Radio România Internațional

Author: Arina Petrovici-Matei

  • UE adoptă o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei şi prelungeşte protecţia acordată refugiaţilor ucraineni

    UE adoptă o nouă serie de sancţiuni împotriva Rusiei şi prelungeşte protecţia acordată refugiaţilor ucraineni

    Noi 69 de persoane şi 47 de entităţi legate de invazia rusă împotriva Ucrainei au intrat sub incidenţa sancţiunilor, cu îngheţarea activelor şi, în cazul persoanelor, cu interdicţia de a călători în Uniunea Europeană – au decis miniştrii de Externe din statele membre. Pentru prima dată, noua serie de sancţiuni vizează de asemenea sectorul rus de gaz natural lichefiat, sector de mai multe miliarde de dolari. Aceste măsuri punitive interzic unor porturi din Belgia să transporte gaz natural lichefiat rusesc către ţări din afara Uniunii Europene, după o perioadă de tranziţie de nouă luni.

    De asemenea, este vizată aşa-numita „flotă din umbră” a preşedintelui rus Vladimir Putin, folosită pentru a eluda sancţiunile şi formată din 27 de nave.

    În acelaşi timp, Uniunea Europeană a prelungit din nou, până la data de 4 martie 2026, protecţia temporară acordată celor în jur de 4,2 milioane de refugiaţi ucraineni.

    Amintim că Bruxelles-ul a activat pe 4 martie 2022, în premieră, directiva privind protecţia temporară în Uniune, care le acordă beneficiarilor ucraineni un statut ce le permite să locuiască, să lucreze şi să primească ajutoare în ţările membre. Această protecţie, care urma să expire la 4 martie 2025, a fost prelungită cu încă un an, din cauza continuării războiului.
    „Zi după zi, Rusia terorizează poporul ucrainean cu bombardamentele sale (…)

    Cei care au fugit de agresiune pot continua să conteze pe solidaritatea noastră” – a declarat secretarul de stat pentru azil şi migraţie al Belgiei, Nicole de Moor. Ţările din Uniunea Europeană care găzduiesc cei mai mulţi refugiaţi ucraineni sunt Germania (aproape 1,2 milioane), Polonia (peste 950.000) şi Cehia (peste 350.000). Potrivit Eurostat, femeile adulte reprezintă aproape jumătate dintre beneficiarii acestei protecţii, iar minorii, în jur de o treime.

  • Ucraina şi Republica Moldova – „acord de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE

    Ucraina şi Republica Moldova – „acord de principiu” pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE

    Preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene a anunţat că ambasadorii ţărilor membre şi-au dat „acordul de principiu” asupra cadrului pentru negocierile de aderare a Ucrainei şi Republicii Moldova. Astfel că, preşedinţia belgiană va convoca primele conferinţe interguvernamentale în 25 iunie. Până atunci, decizia urmează să fie validată oficial în cadrul unei reuniuni ministeriale chiar mâine, 21 iunie. În Olanda este necesară aprobarea Parlamentului. Şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a salutat acest pas. „Ne respectăm promisiunile şi vă vom sprijini pe drumul lung spre aderare” – le-a transmis el, pe reţeaua socială X, autorităţilor de la Chişinău şi Kiev.

    Şefii de stat şi de guvern ai Uniunii Europene au deschis calea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova la mijlocul lunii decembrie, anul trecut. Însă Ungaria a frânat până în prezent deschiderea oficială a negocierilor cu Ucraina, considerând că nu sunt îndeplinite condiţiile. La rândul său, Comisia Europeană aprecia, acum două săptămâni, că Ucraina şi Republica Moldova au îndeplinit toate condiţiile pentru deschiderea negocierilor oficiale. Executivul european îndemnase Kievul să ia măsuri pentru combaterea corupţiei şi a influenţei oligarhilor. De asemenea, Comisia ceruse o mai bună luare în considerare a minorităţilor, măsură solicitată cu insistenţă de Budapesta, din cauza prezenţei unei comunităţi maghiare în Ucraina.

