Radio România Internațional

Author: Arina Petrovici-Matei

  • UE ia în calcul sancţiuni  împotriva Georgiei după reprimarea manifestaţiilor

    UE ia în calcul sancţiuni  împotriva Georgiei după reprimarea manifestaţiilor

    Bruxellesul deplânge represaliile împotriva demonstranţilor, reprezentanţilor mass-media şi liderilor opoziţiei şi solicită eliberarea imediată a tuturor celor reţinuţi. În plus, Uniunea Europeană cere ca toate acuzaţiile de tortură şi rele tratamente să fie investigate în mod credibil.

    Bruxellesul va lua în calcul sancţiuni suplimentare împotriva autorităţilor din Georgia, la următorul Consiliu Afaceri Externe din 16 decembrie – a precizat purtătoarea de cuvânt Anitta Hipper, într-un comunicat.

    Această fostă republică sovietică din Caucaz se află în criză politică de la alegerile parlamentare din 26 octombrie, câştigate de partidul pro-rus de guvernământ Visul Georgian, dar denunţate de opoziţia pro-occidentală ca fiind fraudate. Decizia Executivului din 28 noiembrie de a amâna „chestiunea apartenenţei la Uniunea Europeană” până în 2028 a provocat un val de demonstraţii în capitala Tbilisi şi în alte oraşe.

    De atunci, în fiecare seară, mii de georgieni ies în stradă şi manifestează împotriva Guvernului, acuzat de abandonare a ambiţiilor europene ale ţării şi de derivă autoritară pro-rusă. Sute de demonstranţi au fost arestaţi până acum, majoritatea pentru nesupunere sau vandalism ori pentru incitare la violenţă – precizează Ministerul georgian de Interne. În acelaşi timp, mai multe cazuri de violenţă a poliţiei împotriva demonstranţilor şi jurnaliştilor au fost documentate de ONG-uri şi opoziţie – o represiune denunţată de partenerii occidentali ai Georgiei.

    De fapt, ţara a fost deja zguduită încă din luna mai de proteste ample împotriva unei legi privind „influenţa străină”, inspirată de legislaţia rusă privind „agenţii străini”, folosită pentru a reprima societatea civilă. Bruxellesul a îngheţat procesul de aderare la Uniunea Europeană din cauza acestei măsuri, iar Statele Unite au impus sancţiuni împotriva oficialilor georgieni.

    Amintim că, în Constituţia Georgiei, sunt consemnate obiectivele de aderare la Uniunea Europeană şi NATO.

  • Acordul UE-Mercosur a fost finalizat

    Acordul UE-Mercosur a fost finalizat

    „Aceasta este o zi bună pentru Mercosur, pentru Europa şi un moment de referinţă pentru viitorul nostru comun” – a afirmat şefa Executivului de la Bruxelles, Ursula von der Leyen.

    „O întreagă generaţie şi-a dedicat efortul, viziunea şi hotărârea de a aduce la viaţă acest acord. Să ne asigurăm că acest acord îşi va îndeplini promisiunile şi va servi generaţiilor următoare” – a subliniat von der Leyen, cu prilejul celui de-al 65-lea summit al blocului latino-american.

    Sub influenţa Braziliei, de partea sud-americană, şi a Germaniei şi Spaniei de cea europeană, cele două blocuri şi-au dorit să finalizeze discuţiile înainte de venirea, în ianuarie, a lui Donald Trump la Casa Albă, care a ameninţat în mai multe rânduri cu creşterea taxelor vamale. Însă, la Paris, o sursă diplomatică a declarat pentru France Presse, că „în acest stadiu, este o finalizare a discuţiilor la nivel de negociatori”, „nu este vorba nici despre semnarea, nici despre încheierea acordului” , faţă de care şi-au exprimat opoziţia Franţa, Polonia şi Italia. Iar aceste trei ţări nu sunt singure, întrucât Austria şi Olanda şi-au exprimat deja reticenţele.

    În Europa, susţinătorii acordului subliniază nevoia unor debuşee pentru exportatori şi necesitatea de a nu lăsa cale liberă Chinei, rival cu care relaţiile comerciale s-au tensionat considerabil. Acordul ar permite Uniunii Europene, deja primul partener comercial al Mercosur, să exporte mai uşor maşini şi produse farmaceutice, printre altele. De cealaltă parte, acesta le-ar permite ţărilor sud-americane să exporte în Europa carne, zahăr, orez, miere sau soia.

    Însă numeroase ONG-uri şi militanţi de stânga susţin că formarea acestei mari zone de liber schimb ar accelera despădurirea în Amazonia şi ar agrava criza climatică crescând emisiile de gaze cu efect de seră. Greenpeace denunţă un text dezastruos pentru mediu, sacrificat pentru a privilegia profiturile companiilor. La rândul lor, agricultorii francezi se tem de o concurenţă neloială a produselor sud-americane, în special braziliene, şi şi-au înmulţit protestele.

