Radio România Internațional

Author: Luminița Voinea

  • Comisia Europeană propune o nouă lege privind medicamentele critice

    Comisia Europeană propune o nouă lege privind medicamentele critice

     

    INTRO: Ce propune Comisia Europeană prin această lege, explică Luminița Voinea.

    Lipsa de medicamente esențiale reprezintă o îngrijorare pentru noi şi cetăţenii Uniunii Europene, a spus în plenul Parlamentului European comisarul pentru Sănătate, Olivér Várhelyi.

    Penuria de medicamente este cauzată în cea mai mare parte de problemele de fabricație, de riscurile lanțului de aprovizionare și de concurența globală pentru resurse. Vorbim aici despre medicamentele care conțin substanțe active, unele folosite în tratarea bolilor grave, dar care sunt tot mai greu de găsit, precum antibioticele, tratamentele pentru cancer, medicamentele de urgență și vaccinurile.

    Din păcate, în ultimii ani, țările UE s-au confruntat cu deficite grave de medicamente, agravate de evenimente globale precum pandemia de COVID-19. La aceasta se adaugă faptul că peste 80% dintre antibioticele vândute în Europa provin din China. Alături de India, China asigură mai bine de jumătate din producția globală de ingrediente farmaceutice active.

    Pentru a evita lipsa medicamentelor vitale, Comisia Europeană vine cu o nouă lege, care va sprijini producția și va îmbunătăți disponibilitatea medicamentelor esențiale în Uniunea Europeană. Noua lege inițiată de Comisia Europeană va îmbunătăți capacitatea de producție a UE de medicamente esențiale prin proiecte strategice. Apoi, încurajează prin ajutoare de stat investițiile în unitățile de producție farmaceutice deja existente, dar și în unele noi. Şi unul dintre cele mai importante puncte se referă la achizițiile comune între statele membre pentru a asigura stocurile de medicamente critice. În plus, se urmărește exploatarea parteneriatelor internaționale pentru a reduce dependența de un singur furnizor sau de un număr limitat de furnizori.

    Recent, miniștrii sănătății din 11 state membre ale Uniunii Europene au pledat, într-o scrisoare comună, pentru finanțarea planurilor de medicamente critice cu bani din noua strategie de apărare. În textul scrisorii se subliniază că „este ușor pentru actorii străini să transforme această dependență într-o vulnerabilitate critică, una care ar putea submina serios capacitățile de securitate și apărare ale Europei”.

  • Comisia Europeană propune statelor membre un plan de reînarmare a Europei

    Comisia Europeană propune statelor membre un plan de reînarmare a Europei

    Europa se află la o răscruce și trebuie să se apere singură printr-o creştere masivă a cheltuielilor pentru apărare dar şi prin ajutarea Ucrainei să obţină o pace durabilă şi corectă, afirma ieri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, înaintea unui summit de urgenţă al UE pe teme de securitate.

    Pe fondul incertitudinilor tot mai mari în problema securităţii, Comisia Europeană propune statelor membre un plan de reînarmare continentală, care ar putea mobiliza fonduri în valoare de 800 de miliarde de euro în următorii patru ani.

    Planul are cinci puncte. Primul punct se referă la folosirea finanțărilor publice pentru apărare. Astfel statele membre vor putea permite creșterea cheltuielilor de apărare fără a declanșa procedura de deficit excesiv. Potrivit calculelor, dacă statele membre cresc cu 1,5 % din PIB cheltuielile de apărare, se va crea un spațiu financiar de 650 miliarde de euro pentru o perioadă de 4 ani.

    Al doilea punct îl constituie împrumuturi pentru proiecte comune de apărare europeană, în valoare de 150 de miliarde de euro. Echipamentele vor putea fi achiziționate de statele membre împreună.

    Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene: “Aici este vorba de a cheltui mai bine şi de a investi împreună pentru capabilităţi paneuropene, cum ar fi apărarea aeriană, sisteme de artilerie, rachete, drone, dar şi în domeniul cibernetic sau al mobilităţii militare. Acest instrument va ajuta statele membre să creeze cererea pentru industrie, iar cu aceste echipamente vom creşte masiv şi ajutorul pentru Ucraina”.

