1877) și Smârdan (12/24 ian. 1878), potrivit volumului O istorie a românilor (Ion Bulei, 2007).



    Copia unei înregistrări de o excepṭională valoare documentară despre întâmplări din războiul de la 1877 se află în Arhiva de istorie orală a Radio România şi vă este oferită de Agenţia de presă RADOR. Este un interviu realizat de Societatea de Radiodifuziune în 1957 cu ṭăranul Gheorghe Matei. La acea dată Gheorghe Matei avea 102 ani şi era ultimul veteran al Războiului de Independenṭă.



  • Mesaje de Ziua Europei

    Mesaje de Ziua Europei

    Președintele României, Klaus Iohannis a transmis un mesaj în cadrul recepției oferită de Ziua Europei, la Palatul Cotroceni: Marcăm Ziua Europei, dar şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Această zi este, însă, una aparte și pentru că se împlinesc 138 de ani de la momentul proclamării independenţei de stat a României, obţinută cu jertfa a mii de români. Toate acestea se cuvin a fi amintite și onorate astăzi. […]

    Despre Europa s-au spus și se pot spune multe lucruri. Europa cetățenilor este un spațiu al libertății și democrației, al dialogului și diversității, al prosperității și șanselor egale. Aș vrea să folosim acest prilej pentru a reflecta la ce ne dorim să fie Europa pentru fiecare dintre cetățenii săi și cum o putem face mai puternică în serviciul lor. […]

    Am sărbătorit, recent, împlinirea a 10 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, un moment deosebit pentru toţi românii, acum cetăţeni europeni cu drepturi depline. România este, astăzi, nu doar un stat profund ataşat valorilor care definesc Uniunea Europeană și un puternic susţinător al adâncirii procesului de integrare europeană, România este o sursă de stabilitate și democrație într-o regiune complicată, un partener angajat în susținerea statului de drept, în apărarea libertății fundamentale și în promovarea economiei de piață. După mai mult de 8 ani de la momentul aderării putem afirma că am pornit pe un drum ireversibil și am parcurs etape importante. Dar procesul de integrare nu este încă finalizat. Am convingerea că, în scurt timp, vom face paşi semnificativi pentru a deveni membri ai Spaţiului Schengen.

    România este astăzi un membru de încredere al Uniunii, dovedind un ataşament ferm pentru democraţie, consolidarea statului de drept, libertate, solidaritate, dreptate socială şi transparenţă, a declarat, la rândul său, premierul Victor Ponta, într-un mesaj de Ziua Europei. El a afirmat că apartenenţa României la Uniunea Europeană este o garanţie a dezvoltării ţării și sprijinul care întăreşte convingerea că putem continua pe linia evoluţiilor înregistrate în ultimii ani. În plus, oferă tuturor cetăţenilor români perspectiva unei vieţi mai bune, a unor şanse suplimentare de dezvoltare, de creştere a calităţii vieţii şi de afirmare, adăuga premierul. Cred în continuare că, în ciuda crizei de încredere cu care Uniunea se confruntă şi a retoricii tot mai agresive a unor actori politici care nu respectă valorile europene, proiectul european are forta de a se reinventa, de a construi o societate mai bună, mai corectă şi mai generoasă. Trebuie să ne aducem aminte de acest lucru astăzi, nu numai ca români, ci şi ca cetăţeni europeni, conchidea şeful Guvernului României.



    Ministrul de externe Bogdan Aurescu consideră, în mesajul de Ziua Europei, că în ultimii ani valorile europene au fost testate repetat de o serie de evoluţii contrare spiritului şi principiilor UE. Presiunile economice şi sociale generate de criza economică şi financiară au contribuit la alimentarea unor curente şi tendinţe euro-sceptice, populiste şi xenofobe, chiar radicale. Situaţia de securitate din vecinătatea estică a Uniunii continuă să genereze îngrijorare, iar toate aceste probleme complexe reclamă răspunsuri pe măsură, afirmă Aurescu. Suntem convinşi că răspunsurile viabile nu pot fi decât ,mai multă Europă şi mai multă coeziune şi nu cele care vizează fragmentarea sau intoleranţa. Unitatea, solidaritatea şi coeziunea rămân vectori esenţiali în eforturile de evitare a tendinţelor de tip centrifugal sau de creare a unor noi frontiere sau diviziuni între state şi pentru avansarea integrării, a definitivării pieţei interne şi creării unei uniuni politice mai strânse, conchidea ministurl de externe român.