    Proiectul de tratat, discutat din 1999, vizează suprimarea majorităţii taxelor vamale între Uniunea Europeană şi Mercosur pentru a crea o piaţă uriaşă de peste 700 de milioane de consumatori.

  • Tot mai mulţi norvegieni vor ca ţara lor să adere la UE

    Tot mai mulţi norvegieni vor ca ţara lor să adere la UE

    Norvegia a spus ultima dată „nu” aderării la Uniunea Europeană la referendumul din noiembrie 1994, după ce votase împotrivă şi la consultarea similară, organizată în 1972. În schimb, din anul 1994, ţara scandinavă este parte a Spaţiului Economic European. Această organizaţie permite libera circulaţie a persoanelor, bunurilor, serviciilor şi capitalurilor între statele membre ale Uniunii Europene şi Norvegia, Islanda şi Liechtenstein.

    Norvegia este un membru puternic integrat în cele mai multe sectoare ale pieței interne a Uniunii. Unele domenii, precum agricultura, petrolul și pescuitul, nu sunt în întregime acoperite de Tratatul Spaţiului Economic European. Norvegia a aderat și la spaţiul european de liberă circulaţie Schengen, precum și la o serie de acorduri interguvernamentale între statele membre ale blocului comunitar.

    Conform unui sondaj publicat în ajunul împlinirii a 30 de ani de la ultimul referendum organizat pe tema aderării la Uniunea Europeană a regatului scandinav, aproape 47% dintre respondenţi au spus că ţara nu ar trebui să intre, 35 de procente au fost de opinie contrară, iar circa 18% s-au declarat indecişi. Opoziţia faţă de aderare s-a redus de la peste 70 de procente în 2016 şi se situează acum la cel mai scăzut nivel de după 2009, în timp ce sprijinul a urcat, în ultimul deceniu, de la aproximativ 20% – notează cotidianul „Nationen”.

    Vremurile de criză tind să-i împingă pe norvegieni să fie mai favorabili Uniunii Europene, însă în general ei sunt mulţumiţi să rămână în afara blocului comunitar, şi doar un şoc ar putea să schimbe opiniile – consideră publicistul Kjetil Alstadheim, autorul unei cărţi apărute în acest an şi intitulate „Everyone Got it Wrong: On Norway as an EU Nation” / „Toată lumea a înțeles greșit: despre Norvegia ca națiune a Uniunii Europene”.

    Jurnalistul subliniază că opiniile norvegienilor s-ar putea schimba doar dacă ar apărea încă ceva pe lângă „un război comercial şi o pandemie de gripă aviară”. Per ansamblu, există puţină dezbatere politică vizând aderarea, dat fiind că atât principalele două partide – laburiştii şi conservatorii –, precum şi cel mai mare sindicat şi principala organizaţie patronală se opun deschiderii unei noi dezbateri.

    În plus, „teama lor este că, dacă ar începe o nouă dezbatere despre aderarea la Uniune, ar pune în pericol cooperarea pe care Norvegia o are prin acordul Spaţiului Economic European” – a mai spus autorul.

  • Anul 2023, printre cei mai răi cinci ani pentru incendiile forestiere din Europa

    Anul 2023, printre cei mai răi cinci ani pentru incendiile forestiere din Europa

    În ultimii ani, incendiile forestiere catastrofale au fost frecvente în Uniunea Europeană şi în ţările învecinate, 2023 nefiind o excepţie. Incendiile devastatoare şi care s-au extins rapid au pus sub semnul întrebării mijloacele tradiţionale de stingere a focului, mai ales cel produs în apropierea oraşului Alexandroupolis din regiunea grecească Macedonia de Est şi Tracia. Acesta a fost cel mai mare incendiu de pădure înregistrat în Uniunea Europeană din 2000, de când a început monitorizarea printr-un sistem european dedicat.

    Incendiile forestiere fără precedent care au cuprins Europa în ultimii patru ani, sunt consecinţe directe şi incontestabile ale schimbărilor climatice – subliniază Executivul de la Bruxelles, într-un comunicat.

    „Incendiile de pădure de anul trecut au arătat din nou că nu suntem pregătiţi să facem faţă acestor riscuri şi că trebuie să investim mai mult pentru a ne pregăti mai bine şi pentru a le preveni” – este de părere comisarul pentru politici climatice, Wopke Hoekstra.

