Radio România Internațional

Author: Horia Daraban

  • Proiecte pentru municipiul Iaşi

    Proiecte pentru municipiul Iaşi

    Iași, cartierul Dacia, copii.
    Plecând de la aceste repere, se pot oferi câteva informații legate de
    cheltuirea fondurilor europene și de menirea acestor fonduri în dezvoltarea
    diferitelor tipuri de infrastructură locală
    sau regională. De această dată, este vorba despre spații pentru preșcolari.
    Referiri pot fi făcute la semnarea contractului de finanțare cu bani
    europeni ce vizează un proiect de construire și echipare a unei grădinițe în
    cartierul ieșean amintit.





    Ca date relevante, demersul de la
    Iași înseamnă construirea unei clădiri,
    imobil care va avea o suprafață desfăşurată de aproape 2400 de metri pătraţi pentru 14 săli de
    grupă. Proiectul mai cuprinde echiparea
    funcţionalului şcolar şi amenajarea unui spaţiu de joacă pentru copii. Valoarea
    totală a proiectului este de 7,95 de milioane de lei.




    Semnarea contractului de
    finanțare europeană a avut loc la sediul Primăriei municipiului Iași în
    prezența edilului Mihai Chirica și a directorului Agenției pentru Dezvoltare
    Regională Nord Est cu sediul la Piatra
    Neamț, Vasile Asandei.




    Acesta din urmă a vorbit despre
    principalii beneficiari, dar și despre efectele pozitive asupra urbei pe care
    le-a adus implementarea proiectelor cu finanțare europeană:




    Sunt 280 de beneficiari, copii preşcolari, prin urmare
    investim în viitor. Deci investim în viitor și e important să o facem cu
    răspundere. Într-adevăr, de câte ori vine vorba despre ce am făcut noi cu bani
    europeni, prin Programul Operațional Regional, deseori dau exemplu că Iașul s-a schimbat cu adevărat la faţă în
    acești ani. Schimbarea este foarte mare și se datorează efortului comun făcut
    în toți acești ani și tuturor acestor proiecte pe care tot le-am semnat și
    implementat.




    Primarul Iașului, Mihai Chirica,
    a oferit, în prezentarea sa, cifre, date referitoare la banii europeni și
    importanța lor în bugetului local:




    Iaşul n-ar fi fost așa cum arată
    astăzi fără fonduri europene. Trebuie să avem în vedere că fiecare ban european
    înseamnă economie la buget și este o măsură absolut necesară pentru a putea să
    ne dezvoltăm. Pentru fiecare leu pe care un ieşean l-a plătit pentru bugetul
    municipiului Iaşi, din fonduri europene am adus 4 lei. Asta înseamnă că putem
    să decomprimăm presiunea financiară pe
    buzunarul ieşeanului. Asta ne-a dat şi posibilitatea să nu creștem taxele și
    impozitele decât în măsura obligatorie prevăzută de lege, respectiv cu indicele
    de inflaţie. Trecând în revistă, 159,45 de milioane de euro, în momentul de
    față, în atenția noastră, din sursă europeană.




    De adăugat că, pe lângă grădinița
    din cartierul ieșean Dacia, o alta, prin fonduri ale aceluiași Program
    Operațional Regional, va fi construită în cartierul Bucium.


  • Două proiecte de anvergură națională, cu implementări și în județul Botoșani

    Două proiecte de anvergură națională, cu implementări și în județul Botoșani

    Fondurile sunt
    asigurate, în mare parte, prin Programului Operațional Capital Uman aferent
    perioadei 2014-2020. În primul caz e vorba de finanțare peste 560 de milioane
    de euro, iar cel de al doilea demers necesită pentru implementare 11 milioane
    de euro.


    Implicate în aceste proiecte sunt
    direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului. Este și cazul
    județului Bootșani. Despre ce înseamnă
    aceste proiecte în nord estul țării, precizări din partea doamnei Doina Nacu
    Manole, director executiv adjunct în cadrul instituției botoșănene.




    Așadar, asistenți maternali plătiți, pregătiți pentru copii și locuință
    socială pentru protejarea victimelor violenței domestice. Mai exact?




    Mai exact, este vorba de
    TEAM-UP: Progres în calitatea îngrijirii alternative a copiilor care are
    drept scop reducerea numărului de copii
    și tineri plasați în instituții, prin consolidarea rețelei de asistenți
    maternali. Obiectivul este creșterea calității sistemului de asistență socială
    și a numărului de asistenți maternali
    profesioniști la nivelul comunității. Valoarea totală a cheltuielilor
    eligibile, conform controcatului de
    finanțare, pentru DGASPC Botoșani (Direcția Generală de Asistență Socială și
    Protecția Copilului Botoșani), este de 65 de milioane de lei, din care 84% este
    finanțare din Fondul Social European.




    Banii, destinați?




    Banii, destinați plății
    salariilor asistenților maternali care au fost până acum angajați și urmează a
    fi angajați până în anul 2023. În cadrul proiectului ne-am angajat să recrutăm
    155 de asistenți maternali.




    În cazul proiectului VENUS -
    Împreună pentru o viață în siguranță!, ce se întâmplă la Botoșani?