    Al treilea punct din planul de reînarmare a Europei se referă la folosirea bugetului UE pentru a direcționa mai multe fonduri pentru investițiile de apărare pe termen scurt. Vorbim aici despre posibilitatea statelor membre de a utiliza fondurile de coeziune pentru proiecte de apărare.

    Punctele patru și cinci se referă la capitalul privat, în strânsă legatură cu împrumuturi din partea Băncii Europene de Investiţii.

    Astfel, reînarmarea Europei va disponibiliza 800 miliarde de euro pentru apărare.

  • Comisia Europeană salută intrarea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen

    Comisia Europeană salută intrarea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen

    Pe deplin în Schengen, acolo unde vă este locul, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, imediat după decizia aderării complete a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

    “Ziua de 12 decembrie este o zi de bucurie pentru toți bulgarii și românii și pentru întreaga noastră Uniune. Ambele state membre vor intra pe deplin în cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Este un pas important pentru toți cetățenii și toate întreprinderile din Europa. Vom profita astfel împreună de beneficiile unei Uniuni mai puternice și mai conectate”, a adăugat von der Leyen în declarația oficială a Comisiei Europene.

    În document, Executivul european salută decizia unanimă luată de Consiliul de Justiție și Afaceri Interne de a elimina controalele la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria, începând de la 1 ianuarie 2025. Astfel se consolidează și mai mult atât spațiul Schengen, cât și piața internă, intensificându-se călătoriile, comerțul și turismul.

    În practică, intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen înseamnă că cei care vor să călătorească spre vestul continentului nu vor mai fi controlaţi la graniţa dintre ţara noastră şi Ungaria. La fel, dacă vrem să călătorim spre sudul Europei, spre Grecia de exemplu, nu vom mai fi opriţi nici la graniţa cu Bulgaria şi nici la cea dintre Bulgaria şi Grecia.

    Aderarea la Schengen ne va oferi nu doar eliminarea orelor de cozi la frontiere când călătorim în vacanţe, ci şi avantaje economice. Printre acestea transportul de marfă, care va fi mai eficient şi mai puţin costisitor.

    Vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu, punctează beneficiile economice și politice pentru România: Putem să vorbim de un boost economic de aproximativ 2% din PIB, o creştere economică care va dura în următorii 10 ani, alimentată de aderarea noastră la zona de liberă circulaţie. Şi avem şi un beneficiu politic. E un argument împotriva anti-europenilor care în ultimele luni au spus că România nu va intra în Spaţiul Schengen şi că Europa nu vrea România, ori Europa vrea România. Ţara noastră are nevoie de această apartenenţă la Uniunea Europeană.

    Pentru primele şase luni, până în iulie 2025, vom avea un regim de controale alternative sau prin sondare la granițe, ca o măsură de siguranţă pentru a se observa cum funcţionează libera trecere.

     

  • UE adaptează normele privind răspunderea pentru produse la era digitală

    UE adaptează normele privind răspunderea pentru produse la era digitală

    Noua Directivă Europeană actualizează legislația UE privind răspunderea civilă și ține seama de faptul ca, în prezent, multe produse au caracteristici digitale și că economia devine din ce în ce mai circulară.

    Pe scurt, noile norme europene se referă la platformele online care vând produse defecte.

    Vorbim aici despre sisteme de programare pentru computer, sisteme de inteligență artificială sau fișiere digitale achiziționate de pe platformele online.

    Potrivit noile norme europene, acestea pot fi trase la răspundere pentru un produs cu defecte vândut pe platforma lor, la fel ca orice alt operator economic.

    În ceea ce privește economia circulară, atunci când un produs este reparat și îmbunătățit în afara controlului producătorului inițial, compania sau persoana care a modificat produsul ar trebui să fie trasă la răspundere.

    Persoana prejudiciată, care solicită despăgubiri în fața unei instanțe naționale, poate solicita accesul la probele relevante aflate la dispoziția producătorului pentru a-și putea susține cererea de despăgubire.