    „Pe baza constatărilor recentei evaluări europene a riscurilor climatice, elaborăm în prezent un nou plan european de adaptare la schimbările climatice, ambiţios şi solid. Totodată, vom evalua necesitatea unei viitoare legislaţii privind rezilienţa şi pregătirea în materie de climă şi vom prezenta opţiuni” – a dat asigurări comisarul.

    Evaluarea preliminară a sezonului incendiilor forestiere din acest an, până la jumătatea lunii septembrie, arată că, în Uniunea Europeană, suprafaţa arsă a fost sub media ultimelor două decenii. Acest lucru se datorează, în principal, precipitaţiilor intermitente căzute pe parcursul primăverii şi verii. În septembrie, însă, numeroasele incendii de vegetaţie care au izbucnit simultan în Portugalia au generat daune peste media Uniunii Europene din ultimele decenii.

    Cu toate acestea, în ansamblu, 2024 a marcat o scădere a pagubelor după trei ani consecutivi de incendii devastatoare. Pentru a combate incendiile forestiere în Europa şi la nivel mondial, este necesar să se gestioneze mai bine măsurile preventive bazate pe natură.

    Potrivit raportului „Forest Fires 2023”, aproximativ 96% din incendiile forestiere din Uniunea Europeană sunt cauzate de acţiuni umane, prin urmare, educaţia şi campaniile de sensibilizare reprezintă o parte esenţială a soluţiei.

  • UE reasigură Ucraina de sprijinul său neclintit după victoria lui Trump în SUA

    UE reasigură Ucraina de sprijinul său neclintit după victoria lui Trump în SUA

    Josep Borrell, primul oficial de rang înalt al Uniunii Europene care vizitează Kievul de la victoria în alegeri a lui Donald Trump, a reasigurat Ucraina de sprijinul statelor membre, în contextul în care războiul cu Rusia se apropie de 1.000 de zile. Uniunea Europeană a oferit deja un ajutor militar şi financiar de 122 de miliarde de euro Ucrainei, a instruit aproximativ 60.000 de soldaţi ucraineni şi îşi propune să ajungă la 75.000 până la sfârşitul iernii – a subliniat Borrell.

    „Acest sprijin rămâne de neclintit şi este absolut necesar pentru a continua să vă apăraţi împotriva agresiunii Rusiei” – a declarat Borrell în timpul unei conferinţe de presă comune cu ministrul ucrainean de Externe Andrii Sîbiga, la Kiev.

    „Avem nevoie de livrări mai rapide şi de mai puţine linii roşii autoimpuse” – a continuat Borrell, reafirmându-şi acordul pentru cererea Ucrainei de a i se permite lovituri cu rază lungă de acţiune asupra ţintelor militare din interiorul Rusiei.

    Susţinerea aliaţilor occidentali a fost esenţială pentru capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva Rusiei – un inamic mult mai mare şi mai bine echipat.

    Deşi Statele Unite sunt un aliat-cheie, Donald Trump a criticat amploarea asistenţei militare şi financiare a Washingtonului pentru Kiev şi a promis că va pune capăt războiului rapid, fără a spune, însă, cum anume va face acest lucru.

    Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost printre primii lideri care l-au felicitat pe Trump şi a spus că discuţiile sale cu preşedintele american ales ar trebui să continue.

    „Nimeni nu ştie exact ce va face noua administraţie americană” – a mai spus Borrell, subliniind că preşedintele american în exerciţiu, Joe Biden, mai are încă două luni în funcţie pentru a lua decizii.

    La rândul său, Andrii Sîbiga a declarat că Kievul speră la continuarea sprijinului conducerii Statelor Unite pentru „obţinerea unei păci juste”. „Avem nevoie de pace reală, nu de împăciuire, care va aduce mai mult război” – consideră şeful diplomaţiei ucrainene.

    Trupele ucrainene sunt în dificultate pe linia frontului, în timp ce Rusia avansează constant în regiunea estică Doneţk. Forţele ruse ocupă în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrainean.

  • Suspiciuni de corupţie în cazul unui înalt funcţionar al UE. Parchetul European deschide o anchetă

    Suspiciuni de corupţie în cazul unui înalt funcţionar al UE. Parchetul European deschide o anchetă

    Parchetul European a anunţat că deschide o anchetă din oficiu cu privire la estonul Henrik Hololei, fost director general responsabil de transporturi în cadrul Comisiei Europene, imediat după apariţia unui articol în cotidianul francez „Libération”.

    Parchetul a ţinut să afirme că „instituţiile şi organismele” Uniunii Europene „trebuie să îi semnaleze, fără întârziere, orice comportament infracţional pentru care şi-ar putea exercita competenţa” şi a precizat că, în acest stadiu, nu a primit nicio sesizare din partea Oficiului European de Luptă Antifraudă sau a Comisiei.