  • Aniversări europene

    Aniversări europene

    Detonator al conflagraţiei, la 1 septembrie 1939, când Germania nazistă a invadat Polonia, Gdansk, marele oraş-port la Marea Baltică a găzduit, joi, numeroşi lideri europeni, adunaţi pentru a transmite un mesaj de unitate continentală. Cu toţii împărtăşesc punctul de vedere al preşedintele polonez, Bronislaw Komorowski, care a amintit că războiul a fost declanşat prin complicitatea regimurilor totalitare nazist şi bolşevic şi că, pentru est-europeni, sfârşitul luptelor, pe 9 mai 1945, nu a echivalat cu libertatea, ci cu instaurarea comunismului şi căderea, peste jumătate de continent, a Cortinei de Fier.



    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a spus că, azi, Europa duce o altfel de politică decât cea din anii 30-40 şi că puţini sunt liderii care vor asista la parada organizată de Moscova, refuzând, astfel, să cauţioneze noul puseu de expansionism rusesc în Ucraina.



    La Gdansk a fost şi preşedintele României, Klaus Iohannis, pentru a cărui ţară 9 mai are o semnificaţie multiplă. Este, mai întâi, Ziua Independenţei de Stat. În 1877, ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, proclama în Parlament despărţirea de puterea suzerană din epocă, Imperiul Otoman. După aproape cinci secole de dominaţie turcească, legăturile Bucureştiului cu Înalta Poartă deveniseră, deja, mai degrabă formale şi se rezumau la plata unui bir simbolic. Totuşi, turcii n-au tolerat oficializarea rupturii şi au încercat s-o sancţioneze militar. Apărată pe câmpurile de bătaie şi consfinţită la Congresul de pace de la Berlin, Independenţa a devenit piatra de temelie a României moderne, pe care aveau s-o construiască regii Carol I şi Ferdinand, din familia germană von Hohenzollern. Ea însăşi instalată pe tronul de la Bucureşti într-o zi de mai, pe 10, în 1866, dinastia avea să-şi lege destinul şi de victoria Naţiunilor Unite asupra Germaniei naziste.



    Istoricii spun că decizia ultimului rege al României, astăzi nonagenarul Mihai I, de a scoate, în august 44, România din alianţa cu Hitler şi de a o readuce alături de aliaţii tradiţionali, anglo-americanii, a scurtat cu cel puţin şase luni al doilea război mondial în Europa. Dar pacea a echivalat şi pentru români cu instalarea celei mai longevive şi mai sângeroase dintre dictaturile pe care le-au cunoscut.



    Condamnaţi de comunism la teroare, umilinţă şi sărăcie, ei pot acum, graţie revoluţiei din 1989 şi admiterii în Uniunea Europenă, în 2007, să celebreze, ca pe propria lor sărbătoare, Ziua Europei. Aceasta trimite tot la primii ani postbelici, când era nevoie de o nouă politică, economică şi de securitate, care să genereze mai multă încredere între statele de pe continent. Atunci, pe 9 mai 1950, ministrul francez de Externe, Robert Schumann, a chemat foştii beligeranţi din Vest să-şi însumeze producţiile de cărbune şi oţel, baza industriilor lor militare, şi să creeze, astfel, o primă piaţă comună. Din acest embrion avea să se nască clubul Celor 28 de astăzi, adică Uniunea Europeană cu jumătate de miliard de locuitori şi unul dintre principalii actori economici şi politici ai planetei.

  • Europa noastră – 11.05.2013

    Europa noastră – 11.05.2013

    În Parlamentul European a fost propusă o nouă strategie de combatere a crimei organizate. Cu ocazia Zilei Europei, mii de vizitatori trec anual pragul Parlamentului European. La Bruxelles, Ziua Porţilor Deschise este un prilej pentru cetăţenii europeni de a afla mai multe despre instituţiile care îi reprezintă.