    La Botoșani, se va înființa o
    locuință protejată pentru victimele violenței domestice. Valoarea cheltuielilor eligibile pentru noi este de 1,13 milioane de lei, 84% din Fondul
    Social European.




    Când va fi dată în folosință
    această locuință socială?




    Locuința protejată, noi sperăm să
    o finalizăm, în sensul și dotării, am renovat clădirea, urmând ca, în săptămâna
    9 – 13 martie, locuința să fie funcțională.


  • Oaza de verdeaţă din cartierul nostru, proiect de mediu la Iaşi

    Oaza de verdeaţă din cartierul nostru, proiect de mediu la Iaşi

    La începutul
    acestei luni, la Iași, a fost semnat un nou contract de finanțare cu fonduri
    europene. Este vorba de un proiect cu numele
    Oaza de verdeaţă din cartierul nostru. Potrivit municipalității,
    inițiativa este legată de calitatea mediului și are ca scop creşterea
    suprafeţei de spaţii verzi pentru reducerea poluării, recuperarea unor spaţii
    degradate şi îmbunătăţirea aspectului oraşului. În cadrul evenimentului
    prilejuit de semnarea documentelor, primarul Iașului, Mihai Chirica, a oferit
    câteva informații legate de finanțarea proiectului în cauză dar și cu privire
    la fondurile europene atrase de municipalitate în exercițiul financiar actual:




    Suprafața totală
    ceva fi reabilitată este de 12741 de metri pătrați, situată în cartierul Dacia,
    cartierul Nicolina 1, în cartierul Cantemir. Proiectul se realizează pe
    Programul Operațional regional, Axa 4.2. Valoarea proiectului este de
    aproximativ 1,69 de milioane de euro. De
    ce ne-am dus în zonele de cartier? Pentru a putea să ne transformăm zona din
    jurul locului în care stăm, locuim, într-un loc care să ne facă plăcere.
    Lucrurile atractive trebuie să fie construite acolo unde ne petrecem cea mai
    mare parte a vieții noastre de zi cu zi. Până în momentul de față, împreună cu ADR Nord est, s-au semnat proiecte
    de 157,8 milioane de euro, din care 67,6
    milioane de euro sunt proiecte pe care
    le facem în parteneriat cu Ministerul
    Dezvoltării pentru tramvaie și autobuze electrice și diferența de 90,2 milioane
    de euro reprezintă proiecte pe care le facem noi.




    În cadrul aceluiași
    eveniment, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regionala Nord Est, Vasile
    Asandei, a vorbit și despre ce se dorește și care sunt așteptările pentru
    următorul exercițiu financiar 2021 -2027:




    Aceste proiecte
    trebuie să aibă impact, mai ales în viitor. Există o mare deschidere a Comisiei
    Europene față de autoritățile locale. Trebuie să dezvoltăm un parteneriat bazat
    pe încredere și sprijin reciproc pentru a avea un portofoliu de proiecte
    de cea mai bună calitate, care vor putea
    fi finanțate în exercițiul următor. Am început deja să avem întâlniri cu
    partenerii regionali pentru a prezenta, pe de o parte, care sunt liniile
    prioritare la investiții în exercițiul următor
    și, pe de altă parte, să adresăm rugămintea să gândiți proiecte cel puțin
    la nivelul celor de acum.




    De adăugat
    referitor la proiectul de la Iași Oaza de verdeaţă din cartierul nostru că
    durata de realizare a acestuia este de 28 de luni.


  • Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată

    Dezvoltarea infrastructurii de apă şi apă uzată

    Un trai decent, fie
    că vorbim de mediul urban, fie că vorbim de cel de la sate, este legat de accesul la servicii, bunuri,
    infrastructură de diferite tipuri. În acest sens, prezența sau absența acestora
    dă notă asupra calității vieții. Uniunea Europeană, prin finanțări, susține
    demersurile administrațiilor publice locale și județene pentru a înlătura
    anumite decalaje. Este și cazul a ceea ce urmează să se întâmple în județul
    Suceava. Să adăugăm că, recent, a fost semnat contractul de finanțare; sume
    importante care se vor regăsi ca lucrări, investiții în întregul județ.
    Informații pe acest subiect sunt oferite de domnul Viorel Seredenciuc,
    vicepreședinte al Consiliului Județean Suceava.




    Una dintre cele mai
    importante investiții, dacă nu cea mai importantă a județului cu fonduri
    europene.






    Așa este, cea mai mare investiție pe fonduri europene
    din județul Suceava. Contractul a fost semnat în luna decembrie. Proiectul este
    în valoare de 234 de milioane de euro, bani care vin în mare majoritate de la
    Uniunea Europeană. Vorbim de paisprezece localități unde se va completa
    necesarul de conducte de apă și de
    canalizare și stații de epurare, în unele din ele, iar în alte localități,
    localități mari, se va lua de la zero
    introducerea de apă și de canalizare.

    Vorbim de nouă orașe și municipii și
    cinci comune. Numărul de beneficiari ai acestui proiect este mare, aproximativ
    226 de mii de locuitori ai județului, astfel încât, pe aria de acoperire a proiectului, va crește gradul de conectare,
    pentru apă, cu 17%, ajungând la 82%, iar pentru canalizare va crește cu peste
    20%, ajungând până la 91%. Astfel, vom încerca să ne conformăm directivelor
    Uniuni Europene, în primul rând, pentru canalizare, pentru localitățile cu mai
    mult de 2000 de locuitori, echivalent.