    În iunie 2022, Uniunea Europeană a acordat Ucrainei statutul de candidat la aderare, într-un gest extrem de simbolic la câteva luni după începerea războiului declanşat de Moscova, precum şi Republicii Moldova. Deschiderea negocierilor este un pas într-un proces de aderare lung şi anevoios. O posibilă intrare în Uniune a Ucrainei, ţară cu peste 40 de milioane de locuitori şi o putere agricolă, ridică dificultăţi, începând cu finanţarea. Uniunea Europeană a acordat Georgiei statutul de candidat în decembrie anul trecut. Iar în martie, ea a dat undă verde negocierilor de aderare cu Bosnia. Negocieri au fost deschise şi cu Serbia, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord.

  • Pescuit rezilient şi sustenabil în UE

    Pescuit rezilient şi sustenabil în UE

    Comisia Europeană a adoptat o serie de orientări privind posibilităţile de pescuit pentru 2025 şi va demara consultări cu actorii interesaţi. Propunerile care urmează să fie adoptate din toamnă vor urmări menţinerea stocurilor de peşte care au atins deja niveluri sustenabile, ajutând în acelaşi timp alte stocuri să se refacă. Comunicarea Comisiei se bazează pe evaluări ştiinţifice independente.

    Comisarul pentru Mediu Virginijus Sinkevicius a salutat faptul că, în Uniunea Europeană, există tot mai puţine stocuri pescuite excesiv. Stocurile gestionate în mod durabil oferă o bază economică mai bună pentru pescarii noştri – a subliniat oficialul european. În timp ce sustenabilitatea continuă să se îmbunătăţească, pescarii se confruntă cu provocări importante. Astfel, Comisia pregăteşte în prezent o evaluare a politicii comune în domeniul pescuitului pentru a analiza dacă aceasta îşi îndeplineşte obiectivele şi pentru a putea fi luate, în viitor, cele mai bune decizii – a mai spus comisarul Virginijus Sinkevicius.

    Comunicarea subliniază că, în Marea Mediterană şi în Marea Neagră, în timp ce stocurile devin din ce în ce mai sănătoase, mortalitatea prin pescuit este în continuare prea ridicată. Mai precis, deşi rata mortalităţii prin pescuit este la cel mai scăzut nivel de până acum, ea este în continuare cu 20% peste rata recomandată de sustenabilitate.

    Situaţia din Marea Baltică rămâne extrem de îngrijorătoare, deoarece stocurile de peşte continuă să scadă din cauza diferitelor presiuni. Patru din zece stocuri din Marea Baltică nu mai sunt vizate şi pot fi debarcate exclusiv drept capturi accidentale.

    Statele membre ar trebui să îşi continue eforturile de a inversa această situaţie prin punerea deplină în aplicare a legislaţiei Uniunii Europene. Şi comunităţile de pescari continuă să fie afectate de schimbările climatice, fapt care duce la incertitudini din cauza disponibilităţii în scădere a stocurilor de peşte de care depind pentru a-şi asigura mijloacele de subzistenţă. Acest lucru este valabil şi pentru comunităţile care se bazează pe stocuri supraexploatate. Iar pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat afectează şi el accesul pescarilor la resurse suficiente.

  • Acord UE – Australia privind minereurile critice și strategice durabile

    Acord UE – Australia privind minereurile critice și strategice durabile

    Parteneriatul urmăreşte, în special, să permită Uniunii Europene să îşi diversifice aprovizionarea cu materiale necesare pentru tranziţia verde şi cea digitală, contribuind în acelaşi timp la dezvoltarea sectorului intern al mineralelor critice din Australia. Acordul acoperă întregul lanţ valoric critic şi strategic al mineralelor: exploatarea, extracţia, prelucrarea, rafinarea, reciclarea şi prelucrarea deşeurilor extractive. În plus, convenţia promovează tehnologii şi servicii inovatoare şi digitale pentru minerit, precum şi alte proiecte de-a lungul lanţului valoric critic al mineralelor.

    Memorandumul de înţelegere consolidează cooperarea dintre Australia şi Uniunea Europeană în ce priveşte integrarea lanţurilor valorice durabile ale materiilor prime, inclusiv crearea de reţele, facilitarea în comun a proiectelor, generarea de noi modele de afaceri şi promovarea şi înlesnirea legăturilor comerciale şi de investiţii, asigurând buna funcţionare, durabilitatea şi rezilienţa acestor lanţuri de aprovizionare.

    Este consolidată cooperarea în domeniul cercetării şi inovării de-a lungul lanţurilor valorice ale materiilor prime, inclusiv în ce priveşte cunoaşterea mineralelor şi reducerea la minimum a amprentei de mediu şi climatice, precum şi cooperarea pentru promovarea unor standarde şi practici înalte de mediu, sociale şi de guvernanţă.

