Author: Luiza Moldovan

  • Comment gérer son corps et son esprit pendant une situation de crise ?

    Comment gérer son corps et son esprit pendant une situation de crise ?

    La société roumaine
    a subi une reconfiguration dramatique sous l’influence de la pandémie de
    coronavirus. Les mesures prises ces derniers mois, tel le confinement ou les gestes
    barrières, ont créé un nouveau paradigme pour notre existence. On a dû apprendre
    à maintenir la distance physique, mais aussi à se rapprocher via la technologie.
    On a appris à travailler depuis chez soi et on a gagné davantage de temps en
    famille, mais on est tout aussi fatigués et stressés. En fait, les Roumains ont
    découvert qu’en travaillant à domicile, on économisait trois heures par jour. Trois
    heures à consacrer à la famille ou tout simplement pour dormir.

    Toutefois, la situation
    n’est pas la même pour tous. En fait, selon une récente étude sociologique,
    seuls 3 Roumains sur 10 estiment avoir eu plus de temps libre pendant la
    pandémie qu’avant, alors que 4 sur 10 ont besoin de dormir davantage. Cette
    étude permet de se faire une idée sur la manière dont une crise comme celle-ci
    influence la qualité du sommeil et implicitement de la vie aussi. On dirait que
    pendant un confinement prolongé, les gens auraient eu le temps de dormir
    davantage, mais tel ne fut pas le cas. En fait, des comportements et des
    sentiments que les Roumains ne connaissaient pas ont fait surface pendant la
    pandémie.




    La psychologue
    Daniela Ionescu explique : « La plus grande crainte de l’homme, c’est l’inconnu.
    Or, les éléments inconnus abondent dans cette pandémie. Il y a peu d’informations,
    qui en plus sont souvent contradictoires et menaçantes. Du coup, le sentiment
    de sécurité est sérieusement affecté et remplacé par la peur, la culpabilité ou
    par des comportements du genre « lutter ou s’enfuir ». Un simple éternuement
    peut susciter un souci non seulement dans la tête de la personne qui
    éternue mais aussi pour tous ceux qui l’entourent : « serait-ce… ? » Or,
    notre cerveau ne supporte pas l’incertitude. Quand il ne dispose pas de
    toutes les informations, il les complète, déformant la réalité objective. En
    résulte un scénario cohérent sur la base duquel la personne agit pour regagner
    le contrôle. C’est pourquoi, souvent, on est confronté à des réactions inadéquates,
    exagérées, parfois aberrantes, dans des situations normales mais interprétées
    comme dangereuses. »






    Maintenant plaçons
    cette tendance dans le contexte du confinement que nous avons vécu au printemps
    dernier. L’isolement et les mesures de distanciation sociale ont des
    conséquences profondes sur l’homme, alors qu’une mauvaise qualité du sommeil est
    le premier signe que quelque chose ne va pas.






    Explications avec
    le sociologue Gelu Duminică : « La privation de sommeil survient dans
    une multitude de contextes, affirment les spécialistes. Dans des contextes de
    tension, de crise, le corps humain réagit. Il est très possible que dans un
    moment de crise, la tension ressentie par le corps se matérialise entre autres
    par le fait de ne plus pouvoir dormir. Le manque de repos du cerveau et du corps
    entraîne un plus de tension. C’est un cercle vicieux en fait : la tension
    cause l’absence de sommeil, l’absence de sommeil cause de la tension. Cette
    pandémie de Covid-19 est une période très tendue. Surtout au début. La tension
    est maintenue aussi par tous les messages transmis par la société, du genre « la
    mort est plus près que nous ne le croyions » ou « il est très probable
    que quelque chose de mal arrive à tes proches ». S’y ajoute l’isolement. C’est
    un élément auquel on n’était pas habitués et qui a complètement bouleversé
    notre vie. Or, la sociologie nous apprend que le comportement de l’homme dépend
    énormément du contexte et de la situation. Nous nous sommes retrouvés dans une
    situation inconnue. Et, logiquement, la tension a été très grande, se
    manifestant par l’absence de sommeil. »







    Le confinement ne
    nous a pas protégés jusqu’au bout, parce que l’animal social q”est l’homme y a
    réagi par la dépression et l’anxiété qui affaiblissent son système immunitaire.






    La psychologue
    Daniela Ionescu précise : « Nous sommes génétiquement programmés à
    vivre au sein d’un collectivité. On construit notre équilibre psychique et on
    évolue par l’interaction, donc la distanciation sociale est hors de propos. Plus
    on est physiquement, socialement et psychiquement connectés, plus notre état de
    santé et d’esprit est meilleur. L’isolement peut mener à la fatigue chronique.
    On peut avoir des attaques de panique, des sentiments de tristesse, d’impuissance,
    commencer à abuser de l’alcool ou de la drogue. S’y ajoutent souvent des idées
    liées au suicide. La distanciation physique nuit elle aussi à l’équilibre
    psychique. L’homme a besoin de s’approcher des autres, de les toucher. Ces
    gestes nous donnent de la confiance et de la sécurité. C’est le premier langage
    que l’on apprend au moment où on est nés. C’est le langage le plus direct et le
    plus complet et aucune forme de communication verbale ou écrite ne peut le remplacer.
    Le toucher transmet de manière rapide et exacte une variété plus grande de
    sentiments que le visage ou les gestes par exemple. La distanciation, quelle qu’elle
    soit, renforce l’agressivité, sur soi-même et sur les autres. Ou au contraire,
    la distanciation peut nous aider à mieux comprendre les relations interhumaines,
    à mieux apprécier la présence de l’autre, à développer notre sens de l’empathie,
    de la compassion, de l’altruisme, de la conscience de soi et du monde. »









    L’étude que nous avions
    mentionnée en début de notre chronique confirme notre besoin d’interagir. Et pour
    cause : aller au restaurant et fréquenter les terrasses et les bars sont les
    activités qui ont manqué le plus aux Roumains pendant le confinement. 53% des
    personnes interrogées l’affirment. 48% ressentent le plus l’absence du cinéma et
    des concerts. A comparera avec 15% seulement de sujets qui affirment que la
    pratique de leurs hobbies leur a le plus manqué.




    La psychologue
    Daniela Ionescu explique ces tendances : « L’homme est un être social. Un
    de ses besoins fondamentaux est celui d’appartenance. Pour satisfaire ce besoin,
    il doit socialiser. L’estime de soi et la confiance en soi se construisent par
    l’expérimentation facilitée par l’interaction. De la même manière, la compassion,
    l’empathie, l’altruisme et la socialisation jouent un rôle essentiel dans notre
    développement cognitif et affectif et nous aident à construire les mécanismes d’adaptation
    au monde et à la vie, à gérer le stress et l’anxiété. L’isolement social peut causer
    non seulement des maladies physiques, mais aussi la perte du sens de la
    réalité. Parfois cela cause même le décès. Par ailleurs, le besoin excessif de
    socialiser peut cacher des déséquilibres psychiques que l’individu maîtrise en se
    concentrant sur les interactions avec les autres. A la base de la socialisation
    en présentiel et à l’aide de la nourriture, comme c’est le cas des restaurants,
    l’on retrouve le souvenir de l’affection, du confort et de la protection reçus
    via le lait maternel. Puis, la nourriture est un langage qui nous aide à
    communiquer nos intentions et nos émotions et à entrer en contact avec les autres.
    Manger ensemble est un échange d’énergies, un acte de rapprochement et d’intimité.
    Tout comme la nourriture nourrit notre corps, les relations nous nourrissent d’un
    point de vue émotionnel. Et lorsque nous recevons les deux types de nourriture,
    la satisfaction est complète. »







    Voilà donc autant
    de choses que l’on a découvertes au cours de cette pandémie. A nous de les
    intégrer et de les comprendre, afin d’avoir une vie meilleure quel soit le
    contexte. (Trad. Valentina Beleavski)

  • Час відпочинку румунів та їх улюблені заняття 

    Час відпочинку румунів та їх улюблені заняття 

    Пандемія Covid-19 різко змінила суспільство. Карантинні заходи,
    вжиті усіма країнами, перенесли наше існування на нову парадигму. Інтернет зблизив наші
    життя, розтанув відстань, і уряди глобалізували носіння маски. Поганою стороною
    цієї ситуації є замкнутість та відчуття відчуженості. Хороша сторона – це
    вільний час. Ми виявили, що можемо працювати у вітальні, і завдяки цьому ми
    економимо три години щоденно. Але це було не так для всіх. Згідно з
    соціологічним дослідженням, лише 3 з 10 румунів вважають, що мали більше часу,
    ніж до пандемії, тоді як 4 з 10 респондентів відчувають потребу більше спати.

