Radio România Internațional

Author: Horia Daraban

  • Sesiuni de informare pentru Programul Europa Creativă

    Sesiuni de informare pentru Programul Europa Creativă

    Peste 1,4 miliarde de euro – aceasta este suma rezervată Programului Europa Creativă cu o anvergură ce poate depăși frontierele spațiului comunitar. În ideea cheltuirii cu succes a fondurilor, și în România sunt organizate sesiuni de informare. Un astfel de eveniment urmează să aibă loc săptămâna viitoare

    2018, dacă e să ne raportăm la finanțările europene și la programele
    aferente, este anul în care autoritățile de management, instituțiile implicate
    direct organizează sesiuni de informare, de prezentare a oportunităilor pe care
    diferitele entități le au pentru a accesa banii europeni tocmai în ideea
    punerii în aplicare a diferitelor inițiative.


    În susținerea unui
    astfel de enunț este și ceea ce urmează să se întâmple în mai puțin de o
    săptămână la Galați. Așadar, o dată, 24 aprilie, și un interlocutor care să aducă lămuririle
    necesare: doamna Claudia Romanescu de la
    Biroul Europa Creativă România.




    La
    Galați vom organiza o sesiune de informare pentru instituțiile de cultură,
    pentru organizațiile neguvernamentale care sunt active în sectoarele creative
    și culturale, și, de asemenea, sunt binevenite întreprinderile mici și mijlocii
    și antreprenorii , în general, toți cei care au personalitate juridică și sunt
    activi în aceste sectoare. Vom vorbi despre o finanțare din cadrul Programului
    Europa Creativă, și anume, proiectele de cooperare europeană.




    Ce însemnă aceste proiecte de cooperare europeană?



    Este
    vorba despre proiecte care implică organizații din minimum trei țări, care
    realizează împreună diferite obiective calate pe niște priorități.


    Este
    vorba despre mobilitatea transnațională
    a artiștilor și a profesioniștilor din aceste sectoare; despre
    dezvoltarea publicului; mai exact, noi modalități de interacțiune cu publicul lor, dar și
    diversificarea acestui tip de public; atragerea unor noi categorii de public și
    inclusiv, implicarea activă a publicului în activitățile și în produsele
    culturale pe care le dezvoltă.


    Tot
    acest tip de proiecte urmărește consolidarea capacităților organizațiilor din sectoarele culturale și creative, dar la
    nivel european, de aceea vorbim despre proiecte în care sunt implicate
    organizații din mai multe țări, de la nivel european, dar nu numai; pentru
    că la acest program participă atât
    statele membre, dar și state din vecinătatea Uniunii Europene. Este suficient
    să consultați website-ul sau să veniți la sesiunea de informare pentru a vedea
    de unde exact trebuie să provină acești parteneri.




    Putem vorbi despre
    valoarea fondurilor puse la dispoziție?



    Europa
    Creativă este un program gestionat direct de Uniunea Europeană. Pentru perioada
    2014 – 2020 vorbim despre o alocare financiară de 1,46 de miliarde de euro care
    merg către subprogramul Cultura    , către
    subprogramul Media , dar și către o componentă transectorială, unde se
    finanțează proiecte de cooperare în materie de politici, dar, deopotrivă,
    există și un mecanism de garantare a
    creditelor bancare.








  • Fonduri europene pentru IMM-urile din nord-estul României

    Fonduri europene pentru IMM-urile din nord-estul României

    Un rol important în dezvoltarea economică a regiunilor
    este acordat, în spațiul comunitar, întreprinderilor mici și mijlocii. De aceea
    justificate sunt și liniile de finanțare deschise prin programele
    regionale. Spre exemplu, pentru cele
    șase județe din nord estul României, Bacău Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și
    Vaslui, de actualitate este deschiderea unui apel de proiecte care are legătură
    cu investitiile pentru IMM-uri în ideea implementării unui rezultat al cercetării – inovării în
    parteneriat cu o infrastructură de profil.


    Câteva repere în sensul celor precizate vin de la Piatra
    Neamț – domana Gabriela Macoveiu, director de comunicare în cadrul Agenției
    pentru Dezvoltare regională Nord Est.


    Așadar, finanțare la nivel de IMM legată și de ceea ce
    înseamnă inovarea, cercetarea.