    Totodată, se urmăreşte o mai bună aliniere a politicilor, determinată de respectarea deplină a condiţiilor şi a siguranţei lucrătorilor şi de necesitatea unei producţii durabile şi sigure de minerale critice.

    În contextul în care materiile prime critice reprezintă o condiţie prealabilă esenţială pentru realizarea tranziţiei verzi şi a celei digitale, Comisia Europeană a început să construiască o serie de parteneriate în acest sector cu ţări din afara blocului comunitar. Canada şi Ucraina în 2021, Kazahstan şi Namibia în 2022, Argentina, Chile, Zambia, Republica Democratică Congo şi Groenlanda – anul trecut şi Rwanda, Norvegia şi Uzbekistan de la începutul acestui an.

  • Directiva privind performanţa energetică a clădirilor va reduce facturile la energie şi emisiile

    Directiva privind performanţa energetică a clădirilor va reduce facturile la energie şi emisiile

    Noile reglementări stabilesc cadrul pentru ca statele membre să reducă emisiile şi consumul de energie în clădirile din întreaga Uniune Europeană, de la locuinţe şi locuri de muncă la şcoli, spitale şi alte clădiri publice. Acest lucru va contribui la îmbunătăţirea sănătăţii şi a calităţii vieţii oamenilor.

    Totodată, Directiva revizuită stabileşte obiective ambiţioase de reducere a consumului global de energie al clădirilor în întreaga Uniune, ţinând seama de particularităţile naţionale. Aceasta lasă la latitudinea ţărilor membre ce clădiri să fie vizate şi ce măsuri trebuie luate. Acest lucru va stimula cererea de tehnologii curate în Europa şi va crea locuri de muncă, investiţii şi creştere economică – susţine Comisia Europeană, într-un comunicat.

    Fiecare stat membru îşi va adopta propria traiectorie naţională pentru a reduce consumul mediu de energie primară al clădirilor rezidenţiale cu 16% până în 2030 şi cu 20-22 de procente până în 2035. Pentru clădirile nerezidenţiale, acestea vor trebui să renoveze 16% dintre clădirile cu cele mai slabe performanţe până în 2030 şi 26 de procente dintre clădirile cu cele mai slabe performanţe până în 2033.

    Ţările membre vor avea posibilitatea de a excepta de la aceste obligaţii anumite categorii de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, inclusiv clădirile istorice sau casele de vacanţă. Cetăţenii vor fi sprijiniţi în eforturile lor de a-şi îmbunătăţi locuinţele. Directiva prevede înfiinţarea unor ghişee unice pentru consiliere cu privire la renovarea clădirilor, iar dispoziţiile privind finanţarea publică şi privată vor face renovarea mai accesibilă ca preţ şi mai fezabilă.

    Noua lege va stimula independenţa energetică a Europei, în conformitate cu planul REPowerEU, prin reducerea utilizării combustibililor fosili importaţi. Directiva revizuită va face din emisii zero standardul pentru clădirile noi.

  • Încrederea investitorilor în zona euro, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani

    Încrederea investitorilor în zona euro, la cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani

    Indicele Sentix pentru zona euro a urcat la minus 5,9 puncte în aprilie, de la minus 10,5 puncte luna precedentă, cel mai ridicat nivel din februarie 2022, în condiţiile în care analiştii intervievaţi de Reuters se aşteptau la minus 8,5 puncte. Datele Sentix includ răspunsurile a 1.201 investitori. Studiul a fost realizat în perioada 4-6 aprilie.
    “Va fi în cele din urmă o redresare economică susţinută? Cel puţin revenirea economiei în zona euro şi pe plan global continuă. Indicatorii economici semnalează o stabilizare şi la nivel international” – se arată într-un comunicat al Sentix. Conform organizaţiei financiare, în Germania aşteptările s-au îmbunătăţit, ajungând la cel mai ridicat nivel din februarie 2022, dar cea mai mare economie europeană rămâne “copilul problemă” din rândurile marilor state industrializate. Subindicele privind viitoarele aşteptări în zona euro a urcat la cinci puncte în aprilie, de la minus 2,3 puncte luna precedentă, a şaptea lună de creştere consecutivă şi cel mai ridicat nivel începând din februarie 2022.
    Deocamdată, subindicele privind actuala situaţie în zona euro a urcat la minus 16,3 puncte în aprilie, de la minus 18,5 puncte luna precedentă, a şasea lună de creştere consecutivă.
    Investitorii cred că Banca Centrală Europeană acţionează acum mult prea restrictiv şi se aşteaptă la o relaxare a politicii monetare, chiar dacă redresarea economiei este moderată. Zona euro a evitat recesiunea la finalul anului trecut, iar economiştii se aşteaptă la un avans de doar 0,1% în primul trimestru, iar pe ansamblul anului la o creştere de 0,5%.