    La sfârșitul anului
    2019, a fost semnat contractul de finanțare, care este termenul de realizare a
    tuturor acestor lucrări?




    Sunt câțiva pași
    care trebuie urmați, pași obligatorii. Sperăm ca în acest an să avem
    consultantul, iar, probabil, spre sfârșitul anului sau, cel târziu, la
    începutul anului viitor, vom trece la atribuirea contractelor de lucrări; iar
    termenul de realizare va fi, probabil, de circa doi ani de zile.


  • Proiect transfrontalier România – Ucraina pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale

    Proiect transfrontalier România – Ucraina pentru copii cu cerinţe educaţionale speciale

    Programul Operaţional Comun România – Ucraina 2014 -
    2020, cu alocare totală de 60 de milioane de euro, susține promovarea
    dezvoltării economice și sociale prin abordarea provocărilor comune în mediu,
    sănătate publică, siguranță și securitate.




    Astfel sunt formulate dezideratele ce se doresc a fi
    atinse prin proiectele susținute financiar de Uniunea Europeană, inițiative
    care au componente de desfășurare în ambele țări. Pentru rubrica Euranet de
    astăzi, este edificator exemplul de la Botoșani – un proiect susținut de
    Consiliul Județean și de Consiliul Raional Hliboca din Ucraina.




    Informații sunt oferite de doamna Otilia Moruz, director
    al Direcției de Dezvoltare și promovare a Consiliului Județean Botoșani. Așadar,
    un proiect care are desfășurări în România și Ucraina și care vizează, inclusiv
    modernizări de școli. Mai exact?




    Mai exact, este
    vorba de un proiect care vizează creșterea calității serviciilor educaționale
    oferite copiilor cu cerințe educaționale speciale. Proiectul nostru are o valoare
    totală de , aproximativ, 255 de mii de
    euro și își propune două componente mari: o componentă de dotare a două licee
    pentru copiii cu cerințe educaționale speciale din județul Botoșani și
    înființarea unui centru de incluziune și dotarea acestuia din raionul Hliboca;
    cealaltă componentă a proiectului vizează perfecționarea și schimbul de
    experiență între cadre didactice și nedidactice care oferă servicii
    educaționale acestor copii.




    Vorbim de dotarea
    bazei materiale din cadrul Liceului
    Sfântul Stelian Botoșani, Liceului Ion Pillat din Dorohoi și a
    Centrului de Incluziune pentru Copiii cu C.E.S. (cerințe educaționale speciale)
    din Hliboca. Se vor face dotări la laboratoarele specifice de tipul kinetoterapie, logopedie,
    terenurilor de sport, atelierelor de lucru în care acești copii își desfășoară
    activitatea.




    Care este stadiul implementării? Știu că recent au fost
    semnate contractele.




    Practic, contractul
    a fost semnat în ultima zi a anului
    2019. Suntem în faza de implementare, începând cu 6 ianuarie și sper ca, după
    18 luni de implementare, să putem să atingem toți indicatorii și toate
    obiectivele care au fost propuse pentru cei 783 de copii care constituie grupul
    țintă al acestui proiect.


  • Proiecte pentru modernizarea şi reabilitarea unor instituţii de învăţământ din Galaţi

    Proiecte pentru modernizarea şi reabilitarea unor instituţii de învăţământ din Galaţi

    Recent, la Galați, au fost semnate contracte
    ce vizează finanțarea europeană a două proiecte de investiții pentru
    modernizarea şi reabilitarea unor unităţi de învăţământ din municipiu. Valoarea totală este de aproximativ patru
    milioane de euro, iar banii sunt alocați
    prin Programul Operațional Regional 2014 -2020. La rubrica Euranet, informații
    se regăsesc în precizările făcute de purtătorul de cuvânt în cadrul Primăriei
    Galați, Ovidiu Matache:







    La Școala Gimnazială Ștefan cel Mare este
    vorba despre un proiect de peste 2 milioane de euro, care vizează reabilitarea,
    modernizarea și mansardarea clădirii unității de învățământ. Astfel, noul etaj
    va avea o suprafață construită de peste 700 m² și va include diferite spații
    necesare elevilor și profesorilor de acolo. Vorbim de șapte săli de clasă, de
    un laborator, de un cabinet și de două grupuri sanitare. În plus, se vor
    reabilita terenurile de sport, precum și gardul școlii. De asemenea, se vor
    achiziționa obiecte de mobilier școlar și echipamente IT pentru cinci săi de
    clasă, un cabinet medical, un cabinet psihologic, o sală multimedia și pentru
    laboratorul de informatică.




    La Colegiul Tehnic Traian Vuia, este un
    proiect de aproximativ 1,7 milioane de
    euro ce presupune lucrări de reabilitare și de consolidare, de reabilitare
    termică, de reabilitare a instalațiilor sanitare și electrice, de înlocuire a
    tâmplăriei interioare, tot ceea ce ține de lucrări de finisaj, inclusiv
    achiziționare de mobilier școlar, bănci, scaune catedre și calculatoare pentru
    elevi.




    Ce ne puteți spune despre numărul
    beneficiarilor? Elevi și profesori.