    În ceea ce privește produsele cumpărate de la producători din afara Uniunii Europene, pentru a se asigura că acești consumatori sunt despăgubiți pentru prejudiciile cauzate, compania care importă produsul sau reprezentantul producătorului străin pot fi trase la răspundere pentru prejudicii.

    Potrivit Comisiei Europene, siguranța produselor rămâne o prioritate majoră, pentru a proteja consumatorii, a stimula inovarea și a asigura o piață unică echitabilă și competitivă.
    Legislația privind siguranța produselor garantează că toate mărfurile vândute pe piața unică a Uniunii Europene respectă standarde stricte în materie de siguranță, sănătate și mediu.

    Directiva privind siguranța generală a produselor stabilește obligații specifice pentru companii, astfel încât toate produsele de consum din Uniunea Europeană să fie sigure.
    Ați observat probabil, că multe produse cumparate au marcajul CE care confirmă faptul că sunt conforme cu normele UE înainte de a putea fi vândute.

    În cazul în care un produs este considerat nesigur, alertele sunt emise prin intermediul unui sistem de alertă rapidă, care permite țărilor UE să facă schimb de informații cu privire la produsele nealimentare periculoase, permițând acțiuni de corecție rapide.

  • Două proceduri de infringement la adresa României și a altor 23 state membre

    Două proceduri de infringement la adresa României și a altor 23 state membre

    Prima procedură de infringement la adresa României şi a altor 22 de state membre se referă la stadiul implementării Directivei privind securitatea cibernetică.

    Printre statele avertizate alături de România se numără și Bulgaria, Spania, Franța, Austria, Țările de Jos, Finlanda sau Suedia.
    Acestea trebuiau să transpună Directiva europeană până la data 17 octombrie 2024.

    Documentul urmărește să asigure un nivel ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune Europeană și vizează entitățile care își desfășoară activitatea în sectoare critice. Vorbim aici despre serviciile publice de comunicații electronice, serviciile digitale, gestionarea apelor reziduale și a deșeurilor, sănătatea, energia, transporturile, serviciile poștale și de curierat și administrația publică.

    Potrivit Comisiei Europene, punerea în aplicare integrală a legislației este esențială pentru a îmbunătăți capacitatea de prevenire și răspuns la incidentele de natură cibernetică.

    O a doua procedură de infringement vizează România și alte 23 de state membre, printre care Belgia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Luxembourg, Ungaria, Portugalia sau Finlanda.

    Aceasta se referă la transpunerea în legislația națională a Directivei privind protecția infrastructurii critice şi capacitatea celor responsabili să asigure acest lucru.

    Noua Directivă europeană trebuia transpusă în legislația națională până la 17 octombrie 2024.

    Documentul extinde domeniul de aplicare de la două la 11 sectoare care furnizează servicii vitale pentru societatea şi economia europeană.
    Vorbim despre domenii precum energia transporturile, sănătatea, apa, băncile sau infrastructura digitală.

    Acest tip de infrastructură ar trebui să reziste unei serii de amenințări precum dezastre naturale, atacuri teroriste, amenințări din interior sau sabotaj.

    România, alături de statele avertizate de Comisie, trebuie să răspundă solicitării executivului european în termen de două luni pentru a nu trece la următoarea etapă a procedurii de infringement. Potrivit aestei etape, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

  • Declarație comună privind Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor

    Declarație comună privind Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor

    Violența de gen este una dintre cele mai răspândite și sistematice încălcări ale drepturilor omului din zilele noastre. Violența împotriva femeilor îmbracă multe forme, cum ar fi violența partenerului intim, cea sexuală, femicidul, traficul de persoane și practicile dăunătoare precum mutilarea genitală a femeilor sau căsătoriile forțate și premature ale copiilor. Ele devastează viețile a peste 200 de milioane de femei și fete din întreaga lume.

    Conform Organizației Mondiale a Sănătății, una din trei femei la nivel mondial s-a confruntat cu violență fizică sau sexuală din partea unui fost sau actual partener.

    Convenția de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice solicită statelor semnatare să pună în aplicare politici globale și coordonate împotriva acestei violențe.