  • Raport: Politica de Coeziune şi investiţiile publice din UE

    Raport: Politica de Coeziune şi investiţiile publice din UE

    Comisia Europeană publică cel de-al 9-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială
    Comisia Europeană publică cel de-al 9-lea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială

    Politica de Coeziune îşi îndeplineşte misiunea de a reduce disparităţile economice, sociale şi teritoriale din întreaga Uniune Europeană, consolidând piaţa unică şi garantând că Uniunea continuă să investească în capitalul uman şi în dezvoltarea durabilă.

    “Exploatarea întregului potenţial al fiecărei regiuni consolidează competitivitatea şi rezilienţa Uniunii în ansamblu”, se precizează într-un comunicat dat publicităţii la Bruxelles, cu prilejul prezentării celui mai recent raport, al nouălea, privind coeziunea.

    Potrivit sursei, finanţarea Politicii de Coeziune între 2014 şi 2020 a sprijinit, până la sfârşitul anului 2022, peste 4,4 milioane de întreprinderi, a creat 370.000 de locuri de muncă în aceste întreprinderi şi a constituit aproximativ 13% din totalul investiţiilor publice din Uniunea Europeană, ajungând la 51 de procente pentru statele membre mai puţin dezvoltate.

    Comisia Europeană subliniază că Politica de Coeziune este un motor important al dezvoltării durabile şi al creşterii economice, iar pe termen lung se preconizează că fiecare euro investit prin acest program se va tripla până în 2043, echivalentul unei rate anuale de rentabilitate de aproximativ 4%.

    Cu un buget de 392 de miliarde de euro, programele de finanţare ale Politicii de Coeziune pentru perioada 2021-2027 vor continua să investească în competitivitatea Europei, în tranziţia verde şi în cea digitală, în capitalul uman şi în incluziunea socială, precum şi în conectivitatea fizică şi digitală, consolidând în acelaşi timp implicarea cetăţenilor. În contextul deficitului persistent de forţă de muncă, Politica de Coeziune va continua să abordeze aspecte precum şomajul în rândul tinerilor şi învăţarea pe tot parcursul vieţii.

    Peste 100 de miliarde de euro sunt programate pentru a sprijini acţiunile ecologice prin proiecte axate pe infrastructura de energie din surse regenerabile, eficienţa energetică, reţelele de transport durabile şi iniţiativele de conservare a naturii. De asemenea, politica va acorda prioritate cercetării şi inovării, permiţând regiunilor să dezvolte tehnologii ecologice.

  • Liderii UE analizează modalităţi de utilizare a activelor îngheţate ruseşti în favoarea Ucrainei

    Liderii UE analizează modalităţi de utilizare a activelor îngheţate ruseşti în favoarea Ucrainei

    Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a propus folosirea profiturilor din activele ruseşti îngheţate pentru a finanţa echipamente militare pentru Ucraina. Şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că europenii sunt hotărâţi să acţioneze foarte rapid, astfel încât să poată folosi o parte din aceşti bani pentru a sprijini Kievul.

    Modul de utilizare a activelor statului rus care au fost îngheţate după ce Rusia şi-a lansat invazia în Ucraina, în urmă cu doi ani, a făcut obiectul unor discuţii intense.