    Ми використаємо це дослідження як привід, щоб проаналізувати, як криза такого
    масштабу впливає на якість сну. На тлі досить тривалого карантину багато з нас
    сказали б, що ми маємо достатньо часу, щоб присвятити сну, але це не так.
    Пандемія виявила на поверхню проблеми, про які багато хто з нас не знав, і
    відродила атавістичну поведінку. Психолог Даніела Йонеску пояснює: Найбільший
    страх людини – це невідомість, і пандемія має багато невідомих. Інформації
    бракує (часто суперечлива і загрозлива), відчуття впевненості в собі сильно
    погіршується, з’являються страх і почуття провини та поведінка «тепер чи ніколи».
    Чхання автоматично породжує питання невже це…?, у розумі того,
    хто чхнув, а також оточуючих. Наш мозок не витримує невизначеності. Коли він не
    має всієї інформації, то додає від себе, навіть спотворюючи об’єктивну
    реальність, так що виходить послідовний сценарій, на основі якого слід діяти,
    щоб відновити контроль. Ось чому ми часто опиняємося у ситуаціях, пов’язаних із
    природністю життя, але інтерпретованих у контексті, який сприймається як
    небезпечний, з недоречними, перебільшеними, іноді аберрантними реакціями’.






    Отже, візьміть цю
    тенденцію і поставте її в контекст такого карантину, як той, через який ми
    пройшли навесні. Результат – ізоляція та заходи соціального дистанціювання
    мають величезні наслідки для людей, а погана якість сну є першим симптомом
    того, що щось не так. Соціолог Джелу Думініке пояснює: ‘Позбавлення сну виникає
    у багатьох контекстах, як кажуть усі фахівці. У контексті напруженості, кризи,
    людський організм діє по-різному. Дуже можливо, що в певних кризових контекстах,
    напруженість, яку відчуває тіло, матеріалізується навіть через те, що ми вже не
    спимо. Відсутність відпочинку мозку та
    тіла також призводить до перенапруженості. Це замкнене коло: напруженість породжує
    недосип, недосип породжує напруженість. Цей період пандемії Ковід приніс напруженість.
    Особливо в першій частині. Напруженість, породжена всіма меседжами, які
    надходили до нас від суспільства (смерть ближче, ніж ми думаємо, дуже ймовірно,
    що щось трапиться з вами та вашими близькими), а також щодо ізоляції. Ізоляція
    – фактор, до якого ми не звикли, і тому все наше життя було перевернуте з ніг
    на голову. І тоді поведінка людини, на думку соціологів, багато в чому залежить
    від контексту та ситуації. Ситуація, в якій ми були, була такою, до якої ми не
    звикли. І тоді, логічно, напруженість була високою і матеріалізувалася через
    відсутність сну.





    Карантин нас мало захистив, тому що
    соціальна тварина, яка є людиною, реагувала через депресію та тривогу, які
    послаблюють імунітет. Данієла Йонеску: ‘Ми генетично запрограмовані жити в
    громадах. Ми будуємо свою душевну рівновагу та розвиваємося завдяки взаємодії,
    тому про соціальне дистанціювання не може бути й мови. Чим більше фізично,
    соціально та психічно ми зв’язані з іншими, тим краще буде ваше фізичне та
    психічне здоров’я. Ізоляція може призвести до хронічної втоми. Часто можуть
    траплятися напади паніки, почуття смутку, безпорадності, зловживання алкоголем
    та наркотиками – думки про самогубство. Ані фізична дистанція також не
    приносить користі психічній рівновазі. Нам потрібна близькість, фізичний дотик.
    Вони надають нам впевненості, безпеки. Це перша мова, яку ми вивчаємо, після народження.
    Найбільш безпосередні та повні, і їх не може замінити будь-яка форма усного чи
    письмового спілкування. Дотик швидко і точно передає набагато ширший спектр
    почуттів і переживань, ніж, наприклад, міміка чи жести. Будь-якого роду
    дистанціювання призводить до посилення агресії, заподіяння шкоди та заподіяння
    собі шкоди. Це генерує аберрантну поведінку та сприяє появі депресії, а серед наслідків
    депресії є й зниження імунітету. Або, навпаки, дистанціювання допоможе нам
    краще зрозуміти рівень міжособистісних стосунків, допоможе нам більше оцінювати
    присутність іншого, дотики, обійми, розвиток емпатії, співчуття, альтруїзм,
    самосвідомість та світ.






    53% респондентів визнали, що
    відвідування ресторанів, барів та терас – це ті заходи, які найбільше бракували
    нам під час карантину. 48% відповіли, що їм бракують концерти. Для порівняння,
    лише 15% сказали, що їм бракує практикування хобі. Знову Данієла Йонеску: Людина
    – істота соціальна. Однією з його фундаментальних потреб є приналежність, а її
    задоволення передбачає мати стосунки. Самооцінка та впевненість у собі
    формуються завдяки сприянню взаємодії. Подібним чином співчуття, емпатія,
    альтруїзм, соціалізація суттєво сприяють нашому когнітивному та афективному
    розвитку, але також і побудові механізмів адаптації до світу та життя,
    допомагає нам управляти стресом та тривогою. Соціальна ізоляція може призвести
    не тільки до фізичного захворювання, але і до втрати відчуття реальності. Іноді
    навіть до смерті. З іншого боку, надмірна потреба в соціалізації часто може
    приховати психічний дисбаланс, який людина тримає під контролем, зосереджуючись
    на взаємодії з іншими. Спілкування в присутності та за допомогою їжі, як це
    відбувається в ресторанах, ґрунтується на пам’яті першого, поряд з грудним молоком,
    прихильності, комфорту, захисту. Їжа – це мова, за допомогою якої ми передаємо
    свої наміри, емоції та встановлюємо зв’язки з іншими. Їсти разом – це
    енергійний обмін, акт близькості, інтимності. Подібно до того, як їжа годує нас
    фізично, стосунки годують нас емоційно, і коли ми маємо обидва типи їжі, то задоволення
    є повним.

  • Riposo e attività preferite dai romeni

    Riposo e attività preferite dai romeni

    La pandemia di Covid-19 ha drammaticamente riconfigurato la società. Le misure di quarantena e isolamento adottate da tutti i Paesi in questo contesto hanno ricollocato la nostra vita in un nuovo paradigma. Internet ci ha avvicinati, ha cancellato le distanze, e i Governi hanno globalizzato la mascherina di protezione. Le conseguenze negative sono l’isolamento e il sentimento di alienazione. Quella positiva: più tempo libero. Abbiamo scoperto che possiamo andare al lavoro dal nostro soggiorno e che, in questo modo, risparmiamo tre ore al giorno. Ma non è andata cosi’ per tutti. Secondo uno studio sociologico, solo 3 su 10 romeni ritengono di avere avuto più tempo libero che prima della pandemia, mentre 4 su 10 sentono il bisogno di dormire di più. Lo studio sarà lo spunto per analizzare il modo in cui una crisi di una simile portata influisce sulla qualità del sonno. Nel contesto di una quarantena abbastanza lunga, molti di noi direbbero che avremmo sufficiente tempo da dedicare al sonno, ma le cose non stanno proprio così. La pandemia ha fatto emergere problemi che molti di noi non sapevano di avere e ha riattivato comportamenti atavici. La maggiore paura dell’uomo è la paura dell’ignoto, e la pandemia ha molte incognite. Le informazioni sono poche (spesso contraddittorie e minacciose), il sentimento della sicurezza di sè è gravemente leso, appaiono la paura e il senso di colpa e i comportamenti tipo « combatti o fugi ». Uno starnuto fa sorgere automaticamente la domanda « ma se… ? », nelle mente di chi ha starnutito, ma anche nella mente di quelli intorno. Il nostro cervello non sopporta l’incertezza. Quando non ha tutte le informazioni, il cervello porta le proprie, col rischio di deformare la realtà oggettiva, cosicchè produca uno scenario coerente, in base al quale agire per riavere il controllo. Perciò spesso ci confrontiamo, in situazioni normali, ma interpretate in un contesto percepito come pericoloso, con reazioni inadeguate, esagerate, a volte aberranti, ha spiegato la psicologa Daniela Ionescu.



    Adesso prendete questa tendenza e mettetela nel contesto di una quarantena come quella che abbiamo attraversato noi in primavera. Il risultato – l’isolamento e le misure imposte dal distanziamento sociale hanno ripercussioni molto gravi sull’uomo, e una pessima qualità del sonno è il primo sintomo che qualcosa va storto. La privazione di sonno appare in una moltitudine di contesti, come dicono tutti gli specialisti. In contesti di tensione, di crisi, il nostro corpo agisce in vari modi. È molto possibile che in certi contesti di crisi, la tensione risentita dal corpo si manifesti inclusivamente tramite l’insonnia. La mancanza di riposo del cervello e del corpo porta, anch’essa, a un sovraccarico di tensione. È un circolo vizioso: la tensione genera insonnia, l’insonnia genera tensione. Questo periodo di pandemia ha generato tensione. Soprattutto nella prima parte. La tensione generata anche da tutti i messaggi arrivati dalla società (la morte è più vicina di quanto pensi, è molto probabile che succeda qualcosa a te e ai tuoi cari), ma anche sull’isolamento. L’isolamento è un fattore con cui noi non eravamo abituati e la nostra intera vita è stata capovolta. E allora il comportamento dell’uomo, lo dice la sociologia, dipende moltissimo dal contesto e dalla situazione. La situazione in cui ci siamo trovati è stata una con cui noi non eravamo abituati. E allora, logicamente, la tensione è stata altissima e si è manifestata anche attraverso l’insonnia, ha precisato il sociologo Gelu Duminică.