    Potrivit „Libération”, anchetatorii OLAF ar fi identificat totuşi într-un raport o serie de „recompense” de care ar fi beneficiat Henrik Hololei din partea Qatarului, precum sejururi în hoteluri de cinci stele, uneori cu familia şi sesiuni de shopping.

    Totodată, Henrik Hololei ar fi călătorit, cel mai adesea fără să o declare, de cel puţin 25 de ori pe cheltuiala Qatarului, potrivit „Libération”, în timp ce înaltul funcţionar era responsabil de negocierea unui acord de „cer deschis” cu emiratul, oferind Qatar Airways un acces mai extins la teritoriul european. Acest caz este asociat aşa-numitei afaceri „Qatargate”. Din decembrie 2022, Parlamentul European este zguduit de suspiciuni de corupţie în rândul unor europarlamentari, implicând Qatarul şi Marocul.

    Comisia Europeană a declarat că a acţionat rapid în cazul Hololei, în timp ce ancheta OLAF a fost finalizată în iulie 2024 cu o recomandare de urmărire disciplinară.

    Comisia susţine că a transmis imediat raportul Oficiului de investigaţii şi disciplină, cu mandatul de a începe o acţiune disciplinară, după cum a declarat un purtător de cuvânt al Executivului european.

    Dosarul este, în prezent, în prima fază a unei proceduri predisciplinare – a indicat acelaşi purtător de cuvânt –, care a spus că nu doreşte să speculeze cu privire la rezultatul acestei proceduri interne. Henrik Hololei va fi audiat în cursul acestei etape a procedurii – a precizat Comisia.

    Conform primelor dezvăluiri, acest înalt funcţionar de 54 de ani s-a retras din postul de director general în 2023 pentru o funcţie mai puţin strategică, de consilier politic, pe care o ocupă şi în prezent.

  • Laureații Premiului Saharov 2024: María Corina Machado și Edmundo González

    Laureații Premiului Saharov 2024: María Corina Machado și Edmundo González

    Maria Corina Machado este lidera opoziţiei din Venezuela, iar Edmundo Gonzalez Urrutia a candidat, în luna iulie, la preşedinţia ţării împotriva preşedintelui în exerciţiu Nicolas Maduro, reales în urma unui scrutin despre care observatorii internaţionali au raportat că nu a fost liber şi corect. Ulterior, Urrutia a fost ţinta unor represarii politice, astfel că a fost nevoit să plece în Spania, unde i s-a acordat azil politic. Machado, căutată de autorităţi, a rămas ascunsă în Venezuela. Consiliul Europei a desemnat-o, acum o lună, câştigătoare a Premiului „Vaclav Havel” pentru drepturile omului.

    Numele laureaţilor a fost anunţat de preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, după o reuniune a liderilor grupurilor politice.
    Primul finalist desemnat a fost Gubad Ibadoghlu, academician şi activist anticorupţie din Azerbaidjan. A fost arestat anul trecut, după ce a criticat industria de petrol şi gaze a ţării şi a creat o organizaţie caritabilă pentru returnarea resurselor publice furate. În prezent, se află în arest la domiciliu şi riscă până la 17 ani de închisoare.

    Poziţia numărul doi, care s-a dovedit a fi cea câştigătoare, era ocupată de Maria Corina Machado, lideră a forţelor democratice din Venezuela, şi preşedintele ales Edmundo Gonzalez Urrutia, în urma alegerilor de acum trei luni. Parlamentul European, care le-a şi acordat celor doi Premiul Saharov, l-a recunoscut pe Gonzalez drept preşedinte legitim al Venezuelei.

    Iar pe poziţia a treia erau clasate două organizaţii de femei care luptă pentru pace în Orientul Mijlociu. „Women of the Sun” este o asociaţie independentă a femeilor palestiniene, iar „Women Wage Peace” este o organizaţie arabo-israeliană. În martie 2022, cele două organizaţii au anunţat un parteneriat pentru a pune capăt ciclului vărsării de sânge. Liderii celor două organizaţii sunt nominalizaţi şi la Premiul Nobel pentru Pace.

    Cea mai înaltă distincţie acordată în fiecare an, de Uniunea Europeană, persoanelor sau organizaţiilor dedicate apărării drepturilor omului şi libertăţii de gândire, numită în onoarea fizicianului şi disidentului rus Andrei Saharov, laureat Nobel pentru Pace, a fost instituită de Parlamentul European în 1988.