    În cazul Școlii GimnazialeȘtefan cel Mare,
    vorbim de peste 900 de persoane, elevi și personalul școlii, iar în cazul
    Colegiului Tehnic Traian Vuia, vorbim despre 598 de elevi care sunt înscriși,
    în acest moment, în unitatea de învățământ și preconizăm că, în continuare, va
    fi același număr.






    Când preconizați că vor fi finalizate toate
    aceste lucrări?




    În cazul Școlii GimnazialeȘtefan cel Mare vă
    pot spune că perioade de implementare a
    proiectului este de 28 de luni de la semnarea contractului de finanțare, iar durata estimată pentru
    execuția lucrărilor este de 24 de luni; pentru Colegiul Tehnic Traian Vuia,
    perioada de implementare este de 16 luni
    de la semnare, durata estimată pentru execuția lucrărilor fiind de 12 luni.


  • Reabilitarea Muzeului de Artă din Siret

    Reabilitarea Muzeului de Artă din Siret

    Din nordul țării, din orașul Siret, județul Suceava, mai
    exact, aducem vestea unor investiții
    consistente, având ca sursă principală Programul Operațional Regional afaerent
    perioadei 2014 -2020. Fonduri europene pentru reabilitarea și modernizarea
    Muzeului de Istorie și asta, nu oricum, ci având ca scop, inclusiv, deschdierea
    filei trecutului urbei care poartă amprenta conviețuirii etnice și religioase.



    Detaliile, reperele le găsim în cele pricizate de primarul
    orașului Siret, domul Adrian Popoiu:




    Proiectul pe care l-ați menționat face parte din dintr-un contract de finanțare care a fost
    semnat pe data de 11 noiembrie la
    Agenția pentru Dezvoltare Regională de la Piatra Neamț. Acest proiect
    integrat înglobează mai multe obiective de investiții. Primul este cosntruirea
    unui centru de învățare permanentă. Acest obiectiv se va cosntrui în zona
    Parcului Industrial Siret. Un al doilea obiectiv este realizarea și
    modernizarea de spații publice urbane. Vor fi modernizate cinci parcuri din
    centrul orașului Siret; iar al treilea obiectiv este reabilitarea și
    modernizarea Muzeului de Istorie din Siret; acest obiectiv va fi implementat de
    către județul Suceava, partener în cadrul acestui proiect. Va fi modernizată și
    reabilitată clădirea muzeului, vor fi achiziționatr dotări, astfel încât acest
    muzeu să redevină, după foarte mult timp, unul funcțional.




    Acest muzeu are trei
    componente: prima prezintă istoria orașului Siret, să nu uităm că orașul Siret
    a fost prima capitală a Moldovei, în secolul al XIV-lea. De asemenea, se va
    organiza o expoziție permanentă, iar un obiectiv foarte imporant este
    realizarea unui memorial al Holocaustului din Bucovina. Pe un perete al unei
    construcții vor fi montate plăcuțe unde vor fi inscripționate numele evreilor
    bucovineni care și-au pierdut viața în lagăre.








    Așadar, o sumă consistentă, 5 milioane de euro, pentru cele
    trei componente ale proiectului.




    3,5 milioane sunt aferente celor două obiective care sunt
    ale orașului Siret, iar 1,5 milioane de euro, pentru Muzeu, obiectiv
    implementat împreună cu Consiliul Județean Suceava. În total, orașul Siret,
    prin Programul Operațional Regional, suntem, la momentul de față, la suma de 22
    de milioane de euro și suntem, probabil,
    pe un loc fruntaș în România în ceea ce privește absorbția fondurilor europene.

  • Piste pentru biciclete şi îmbunătăţirea infrastructurii la Bacău

    Piste pentru biciclete şi îmbunătăţirea infrastructurii la Bacău

    Localitățile urbane
    ale României și infrastructura rutieră a acestora, sub presiunea traficului tot
    mai dens generat de numărul mare de mașini și de străzile indacvate ca
    dimesiuni la realitățile zilei. De la această premisă, la care se adaugă
    poluarea mediului, se pleacă în inițierea unor proiecte care să încurajeze, să
    ofere posibilitatea folosirii unor mijloace de deplasare cum ar fi bicicletele.


    Reperul rubricii de
    astăzi vine de la Bacău, unde două demersuri ale administrației publice locale
    au primit finanțare europeană. Sunt fonduri consistente care vor fi cheltuite
    pe dezvoltarea unor elemente de infrastructură.


    Mai multe
    informații pe acest subiect sunt oferite de Sonia Pavelescu, purtător de cuvânt
    în cadrul primăriei. Piste pentru bicicliști, dar mai mult decât atât:




    Da, avem două
    proiecte semnate la sfârșitul lunii octombrie. Este vorba despre un proiect mai
    amplu, Coridor pentru deplasări nemotorizate Parcul Cancicov – Stadion – Bazin
    de Înot – Universitatea Vasile Alecsandri , mai pe scurt, Traseul tineretului
    şi sportului, valoarea acestui proiect fiind de 6,8 milioane de euro; și un al
    doilea proiect – Traseu pentru deplasări nemotorizate Sud: Centru – Aeroport
    cu o valoare 4,1 milioane euro. Practic, proiectele vizează extinderea
    infrastructurii destinate bicicliștilor și vom reuși prin primul proiect să
    extindem această infrastructură cu 3,71 de km, iar prin cel de al doilea, cu
    4,11 km.