    La quarantena non ci ha difeso molto, perchè l’animale sociale che è l’uomo ha reagito con depressioni e angosce, che indeboliscono il sistema immunitario. Siamo programmati geneticamente per vivere in collettività. Costruiamo il nostro equilibrio psichico e evolviamo tramite l’interazione, quindi non si può parlare di distanziamento sociale. Più si è connessi fisicamente, socialmente e psichicamente con gli altri, più lo stato di salute fisica e psichica è migliore. L’isolamento può portare a stanchezza cronica. Possono verificarsi attacchi di panico, sentimenti di tristezza, di impotenza, l’abuso di alcol e droga, e spesso, idee suicidarie. Neanche il distanziamento fisico porta benefici all’equilibrio psihico. Abbiamo bisogno di avvicinamento fisico, di toccarci. Ci dà fiducia, sicurezza. È il primo linguaggio che impariamo quando veniamo al mondo. Il più diretto e completo, e non può essere sostituito da nessuna forma di comunicazione verbale o scritta. Il tocco trasmette rapidamente ed esattamente una gamma molto più ampia di sentimenti e sensazioni, ad esempio, rispetto all’espressione del volto o ai gesti. Il distanziamento, di qualsiasi tipo, porta all’aumento dell’aggressività, degli atti lesionistici e autolesionistici. Genera comportamenti aberranti e contribuisce all’insorgere della depressione, e la depressione fa abbassare anche le difese immunitarie. O, forse, al contrario, il distanziamento ci aiuterà a capire meglio il valore delle relazioni interumane, ci aiuterà a dare più valore alla presenza dell’altro, al toccarsi, all’abbracciarsi, a svilupparci l’empatia, la compassione, l’altruismo, la coscienza di sè e del mondo, ha spiegato Daniela Ionescu.



    Il 53% degli interpellati hanno ammesso che frequentare i ristoranti, i bar o le terrazze sono le attività che hanno mancato loro di più durante la quarantena. Il 48% di loro hanno detto che le attività che hanno mancato loro di più sono stati i concerti e l’andare al cinema. Solo il 15% hanno detto che sono mancati loro gli hobby che praticavano. L’uomo è un essere sociale. Uno dei suoi bisogni fondamentali è quello di appartenere, e la sua soddisfazione comporta relazioni. L’autostima e la fiducia in se stessi si costruiscono tramite le esperienze facilitate dall’interazione. Come anche la compassione, l’empatia, l’altruismo, la socializzazione contribuisce in modo essenziale al nostro sviluppo cognitivo e affettivo, ma anche alla costruzione dei meccanismi di adattamento al mondo e al vivere, ci aiuta a gestire lo stess e l’ansia. L’isolamento sociale può portare non solo a malattie fisiche, ma anche alla perdita del senso di realtà. A volte anche al decesso. D’altra parte, il bisogno eccessivo di socializzazione può nascondere spesso squilibri psichici che l’individuo tiene sotto controllo concentrandosi sull’interazione con gli altri. La socializzazione alla presenza del cibo e tramite il cibo, come succede nei ristoranti, ha alla base il ricordo di aver ricevuto, con il latte materno, affetto, comfort e protezione. Il cibo è un linguaggio con cui comunichiamo i nostri intenti, le emozioni, e con cui realizziamo connessioni con gli altri. Mangiare insieme è uno scambio di energia, un atto di avviciamento, di intimità. Cosi’ come il cibo ci nutre fisicamente, le relazioni ci nutrono emotivamente, e, quando abbiamo ambo i tipi di nutrimento, la soddisfazione è completa, ha detto Daniela Ionescu.




  • Toate drumurile duc la aeroport

    Toate drumurile duc la aeroport

    Acestea vor fi operate în perioada
    18 decembrie 2020 – 10 ianuarie 2021. Vorbim despre șapte destinații preferate
    ale românilor, cu plecare de pe aeroportul din București: Barcelona,
    Birmingham, Bologna, Glasgow, Madrid, Roma și Viena. Aceste destinații vor face parte din orarul temporar de iarnă 2020-2021,
    dar vor fi introduse în programul regulat de zbor în cadrul orarului de vară
    Blue Air 2021.



    Noile rute operabile din 18 decembrie 2020 până pe 10 ianuarie 2021 (cu
    excepția zilelor de 25 decembrie și 1 ianuarie) sunt: Bucureşti – Roma
    (aeroportul Fiumicino): nouă zboruri pe săptămână, București – Glasgow,
    București – Bologna, București – Viena, București – Birmingham și București -
    Barcelona cu câte șapte zboruri pe săptămână și Bucureşti – Madrid cu cinci
    zboruri pe săptămână.


    În altă ordine de idei, Aeroportul Internațional Avram Iancu din
    Cluj-Napoca va avea o cale de rulare nouă, paralelă cu
    pista. Este vorba despre un proiect care vizează să crească accesibilitatea și
    mobilitatea regională, prin asigurarea infrastructurii necesare. De la
    declanşarea pandemiei, transportul aerian a fost printre cele mai afectate
    domenii de activitate, dar acum această industrie încearcă să se recompună.
    Proiectul de infrastructură beneficiază de 50% fonduri europene. Oficialii
    terminalului din Cluj avansează un termen de finalizare de nouă luni, care
    depinde, însă, de cum va fi această iarnă. Noul proiect vine în contextul în
    care vechea cale de rulare nu doar că era depășită, dar necesita costuri mari
    de întreținere și limita accesul aeronavelor. Vechea cale de rulare datează din
    1968.


    Ministrul român al Transporturilor, Lucian Bode, anunță că noua linie
    feroviară dintre Aeroportul internaţional «Henri Coandă» Otopeni și Gara de
    Nord din Bucureşti va fi inaugurată în 12 decembrie. Un singur tren-navetă va
    duce călătorii din gară la aeroport şi invers și acesta se va succeda la
    intervale de 50 de minute. Dan Costescu, directorul general al CFR Călători,
    spune că acest interval este afectat de existența altor trenuri în grafic și că
    speră ca intervalul să se reducă la 30 de minute în viitor.

    Trenul care va
    opera această distanță este un automotor și are o capacitate de 70 sau de 110
    locuri, în funcție de configurație. CFR Călători are în prezent un parc activ
    de 1.002 vagoane, din care 260 au fost reparate şi 28 au fost modernizate în
    acest an. Oficialii de la Transporturi spun că distanța de 19,5 km dintre Gara
    de Nord și Aeroportul Internațional Otopeni va fi parcursă în 15 minute. Noua
    cale ferată spre aeroport ajunge lângă Terminalul Sosiri de la Aeroportul
    Internaţional Henri Coandă şi a fost construită cu finanțare europeană
    nerambursabilă.

  • Timpul de odihnă al românilor şi activităţile lor preferate

    Timpul de odihnă al românilor şi activităţile lor preferate

    Pandemia de
    Covid-19 a reconfigurat dramatic societatea. Măsurile de carantină luate de toate
    țările au reașezat într-o paradigmă nouă existențele. Internetul ne-a apropiat
    viețile, a topit distanțele, iar Guvernele au globalizat masca. Partea proastă
    o reprezintă izolarea și sentimentul alienării. Partea bună este un câștig la
    capitolul timp liber. Am descoperit că putem merge la serviciu
    din living și că, prin asta, economisim trei ore pe zi. Dar nu a fost așa pentru toată lumea.

    Conform unui
    studiu sociologic, doar 3 din 10 români consideră că au avut mai mult timp
    decât înaintea pandemiei, în timp ce 4 din 10 simt nevoia să doarmă mai mult.
    Vom folosi acest studiu drept pretext pentru a analiza cum influențează o criză
    de asemenea anvergură calitatea somnului. În contextul unei carantine
    destul de lungi, mulți dintre noi ar spune că am avea destul de mult timp să-l
    dedicăm somnului, dar lucrurile nu stau așa. Pandemia a decantat probleme pe
    care mulți dintre noi nu știau că le au și a renăscut comportamente atavice.
    Psihologul Daniela Ionescu explică:

    Cea mai mare teamă a omului este cea de
    necunoscut, iar pandemia are foarte multe necunoscute. Informațiile sunt puține
    (adesea contradictorii și amenințătoare), sentimentul siguranței de sine este
    grav afectat, apar frica și vinovăția și comportamentele de tip ‘luptă sau fugi’.
    Un strănut naște automat întrebarea dar dacă… ?, în mintea celui care
    a strănutat, dar și a celor din jur. Creierul nostru nu suportă incertitudinea.
    Când nu are toate informațiile, pune de la el, chiar deformând realitatea
    obiectivă, astfel încât să rezulte un scenariu coerent, pe baza căruia să
    acționeze pentru a recăpăta controlul. De aceea deseori ne confruntăm, în
    situații ținând de firescul vieții, dar interpretate într-un context perceput
    ca periculos, cu reacții nepotrivite, exagerate, uneori aberante.