  • Noi norme pentru îmbunătăţirea securităţii cibernetice a entităţilor şi reţelelor critice ale UE

    Noi norme pentru îmbunătăţirea securităţii cibernetice a entităţilor şi reţelelor critice ale UE

    Acest act de punere în aplicare detaliază măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică, precum şi cazurile în care un incident ar trebui considerat semnificativ, iar întreprinderile care furnizează infrastructuri şi servicii digitale ar trebui să îl raporteze autorităţilor naţionale. Acesta este un alt pas important în stimularea rezilienţei cibernetice a infrastructurii digitale critice a Europei – subliniază Executivul comunitar într-un comunicat de presă.

    „Securitatea cibernetică este unul dintre principalele elemente constitutive ale protecţiei cetăţenilor noştri şi a infrastructurii noastre” – a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager.

    „În peisajul actual al securităţii cibernetice, este extrem de important să ne intensificăm capacităţile, cerinţele de securitate şi schimbul rapid de informaţii cu norme actualizate. Îndemn toate statele membre să pună în aplicare aceste norme la nivel naţional cât mai curând posibil, pentru a se asigura că serviciile esenţiale pentru societăţile şi economiile noastre sunt sigure și din punct de vedere cibernetic” – a mai spus vicepreşedintele Executivului, Margrethe Vestager.

    Noul regulament adoptat se va aplica unor categorii specifice de întreprinderi care furnizează servicii digitale, cum ar fi furnizorii de servicii de cloud computing, furnizorii de servicii de centre de date, pieţele online, motoarele de căutare online ori platformele de reţele sociale.

    Pentru fiecare categorie de furnizori de servicii, actul de punere în practică specifică momentul în care un incident este considerat semnificativ, cui trebuie raportat şi în ce interval de timp.

    Adoptarea regulamentului coincide cu termenul până la care statele membre trebuie să transpună în legislaţia naţională Directiva vizând măsurile necesare pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică. Începând cu data de 18 octombrie 2024, toate statele membre trebuie să implementeze măsurile de care e nevoie pentru a se conforma normelor de securitate cibernetică, inclusiv pe cele de supraveghere şi de asigurare a respectării regulilor.

  • Bruxelles-ul condamnă atacurile israeliene împotriva UNIFIL din Liban

    Bruxelles-ul condamnă atacurile israeliene împotriva UNIFIL din Liban

    Forţa Interimară a Naţiunilor Unite desfăşurată în sudul Libanului – UNIFIL – a acuzat armata israeliană că a pus în pericol soldaţii după ce două tancuri israeliene au distrus poarta principală a bazei misiunii ONU de menţinere a păcii şi au intrat cu forţa în ea, unde au mai rămas 45 de minute.

    Militarii misiunii de pace au raportat mai multe focuri trase la o sută de metri spre nord. Fumul acestora a pătruns în bază, iar 15 militari au fost răniţi uşor – au precizat căştile albastre.

    Între timp, gruparea islamistă şiită Hezbollah a revendicat un atac împotriva unei brigăzi israeliene din sudul oraşului Haifa, soldat cu morţi şi răniţi. Drept urmare, Israelul a continuat bombardamentele asupra mai multor regiuni din Liban, vizând în principal estul şi sudul ţării, precum şi suburbiile din sudul capitalei Beirut, de unde sute de mii de persoane au fost strămutate de la debutul violenţelor, la sfârşitul lunii trecute.

    Atacurile împotriva UNIFIL sunt complet inacceptabile – a subliniat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, care a cerut Israelului să nu mai dea vina pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, drept scuză pentru a agresa căştile albastre din Liban, întrucât acestea sunt desfăşurate în urma unei decizii a Consiliului de Securitate şi nu prin dorinţa celui mai înalt oficial al organizaţiei.

    Intervenţia a venit imediat după ce secretarul general Antonio Guterres a dat asigurări că UNIFIL va rămâne în sudul Libanului, respingând cererile premierului israelian Benjamin Netanyahu referitoare la o retragere a căştilor albastre din zona de confruntare. Guterres a subliniat că siguranţa şi integritatea personalului UNIFIL trebuie garantată şi inviolabilitatea ONU trebuie respectată în orice moment şi fără rezerve.

    Căştile albastre, din care fac parte circa 9.500 de militari din 50 de ţări, se află în Liban în conformitate cu Rezoluţia 1701 a Consiliului de Securitate al ONU, care a pus capăt războiului din 2006 dintre Israel şi Hezbollah.