    Rusia a ameninţat Uniunea Europeană cu acţiuni în justiţie “timp de decenii” dacă vor fi folosite veniturile din activele îngheţate. “Europenii trebuie să fie foarte conştienţi de prejudiciul pe care astfel de decizii l-ar putea cauza economiei lor, imaginii lor, reputaţiei lor de garanţi de încredere ai inviolabilităţii proprietăţii” – a avertizat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

    În schimb, Josep Borrell spune că propunerea avansată este “sigură” din punct de vedere juridic, deoarece vizează un investitor privat, şi nu activele îngheţate ale Băncii Centrale Ruse. Acestea reprezintă aproximativ 210 miliarde de euro în Uniunea Europeană şi sunt aproape toate în mâinile Euroclear – o instituţie financiară cu sediul la Bruxelles. Şeful diplomaţiei europene a apreciat că cea mai mare parte a profitului generat de dobânda acumulată a acestor active ar trebui să permită facilitarea achiziţiei de arme pentru Ucraina, începând cu luna iulie, dacă cei 27 reuşesc să îşi oficializeze rapid proiectul.

    Cu toate acestea, unele bănci occidentale se tem că ar putea fi date în judecată ulterior de Rusia, dacă vor fi implicate în orice transfer de bani către Ucraina, precum şi de posibilitatea ca planul Uniunii Europene să fie extins şi la activele din conturile pe care persoanele fizice şi companiile sancţionate le deţin la băncile occidentale.

    De asemenea, surse financiare citate de Reuters sunt îngrijorate că propunerile Bruxelles-ului vor duce la o erodare a încrederii în sistemul bancar occidental.

  • Parlamentul European a adoptat, în premieră la nivel mondial, legea privind inteligenţa artificială

    Parlamentul European a adoptat, în premieră la nivel mondial, legea privind inteligenţa artificială

    Parlamentul European a aprobat noi reguli “deschizătoare de drumuri” în ce priveşte utilizarea inteligenţei artificiale. Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a descris setul de legi drept un cadru revoluţionar pentru o inteligenţă artificială inovatoare, cu limite clare.

    Actul reglementează inteligenţa artificială în funcţie de gradul de risc. Acesta restricţionează anumite tipuri de tehnologie, printre care camerele de recunoaştere facială în direct, care vor putea fi folosite doar de serviciile de impunere a legii, pentru a gestiona cele mai grave infracţiuni. Actul interzice alte tipuri de inteligenţă artificială, printre care sisteme de detectare a emoţiilor în şcoli sau la locul de muncă. Utilizările cu grad înalt de risc ale inteligenţei artificiale, de exemplu, în medicină sau în infrastructura esenţială, vor fi reglementate mai strict.

    Legea urmăreşte să protejeze, în faţa sistemelor de inteligenţă artificială cu grad ridicat de risc, drepturile fundamentale: democraţia şi statul de drept. Totodată, actul normativ vizează şi să încurajeze inovaţia şi să asigure un rol de lider în domeniu pentru Uniunea Europeană.

    Noile norme interzic anumite utilizări ale inteligenţei artificiale care ameninţă drepturile cetăţenilor, inclusiv sistemele biometrice de clasificare, bazate pe caracteristicile sensibile ale persoanelor. Nu este permisă nici extragerea fără un obiectiv limpede argumentat a imaginilor faciale de pe internet ori din înregistrările camerelor video cu circuit închis, pentru a crea baze de date de recunoaştere facială.

    Potrivit textului adoptat de Parlamentul European, sunt interzise deopotrivă recunoaşterea emoţiilor la locul de muncă şi în şcoli, atribuirea unui punctaj social, sistemele de poliţie predictivă când acestea se bazează doar pe stabilirea profilului unei persoane ori pe analizarea caracteristicilor sale, precum şi inteligenţa artificială care manipulează comportamentul uman sau exploatează vulnerabilităţile oamenilor. Folosirea sistemelor de identificare biometrică de către organele de aplicare a legii este în principiu interzisă, cu excepţia unor situaţii enumerate clar şi definite în mod strict în lege. Ele pot fi utilizate, de pildă, pentru a căuta o persoană dispărută sau pentru a preveni un atac terorist.

  • Comisia va recomanda începerea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina

    Comisia va recomanda începerea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina

    Bosnia este “complet aliniată” politicii externe şi de securitate a Uniunii Europene şi şi-a îmbunătăţit gestionarea fluxurilor de migraţie – a declarat preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o alocuţiune pronunţată în Parlamentul European de la Strasbourg.

    Desigur – a mai spus ea -, sunt necesare progrese suplimentare pentru ca Bosnia să se alăture Uniunii, dar această ţară a demonstrat că poate îndeplini criteriile de aderare şi poate răspunde aspiraţiei cetăţenilor săi de a face parte din familia europeană. În februarie, Sarajevo a îndeplinit o altă condiţie stabilită de Bruxelles, adoptând o nouă lege privind combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Bosnia şi Herţegovina este candidat oficial la aderare din 15 decembrie 2022.