    Acum luați această tendință și puneți-o în contextul unei
    carantine de felul celei prin care am trecut în primăvară. Rezultatul -
    izolarea și măsurile impuse de distanțarea socială au repercusiuni uriașe
    asupra omului, iar o calitate slabă a somnului e primul simptom al faptului că
    ceva nu e în regulă. Sociologul Gelu Duminică explică:

    Deprivarea de somn apare într-o mulțime de contexte, cum zic toți
    specialiștii. În contexte de tensiune, de criză, corpul omului acționează în
    diferite feluri. E foarte posibil ca în anumite contexte de criză, tensiunea
    resimțită de corp să se materializeze inclusiv prin faptul că nu mai ai somn.
    Lipsa de odihnă a creierului și a corpului duce, de asemenea, la o
    supratensiune. E un cerc vicios: tensiunea generează lipsa de somn, lipsa de
    somn generează tensiune. Perioada asta de Covid a adus o tensiune.

    Mai ales în
    prima parte. Tensiune generată și de toate mesajele care ne-au venit din
    societate (moartea e mai aproape decât crezi, e foarte probabil să i se-ntâmple
    ceva ție și celor dragi), dar și despre izolare. Izolarea fiind un factor cu
    care noi nu am fost obișnuiți și toată viața noastră a fost dată peste cap. Și
    atunci comportamentul omului, zice sociologia, depinde foarte mult de context
    și situație. Situația în care ne-am aflat a fost una cu care noi nu eram
    obișnuiți. Și atunci, logic, tensiunea a fost mare și s-a materializat și prin
    lipsa de somn.



    Carantina nu ne-a apărat foarte mult, pentru că animalul
    social care e omul a reacționat prin depresii și anxietăți, care slăbesc
    sistemul imunitar. Daniela Ionescu:
    Suntem programați genetic să trăim în
    colectivități. Ne construim echilibrul psihic și evoluăm prin interacțiune,
    deci nu poate fi vorba de distanțare socială. Cu cât ești mai conectat fizic,
    social și psihic cu ceilalți, cu atât starea ta de sănătate fizică și psihică
    este mai bună. Izolarea poate duce la oboseală cronică.

    Pot apărea atacuri de
    panică, sentimente de tristețe, de neajutorare, abuzul de alcool și droguri,
    deseori – ideile suicidare. Nici distanțarea fizică nu aduce beneficii
    echilibrului psihic. Avem nevoie de apropieri, de atingeri fizice. Acestea ne
    dau încredere, siguranță. Este primul limbaj pe care-l învățăm la venirea pe
    lume. Cel mai direct și mai complet, și nu poate fi înlocuit de nicio formă de
    comunicare verbală sau scrisă. Atingerea transmite rapid și exact o gamă mult
    mai largă de sentimente și trăiri decât, de exemplu, expresia feței sau
    gestica.

    Distanțarea, de orice fel ar fi ea, duce la creșterea agresivității, a
    actelor de vătămare și autovătămare. Generează comportamente aberante și
    contribuie la instalarea depresiei, iar printre efectele depresiei se numără și
    scăderea imunității. Sau poate că, dimpotrivă, distanțarea ne va ajuta să
    înțelegem mai bine măsura relațiilor interumane, ne va ajuta să prețuim mai
    mult prezența celuilalt, atingerile, îmbrățișările, să ne dezvoltam empatia,
    compasiunea, altruismul, conștiința de sine și de lume.



    53% dintre respondenți au recunoscut că mersul la
    restaurant și frecventarea barurilor și teraselor sunt activitățile care le-au
    lipsit cel mai mult în perioada carantinei. 48% au spus că le lipsesc
    concertele și mersul la cinema. În comparație, doar 15% au spus că le-a lipsit
    practicarea hobby-urilor. Din nou Daniela Ionescu: Omul este o ființă
    socială. Una dintre nevoile lui fundamentale este cea de a aparține, iar
    satisfacerea ei presupune relaționare. Stima și încrederea de sine se
    construiesc prin experimentarea facilitată de interacțiune.

    La fel,
    compasiunea, empatia, altruismul, socializarea contribuie în mod esențial și la
    dezvoltarea noastră cognitivă și afectivă, dar și la construirea mecanismelor
    de adaptare la lume și viață ne ajută să gestionăm stresul și anxietatea.
    Izolarea socială poate duce nu numai la boli fizice, dar și la pierderea
    simțului realității. Uneori chiar la deces. Pe de altă parte, nevoia excesivă
    de socializare poate ascunde deseori dezechilibre psihice pe care individul le
    ține sub control concentrându-se pe interacțiunile cu alții.

    Socializarea în
    prezența și prin intermediul mâncării așa cum se întâmplă și în restaurante,
    are la bază amintirea primisii, odată cu laptele matern, de afecțiune confort,
    protecție. Mâncarea e un limbaj prin care ne comunicăm intențiile, emoțiile și
    facem conexiuni cu ceilalți. A mânca împreună este un schimb energetic, un act
    de apropiere, de intimitate. Așa cum mâncarea ne hrănește fizic, relațiile ne
    hrănesc emoțional, iar, când avem ambele tipuri de hrană, satisfacția este
    completă.

  • Romanians’ leisure moments and their favourite activities

    Romanians’ leisure moments and their favourite activities


    The
    Covid-19 pandemic has reshaped society dramatically. The lockdown, officially
    imposed worldwide, has ascribed our existence to a new paradigm. We became
    closer to one another thanks to the Internet, which literally melt away
    distances of any kind. As for governments worldwide, they globalized the
    protection mask. The downside of it all is isolation, but also the feeling of
    alienation. The good side, though, is the leisure time we have gained so far. We
    have discovered we are free to travel to work from our living rooms and
    therefore we can save no less than three hours a day. But that didn’t happen to
    all of us. According to a sociological survey, a mere 3 out of 10 Romanians
    believe they had more time on their hands than before the outbreak of the
    pandemic, while 4 out of 10 Romanians feel the need to sleep more. We will use
    the aforementioned survey to look at how such a crisis, which has been very
    serious so far, can influence the quality of our sleep. Apparently, the
    lockdown was long enough for us to sleep more, but that is not true. For most
    of us, quite a few problems we had been unaware of have resurfaced during the
    Covid-19 pandemic, at once generating atavistic behavior.




    The
    psychologist Daniela Ionescu:




    Man’s
    greatest fear is the fear of the unknown, and the pandemic has a great many
    unknown points. Information is scarce, often contradictory and menacing, the
    feeling of self-security has been seriously affected, fear and guilt crop up,
    as well as the fight-or-run behavioral patterns. A sneeze automatically
    triggers the question what if ..? in the mind of the person who sneezed, but also
    in the minds of those who happened to be around him. Our brains cannot stand
    uncertainty. The brain supplies the information itself, in the absence of real
    information, even distorting the objective reality, so that a coherent scenario
    can be created mb means of which it may take action in order to regain control.
    That is why, in circumstances pertaining to life’s natural progress, we’re
    often faced with misconstrued, exaggerated, abnormal reactions, since such
    circumstances are viewed in a context which is perceived as being dangerous.






    Now,
    consider such a tendency against the backdrop of the lockdown we had been going
    through this past spring. The outcome? The isolation and the measures imposed
    by the social distancing have tremendous repercussions on the human being,
    while a poor quality of sleep is the first symptom that something goes wrong.

    Sociologist
    Gelu Duminica.






    Sleep
    deprivation occurs in a multitude of contexts, according to specialists. Under
    pressure, in times of crisis, the human body reacts in many ways. It is highly
    likely that in a context of crisis, the tension you feel in your body may
    result in the fact that you cannot sleep any more. If your brain and your body
    did not have enough rest, that may also trigger a certain amount of over-tension
    in your body. It is like a vicious cycle: the tension is the cause of sleep
    deprivation, while sleep deprivation causes the tension. This period of Covid
    crisis has generated tension. Especially during its first part. Tension was
    also enhanced by all the messages we have been exposed to, in society, death is
    closer than you think, something could happen to you and to your nearest and
    dearest, also, tension was enhanced by the lockdown. And that, because lockdown
    was something we had not been familiar with, which wreaked havoc in our lives.
    And then man’s behavior, according to sociologists, greatly depends on
    background and circumstances. The circumstance we experienced was something we
    had not been used to. And then, logically speaking, the amount of tension ran
    high, also resulting in sleep deprivation.