    Din păcate, nicio țară nu a eradicat încă violența împotriva femeilor și fetelor și sunt necesare mai multe eforturi pentru a promova egalitatea de gen și pentru a asigura tuturor femeilor și fetelor libertatea față de violență.

    Statele trebuie să ia măsurile necesare pentru incriminarea și urmărirea penală a violenței împotriva femeilor și fetelor.

    Totodată este necesar să asigure accesul supraviețuitorilor la sprijin și servicii juridice, psihosociale și medicale, se arată în declarația comună privind Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, semnată de reprezentanța Comisiei Europene în România și alte 24 de ambasade.

    De altfel, este în vigoare deja o Directivă Europeană privind combaterea violenței, care trebuie transpusă în legislația națională până la 14 iunie 2027.

    Și asta pentru că este necesar să ne asigurăm că agresorii sexuali sunt trași la răspundere pentru crimele lor, indiferent de puterea pe care o dețin.

    Este nevoie și de educația generațiilor viitoare cu privire la egalitatea de gen, drepturile pe care le au și la cum să recunoască diferitele forme de violență .

    Şi în România, 34.000 de femei cad anual victime ale violenţei domestice, arată datele centralizate de Organizaţia de Femei din cadrul Blocului Naţional Sindical.

  • Comisia solicită României și altor cinci state să transpună Directiva privind asigurarea auto

    Comisia solicită României și altor cinci state să transpună Directiva privind asigurarea auto

    Comisia Europeană a decis recent să avertizeze, prin avize motivate, România, Bulgaria, Spania, Letonia, Malta și Portugalia pentru că nu au transpus integral în legislaţia naţională Directiva modificată privind asigurarea auto.

    Aceasta urmăreşte să consolideze protecţia victimelor accidentelor rutiere în întreaga Uniune Europeană. Concret, directiva facilitează controlul asigurării auto obligatorii şi stabilește un mecanism de despăgubire a victimelor în caz de insolvenţă a asiguratorului responsabil.

    De asemenea, directiva face mai ușoară schimbarea asiguratorului pentru deţinătorii de polițe, iar acest lucru trebuie să se facă prin asigurarea unui tratament egal şi nediscriminatoriu al certificatelor privind istoricul daunelor. Potrivit noilor reguli, persoanele care au un istoric de daune anterioare într-un alt stat membru al UE trebuie tratate în mod egal cu asigurații naționali, aplicându-se inclusiv reducerile de care beneficiază aceștia. Deținătorii de polițe vor avea dreptul de a solicita o declarație privind daunele de răspundere civilă care implică un vehicul, pentru cel puțin cinci ani precedenți.
    Termenul-limită pentru transpunerea directivei europene a fost 23 decembrie 2023.

    Comisia a avertizat statele membre că au depășit termenul limită la începutul lui 2024, iar avizul transmis acum cateva zile este a doua etapă a procedurii de infringement declanșată de executivul european.

    România, Bulgaria, Spania, Letonia, Malta și Portugalia au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la aceste cazuri.

    Pentru a evita eventualele sancțiuni, Autoritatea de Supraveghere Financiară din România a elaborat un proiect de lege, pe care inițiatorul legislativ, Ministerul Finanțelor Publice, l-a introdus pe agenda Guvernului, care l-a adoptat și trimis în Parlament pentru dezbatere și vot. Proiectul a trecut de Senat, prima cameră sesizată, iar în prezent se află în Camera Deputaților.

  • Rata şomajului în UE a atins un nivel scăzut record în 2023

    Rata şomajului în UE a atins un nivel scăzut record în 2023

    Rata şomajului în UE a atins un nivel scăzut record, în 2023. La categoria de vârstă 15-74 de ani, rata șomajului a scăzut anul trecut la 6,1% din forţa de muncă, cel mai redus nivel începând din 2014, arată datele publicate recent de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

    În ceea ce privește rata şomajului de lungă durată, aceasta a fost de 2,1% din forța de muncă, în 2023, marcând un nivel istoric scăzut de când s-a început publicarea datelor, în 2009. În rândul statelor membre UE, cele mai ridicate rate ale şomajului de lungă durată se înregistrau anul trecut în Grecia (6,2%), Spania (4,3%) şi Italia (4,2%).