    Amintim că, în decembrie anul trecut, statele membre au aprobat deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Moldova. Ele au acordat, de asemenea, statutul de candidat Georgiei şi vor decide cu privire la Bosnia la următorul summit din 21 și 22 martie de la Bruxelles.

    “Am deschis ușa principală către Uniunea Europeană și nu mai există întoarcere” – a declarat Nermin Niksic, prim-ministrul entității croato-bosniace, una dintre cele două care constituie țara, cealaltă reunind sârbii bosniaci.

    “Sper și cred că toate țările membre vor da undă verde și vor avea o opinie pozitivă asupra a ceea ce am reușit să facem”– a declarat şi premierul bosniac Borjana Kristo.

    Bosnia rămâne foarte divizată după conflictul intercomunitar care a devastat această fostă republică iugoslavă și a făcut peste 100.000 de morți. La aproape treizeci de ani de la Acordurile de la Dayton care au pus capăt acestui conflict în 1995, țara se confruntă în continuare cu paralizia instituțiilor sale. Este împărțită în două: o entitate sârbă, acuzată constant că a făcut jocurile Moscovei în regiune, și o alta croato-bosniacă, ai cărei lideri doresc ca țara lor să adere la NATO.

    Săptămâna trecută, şefa diplomației germane Annalena Baerbock avertiza, la Sarajevo, împotriva “retoricii” rusești din Bosnia – o aluzie nevoalată la liderul sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, care a fost recent decorat de preşedintele rus Vladimir Putin.

  • Bruxelles-ul anunţă deblocarea fondurilor europene pentru Polonia

    Bruxelles-ul anunţă deblocarea fondurilor europene pentru Polonia

    Bruxelles-ul îngheţase aceste fonduri, acuzând fostul guvern polonez condus de formaţiunea conservatoare Lege şi Justiţie de încălcarea statului de drept prin reformele efectuate în justiţie, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în faţa dreptului naţional.

    Ursula von der Leyen a salutat reformele şi măsurile iniţiate de guvernul liberal condus de Donald Tusk privind “independenţa justiţiei” şi planul de acţiune aferent pe care Varşovia l-a prezentat recent Bruxelles-ului. Principalele puncte ale acestui plan privesc statutul Consiliului Naţional al Magistraturii, al Curţii Supreme, Curţii Constituţionale, tribunalelor de drept comun şi separarea funcţiilor de ministru al justiţiei şi de şef al Parchetului naţional. Din fondurile de aproximativ 136,5 miliarde de euro care vor fi deblocate, circa 76,5 miliarde reprezintă fonduri de coeziune şi în jur de 60 de miliarde fonduri din planul european de relansare post pandemie şi de susţinere a tranziţiei verzi. “Sunt mulţi bani, dar îi vom folosi bine”, a promis premierul polonez după întâlnirea cu preşedinta Comisiei Europene.

    După ce partidul conservator Lege şi Justiţie a pierdut majoritatea şi puterea în urma alegerilor din octombrie anul trecut, noul executiv condus de liberalul Donald Tusk a promis că va anula măsurile fostului guvern criticate de Bruxelles pentru a obţine deblocarea fondurilor şi va restabili statul de drept. Însă preşedintele polonez Andrzej Duda, apropiat de conservatori, precum şi unii magistraţi din instituţii-cheie, inclusiv Curtea Constituţională, se împotrivesc măsurilor promise de guvernul Tusk, dispute care se înscriu în lupta politică între actuala şi fosta putere ce are ca mize principale justiţia şi presa.

    Într-o moţiune transmisă Parlamentului de la Varşovia, actualul executiv îl acuză pe fostul premier conservator Mateusz Morawiecki că ar fi comis o infracţiune prin faptul că nu a solicitat formal Comisiei Europene plata fondurilor aferente PNRR-ului, deşi acestea erau blocate de Bruxelles.