    The
    lockdown was not much of a protection for us, since to all that, the social
    animal the human being is has reacted through depression and anxiety, which
    weaken the immunity system.




    Psychologist
    Daniela Ionescu:




    We’re
    genetically programmed to live in communities. We build our psychological
    balance in, and we progress through interaction, so social distancing is out of
    the question. The stronger you are connected to the others, physically,
    socially and psychologically, the better your physical and psychological
    condition is. Isolation can only engender chronic fatigue. You can experience
    panic attacks, sadness, helplessness, suicidal ideas may occur more often than
    not, overdrinking and drug-taking may also occur. Physical distancing does not
    provide much psychological balance either. We need to get close to somebody, we
    need the physical touch. For us, these are sources of confidence and security.
    It is the first language we learn as soon as we’ve come into this world. The
    most direct and the most complete language, which cannot be replaced by any
    other type of verbal or written communication. Fast and minutely, the touch
    conveys a much wider range of feelings and emotions than, for instance, our
    facial expression or our gestures. Any kind of distancing causes a greater
    amount of aggressiveness, of infliction or self-infliction. It triggers
    abnormal types of behavior, it causes depression, while a weakened immunity
    system is its aftermath, among other things. Or rather, distancing is meant to
    help us better understand the measure of human relationships, it will help us
    praise the presence of the other to a greater extent, their touches, their
    embraces, it will help us develop empathy, compassion, selflessness,
    self-awareness and the awareness of the world around us.




    In the sociological survey, 53 % of respondents admitted that going
    out, to a restaurant, a bar or beer garden are the activities they most missed
    during the lockdown. 42 % of them mentioned going to a concert or to the cinema
    were they activities they have missed. By way of comparison, a mere15%
    responded that doing their hobbies is what they missed most.




    Daniela
    Ionescu:




    Man
    is a social animal. One of its fundamental needs is the sense of belonging, and
    achieving something like that means relating to someone. Self-esteem and
    self-confidence are being built through interaction-based experiences.
    Likewise, compassion, empathy, selflessness, socializing, all that also has its
    crucial contribution to our cognitive and affective development, but also to
    the creation od the mechanisms by means of which we adapt to the world and to
    life, they help us manage stress and anxiety. Social isolation may cause
    illnesses but also our losing the sense of reality. It even causes death,
    sometimes. On the other hand, the exaggerated need to socialize may often
    conceal psychological problems the individual can only contain provided they
    focus on the interaction with the others. Socializing in the presence and
    through food, like the one you have in a restaurant, is based on the memory of
    having received affection, comfort, education, way back when you were
    breastfed. Food is a language through which we convey our intensions, our
    emotions, our ability of relating to the others. Eating in the company of
    others is a type of energy exchange, an act of togetherness, of intimacy. Food
    provides physical nourishing for us; similarly, relationships feed us
    emotionally, and satisfaction is complete when we have both types of food.

  • Slobodno vreme Rumuna i njihove omiljene aktivnosti (23.09.2020)

    Slobodno vreme Rumuna i njihove omiljene aktivnosti (23.09.2020)

    Pandemija Kovida-19 dramatično je prekomponovala društvo. Restriktvine mere koje su preduzele sve zemlje ponovo su uspostavile naše postojanje u novoj paradigmi. Internet je zbližio naše živote i istopio razdaljine, a vlade su globalizovale masku. Loš deo je izolacija i osećaj otudjivanja. Dobar deo je više slobodnog vremena. Otkrili smo da možemo ići na posao u dnevnu sobu i tako uštedimo tri sata dnevno. Ali nije bilo tako za sve nas. Prema sociološkoj studiji, samo 3 od 10 Rumuna smatra da su imala više vremena nego pre pandemije, dok 4 od 10 osećaju potrebu da više spava. Koristićemo ovu studiju kao izgovor da analiziramo kako kriza takve veličine utiče na kvalitet spavanja. U kontekstu prilično dugog karantina, mnogi od nas bi rekli da imamo dovoljno vremena da se posvetimo snu, ali stvarnost je drugačija. Pandemija je na videlo dana iznela probleme koje mnogi od nas nisu znali da imaju i izvadila na površinu atavična, primitivna ponašanja. Psiholog Danijela Jonesku objašnjava: TRACK: Najveći strah čoveka je strah od nepoznatog, a pandemija ima mnogo nepoznanica. Ima malo informacija, često kontradiktorne i preteće, osećaj samopouzdanja je ozbiljno narušen, pojavljuju se strah i krivica i ponašanja tipa bori se ili beži“. Jednostavno kijanje automatski pokreće pitanje šta ako …?“, u umu onoga koji je kihnuo, ali i onih oko njega. Naš mozak ne može da podnese neizvesnost. Kada nema sve informacije, mozak ih dodaje, čak i iskrivljujući objektivnu stvarnost, tako da nastaje koherentan scenario, na osnovu kojeg on treba dejstvovati da bi se povratila kontrola. Zbog toga se često nalazimo u sasvim prirodnim situacijama, koje tumačimo u kontekstu koji doživljavamo kao opasan, sa neprimerenim, preteranim, ponekad aberantnim reakcijama “.



    Sada uzmimo ovaj trend i stavimo ga u kontekst karantina kakav je bio ovog proleća. Rezultat je da izolacija i mere koje nameće društveno distanciranje imaju ogromne efekte po ljude, a loš kvalitet sna prvi je simptom da nešto nije u redu. Sociolog Dželu Duminika objašnjava: Lišavanje sna se javlja u mnogim kontekstima, kao što kažu svi stručnjaci. Sasvim moguće je da u kriznom kontekstu napetost koje telo oseća deluje na različite načine, čak i činjenicom da više ne možete da spavate. Nedostatak odmora mozga i tela takodje dovodi do prenapetosti. To je začarani krug: napetost izaziva nedostatak sna, nedostatak sna stvara napetost. Ovaj period kovida doneo je napetost. Naročito u prvom delu perioda. Ovu napetost su izazvale sve poruke koje su nam stigle iz društva, poput smrt je bliža nego što mislite“, moguće je da će se nešto dogoditi vama i vašim najdražima“, ali i ideja izolacije. Izolacija je faktor na koji nismo navikli i čitav naš život je preokrenut. A onda ljudsko ponašanje, kaže sociologija, mnogo zavisi od konteksta i situacije. Situacija u kojoj smo se nalazili bila je ona na koju nismo bili naviknuti. A onda je, logično, napetost bila velika i materijalizovala se lišavanjem sna “.



    Karantin nije nas mnogo branio, jer društvena životinja koja je čovek reagovala je depresijom i anksioznošću, što slabi imuni sistem. Psiholog Danijela Jonesku precizira: Genetski smo programirani da živimo u zajednicama. Gradimo svoju mentalnu ravnotežu i evoluiramo interakcijom, tako da ne može biti reči o društvenom distanciranju. Što ste više fizički, socijalno i mentalno povezani sa drugima, vaše fizičko i psihičko zdravlje je bolje. Izolacija može dovesti do hroničnog umora. Mogu se pojaviti panični napadi, osećaj tuge, bespomoći, zloupotreba alkohola i droge i čak i samoubilačke misli. Fizička udaljenost ne donosi koristi ni mentalnoj ravnoteži. Potrebna nam je blizina, fizički dodir, koji nam daju samopouzdanje, sigurnost. To je prvi jezik koji učimo kada se rodimo. Najdirektniji i najpotpuniji jezik koji ne može zameniti bilo koji oblik verbalne ili pisane komunikacije. Dodir brzo i tačno prenosi mnogo širi spektar osećanja i iskustava od izraza lica ili gestova. Udaljenost bilo koje vrste dovodi do povećane agresije, povredjivanja i samopovrededjvanja. Stvara aberantna ponašanja i doprinosi nastanku depresije, a medju efekte depresije spada i smanjeni imunitet. Ili će nam možda, naprotiv, udaljenost pomoći da bolje razumemo razmere medjuljudskih odnosa, da više cenimo prisustvo drugog, dodire, zagrljaje, da razvijemo empatiju, saosećanje, altruizam, samosvest i svest o svetu.“



    53% ispitanika sociološke studije priznalo je da su im izlasci u restorane i kafiće ili na terase najviše nedostajali tokom karantina. 48% njih je reklo da im nedostaju koncerti i bioskop. Samo 15% ispitanika je reklo da im nedostaju hobiji. Psiholog Danijela Jonesku objašnjava: Čovek je društveno biće. Jedna od njegovih osnovnih potreba je pripadnost, a njeno ispunjenje pretpostavlja vezu. Samopoštovanje i samopouzdanje grade se posredstvom interakcije. Isto tako, saosećanje, empatija, altruizam, socijalizacija doprinose našem kognitivnom i afektivnom razvoju, ali i izgradnji mehanizama za prilagodjavanje svetu i životu i pomažu nam u upravljanju stresom i anksioznošću. Socijalna izolacija može dovesti ne samo do telesnih bolesti, već i do gubitka osećaja za stvarnost. Ponekad i do smrti. Sa druge strane, prekomerna potreba za socijalizacijom često može sakriti mentalne neravnoteže koje pojedinac drži pod kontrolom fokusirajući se na interakciju sa drugima. Druženje u prisustvu i kroz hranu, kao što se to dogadja u restoranima, zasniva se na sećanju na majčino mleko, naklonost, udobnost i zaštitu. Hrana je jezik putem kojeg prenosimo svoje namere i osećanja i uspostavljamo veze sa drugima. Zajednički ručak je razmena energije, čin bliskosti, čak intimnosti. Baš kao što nas hrana hrani fizički, veze nas hrane emocionalno, a kada imamo obe vrste hrane, zadovoljstvo je potpuno“, rekla nam je psiholog Danijela Jonesku.