    Este vorba despre o
    finanțare al cărei obiectiv este să contribuie, prin investițiile și serviciile
    sprijinite, la modernizarea tehnologică
    a întreprinderilor. Vorbim despre societăți comerciale care sunt
    localizate fie în mediul urban fie în mediul rural; care au activitate de
    producție sau servicii și mai puțin de 250 de angajați; care au activitate de
    cel puțin un an și profit în exploatare înregistrat în anul 2017. Practic, societatea comercială trebuie să-și
    dorească să aplice o inovație de produs, de proces sau organizațională, cu
    sprijinul unui centru de transfer sau centru de informare tehnologică
    acreditat.     Aș vrea să dau un
    exemplu. Dacă societatea comercială dorește să achiziționeze o tehnologie în
    vederea obținerii de noi produse sau
    pentru a-și îmbunătăți semnificativ produsele pe care le are acum în paletar,
    toate aceste sunt operațiuni eligibile prin acest program de finanțare.



    Ne puteți spune despre ce sume vorbim?



    Vorbim de sume
    între 25 de mii și maximum 200 de mii de euro pentru fiecare proiect, acordate
    în regim de ajutor de stat de tip de minimis. Contribuția programului la
    valoare investiției este de maximum 90%.


    Apelul este deschis?



    Este deschis până
    în 25 iunie 2018, ora 10.00. Proiectele se depun online, apelul este
    competitiv, iar din cele 9,65 de
    milioane de euro, ne așteptăm să finanțăm circa 50 de proiecte.


  • Finanţare europeană pentru reabilitarea unui spital din Iaşi

    Finanţare europeană pentru reabilitarea unui spital din Iaşi

    Nu puține sunt știrile, informațiile care vorbesc despre spitalele din
    România ce necesită investiții pentru a putea fi oferite pacienților servicii
    medicale de calitate. Dincolo de pregătirea medicilor, este vorba despre
    modernizarea clădirilor, desșre dotarea cu aparatură specifică, iar acestea își
    pot găsi răspuns prin accesarea fondurilor europene. Administrațiile publice
    locale au posibilitatea să folosească milioane de euro pentru a înnoi
    instituțiile medicale, iar un astfel de reper este din regiunea nord est, de la
    Iași, mai exact.



    Merită a fi adăugat în introducere și faptul că, în cele ce urmează,
    facem referire la cea mai mare unitate medicală din zona Moldovei, destinată
    tratării copiilor. Așadar, informații de la domana Eliza Chirica, purtător de
    cuvânt în cadrul Consiliului Județan Iași, date despre un contract semnat
    recent: Este vorba despre proiectul care
    vizează reabilitarea și modernizarea Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii
    Sfânta Maria. Este un proiect depus prin Programul Operațional Regional, a
    cărui valoare este de 27 de milioane de euro. Contribuția Consiliului Județean
    este în acest caz de aproximativ 4 milioane de euro. Trebuie să ținem cont de
    faptul că Spitalul Sfânta Maria este singura unitate medicală multidisciplinară
    care asigură servicii unice pentru segmentul de vârstă 0 – 18 ani în întreaga
    Moldovă.


    Aproape 5 ani pentru implementarea acestui proiect. De ce atât de mult?


    Deoarece clădirea va fi refăcută
    în totalitate. Se vor realiza lucrări de izolare termică a fațadei, de
    înlocuire a tâmplăriei, izolarea termică a planșeului. Va fi instalat un sistem
    de panouri solare, ca o formă alternativă de producere a agentului termic
    necesar obținerii apei calde de consum. Vor fi înlocuite lifturile, deci
    reparații capitale din toate punctele de vedere.


    Pe lângă acest proiect, spuneam în introducere, putem face vorbire și
    despre extinderea facilităților.


    Tot în ceea ce privește Spitalul
    Sfânta Maria, Consiliul Județean Iași mai are în vedere două proiecte. Se
    intenționează extinderea și dotarea Unității de Urgențe; valoarea proiectului
    este de 1,5 milioane de euro. Acest
    proiect va fi depus tot pe Programul Operațional Regional și, totodată, pe un
    program transfrontalier, Consiliul Județan va dota cu aparatură
    performantă Secția de Cardiologie din
    cadrul Spitalui Clinic de Urgență Sfânta Maria.