  • Acord cu privire la reforma regulilor bugetare în UE

    Presaţi de timp, negociatorii au ajuns în cele din urmă la un acord după 16 ore de discuţii. Având în vedere întârzierile procedurale, a fost absolut necesar să se finalizeze într-un fel, astfel încât textul să poată fi votat în şedinţa plenară de la Strasbourg în primăvara acestui an, înainte de pauza parlamentară ce precede alegerile europene din iunie – notează France Presse. Acordul va permite statelor membre să aplice noile reguli în acest an pentru bugetele lor pe 2025.

     

    Noile norme “vor contribui la echilibrul şi viabilitatea finanţelor publice, la reformele structurale, la promovarea investiţiilor, la creştere şi la crearea de locuri de muncă în blocul comunitar” – a explicat, pe X, preşedinţia belgiană a Consiliului Uniunii Europene.

     

    Reforma urmăreşte modernizarea Pactului de Stabilitate, creat la sfârşitul anilor 1990, ce limitează deficitul administraţiei publice pentru fiecare ţară la 3% din Produsul Intern Brut şi datoria la 60 de procente. Considerat prea constrângător, acest cadru nu a fost niciodată respectat cu adevărat şi era considerat învechit. Confirmând aceste cote emblematice, noul text face puţin mai flexibilă ajustarea solicitată ţărilor Uniunii Europene în cazul unor deficite excesive.

     

    Concret, prevede ca statele să îşi prezinte propria traiectorie de ajustare pentru a asigura sustenabilitatea datoriei, oferindu-le mai mult timp dacă realizează reforme şi investiţii. Va fi acordată importanţă evoluţiei cheltuielilor, un indicator considerat mai relevant decât deficitele, care pot fluctua în funcţie de nivelul de creştere.

     

    Ţările îndatorate din sudul Europei, precum Franţa, au insistat pe flexibilităţi suplimentare, în timp ce aşa-zisele ţări “frugale” din nordul Europei, în frunte cu Germania, au cerut mai multă rigoare.

     

    În Parlamentul European, proiectul este susţinut de progresiștii din Renew şi de o mare majoritate a grupului social-democrat. Verzii şi unii social-democraţi îl resping însă în bloc, la fel ca stânga radicală. Aceşti europarlamentari denunţă o revenire la austeritate după trei ani de suspendare a regulilor bugetare europene în faţa şocului pandemiei şi a războiului din Ucraina.

  • Comisia promovează vaccinuri esenţiale pentru prevenirea cancerului

    Comisia promovează vaccinuri esenţiale pentru prevenirea cancerului

    Uniunea Europeană doreşte ca ţările sale membre să ajungă la o vaccinare împotriva HPV de 90% pentru fete până în 2030 şi la o creştere importantă a ratelor de imunizare pentru băieţi.

    Multe state membre se află considerabil sub pragul de 50% de vaccinare anti-HPV pentru fete; datele care sunt disponibile pentru băieţi şi tinerii adulţi sunt limitate, iar cele privind rata de vaccinare împotriva hepatitei B sunt aproape inexistente, a deplâns Comisia Europeană într-un comunicat, adăugând că aceasta din urmă este de doar 1% în anumite ţări.

    Pentru a-şi atinge ratele de acoperire vaccinală, Uniunea Europeană le recomandă ţărilor membre să asigure imunizarea gratuită sau complet rambursabilă, să stabilească obiective privind vaccinarea băieţilor şi să amelioreze comunicarea şi accesul la informaţii.

    La rândul său, Bruxelles-ul va oferi sprijin statelor membre în punerea în aplicare a recomandării. În special, va pune la dispoziţia lor un model pentru campaniile de comunicare, adaptabile la nevoile şi particularitățile naționale, pentru a contribui la sensibilizarea oamenilor cu privire la importanța acestor vaccinări.

    Totodată, Comisia va ajuta la îmbunătățirea monitorizării în întreaga Uniune, în timp ce Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor va elabora un nou tablou de bord al ratelor naționale de imunizare împotriva HPV și a hepatitei B până la sfârșitul acestui an, pentru a oferi o mai bună imagine de ansamblu asupra situației.

    În paralel cu Planul European de Învingere a Cancerului, programul EU4Health continuă să ofere sprijin financiar semnificativ statelor membre în eforturile lor de stimulare a vaccinării și de combatere a cancerului. O acțiune comună va fi lansată în acest an pentru a ajuta ţările comunitare să intensifice imunizarea împotriva HPV, precum și să gestioneze bolile transmisibile, cum ar fi hepatitele și SIDA.