  • Ştiri din domeniul aviaţiei comerciale

    Ştiri din domeniul aviaţiei comerciale


    Începând cu data de 9 septembrie, pasagerii Aeroportului Henri Coandă Otopeni, principalul aeroport din România, nu mai sunt obligați să treacă prin corturile amenajate în fața terminalului. Ei au acces direct în aerogară, dar trebuie să țină, în continuare, cont de celelalte cerințe de protecţie în contextul pandemiei de Covid-19: măsurarea temperaturii, dezinfectarea mâinilor, păstrarea distanței de 1,5 metri față de persoanele din jur și purtarea corectă a măștii.



    Măsurile au fost luate în contextul traficului redus din cauza pandemiei. Personalul aeroportului e instruit să monitorizeze respectarea, de către pasageri, a măsurilor de siguranță sanitară și să solicite intervenția imediată a poliției sau jandarmilor, dacă acestea nu sunt respectate întocmai. Tot din 9 septembrie e permis și accesul autovehiculelor în fața aerogării, fie acestea autobuze, autocare, taxiuri sau autoturisme personale. De menționat și că restaurantele și cafenelele sunt redeschise începând cu această dată. Corturile din fața terminalului au fost demontate, iar spațiul a fost redat destinației sale inițiale. Rămân valabile pentru pasageri recomandările de a veni la timp la aeroport și de a respecta indicatoarele de direcționare, atât pe fluxul auto, cât și pe fluxul de pasageri.



    Reamintim că, în zona aeroportului, circulația auto este afectată de lucrările la conexiunea feroviară a aeroportului cu Gara de Nord, lucrări aflate în curs de finalizare. În context, CFR SA a anunțat că linia de cale ferată Gara de Nord – Aeroportul Internațional «Henri Coandă» este gata în proporție de 97%. Acest proiect mult-așteptat a fost finanțat cu fonduri europene.



    Operatorul aerian low-cost Wizz Air anunță lansarea rutei care va lega Cluj-Napoca de Liverpoool, orașul în care a luat ființă trupa Beatles. Aceasta este a patra rută Wizz Air care leagă România de Marea Britanie și va deveni operațională din 23 octombrie. Biletele pentru această rută sunt în vânzare pe site-ul www.wizzair.com și pe aplicația pentru mobil a companiei.



    De asemenea, compania anunță și devansarea la 1 octombrie a operării zborurilor de la noua bază din Bacău către Londra Luton. Inițial, aceste zboruri erau anunțate pentru sfârșitul lunii octombrie. Vorbim de cinci curse săptămânal, începând cu 1 octombrie, dar, după 29 ale lunii, acestea vor deveni zilnice. În contextul pandemiei de Covid-19, Wizz Air își asigură clienții că toate aeronavele sunt igienizate conform protocoalelor sanitare.


  • Informaţii privind transportul aerian, feroviar şi rutier

    Informaţii privind transportul aerian, feroviar şi rutier

    Odată cu
    redeschiderea Aeroportului Internațional Bacău, compania românească
    low-cost Blue Air anunță de la 1 octombrie 2020 zboruri săptămânale către
    următoarele destinații: București Otopeni (patru zboruri pe săptămână),
    Cluj-Napoca – trei zboruri pe săptămână, Paris Beauvais (două
    zboruri), Koln și Munchen – câte două zboruri pe săptămână.


    Blue Air anunță
    că, în foarte scurt timp, va opera zboruri dinspre București înspre Baia Mare și retur. Astfel, turiștii vor putea ajunge în judeţul Maramureș în 55
    de minute, la tarife foarte avantajoase. Compania Blue Air va opera curse regulate pe Aeroportul Internaţional
    Maramureş în zilele de luni, miercuri, vineri şi duminică. Acest lucru va
    permite ca persoanele care au de rezolvat anumite probleme în Bucureşti să nu
    mai fie nevoite să meargă 12 ore cu trenul sau 8 ore cu maşina. Blue Air va anunţa operarea
    din Maramureş şi a unor curse regulate către destinaţii europene. Pe acest aeroport mai operează zboruri
    între Bucureşti şi Baia Mare compania naţională TAROM.


    Sunt știri noi și în privința transportului feroviar. CFR Călători
    reintroduce în circulaţie trenurile de navetă destinate elevilor pentru a
    facilita transportul acestora spre/ dinspre centrele de învăţământ, odată cu
    începerea noului an şcolar, la 14 septembrie 2020. Amintim în context că elevii
    din învăţământul obligatoriu, profesional – inclusiv postliceal, liceal
    acreditat/autorizat, beneficiază de gratuitate la transportul feroviar intern,
    la toate categoriile de trenuri (Regio și InterRegio), clasa a 2-a, pe tot
    parcursul anului calendaristic.


    Şi studenţii români/străini înmatriculați la forma de învățământ cu
    frecvență – licență, master, doctorat, în instituţiile de învățământ superior
    acreditate din România, beneficiază de gratuitate la transportul feroviar
    intern, la toate categoriile de trenuri (Regio și InterRegio), clasa a 2-a, pe
    tot parcursul anului calendaristic. Pentru călătoria la o clasă superioară sau
    la vagoanele de dormit şi cuşetă, se vor achita integral diferențele tarifare
    si tariful de rezervare.


    Pe de altă parte, Poliţia de Frontieră lucrează la capacitatea maximă
    permisă de infrastructura punctelor de trecere şi recomandă participanţilor la
    trafic tranzitarea tuturor punctelor deschise traficului internaţional, astfel
    încât suprasolicitările unora dintre acestea să poată fi evitate. Informaţii
    privind situaţia punctelor de frontieră deschise traficului internaţional se găsesc
    pe aplicaţia Trafic on-line care poate fi accesată la adresa https://www.politiadefrontiera.ro/en/traficonline/.


    De aici se pot selecta informaţii mai precise despre autoturisme, respectiv
    camioane, la ieşirea şi la intrarea în România. Aplicaţia furnizează şi lista
    punctelor de trecere a frontierei cu trafic suspendat şi este updatată, practic,
    în timp real.

  • Pandémie, trafic aérien et marché de l’assurance

    Pandémie, trafic aérien et marché de l’assurance

    Les
    17 aéroports de Roumanie verront diminuer de 61% leur trafic des passagers d’ici la fin de l’année, avec environ 9 millions de passagers de
    moins. C’est la conclusion d’un document présenté à la réunion annuelle des
    directeurs généraux de l’Association roumaine des aéroports. Bien entendu, ces
    conclusions sont présentées dans le contexte épidémiologique actuel, qui a
    contraint les compagnies aériennes à s’adapter à une situation sans précédent.
    Le directeur général de l’aéroport Mihail Kogălniceanu de Constanța (sud-est),
    l’organisateur de la réunion, promet une approche complètement nouvelle, qui
    comporte systèmes de désinfection sans
    contact et solutions professionnelles de numérisation dans les aéroports. De
    plus, dans un avenir proche, des investissements importants seront réalisés pour
    renforcer la sécurité aérienne et dans les infrastructures aéroportuaires. Des
    débats ont également eu lieu sur la relance du trafic aérien dans le contexte
    de la pandémie et sur l’amélioration et le maintien de la confiance des
    passagers dans le transport aérien commercial en Roumanie.


    Par
    ailleurs, le Comité national pour les situations d’urgence de Roumanie a mis à
    jour la liste des pays, territoires et zones à haut risque épidémiologique. Sur
    cette liste figurent, entre autres, les
    pays suivants : Pérou, Maldives, Bahreïn, Colombie, Brésil, Israël,
    Argentine, Koweït, Etats-Unis, Bolivie, Espagne (les régions Aragon, Catalogne,
    Navarre, Communauté de Madrid, Îles Baléares, Pays basque, Cantabrie, Castille-La
    Manche, Castille-et-León, La Rioja). S’y ajoutent la République de Moldova, le Qatar,
    le Chili, Palestine, Malte, Andorre, le Monténégro, la Bosnie-Herzégovine, le
    Luxembourg, Gibraltar. Les passagers qui arrivent Roumanie en provenance de ces
    pays ou territoires seront tenus à s’isoler pendant 14 jours, avec les membres
    de leur famille.