  • La Iaşi a fost lansat proiectul “Nord Est Start Up – program de antreprenoriat”

    La Iaşi a fost lansat proiectul “Nord Est Start Up – program de antreprenoriat”

    Fondul Social
    European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 este una dintre
    sursele de finanțare a proiectelor, diferitelor inițiative. Dacă unele programe
    cu bani europeni sunt pentru a oferi oportunități de dezvoltare a
    infrastructurii, în cazul de față este vorba de un palier la fel de important,
    cel al dezvoltării spiritului antreprenorial. Câteva informații sunt oferite de
    domnul Dan Ganciu, manager al proiectului cu titulatura – Nord Est Start Up -
    program de antreprenoriat, inițiativă ce a fost lansată în această săptămână.



    Anvergură
    regională care să acopere mai multe județe, dacă e să vorbim despre acest
    proiect?



    Toate județele din
    regiunea de Nord Est.


    Care sunt țintele, ce vă propuneți prin această
    inițiativă?



    Ne-am propus formarea
    a minimum 300 de viitori antreprenori, de persoane care în momentul de față au
    statutul de șomer, de persoană inactivă sau persoană angajată care
    intenționează să dezvolte o afacere; să-i pregătim în tematica antreprenorială
    și, în etapa a doua, să finanțăm 37 de planuri de afaceri dintre cele minimum
    300 care vor fi realizate de către participanții la cursuri.


    Finanțarea este de 8,8 milioane de lei.


    Acesta este bugetul
    total al proiectului. Din acest buget, pentru finanțările acordate viitorilor antreprenori
    vorbim despre 5 milioane de lei, de o
    finanțare punctuală de 144 de mii de lei pentru fiecare dintre cei 37 de
    viitori antreprenori care vor să deschidă o afacere în regiunea de Nord Est.


    Cu siguranță, vor fi niște cursuri de pregătire.


    Categoric, vor fi
    cursuri de formare – inițiere în atreprenoriat, cursuri care sunt recunoscute
    de Autoritatea Națională de Calificări. Vom avea câte o sesiune de cursuri în
    județele Suceava, Botoșani, Neamț, Bacău și Vaslui și șapte sesiuni de cursuri
    în Iași. Accentul cade pe Iași pentru că, din cei 300 de viitori antreprenori
    pe care ni i-am propus ca țintă, 175 vor fi din Iași și 125 din celelalte
    județe menționate.


  • Fonduri europene pentru proiecte transfrontaliere

    Fonduri europene pentru proiecte transfrontaliere

    Fonduri europene pentru proiecte transfrontaliere.
    Granița de est a Uniunii oferă premisele colaborărilor între administrații
    publice locale din state diferite. Este și cazul României și Ucrainei. Așadar,
    un Program Operațional Comun rezervat perioadei
    2014 – 2020. Noutăți legate de acest program vin de la Suceava unde
    ființează Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră.





    Doamna Adriana Nicula de la
    Secretariatul Tehnic Comun al
    Biroului face câteva precizări legate de fondurile puse la dispoziție și de
    apelurile de proiecte deschise.


    Reporter: Ce fonduri are Programul Comun România -
    Ucraina?




    Avem pe programul 2014 – 2020 60 de milioane
    de euro din partea Uniunii Europene pentru a ridica nivelul de trai, dar și
    siguranța la granițele Uniunii Europene cu țările din Europa.




    Reporter: Două
    apeluri de proiecte lansate în luna decembrie 2017 și prin care sunt invitate
    entități, administrații publice locale și nu numai să scrie proiecte.

    Într-adevăr, așa este. Au fost lansate două
    apeluri de proiecte. Primul se adresează proiectelor hard și alocarea
    financiară pentru acesta este de 19,1 milioane de euro. Al doilea apel se
    adresează proiectelor soft cu alocare
    financiară disponibilă de 17 milioane de euro. Proiectele hard trebuie să
    aibă o componentă de infrastructură cu o valoare mai mare de un milion de euro. Cele soft sau nu
    includ o componentă de infrastructură sau valoarea componentei de
    infrastructură la nivel de proiect este mai mică de un milion de euro.




    Reporter: Aceste
    apeluri de proiecte sunt însoțite de sesiuni de informare. Acestea au început.

    Sigur că da! Noi am început de pe date de 15
    ianuarie când am fost la Suceava, la prima sesiune de informare. Apoi, pe 16,
    am fost la Cernăuți, pe 18, la Botoșani, iar întreaga săptămână este dedicată
    acestor sesiuni de informare , atât în România, în Baia Mare și Satu Mare, cât
    și în Ujgorod și Ivano Frankivsk, Ucraina. După care, vom pleca spre sudul
    țării pentru că aria noastră eligibilă este foarte generoasă.