  • Apa potabilă va deveni mai sigură datorită noilor standarde de igienă la nivelul UE

    Apa potabilă va deveni mai sigură datorită noilor standarde de igienă la nivelul UE

    Apa potabilă curată este un drept al omului. Noile norme înalte de protecţie a sănătăţii şi a mediului pe care le propunem astăzi vor garanta că materialele şi produsele care intră în contact cu apa sunt din ce în ce mai puţin toxice. Reducerea contaminării este un element-cheie al rezilienţei apei şi al rezilienţei întregului nostru ecosistem, a declarat comisarul pentru Mediu, lituanianul Virginijus Sinkevicius.

    Noile reglementări se vor aplica materialelor şi produselor destinate utilizării în instalaţii noi pentru captarea, tratarea, stocarea sau distribuţia apei sau pentru lucrări de reparaţii, cum ar fi, de pildă, conducte de alimentare, supape, pompe, contoare de apă, accesorii şi robinete. Acest lucru va face apa mai sigură pentru băuturi şi va reduce sarcina administrativă pentru întreprinderile care produc materialele şi produsele relevante, precum şi pentru autorităţile naţionale, se precizează într- un comunicat de presă al Executivului comunitar.

    Până în prezent, armonizarea la nivelul Uniunii Europene a fost redusă, iar producătorii au fost obligaţi să solicite aprobări diferite în fiecare stat membru în care doreau să îşi vândă produsele. Noile norme vor simplifica, de asemenea, activitatea de aprobare desfăşurată anterior de fiecare autoritate naţională. Materialele şi produsele care respectă noile reglementări ale Uniunii Europene vor primi o declaraţie de conformitate şi un marcaj comunitar specifice. Prin urmare, produsul poate fi vândut în toate statele membre fără nicio restricţie legată de posibile preocupări vizând sănătatea publică sau mediul.

    În urma adoptării de către Comisie a celor trei acte delegate, Parlamentul European şi Consiliul au acum la dispoziţie două luni pentru a formula eventualele obiecţii. În caz contrar, actul delegat intră în vigoare. Se preconizează că toate cele şase acte vor fi publicate în Jurnalul Oficial după aceste două luni.


  • UE sprijină inițiativele cheie de ajutorare, redresare și pace ale COP28

    UE sprijină inițiativele cheie de ajutorare, redresare și pace ale COP28

    Prevenirea dezastrelor: o cartă privind finanțele pentru gestionarea riscurilor – este una dintre iniţiativele susţinute de comisarul european pentru Gestionarea Crizelor Janez Lenarčič la Conferinţa ONU pe teme climatice de la Dubai. Carta stabilește principii de colaborare pentru o mai bună utilizare a fondurilor menite să gestioneze riscuri și să protejeze oamenii din țările cele mai vulnerabile la dezastrele legate de climă. De asemenea, promovează și încurajează acțiunile de prevenire și finanțarea consistentă a riscului de dezastre.

    În al doilea rând, Declarația legată de climă, ajutorare, redresare și pace se concentrează pe stimularea sprijinului financiar pentru rezistența la schimbările climatice în medii instabile și afectate grav de război. În mod expres, Declarația solicită un sprijin financiar sporit pentru adaptarea și reziliența la schimbările climatice, fiind susținută în același timp de un pachet de soluții, care cuprinde angajamente individuale ale semnatarilor – a precizat comisarul Lenarčič.

    Amintim că Uniunea Europeană este un important donator umanitar și de dezvoltare la nivel mondial. În ultimii patru ani, finanțarea alocată de Uniune asistenței umanitare a crescut încontinuu: anul trecut, bugetul comunitar umanitar final s-a ridicat la peste 2,6 miliarde de euro, cu 440 de milioane mai mult decât în 2021. Iar în acest an, bugetul de ajutor al Uniunii Europene va atinge un nivel similar.

    Totodată, blocul comunitar consolidează sistemele de avertizare timpurie în zonele vulnerabile prin dezvoltarea capacităților și cooperarea pentru dezvoltare. Numai anul trecut, aproape 700 de milioane de euro au fost investiţi în această direcţie.

    De asemenea, politica europeană de cooperare pentru dezvoltare prevede o țintă de cheltuieli de 30% pentru acțiuni climatice. Şi, cu doar câteva luni în urmă, Bruxelles-ul a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri care se concentrează pe legătura dintre climă și securitate.