    Nu sunt doar simple
    piste pentru bicicliști, este o întreagă infrastructură cu benzi suspendate.




    Presupun și
    reamenajearea trotuarelor și zonelor pietonale. Avem și o reconfigurare a
    intersecțiilor, a trecerilor de prietoni. Se vor construi parcaje pentru
    biciclete. Vor fi instalate camere video, va fi amplasat mobilier urban. De
    asemenea, prin intermediul proiectului Traseul tineretului şi sportului, va
    fi construit un pasaj suprateran, care va fi destinat exclusiv deplasărilor
    nemotorizate, respectiv bicicliștilor. Acest pasaj suprateran se va construi peste Calea Mărășești, este
    artera principală a orașului Bacău, între Parcul Cancicov și calea de acces
    spre Bazinul de Înot. Acolo avem și un parc. Este o zonă foarte potrivită
    pentru astfel de amenajări. La acel pasaj supratran care se va construi,
    coborârea în zona Scărilor Cascada se va realiza printr-un picior de susținere,
    prevăzut cu lifturi interioare și rampă exterioară în spirală.




    Când se va circula
    pe aceste trasee pe care le-ați prezentat dumneavoastră?




    Conform
    proiectului, perioada de implementare este de 36 de luni.


  • Sistem de management al deşeurilor la Galaţi

    Sistem de management al deşeurilor la Galaţi

    Un proiect amplu cu finanțare europeană ce
    vizează realizarea unui sistem modern de colectare, sortare şi depozitare a
    gunoiului, la Galați. Consiliul Județean este cel care se ocupă de
    implementare. Sunt mai multe etape, mai multe planuri pe care le va acoperi
    investiția.




    Președintele
    forului de la Galați, domnul Costel Fotea: Acest proiect ne va ajuta să facem o
    igienizare și, bineînțeles, o colectare a deșeurilor menajere mult mai bine.
    Este un proiect de 104 milioane de euro, cu fonduri europene. Este un proiect
    unic în România și pe Europa de Sud -Est; este un proiect care are ca
    participanți toate primăriile din județul Galați, inclusiv municipiul Galați.




    Practic, în cadrul acestui proiect, va fi
    construită o infrastructură specializată…




    Costel Fotea: Exact, o infrastură specilizată. La Galați va
    fi stație de tratare mecanică bilogică cu linie de sortare a deșeurilor
    menajere. Apoi, va intra într-un digestor cu o fermentare anaerobă. Apoi,
    metanul rezultat va ajunge într-o turbină care va produce curentul electric. La
    Tecuci, la o distanță de 80 de
    kilometri de Galați, vor fi o linie de
    sortare și o stație de compostare a deșeurilor menajere; la Valea Mărului,
    undeva în centrul județului, vor fi o linie de sortare și un depozit deșeuri
    menajere, iar la Târgu Bujor, pe valea Prutului, vor fi o stație de compostare
    și o stație de transfer a deșeurilor.




    Fiecare gopsodărie din județul Galați va primi
    câte o pubelă care va fi prevăzută cu un cod de bare, astfel că, atunci când operatorul va ajunge la cetățean acasă, va face o colectare
    separată pentru fracție umedă , pentru plastic, pentru metal și piatră; adică,
    nu vom mai face o colecatre așa cum se face acum, totul la un loc; va fi o
    colectare selectată și, atunci, fiecare cetățean își va scoate deșeul menajer
    la poartă, vine operatorul, scanează pubela și, apoi, descarcă în mașina care
    va transporta acest deșeu menajer către stația
    de compostare și către tratare mecanico – biologică.




    Care este perioada de implementare, domnule
    Fotea?




    Din momentul în care semnăm contractul, pentru
    că el este cu finanțare europeană, este pe masa Comisie Europene, până în 2023
    ar trebui să fie implementat acest proiect. În momentul de față, Consiliul
    Județean are în procedură desemnarea unui constructor pentru depozitul de
    deșeuri menajere de la Valea Mărului.

  • Infrastructura spitalicească de la Dorohoi, în zodia fondurilor europene

    Infrastructura spitalicească de la Dorohoi, în zodia fondurilor europene

    Peste 20 de milioane de lei pentru eficientizare
    energetica, aparatură nouă și extinderi de clădiri. Informatii oferite de
    primarul Dorin Alexandrescu.




    Fonduri europene pe care le pot folosi
    administrațiile publice locale pentru a găsi soluții la diferite provocări.
    Este vorba, în unele cazuri, despre pregătirea celor care lucrează în cadrul
    primăriilor și direcțiilor subordonate, dar și despre bani pentru modernizarea
    infrastructurii rutiere; iar de această dată, a instituțiilor medicale.
    Raportarea este la ceea ce se întâmplă la Dorohoi, municipiu în județul
    Botoșani. Avem vești legate de semnarea unui contract de finanțare prin
    Programul Operațional Regional aferent perioadei 2014 – 2020. Informații, în
    acest sens, sunt oferite de edilul urbei, Dorin Alexandrescu:




    Da, într-adevăr, prin POR, am obținut finanțări pentru sănătatea
    dorohoienilor. Mă refer aici la Spitalul Municipal, unde avem două proiecte:
    unul, modernizarea ambulatoriului; valoarea totală a proiectului este de 10,9
    milioane de lei și lucrările constau în extinderea clădirii atât pe orizontală
    cât și pe verticală, dotarea cu lifturi și refacerea tuturor izolațiilor
    termice în așa fel încât pierderile de căldură să fie mai mici.