  • O jumătate de milion de locuri de muncă, protejate de instrumentele de apărare comercială ale UE

    O jumătate de milion de locuri de muncă, protejate de instrumentele de apărare comercială ale UE

    Documentul arată că instrumentele de apărare comercială joacă un rol esenţial în protejarea locurilor de muncă din Uniunea Europeană prin promovarea unor condiţii de concurenţă echitabile pentru toţi – se precizează într-un comunicat al Executivului comunitar. În total, 182 de măsuri de apărare comercială se aflau în vigoare la sfârşitul anului trecut: 156 de măsuri antidumping, 25 de măsuri antisubvenţie şi o măsură de salvgardare. Aceasta reprezintă o creştere de aproape 40% în raport cu anul 2018, când existau 133 de măsuri în vigoare. Tot anul trecut, au fost deschise de două ori mai multe investigaţii noi în comparaţie cu 2022. Această creştere semnificativă a activităţii subliniază hotărârea Comisiei Europene de a face faţă cu fermitate numărului tot mai mare de practici comerciale neloiale.

    Numărul locurilor de muncă protejate prin aceste măsuri în Uniunea Europeană a crescut, de asemenea, în mod considerabil, trecând de la 365.000 de locuri de muncă directe în 2018 la aproape 500.000 la sfârşitul anului trecut. Printre sectoarele industriale care beneficiază de măsurile în vigoare figurează sectoare strategice, precum energia eoliană, sticla solară şi fibrele optice, care sunt esenţiale pentru dubla tranziţie verde şi digitală a Uniunii Europene.

    Totodată, sunt vizate numeroase sectoare cu o prezenţă semnificativă a întreprinderilor mici şi mijlocii, care sunt deosebit de vulnerabile la practicile comerciale neloiale, cum ar fi sectorul ceramicii.

    Raportul subliniază, printre altele, necesitatea de a lua măsuri, de pildă, deschiderea unei investigaţii antisubvenție privind vehiculele electrice cu baterie provenind din China, pentru a proteja sectoarele tehnologiilor ecologice împotriva practicilor comerciale neloiale. Nu în ultimul rând, documentul arată că Executivul european a continuat să apere în mod riguros industria Uniunii Europene împotriva măsurilor de apărare comercială neloiale adoptate de ţări terţe.

  • Ajutor de 10 miliarde de euro pentru ţările afectate de inundaţii

    Ajutor de 10 miliarde de euro pentru ţările afectate de inundaţii

    După precipitaţiile extrem de abundente şi inundaţiile care au ucis 24 de persoane în Europa Centrală, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Bruxelles-ul va aloca 10 miliarde de euro din Fondul de coeziune pentru ţările afectate.

    După o reuniune, la Wroclaw, cu şefii de guvern din Polonia, Cehia, Austria şi Slovacia, Ursula von der Leyen a precizat că Uniunea Europeană are două surse potenţiale de ajutor – Fondul de coeziune şi Fondul de solidaritate – pe care le poate folosi pentru a contribui la finanţarea reparaţiilor şi reconstrucţiei în ţările afectate.

    În paralel, Parlamentul European şi-a exprimat îngrijorarea faţă de creşterea intensităţii şi frecvenţei fenomenelor meteo extreme în Uniunea Europeană şi în lume, inclusiv inundaţii masive, valuri de căldură şi incendii de pădure.

    Într-o rezoluţie privind inundaţiile devastatoare din Austria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia, eurodeputaţii solicită finanţare suficientă şi actualizată pentru a spori gradul de pregătire şi a îmbunătăţi consolidarea capacităţilor, în special în perspectiva următorului buget multianual al Uniunii Europene.

    Pe termen lung, rezoluţia solicită mai multe investiţii ale blocului comunitar în rezilienţa regională şi locală şi solicită ca viitoarea politică de coeziune a Uniunii să se concentreze şi mai mult pe atenuarea schimbărilor climatice şi pe adaptarea la acestea.

    Deputaţii europeni subliniază, de asemenea, necesitatea unor investiţii urgente în măsuri de gestionare a inundaţiilor şi de prevenire a riscurilor de inundaţii.

    Rezoluţia a fost co-semnată de eurodeputatul popular Siegfried Mureşan, care a insistat pe nevoia de flexibilizare a bugetului multianual al Uniunii Europene, pentru a putea aloca mai repede mai mulţi bani oamenilor afectaţi de situaţii neprevăzute. Acest aspect va reprezenta una dintre priorităţile eurodeputatului român în calitatea sa de negociator-şef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene.

    Numai în ultimii 30 de ani, inundaţiile din Europa au afectat 5,5 milioane de persoane, luând aproape 3.000 de vieţi omeneşti şi provocând daune economice în valoare de peste 170 de miliarde euro – aminteşte Legislativul comunitar, într-un comunicat.

  • UE stimulează dezvoltatorii europeni de Inteligenţă Artificială

    UE stimulează dezvoltatorii europeni de Inteligenţă Artificială

    Comisia Europeană a explicat că fabricile de Inteligenţă Artificială vor fi create în jurul reţelei comunitare de supercalculatoare de talie mondială şi vor fi disponibile pentru o serie de utilizatori europeni, cum ar fi întreprinderile nou-înfiinţate, industria şi cercetătorii.