    Țările unde șomajul este la cele mai scăzute cifre sunt Danemarca şi Ţările de Jos (ambele cu 0,5%), Cehia, Malta şi Polonia (toate cu 0,8%). În România, rata şomajului s-a situat la 2,2% în 2023. În rândul populației tinere – vorbim de vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani, rata şomajului a fost anul trecut de 6,3% din totalul populaţiei din acest grup de vârstă. Analizând tendinţa pe termen lung și acest procent este la cel mai scăzut nivel de când se publică datele.
    Totuşi, situaţia este extrem de diferită în rândul statelor membre UE.

    Cel mai ridicat procent de tineri şomeri se înregistra anul trecut în Suedia, Spania şi Grecia, iar cel mai scăzut în Cehia, Bulgaria şi Germania.

    Dacă ne uităm strict la luna septembrie 2024, observăm că rata şomajului în Uniunea Europeană s-a menţinut la 5,9%, arată datele Eurostat.

    România stă bine, având o rată a șomajului de 5,5% în septembrie, stabilă faţă de luna august.

    Potrivit rețelei EURES, pe portalul cu același nume, există în acest moment puțin peste trei milioane de posturi vacante în UE, printre care tehnician asistență rutieră, diferite posturi în IT, îngrijitor la domiciliu, lucrător depozit sau asistent administrativ.

  • România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din UE

    România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din UE

    România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, depăşind Olanda, fostul lider al producţiei interne europene, conform noilor rapoarte trimestriale publicate de Comisia Europeană. Astfel, România a înregistrat o producție de 2,3 miliarde metri cubi de gaze naturale, devansând Olanda, care a produs 2,2 miliarde de metri cubi.

    Piețele de gaze și energie electrică din UE au înregistrat o stabilitate în trimestrul al doilea al anului 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023.

    De asemenea, consumul de gaze a scăzut cu 6% față de anul anterior, fiind influențat de creșterea utilizării energiei regenerabile și reducerea treptată a dependenței de combustibili fosili.

    Preţurile de vânzare cu amănuntul au revenit și ele la nivelul din 2021, sugerând o normalizare pe această piaţă, potrivit Comisiei Europene.

    Și importurile de gaze au scăzut faţă de anul precedent, iar depozitele de gaze au fost completate, menţinând un grad ridicat de umplere.

    Poziția României de lider la nivel european se datorează investiţiilor făcute de companiile care produc gaze naturale în România. Romgaz, compania statului român, a reușit ca, printr-un efort susţinut de investiţii, să menţină iniţial producţia de gaze naturale și să diminueze declinul natural prin investiţii, reușind astfel să crească producţia de gaze naturale, au declarat autoritățile române pentru pentru Radio România Actualități.

    Pentru anul 2024, Romgaz și-a bugetat investiții de până la 800 milioane de lei pentru a continua expansiunea capacităților de producție de gaze naturale.

    Din 2027, odată cu exploatarea gazelor de mare adâncime din Marea Neagră, România ar putea să își dubleze producția de gaze.
    Aceasta va genera prețuri mai competitive inclusiv pentru consumatorii casnici, vocea României va deveni mult mai puternică în rândul decidenţilor de la Bruxelles, iar țara noastră va atrage investiții externe.

    Toate acestea vor consolida rolul țării noastre în securizarea energetică a regiunii și reducerea dependenței de gazul rusesc.

  • UE investeste în proiecte LIFE pentru tranziţia verde

    UE investeste în proiecte LIFE pentru tranziţia verde

    Suma alocată de Comisia Europeană în cadrul programului LIFE pentru mediu și politici climatice reprezintă mai mult de jumătate din necesarul total de investiții, de 574 de milioane EUR pentru aceste proiecte.

    Concret, proiectele vor acoperi toate domeniile programului LIFE și vor merge către îmbunătățirea calității vieții, cu 26 de proiecte de reducere a utilizării apei, a deșeurilor industriale și menajere, a poluării atmosferice și fonice, precum și pentru a prezenta argumente economice în favoarea reducerii, reutilizării și reciclării.