    Cu siguranță, și aparatură nouă.





    Și, de asemenea, vor fi dotări cu echipamente
    noi necesare desfășurării actului medical: instalație de radiologie digitală,
    ecograf, echipamente pentru analize medicale, echipamente pentru terapii de
    recuperare și alte dotări de acest fel.




    Cel de al doilea proiect?




    Al doilea proiect este intitulat
    Eficientizarea energetică a clădirilor Secție Materno-Infantil si Bloc
    alimentar – spălătorie din cadrul Spitalului Municipal Dorohoi. Valoarea
    totală a proiectului este de 21,5 milioane de lei și acest proiect vizează
    recompartimentarea și refuncționalizarea blocului materno – infantil și
    reabilitarea termică a clădirilor de la
    blocul alimentar și spălătorie.




    Când vor fi finalizate cele două proiecte?




    Aceste două proiecte vor fi finalizate în
    anul 2021 și de menționat că sunt în proceduri de achiziție pentru proiectare
    și execuție lucrări.




    Spitalul Municipal de la Dorohoi ce
    adresabilitate are?




    Atât pentru locuitorii municipiului Dorohoi,
    cât și pentru toți locuitorii care sunt în regiunea de nord – est a județului
    Botoșani.

  • Finanţare europeană pentru un sistem integrat al traficului, la Bacău

    Finanţare europeană pentru un sistem integrat al traficului, la Bacău

    La Bacău, este în etapa semnării proiectul cu finanțare europeană care presupune realizarea unui sistem de integrat de management al traficului. Valoarea este de aproape 20 de milioane de euro. Precizări, din partea doamnei Sonia Pavelescu, purtător de cuvânt în cadrul primăriei municipiului.

    Traficul, alături și de poluare, reprezintă probleme
    acute ale marilor orașe din Uniunea Europeană. Localitățile urbane din România
    nu sunt scutite de aceste provocări. Soluțiile pot fi reprezentate de limitarea
    accesului autovehiculelor în zonele centrale, dar și de o gestionare mai
    judicioasă a circulației mașinilor.


    Se va încerca așa ceva și în unul din orașele din
    Regiunea de Nord Est a țării, mai exact la
    Bacău, urbe așezată pe drumul care face legătura între mai multe județe
    ale Moldovei și Bucureștiul.




    Este vorba despre o finanțare europeană pentru un sistem
    modern de management al traficului. Informații sunt oferite de doamna Sonia
    Pavelescu, purtător de cuvânt în cadrul Primăriei Bacău:




    Municipiul Bacău,
    în parteneriat cu cu Agenția de
    Dezvoltare Locală, a atras finanțări europene în valoare de peste 48 de
    milioane de euro pentru un proiect care
    vizează reabilitarea sistemului de management
    al traficului din Bacău cu scopul de a prioritiza coridoarele de
    transport public local și ale deplasărilor cu bicicleta. Primul și cel mai mare
    dintre aceste nouă proiecte, care au
    fost depuse și care au primit aprobare din partea Uniunii Europene pe Programul
    Operațional Regional 2014 -2020, este acest proiect – Sistem de management integrat
    al traficului care se află în etapa
    semnării. Valoarea totală a proiectului este
    de aproximativ 20 de milioane de euro, din care 2% reprezintă
    cofinanțarea municipiului Bacău.     Durata de realizare
    a investiției este 36 de luni, din care 24 de luni, pentru execuție.




    Reporter: Practic, ce presupune aceste sistem modern de management
    al traficului?




    Reprezintă un
    sistem integrat de digitalizare și
    coordonare a tuturor subsistemelor, investiții realizate tot cu fonduri
    europene, prin alte opt proiecte. Va avea un centru de management și de
    comandă, dar în același timp va coordona întregul sistem din Bacău ce va
    cuprinde un sistem de monitorizare video, prioritizarea transportului în
    comun la trecerile prin intersecții și
    modificarea temporizărilor semafoarelor în intersecții.


    Este un proiect
    destul de complex. Avem sisteme de monitrizare video, inclusiv în mijloacele de
    transport, avem sisteme de localizarea a mijloacelor de transport urban și de
    management al flotei și, în funcție de trafic și de aglomerarea din trafic, vor putea fi redirecționate pe cea mai bună
    alternativă. Vom avea, de asemenea, sisteme de informare în timp real a
    pasagerilor cu privire la mijloacele de transport în comun.

  • ”Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa”

    ”Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa”

    Începând de astăzi, pentru trei zilei, Iașiul este capitala
    inovării și asta pentru că, până la 28 iunie, au loc întâlniri în cadrul celei
    de-a X-a ediții a conferinței Săptămâna Regiunilor Inovatoare din Europa.
    Acesta este ultimul eveniment dedicat cercetării și inovării în calendarul
    Președinției României la Consiliul Uniunii Europene ceea ce nu-i știrbește din
    importanță, ba dimpotrivă.