    Potrivit unui comunicat al Comisiei, fabricile de Inteligenţă Artificială vor reuni ingredientele esenţiale pentru succes: puterea de calcul, datele şi talentul. Acestea îi vor ajuta pe dezvoltatori să îşi formeze modelele de Inteligenţă Artificială generativă de mari dimensiuni, utilizând supercalculatoare şi oferind acces la servicii de date, de calcul şi de stocare. Fabricile vor fi conectate în reţea în întreaga Europă, oferind un cadru unic de colaborare în domeniu.

    „Odată cu lansarea fabricilor de Inteligenţă Artificială, mobilizăm unul dintre cele mai mari atuuri ale Europei: supercalculatoarele noastre de talie mondială” – a subliniat comisarul pentru Piaţa Internă, Thierry Breton.

    „Fabricile de Inteligenţă Artificială vor servi drept ghişeu unic pentru întreprinderile nou-înfiinţate din Europa în domeniu, ajutându-le să dezvolte cele mai avansate modele şi aplicaţii industriale. Astfel, Europa va deveni cel mai bun loc din lume pentru o Inteligenţă Artificială de încredere” – a mai spus Thierry Breton.

    Fabricile vor fi conectate la iniţiativele statelor membre în domeniul Inteligenţei Artificiale, creând un ecosistem dinamic. Fabricile vor beneficia, de asemenea, de instalaţiile de testare şi experimentare ale Europei şi de centrele de inovare digitală. Totodată, fabricile de Inteligenţă Artificială vor stimula dezvoltarea şi validarea aplicaţiilor industriale şi ştiinţifice în sectoare-cheie europene, cum ar fi asistenţa medicală, energia, automobilele şi transporturile, apărarea şi industria aerospaţială, robotica şi industria prelucrătoare, tehnologiile curate şi agri.

  • Serbia şi UE stabilesc legături mai strânse în domeniul materiilor prime

    Serbia şi UE stabilesc legături mai strânse în domeniul materiilor prime

    „Vom crea condiţii de concurenţă echitabile pentru o integrare mai profundă a pieţei. Şi credem că vor apărea noi oportunităţi şi va fi deblocat potenţialul pentru şi mai multe investiţii europene” – a subliniat vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

    Serbia şi Uniunea Europeană au semnat, la Belgrad, un acord pentru dezvoltarea proiectului unei mine de litiu şi a lanţurilor de producţie pentru bateriile folosite la vehiculele electrice. Acordul vine în contextul cursei globale pentru asigurarea accesului la litiu – un material cheie pentru industria auto.

    „Acordul sporeşte independenţa Europei”, a declarat, la Belgrad, şi cancelarul german Olaf Scholz, după semnarea acordului, care oferă Uniunii acces la materiile prime din minele sârbeşti.

    Scholtz a evidenţiat şi oportunităţile care apar pentru ambele părţi în privinţa maşinilor electrice şi a îndeplinirii obiectivelor de mediu.

    La rândul său, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a apreciat că „acesta nu este un proiect care să nu aibă o protecţie deplină şi ştim că asta se va întâmpla, deoarece aducem cei mai buni experţi din Europa în Serbia”.

    Înaintea semnării acordului, Aleksandar Vucic anunţa, într-un interviu pentru publicaţia germană „Handelsblatt”, că Serbia va acorda Mercedes-Benz, Volkswagen şi Stellantis oportunitatea de a achiziţiona litiu pentru bateriile folosite la vehiculele electrice, deoarece ţara sa va da prioritate producătorilor auto europeni în detrimentul celor chinezi.

    „Uniunea Europeană are nevoie de litiu şi noi vrem să ne consolidăm legăturile cu blocul comunitar” – a explicat preşedintele sârb.

    Vucic a mai spus că Serbia vrea să ajungă la o producţie anuală de litiu de 58.000 tone, suficientă pentru aproximativ 1,1 milioane vehicule electrice, sau circa 17% din piaţa europeană.

    Contractele de aprovizionare vor fi încheiate cu condiţia ca partea cea mai mare a procesării litiului şi a producţiei de baterii să aibă loc în Serbia – a precizat şeful acestui stat din Balcani.

  • Val de antisemitism în creştere în Europa pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu

    Val de antisemitism în creştere în Europa pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu

    96% dintre evreii care trăiesc în Uniunea Europeană s-au confruntat cu creşterea antisemitismului atât online, cât şi în viaţa lor de zi cu zi în cele 12 luni anterioare sondajului dat publicităţii de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale, cu sediul în capitala Austriei, Viena.