    Reporter: Deci,
    județe din România și regiuni din
    Ucraina.




    Avem în România județele Satu Mare, Maramureș,
    Suceava, Botoșani și Tulcea, iar în
    Ucraina, avem regiunile Odesa, Cernăuți, Ivano – Frankivsk și Transcarpatia.


  • Proiecte de restaurare muzeală prin Programul Operaţional Regional

    Proiecte de restaurare muzeală prin Programul Operaţional Regional

    Este
    suficient de spus că Iaşul este considerat capitală culturală a României,
    formularea cuprinzând trimiteri către suma de evenimente organizate an de an.
    Dincolo de aceste manifestări, Iaşul cultural înseamnă edificii extraordinar de
    importante. Ei bine, pentru două dintre acestea, recent, au fost semnate
    proiecte cu finanţare europeană,
    reabilitări şi nu numai, cu fonduri comunitare. Câteva informaţii sunt oferite
    de doamna Eliza Chirica, purtător de cuvânt în cadrul Consiliului Judeţean Iaşi.


    Aşadar,
    despre ce este vorba?




    Este
    vorba despre refacerea şi restaurarea Muzeelor Vasile Pogor şi Sfântul
    Ierarh Dosoftei, cunoscută ca şi Casa
    Dosoftei. Valorile celor două contracte, în cazul Casei Vasile Pogor este vorba
    despre 6,5 milioane de lei, asistenţă financiară nerambursabilă, iar în ceea ce
    priveşte Casa Dosoftei, este vorba despre o valoare de 3,67 milioane de lei.
    Casa Dosoftei, de-a lungul anilor, s-a confruntat cu mai multe probleme. Acum,
    necesită intervenţii la pereţi, atât la interior, cât şi la exterior, deoarece
    piatra aflată în structura acestor pereţi a început să se macine, se
    deteriorează şi rezultă un praf care se depune pe exponate care sunt de o inestimabilă valoare.




    În
    ceea ce priveşte Casa Pogor, locul unde se întâlneau junimiştii?




    Clădirea Vasile Pogor prezintă zone afectate de
    infiltraţiile de apă, atât din subsol cât şi din tavan. Sunt necesare
    intervenţii la fundaţia clădirii, la pereţi, la acoperiş, la jgheaburile de
    scurgere a apei. Trebuie refăcute complet, ca şi la Casa Dosoftei, instalaţiile
    electrice şi termice. Clădirea a fost construită în anul 1850 şi nu a suferit
    intervenţii majore până acum.




    Privind
    spre viitor, care sunt următorii paşi?




    Următorii
    paşi sunt scoaterea la licitaţie a lucrărilor şi trebuie să ne apucăm de treabă
    cât mai repede deoarece contractele prevăd ca, în cazul Casei Dosoftei să fie terminată în cel mult
    doi ani, iar durata estimată pentru
    implementarea proiectului de la Casa Pogor este de 44 de luni.


  • Finanţare europeană pentru Axa rutieră strategică 2 din Botoşani

    Finanţare europeană pentru Axa rutieră strategică 2 din Botoşani

    Importanța existenței unor drumuri dar și a
    calității lor se regăsește în dezvoltarea unei zone fie dacă vorbim despre o
    singură localitate sau despre o regiune întregă. De multe ori administrațiile
    publice care au în grijă arterele rutiere în cauză se confruntă cu lipsa sau
    insufieicnța banilor pentru a dezvolta, pentru a duce la sfârșit proiecte ce
    vizează modernizarea infrastructurii.


    Interesul primăriilor, consiliilor județene
    este să găsească resurse financiare care să rezolve astfel de provocări dar car
    să nu afecteze bugetele instituțiilor.
    Un răspuns poate fi găsit în accesarea fondurilor europene.


    Un exemplu se găsește în județul Botoșani, a
    cărui administrație a pus la punct un proiect
    extrem de important. Câteva informații ne oferă domnul Costică Macaleți,
    președintele Consiliul Județean Botoșani: Noi avem un proiect
    european legat de drumurile județene în colaborare cu județul Iași – comuna
    Șipote. Lideri de proiect suntem noi. E vorba de un proiect de aproximativ 74
    de milioane de euro. Distanța pe care o punem în discuție este de 106
    kilometri, 6 kilometri sunt în județul Iași, restul în județul Botoșani.
    Ajungem până la Hănești, până la Blândești și Sulița și câteva bretele, stânga
    – dreapta, la acest drum județean. Mare
    parte din acest drum va fi cu covor asfaltic, iar pe câțiva kilometri vom turna
    asfalt pentru prima dată, oferind locuitorilor din zonă, aproximativ 15 – 16
    comune, drumuri sigure și cu parcurgerea lor într-un timp mai scurt.