    De adăugat că organizarea aparține Agenției pentru
    Dezvoltare Regională Nord Est, cu sediul la Piatra Neamț. De aceea, în măsură
    să ne ofere informații este domnul Vasile Asandei, directorul instituției. Așadar, teme și
    participare plecând de la această formulare: Conferința WIRE, principalul forum
    politic european de inovare și dezvoltare regională.




    Avem confirmați 274 de invitați, participanți din 33 de
    țări. Sunt peste 50 de lectori din toate statele membre ale Uniunii Europene,
    Canada, SUA, Israel și Republica Moldova. Este un eveniment care își propune să
    analizeze și să tragă niște concluzii cu privire la ce trebuie să facem noi în
    viitor, în viitorul apropiat și viitorul mediu, cu privire la stimularea
    inovării.

    Avem trei piloni de bază în abordarea din aceste zile: primul se
    numește     De la excelență regională la lanțuri valorice europene și globale.
    Asta înseamnă că va trebui să vedem cum anume ne integrăm în aceste lanțuri
    valorice europene și globale și cum facem ca oamenii inovativi din regiunea
    noastră, instituțiile care au preocupări în acest domeniu să se integreze în
    aceste lanțuri. Al doilea pilon se numește     Cercetare și inovare pentru
    transformare economică    Educație pentru inovare.


    Desigur, toate lucrurile
    despre care am vorbit se pot face pe baza unor schimbări fundamentale în ceea
    ce privește educația, în felul în care privim creativitatea, cum stimulăm
    tinerii și oamenii, în general, să-și
    pună în practică ideile inovatoare.




    Într-adevăr, este ultimul eveniment în această perioadă a Președinției României la Consiliul Uniunii
    Europene, dar credem că va avea consecințe atât pentru România, cât și pentru
    Uniunea Europeană a ceea vom discuta noi în aceste zile. Aș vrea să menționez
    faptul că este singurul eveniment de asemenea amploare în timpul președinției
    românești care se desfășoară în afara Bucureștiului.


  • Reabilitarea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Maria Iaşi cu fonduri europene

    Reabilitarea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Maria Iaşi cu fonduri europene

    Recent, la Iași, a fost semnat contractul de execuție a
    lucrărilor de reabilitare a celei mai mari instituții medicale din zona
    Moldovei destinată copiilor. Este vorba
    despre Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Maria Iaşi. Și în acest caz
    este vorba despre o finanțare prin Programul Operaţional Regional aferent perioadei 2014-2020. În realizarea
    investiției este implicată o asociere de cinci firme, asociere care va trebui
    să duc la bun sfârșit mai multe lucrări și investițiile prevăzute în contracte.
    Care sunt acestea și ce susținere financiară oferă Uniunea Europeană,
    informațiile sunt oferite de Eliza Chirica , purtător de cuvânt în cadrul
    Consiliului Județean Iași.




    Proiectul pentru reabilitarea și modernizarea Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf.
    Maria are o valoare de aproximativ 27 de
    milioane de euro. Din acești bani, 7,2 milioane reprezintă contribuția
    Consiliului Județean, iar restul, contribuția Uniunii Europene. Durata de
    execuție a lucrărilor la acest spital va
    fi de 48 de luni, fiind vorba de o investiție și lucrări de anvergură. Acum
    suntem în etapa de proiectare a acestor lucrări, iar unitatea medicală va fi
    reabilitată în întregime, atât în partea de structură, partea de arhitectură,
    cât și în partea de instalații.

    Sunt prevăzute înlocuirea tâmplăriei, izolarea
    termică a fațadei, izolarea termică a
    planșeului, realizarea sursei de răcire pentru saloane, pentru sălile de
    tratamente, săli de operație și cabinete medicale. Va fi instalat un sistem de panouri solare care
    va reprezenta o formă alternativă de
    producere a agentului termic necesar obținerii apei calde. Se vor efectua
    lucrări de modernizare a instalațiilor de iluminat, vor fi înlocuite lifturile.
    Deci, o lucrare foarte mare. Trebuie să
    vă spun că această clădire a fost dată
    în folosință în 1970, că are o suprafață utilă
    de 18600 de metri pătrați și că, până acum, nu s-a făcut nicio
    investiție în ceea ce privește reabilitarea sau repararea acestei clădiri.




    Din ceea ce spuneți dumneavoastră, ne dăm seama că ar fi
    vorba de una dintre cele mai importante finanțări din zona de nord est a țării.




    Eliza Chirica: Este cea mai mare finanțare
    europeană în cadrul Programului Operațional Regional, în Regiunea de
    Nord Est , în ceea ce privește infrastructura sanitară.


  • Sectetariatul Tehnic Comun al Programului România – Ucraina, program cu fonduri europene

    Sectetariatul Tehnic Comun al Programului România – Ucraina, program cu fonduri europene

    Dacă la începutul acestei primăveri, Secretariatul Tehnic
    Comun din cadrul Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava
    pentru granița România – Ucraina făcea cunoscută semnarea primului contract de
    anvergură prin prisma finanțării
    europene, de această dată, sunt în pregătire alte trei inițiative și care vor
    avea ca sursă cele 60 de milioane de euro alocate de Uniunea Europeană programului.
    Clarificările sunt oferite de doamna Adriana Nicula, ofițer de comunicare și
    informare în cadrul Secretariatului Tehnic Comun al Programului România -
    Ucraina.