    O majoritate covârşitoare consideră că situaţia s-a înrăutăţit în ultimii ani – scrie preşedinta Agenţiei europene, finlandeza Sirpa Rautio, care precizează că oamenii au fost chestionaţi înainte de atacurile Hamas din octombrie 2023 şi de războiul din Gaza. În acest context tensionat, 76% dintre evrei au spus că ocazional îşi ascund identitatea în Europa, iar în Franţa 83% dintre ei fac acest lucru.

    De la escaladarea dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, situaţia s-a înrăutăţit, potrivit informaţiilor colectate cel mai recent de la douăsprezece organizaţii ale comunităţii evreieşti. Consecinţele conflictului erodează progresele obţinute cu greu şi observate după adoptarea primei strategii a Uniunii Europene de combatere a antisemitismului în 2021, cu o înmulţire dramatică a incidentelor.

    În Franţa, 74% dintre evrei consideră că acest conflict are un impact asupra sentimentului lor de insecuritate, cea mai mare rată dintre ţările chestionate, unde, în medie, 62 de procente se simt astfel, comparativ cu doar 9% în Ungaria.

    Agenţia Uniunii Europene a propus un chestionar online în perioada ianuarie-iunie 2023 pentru aproape 8.000 de evrei, cu vârsta de 16 ani sau mai mult, care trăiesc în 13 state care găzduiesc 96% din populaţia evreiască a blocului comunitar. Acesta este al treilea sondaj pe această temă, după cele din 2013 şi 2018. Conform constatărilor sale, stereotipul negativ prin care evreii sunt acuzaţi că deţin puterea şi controlează finanţele şi mass-media este cel mai frecvent utilizat, urmat de negarea dreptului ca Israelul să existe ca stat.

    În 4% dintre cazuri, respondenţii au declarat că au suferit atacuri fizice antisemite, în creştere de la 2 procente în 2018. Iar 60% dintre ei consideră că eforturile guvernului lor de a combate antisemitismul nu sunt suficient de importante. În detrimentul activităţilor lor, organizaţiile evreieşti se află sub o povară financiară din ce în ce mai mare pentru a-şi asigura securitatea, pe care adesea trebuie să o gestioneze singure.

  • ECA: Recunoaşterea calificărilor profesionale în UE este foarte dificilă

    ECA: Recunoaşterea calificărilor profesionale în UE este foarte dificilă

    Uniunea Europeană a adoptat încă din 2005 o directivă pentru a facilita recunoaşterea diverselor meserii în alte ţări şi pentru a nu lăsa statele membre să impună condiţii excesive cetăţenilor. Însă – afirmă Curtea de Conturi Europeană –, autorităţile naţionale şi Comisia Europeană nu au pus bine în aplicare directiva. În plus, informaţiile care ar trebui să îi ajute pe cetăţeni mai mult îi încurcă. În prezent, autorităţile nu au obligaţia să consulte registrele de alertă în care figurează cazurile de abatere profesională.

    Raportul Curţii de Conturi Europene subliniază că statele membre nu reuşesc să ţină sistematic o evidenţă pentru a vedea cât durează efectiv procedurile de recunoaştere şi nu se mişcă prea repede, aşa cum cere directiva Uniunii. Cetăţeanului i se cere uneori să navigheze printr-o mare de hârtii (scrisori de motivaţie, traduceri autorizate sau, culmea absurdului, adeverinţă de la noul domiciliu cerută înainte să se mute acolo). Să vorbim şi despre cât costă recunoaşterea meseriilor.

    Auditorii Curţii nu au prea găsit justificări care să explice cum sunt calculate taxele sau de ce diferă acestea aşa de mult de la o ţară la alta sau de la o autoritate la alta (de la 0 euro la 17.500 de euro, sumă percepută în una dintre ţări pentru piloţi, de exemplu). Auditorii au descoperit şi că unele ţări impuneau în toate cazurile o măsură specifică (de pildă, instruire suplimentară sau un test), fără a explica cetăţeanului de ce.

    O altă problemă care a ieşit la iveală este cea a verificărilor prealabile cu privire la calificări, disproporţionate în unele cazuri în raport cu imperativele de sănătate publică.

    Uniunea Europeană a luat anumite măsuri pentru a moderniza procesul de recunoaştere, însă ele sunt rar utilizate. Un exemplu este cardul profesional european, care acoperă, printre altele, profesia de asistent medical, foarte căutată. Cardul a fost utilizat doar în 5% din deciziile de recunoaştere a calificărilor profesionale. Auditorii au descoperit şi că autorităţile naţionale ignoră adesea alertele transmise de alte ţări, chiar şi atunci când acestea trăgeau semnale de alarmă în cazuri de abatere profesională, măsuri disciplinare în curs sau condamnări penale.