    Enfin,
    la compagnie roumaine d’assurance Eurolife FFH a lancé un nouveau produit sur
    le marché local – RambursOrice. Il s’agit d’une assurance annulation, qui
    restitue au bénéficiaire de l’assurance 90% de la valeur des dépenses engagées
    pour les vacances, les voyages et les activités récréatives en Roumanie si, pour
    des raisons objectives (y compris le diagnostic avec SarsCov-2), le
    bénéficiaire doit renoncer à ses projets de vacances. Les risques couverts sont
    : événements familiaux (naissances, décès) ; événements matériels (dégâts graves
    causés à la résidence principale ou secondaire en raison d’incendies,
    d’inondations, de tremblements de terre ou d’autres phénomènes naturels ou bien
    effractions, vandalisme) ; événements médicaux (maladies ou accidents subis par
    l’assuré ou ses proches de premier degré impliquant l’hospitalisation, le repos
    à domicile, des investigations et des traitements pendant une période qui sous-entend
    la période de l’événement), y compris une couverture facultative en cas de Covid-19. L’assurance couvre également
    d’autres événements imprévus, par exemple des vols annulés ou retardés. S’y
    ajoute la situation où, en route vers la
    destination de voyage, le véhicule tombe en panne ou est impliqué dans
    un accident de la route. Autres cas possibles : grèves dans les transports
    en commun, vol de documents physiques à la suite d’une agression, d’un
    cambriolage ou d’une effraction de la voiture de l’assuré. (Trad. Mariana Tudose)

  • Sprijin pentru lucrătorii extracomunitari şi securitate sporită pentru bagaje pe aeroporturi

    Sprijin pentru lucrătorii extracomunitari şi securitate sporită pentru bagaje pe aeroporturi

    Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și Inspectoratul General
    pentru Imigrări (IGI) au semnat un protocol pentru consilierea lucrătorilor
    extracomunitari din România ale căror contracte de muncă au încetat înainte de
    termenul prevăzut inițial. Protocolul a fost semnat de ministrul român al Muncii
    și Protecției Sociale, Violeta Alexandru.



    Ministrul a sesizat lipsa de coordonare dintre instituții, în sensul că
    Inspectoratul General pentru Imigrări înregistrează contractele care au încetat,
    dar nu oferă sprijin lucrătorilor extracomunitari pentru a-și găsi un nou loc
    de muncă. Potrivit noului protocol, Inspectoratul General pentru Imigrări va
    contacta Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru fiecare
    contract încetat, astfel încât persoanele rămase fără loc de muncă să dispună
    de tot sprijinul pentru a-și găsi un altul.


    IGI este prima instituție care înregistrează un contract încheiat înainte
    de termenul stabilit inițial. Această entitate se află sub jurisdicția
    Ministerului Afacerilor Interne și are un rol-cheie în a urmări dinamica pieței
    muncii, pe baza solicitărilor pe care le fac diferite agenții pentru plasarea
    forței de muncă. Inspectoratul General pentru Imigrări este structura care
    urmărește prezența forței de muncă în spațiul extracomunitar și este, prin
    aceasta, instituția cea mai informată pe
    această temă.


    Potrivit ministrului Muncii, agențiile de intermediere a forței de muncă,
    cele care aduc în România lucrători extracomunitari, nu sunt interesate să se
    implice în găsirea unui nou loc de muncă pentru un lucrător al cărui contract a
    încetat mai devreme de termenul stabilit, mai ales pentru că nu au nicio
    motivație. Violeta Alexandru mai crede că Inspectoratul General pentru Imigrări
    nu are o politică activă de reinserție pe piața muncii a acestor lucrători, prin
    urmare singura lor soluție ar fi fost întoarcerea în țara de origine, lucru pe
    care prea puțini dintre aceștia și-l doresc.


    În altă ordine de idei, aeroporturile și aerogările din România vor
    beneficia de echipamente de scanare a bagajelor în valoare de 11 milioane de
    euro. Unul dintre primele aeroporturi care vor beneficia de aceste
    echipamente este Aeroportul Internațional Cluj-Napoca. Aici,
    bagajele de mână și de cală vor fi scanate cu tehnologie de tip computer
    tomograf, cu radiații X și algoritmi de detecție automată a substanțelor explozive.


    Pe Aeroportul Internațional din Iași au fost deja puse în
    funcțiune echipamente de scanare a bagajelor de cală și de mână folosindu-se
    tehnologie de tip computer tomograf și algoritmi de detecție automată a
    substanțelor explozive lichide. În octombrie, tehnologia va fi accesibilă și pe
    Aeroportul din Suceava. Pe
    Aeroportul Internațional «Henri Coandă» din București tehnologia va deveni
    accesibilă la sfârșitul acestui an. Echipamente vor scana bagajele din două
    unghiuri de vizualizare și vor detecta urme de substanțe explozive. Tehnologia
    va fi accesibilă și pe Aeroportul Internațional Brașov – Ghimbav, aflat în
    construcţie.



  • Aeroporturi în renovare în perioada pandemiei

    Aeroporturi în renovare în perioada pandemiei

    Autoritățile sanitare române au instituit, începând de marți, 18 august,
    ora 00:00, ora României, măsura carantinei pentru 14 zile pentru persoanele care
    sosesc în țara noastră din 6 regiuni ale Spaniei. Vorbim de: Aragon, Catalunya, Comunidad de Madrid,
    Insulele Baleare, Țara Bascilor și Navarra. Zborurile spre și dinspre aceste
    regiuni nu sunt suspendate. Decizia a fost luată ca urmare a situației generate
    de evoluția cazurilor de Covid-19 în Europa, rata cumulată de incidență a
    cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la suta de mii de
    locuitori înregistrată în Spania fiind de 115,7, superioară valorii înregistrate
    pe teritoriul României, unde este 89. Menţionăm că în Spania se află o foarte
    numeroasă comunitate de români.


    Pe de altă parte, Pista 2 a Aeroportului Internaţional Otopeni «Henri
    Coandă» a intrat în renovare din 21 august. Lucrările vizează modernizarea
    pistei și resistematizarea zonei de siguranță aferente. Termenul de finalizare
    este de 5 luni de la începerea lucrărilor. Balizajul pistei va fi refăcut
    integral și, de asemenea, se va reface stratul asfaltic al structurii rutiere.
    Vor fi efectuate şi lucrări de drenaj și de canalizare. Compania Națională
    Aeroporturi SA anunță că lucrările efectuate la Pista numărul 2 nu vor afecta
    traficul aerian, oricum scăzut pe fondul pandemiei, care va putea fi operat pe
    Pista 1.


    Aşa cum am mai anunţat, operatorul aerian low-cost românesc Blue Air va
    transfera la Suceava zborurile programate pe aeroportul din Bacău ca urmare a închiderii temporare a acestuia, între 15 august și 30
    septembrie. Compania Blue Air este nevoită să recurgă la această măsură din
    cauza lucrărilor de modernizare de pe Aeroportul din Bacău, dar își asigură
    pasagerii că transferul lor se va face gratuit, cu autocarul.


    Orarele de zbor şi indicativele curselor transferate din Bacău la Suceava
    rămân neschimbate pentru majoritatea zborurilor. 39 de zboruri pe săptămână sunt
    afectate de aceste lucrări, dar compania a anunțat că a făcut toate eforturile
    pentru ca disconfortul pasagerilor săi să fie minim. Pasagerii afectați vor
    primi notificări cu privire la serviciile și opțiunile care le sunt puse la dispoziție
    prin SMS și e-mail. Pasagerii care decid
    să nu mai călătorească, în contextul respectivelor modificări, au la dispoziţie
    opțiunea să solicite rambursarea integrală a sumei plătite în portofelul electronic
    individual Blue Air sau rambursarea integrală a sumei plătite în numerar, banii
    fiind primiţi prin aceeaşi modalitatea de plată folosită la achiziţionarea
    biletului.


    Compania naţiomală
    română TAROM reia cursele zilnice Suceava-București și retur din 22 august. De
    asemenea, din 1 septembrie, TAROM urmează să suplimenteze zborurile spre
    Bucureşti cu o cursă zilnică, de seară, cu excepţia zilei de sâmbătă, iar din
    septembrie se va deschide şi Terminalul 2, care va permite Aeroportului Suceava
    să proceseze un număr mult mai mare de pasageri.

  • Conditions d’entrée en Roumanie et aéroports en rénovation

    Conditions d’entrée en Roumanie et aéroports en rénovation


    La liste jaune des
    pays dont les voyageurs et ressortissants seront placés en quarantaine pendant
    14 jours une fois arrivés en Roumanie a été mise à jour le 18 août dernier. Ont
    été ajoutées 6 régions d’Espagne, à savoir : Aragon, Catalogne, la Communauté
    de Madrid, les Iles Baléares, le Pays basque et Navarre. Les vols vers et
    depuis ces régions ne sont pourtant pas suspendus. Cette décision a été prise alors
    que le taux de contamination au coronavirus par cent mille habitants, rapporté
    ces 14 derniers jours en Espagne, est de 115,7 – soit plus grand qu’en Roumanie,
    où il est de 89. A noter aussi qu’une importante communauté de Roumains est
    établie en Espagne.