    Avem ca proiecte mari de
    infrastructură care au fost scrise de către beneficiari din România și Ucraina,
    în parteneriat, și care au fost aprobate direct de către Comisia Europeană, un
    proiect promovat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din
    România, respectiv, Îmbunătățirea siguranței populației prin managementul
    situațiilor de urgență. În acest proiect, IGSU din România este partener cu
    departamentele de situații de urgență din regiunile Cernăuți și Ivano -
    Frankivsk. Grantul pentru acest proiect va fi, probabil, în jurul sumei de 6,5
    milioane de euro.




    Mai avem un proiect care este
    promovat de către zona Dunării de Jos, respectiv, de către Consiliul Local al orașului Izmail
    din regiunea Odesa, și care se numește Râu curat, Dunărea. Se dorește să se
    reabiliteze rețelele de colectare și
    canalizare, să se modernizeze și să se reconstruiască stațiile de pompare a
    apelor reziduale și uzate de pe teritoriul
    Izmailului, dar și din orașul Tulcea.




    Mai avem un proiect,
    Cooperare regională pentru prevenirea și lupta împotriva infracționalității
    transfrontaliere, care a fost promovat de către Inspectoratul General al
    Poliției Române, în parteneriat cu Inspectoratul General al Poliției de
    Frontieră din România și Departamentul Poliției Naționale din Regiunea Ivano -
    Frankivsk. Acest proiect își propune să reabiliteze spațiile de lucru cu
    publicul și să realizeze o platformă IT de colaborare între polițiile de pe
    zona de frontieră a României cu Ucraina, astfel încât să poată lupta împotriva
    crimei organizate, a traficului de
    bunuri, dar mai ales, împotriva traficului de ființe umane. Acest proiect are
    un grant care se învârte în jurul sumei de 3,2 milioane de euro.




    Aceste trei
    proiecte pe care le-am menționat încă nu sunt semnate, sunt la faza de
    contractare, se lucrează foarte mult la
    ele, astfel încât, până la sfârșitul lunii iunie, să putem avea semnate toate
    contractele pentru aceste proiecte și să înceapă implementarea.




  • Programul de cooperare transfrontalieră România-Ucraina

    Programul de cooperare transfrontalieră România-Ucraina

    Secretariatul Tehnic Comun din cadrul Biroul Regional pentru Cooperare
    Transfrontalieră Suceava pentru granița România – Ucraina anunță semnarea
    primului contract al unui proiect de
    anvergură, asta și prin prisma finanțării europene. Domeniul vizat este cel al
    sănătății, prin susținerea modernizării infrastructurii aferente în entități
    administrative din cele două state.


    Importante sunt astfel de informații tocmai în ideea scoaterii în
    evidență a colaborărilor ce tranersează frontierele prin sprijin financiar
    european. În cazul de față, Programul România – Ucraina beneficiază pentru
    perioada 2014 -2020 de 60 de milioane de euro. Revenind la proiectul de
    interes, informații avem de la doamna Adriana Nicula, ofițer de comunicare și
    informare în cadrul Secretariatului Tehnic Comun al Programului România -
    Ucraina.


    Reporter: Așadar, un proiect care pleacă de la Tulcea și care înseamnă, ce anume?




    Proiectul are titlul
    Infrastructura transfrontalieră de
    sănătate și îl are ca lider pe Consiliul Județean Tulcea care va derula acest
    proiect împreună cu orașul Măcini, cu Spitalul Bazinului Dunării Ismail din
    regiunea Odesa, Consiliul Local Ismail și Asociația de Cooperare Transfrontalieră Dunărea de
    Jos din Galați. Un proiect important pentu că este necesar ca sănătatea oamenilor
    din județul Tulcea și orașul Ismail, regiunea Odesa, să nu mai fie afectată de
    strarea infrastructurii de sănătate.


    Vorbim aici despre reabilitarea
    și dotarea Secțiilor de Sterilizare și Ortopedie din cadrul Spitalului Județean
    Tulcea, reabilitarea unei clădiri a Spitalului Municipal din Măcini,
    modernizarea și echiparea Secției de Chirurgie a Spitalului Bazinului Dunării
    din Ismail, Ucraina, precum și de reabilitarea și dotarea Secției de Copii a
    Spitalului Orășenesc din Ismail, Ucraina. Totodată, în cadrul proiectului va fi
    implementat și conceptul de telemedicină între cele patru spitale care sunt
    beneficiare în acest proiect. Bugetul total al proiectului este 4,2 milioane de
    euro, din care 3,7 milioane reprezintă grant din cadrul Programului Operațional Comun România – Ucraina 2014 – 2020.


    Reporter: Vorbind despre proiectul Infrastructură transfrontalieră de sănătate,
    când vor fi finalizate acele investiții pe care le-ați detaliat dumneavoastră?


    Perioada de implementare a
    proiectului este de 36 de luni. Asta
    însemnă că, în 2022, aceste investiții vor fi făcute deja.


    Reporter: Și vor fi în beneficul…


    A cel puțin 250 de mii de oameni
    care locuiesc în regiunea Dunărea de Jos.