    Vorbim despre o arteră rutieră care străbate, într-un
    fel, județul Botoșani de la nord la sud.


    Costică Macaleți, preșdintele Consiliul Județean Botoșani: Aproximativ până la
    nord, până în zona Săveniului. Cu ceva ani în urmă, s-a turnat de la Vama
    Rădăuți Prut până în zona Săveniului, tot drum județean și, într-adevăr, făcând
    această legătură vom uni sudul județului , de la Rediu, graniță cu județul Iași
    și până la Rădăuți Prut, frontiera cu Republica Moldova.


    La sfârșitul lunii noiembrie a fost semnat contractul, există un termen de
    finalizare a lucrărilor?

    Costică Macaleți, preșdintele Consiliul Județean Botoșani: Termen pentru proiectare avem două luni, pentru că așa
    este prins în proiect, iar pentru execuția efectivă a lucrărilor, 33 de luni. Sperăm să ne
    încadrăm. Noi am împărțit această distanță pe cinci tronsoane. Sperăm să se
    prezinte suficienți constructori ca să realizăm această lucrare.


  • Fonduri europene pentru Muzeul ”Arta Lemnului”, din Câmpulung Moldovenesc

    Fonduri europene pentru Muzeul ”Arta Lemnului”, din Câmpulung Moldovenesc

    Unul dintre edificiile importante ale municipiului Câmpulung Moldovenesc este în atenția noastră întrucât urmează să fie suspus reabilitării, modernizării și nu oricum, ci cu fonduri europene. La telefon, domnul Mihăiță Negură, edilul urbei.



    – “Domnule primar, despre ce clădire este vorba?”



    – “Unul dintre cele mai importante obiective, obiectiv turistic, din municipiul Câmpulung Molodvenesc, este Muzeul ”Arta Lemnului”. Este unic în România prin patrimoniul foarte bogat cu 15 mii de piese din lemn. Muzeul a fost introdus spre finanțare, pe fonduri europene, un proiect în valoare de 2,7 milioane de euro prin care vor fi amenajate spațiile interioare cu tot ce înseamnă sistem control al umidității și al căldurii, tot ceea ce înseamnă sistem de încălzire, reabilitare exterioară – acoperișuri, curți interioare, astfel încât acest muzeu care merita să fie reabilitat să fie la cel mai înalt nivel în ceea ce privește dotarea unui muzeu de o asemenea importanță”.



    – “2,7 milioane de euro ați spus dumnevoastră, ce parte bani europeni, ce bani de la bugetul local?”



    – “2% din cofinanțare este din bugetul local, un procent foarte mic și diferența este prin fonduri europene.”



    – “S-ar fi reușit o astfel de investiție doar cu fonduri de la bugetul local?”



    – “2,7 milioane de euro este o sumă foarte mare, dar în același timp și lucrările de reabilitare, dotare sunt pe măsura unui muzeu național și chiar internațional. Din bugetul local nu aș fi avut puterea financiară pentru a fi reabilitat așa cum trebuie și cum merită un asemenea muzeu”.



    – “Când se preconizează terminarea lucrărilor?”



    – “Sunt procedurile pe care le știm cu toții la proiecte pe fonduri europene. Dacă licitația va fi în ianuarie, februarie 2018, în maximum trei ani trebuie să fie reabilitat pentru că sunt lucrări foarte importante, inclusiv tot ceea ce însemană instalație electrică care este din anii 1945 – 1946.”



    – “Mai aveți șiu alte proiect care ar urma să fie semnate?”



    – “Am depus la Agenția pentru Dezvolare Regională Nord-Est proiect privind reabilitarea Spitalului Municipal care este un obiectiv foarte important, atât pentru comunitate, dar și pentru toată zona orașului Câmpulung Moldovenesc. Discutăm despre un număr de peste 50 de mii de persoane care pot accesa sau pot beneficia de serviciile Spitalului Municipal din Câmpulung Moldovenesc.”