Președintele României, Klaus Iohannis a transmis un mesaj în cadrul recepției oferită de Ziua Europei, la Palatul Cotroceni: Marcăm Ziua Europei, dar şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Această zi este, însă, una aparte și pentru că se împlinesc 138 de ani de la momentul proclamării independenţei de stat a României, obţinută cu jertfa a mii de români. Toate acestea se cuvin a fi amintite și onorate astăzi. […]
Despre Europa s-au spus și se pot spune multe lucruri. Europa cetățenilor este un spațiu al libertății și democrației, al dialogului și diversității, al prosperității și șanselor egale. Aș vrea să folosim acest prilej pentru a reflecta la ce ne dorim să fie Europa pentru fiecare dintre cetățenii săi și cum o putem face mai puternică în serviciul lor. […]
România este astăzi un membru de încredere al Uniunii, dovedind un ataşament ferm pentru democraţie, consolidarea statului de drept, libertate, solidaritate, dreptate socială şi transparenţă, a declarat, la rândul său, premierul Victor Ponta, într-un mesaj de Ziua Europei. El a afirmat că apartenenţa României la Uniunea Europeană este o garanţie a dezvoltării ţării și sprijinul care întăreşte convingerea că putem continua pe linia evoluţiilor înregistrate în ultimii ani. În plus, oferă tuturor cetăţenilor români perspectiva unei vieţi mai bune, a unor şanse suplimentare de dezvoltare, de creştere a calităţii vieţii şi de afirmare, adăuga premierul. Cred în continuare că, în ciuda crizei de încredere cu care Uniunea se confruntă şi a retoricii tot mai agresive a unor actori politici care nu respectă valorile europene, proiectul european are forta de a se reinventa, de a construi o societate mai bună, mai corectă şi mai generoasă. Trebuie să ne aducem aminte de acest lucru astăzi, nu numai ca români, ci şi ca cetăţeni europeni, conchidea şeful Guvernului României.
Ministrul de externe Bogdan Aurescu consideră, în mesajul de Ziua Europei, că în ultimii ani valorile europene au fost testate repetat de o serie de evoluţii contrare spiritului şi principiilor UE. Presiunile economice şi sociale generate de criza economică şi financiară au contribuit la alimentarea unor curente şi tendinţe euro-sceptice, populiste şi xenofobe, chiar radicale. Situaţia de securitate din vecinătatea estică a Uniunii continuă să genereze îngrijorare, iar toate aceste probleme complexe reclamă răspunsuri pe măsură, afirmă Aurescu. Suntem convinşi că răspunsurile viabile nu pot fi decât ,mai multă Europă şi mai multă coeziune şi nu cele care vizează fragmentarea sau intoleranţa. Unitatea, solidaritatea şi coeziunea rămân vectori esenţiali în eforturile de evitare a tendinţelor de tip centrifugal sau de creare a unor noi frontiere sau diviziuni între state şi pentru avansarea integrării, a definitivării pieţei interne şi creării unei uniuni politice mai strânse, conchidea ministurl de externe român.