    Par ailleurs,
    plusieurs aéroports roumains profitent de cette période plutôt légère en
    matière de trafic aérien pour faire des travaux de réhabilitation. Par exemple,
    à Bucarest, la piste n° 2 de l’Aéroport international Henri Coanda (Otopeni) subira
    de tels travaux 5 mois durant à compter du 21 août. La compagnie nationale des
    aéroports assure de son côté que les vols ne seront pas affectés par ces
    procédures. Vu que le nombre des vols a considérablement diminué par temps de
    pandémie, ceux-ci seront transférés sur la Piste n°1.






    Un autre aéroport
    concerné par la rénovation est celui de Bacău (nord-est), fermé du 15 août au
    30 septembre. Durant cette période, les vols de l’opérateur roumain low-cost
    Blue Air sont transférés à l’aéroport de Suceava (nord). Le transfert en
    autocar des passagers vers et depuis cette ville est garanti à titre gratuit,
    assure la compagnie. Les horaires des vols transférés de Bacau à Suceava
    restent inchangés pour la plupart. Au total 39 vols sont concernés par ces
    modifications. Blue Air assure faire de son mieux pour diminuer au minium l’inconfort
    des passagers. Toutefois, ceux qui décident de renoncer à leur voyage dans ce
    contexte pourront demander le remboursement intégral de la somme payée.






    Enfin, la
    compagnie aérienne nationale TAROM reprend ses vols quotidiens entre Suceava (nord)
    et Bucarest, la capitale (sud), à compter du 22 août. Un vol supplémentaire y
    sera rajouté à partir du 1er septembre. Il sera opéré tous les
    jours, en soirée, sauf le samedi. Et c’est toujours en septembre que le Terminal
    n° 2 de l’aéroport de Suceava sera ouvert, ce qui permettra à cet aéroport du
    nord du pays d’accueillir un nombre beaucoup plus important de voyageurs. (Trad.
    Valentina Beleavski)



  • Despre carantină şi zboruri

    Despre carantină şi zboruri

    Lista țărilor considerate cu risc epidemiologic ridicat pentru
    noul coronavirus a fost actualizată de autoritățile sanitare române. Documentul
    a intrat în vigoare marți, 11 august, la ora 0.00, ora României. Institutul
    Național de Sănătate Publică, entitatea care a elaborat acest document, a
    înscris pe lista galbenă (care presupune intrarea în carantină pentru 14 zile) între
    altele, următoarele țări sau teritorii: Africa de Sud, Argentina,
    Bahrain, Bosnia şi Herţegovina, Brazilia, Chile, Irak, Israel, Kosovo, Kuweit,
    Luxemburg, Macedonia de Nord, Maldive, Republica Moldova, Muntenegru,
    Teritoriile Palestiniene, Peru, Qatar, Republica Dominicană, SUA. Carantina se instituie la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de
    aceasta sau, după caz, într-un spaţiu special desemnat de autorităţi. Carantina
    se recomandă tuturor persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresă.


    Pe de altă parte, operatorul aerian low-cost
    Wizzair a lansat o nouă rută pe relația București – Palma de Mallorca (Spania),
    începând cu 9 august, și va efectua zboruri bisăptămânal.


    Compania Air Bucharest a reluat, din 11 august, zborurile charter
    de la Sibiu spre Turcia și Egipt. Compania
    va efectua zboruri către Antalya (Turcia) în zilele de marți și sâmbătă.
    Începând cu 19 august, operatorul va efectua zboruri spre Hurghada (Egipt), în
    zilele de miercuri. În Aeroportul Internațional din Sibiu purtarea măștii e
    obligatorie, ca și respectarea cu strictețe a regulilor de igienă impuse de
    pandemia de Covid-19. Prezentarea la aeroport se va face cu trei ore înainte de
    decolare. Pasagerii sunt rugați să respecte marcajele și să păstreze distanța.
    În prezent, pe aeroportul sibian sunt operate curse spre Frankfurt-Hahn,
    Dortmund, Londra, Memmingen, Madrid, Stuttgart, Nürnberg, Karlsruhe
    Baden-Baden, Viena, Antalya şi Hurghada.


    În context, operatorul aerian românesc low-cost
    Blue Air transferă pe aeroportul din Suceava (nord) în perioada 15 august – 30
    septembrie zborurile programate pe Aeroportul din Bacău (nord-est), temporar
    închis pentru lucrări de modernizare. Blue Air promite noi rute de pe Aeroportul
    din Bacău, pe care le va opera din 1 octombrie. Noile rute sunt către Atena și
    Larnaca.


    Noul terminal al Aeroportului Internațional
    din Oradea a fost inaugurat după o întârziere de doi ani. Acesta
    are o capacitate de prelucrare de 600 de pasageri pe oră, față de 100, cât avea
    vechiul terminal şi oferă condiții foarte bune pentru zborurile internaționale.
    Directorul interimar al aeroportului anunță că investițiile vor continua cu
    două proiecte extrem de importante, din bani europeni, unul pentru creșterea
    siguranței şi a securităţii zborurilor, celălalt – pentru prelungirea pistei
    actuale.

  • Zboruri anulate şi zboruri noi, din şi spre România

    Zboruri anulate şi zboruri noi, din şi spre România

    Operatorul românesc low-cost Blue Air a anulat,
    începând din 3 august, 64 de zboruri către Italia și Cipru. Măsura a fost luată ca
    urmare a restricțiilor de carantinare impuse de cele două țări cetățenilor
    români și este programată să dureze până la 31 august.


    Rutele anulate sunt cele
    din București-Otopeni către Milano Malpensa, Florența, Napoli și Larnaca, din
    Bacău spre Bergamo, Torino și Roma-Fiumicino și din Iași (nord-est)
    spre Torino. Compania precizează că această listă e actualizată permanent, în
    funcțiile de deciziile celor două țări. Pasagerii afectați de aceste măsuri pot
    opta pentru reprogramarea gratuită a călătoriei în primele șapte zile de la
    data inițială a zborului direct. Acest lucru se poate face printr-un e-mail
    trimis pe adresa zbor.anulat@blueair.aero. Dacă pasagerii nu
    iau în calcul opțiunea reprogramării, contravaloarea biletului va fi
    transferată automat în portofelul electronic al clientului, urmând ca acesta
    s-o poată folosi în termen de doi ani.


    Pe de altă parte, Blue Air
    anunță introducerea, de la 1 octombrie, a cinci zboruri noi. Acestea vor fi
    efectuate cu plecare din Bacău, iar destinațiile sunt: București, Cluj, Paris,
    Munchen și Koln. De altfel, aeroportul din Bacău, acum aflat încă în
    proces de modernizare, va fi punct de plecare și către alte destinații. Acestea
    sunt operabile din 1 octombrie, iar destinațiile sunt: Londra-Luton, Roma-Fiumicino,
    Bergamo, Torino, Dublin, Bruxelles, Madrid și Barcelona.


    Între timp, zborurile
    dintre România și Austria au fost reluate de sâmbătă, 1 august. Decizia a fost
    luată de partea română și austriacă deopotrivă. Ministerul român al Afacerilor
    Externe le recomandă cetăţenilor români consultarea companiilor aeriene pentru
    informaţii suplimentare privind programul zborurilor.


    Operatorul aerian low-cost Wizz
    Air a operat sâmbătă, 1 august, primul zbor de la Barcelona spre Iași, acesta
    fiind doar începutul unor noi zboruri din Capitala Moldovei spre alte
    destinații: Bari, Torino și Verona. Companie are, astfel, 20 de rute din Iași
    spre 10 țări. Potrivit unui comunicat, decizia introducerii acestor noi zboruri
    a fost luată în întâmpinarea cererii venite din partea
    pasagerilor. Compania a anunțat, ca şi ceilalţi operatori aerieni,
    introducerea unor măsuri stricte de igienă pentru restricționarea răspândirii
    virusului SARS-COV2. Atât echipajul, cât și pasagerii, au obligaţia să poarte
    mască de protecție pe tot parcursul zborului. În plus, echipajul va purta și
    mănuși. Compania face precizarea că pasagerii fără măști nu vor avea acces în
    cabină, dar au posibilitatea să achiziționeze pachetul igienic, care cuprinde
    un recipient gel dezinfectant, două perechi de mănuși, două măști și 6 şerveţele
    dezinfectante.


    De asemenea, compania
    anunță că pasagerii își pot anula zborul cu trei ore înaintea decolării, urmând
    ca tariful să le fie rambursat sută la sută, fie imediat, fie sub formă de
    credit. Aceștia au libertatea să-și schimbe destinația ori de câte ori
    doresc.