    Cei mai mulți bani, aproape 216 milioane EUR, din care peste jumătate vin de la Comisia Europeană, vor fi alocați pentru proiecte privind natura și biodiversitatea, în vederea refacerii ecosistemelor și habitatelor de apă dulce, marine și costiere.

    O parte din bani va merge către îmbunătățirea stării de conservare a păsărilor, insectelor, reptilelor, amfibienilor și mamiferelor.
    La Budapesta se vor aloca 3,6 milioane EUR pentru a promova „coexistența pașnică a naturii și a stilului de viață urban”.

    În ceea ce privește calitatea vieții, în Italia sunt alocați bani pentru reciclarea grafitului din deșeurile de baterii, iar în Spania proiectele vizează transformarea deșeurilor textile în textile noi.

    Cu un buget combinat de 6,8 milioane EUR, proiectele care au loc în Spania, Franța și Italia vor ajuta podgoriile de renume mondial și producția de brânzeturi celebre, cum ar fi Parmigiano Reggiano sau Camembert de Normandie să devină mai rezistente la impactul fenomenelor meteorologice extreme.

    România, alături de Bulgaria, Cehia, Grecia și Croația, este cuprinsă în proiecte privind tranziția către o energie curată.

    În aceste țări se va desfășura un program de formare digitală cu o durată de trei ani. Acesta utilizează în special realitatea virtuală și pe cea augmentată pentru a ajuta studenții și profesioniștii din domeniul construcțiilor să livreze clădiri și renovări cu emisii zero.

    În prezent, în România se desfășoară mai multe proiecte privind tranziția către energia verde și vizează renovarea pe termen lung a clădirilor pentru a deveni eficiente energetic, măsuri împotriva sărăciei energetice şi crearea unor comunități locale energetice.

  • RAPORT: Statele membre UE au luat măsuri împotriva antisemitismului

    RAPORT: Statele membre UE au luat măsuri împotriva antisemitismului

    „Pentru că lovește în esența valorilor noastre: umanitate, libertate religioasă, egalitate, antisemitismul este o otravă pentru societate”, spunea Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene în 2021, la lansarea Strategei UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești.

    Strategia care se întinde pe mai mulți ani, 2021 – 2030, cuprinde trei piloni: prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism, protejarea și susținerea vieții evreiești în UE și al treilea pilon – educație, cercetare și comemorarea Holocaustului.

    Primul raport intermediar, publicat acum câteva zile de Comisia Europeană, arată că din 2021 și până astăzi, majoritatea statelor membre au luat măsuri împotriva antisemitismului: 23 dintre ele au elaborat strategii naționale de combatere a antisemitismului; 20 de state membre au numit un coordonator național, iar 25 au adoptat definiția de lucru a antisemitismului.

    Însă, de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, incidentele antisemite au luat amploare în întreaga Europă.

    Prin urmare, Comisia a accelerat punerea în aplicare a strategiei UE, a pus la dispoziție fonduri pentru securitatea spațiilor evreiești, creează o rețea dedicată organizațiilor specializate în combaterea antisemitismului online și sprijină înființarea unei „rețele de locuri în care a avut loc Holocaustul”.

    România a aprobat în mai 2021 prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, iar anul acesta a fost aprobată a doua etapă pentru perioada 2024 – 2027.

    De altfel, din 2021, în România există un reprezentant special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei.

    Comsia Europeană notează că România este prima țară din UE care a introdus în programa școlară „Istoria evreilor. Holocaustul” ca materie ce se studiază în clasele a XI-a și a XII-a, începând cu anul școlar 2023-2024.

  • Comisia cere României și altor cinci țări să rezolve problema cu zgomotul

    Comisia cere României și altor cinci țări să rezolve problema cu zgomotul

    Comisia Europeană cere României și altor cinci țări – Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovenia şi Slovacia – să respecte obligațiile prevăzute în Directiva privind zgomotul.

    Aceasta impune statelor membre să adopte hărți care să indice expunerea la zgomot în marile aglomerări, de-a lungul căilor ferate şi drumurilor principale și în jurul aeroporturilor.

    Din 2012, legislația europeană obligă toate localitățile cu peste 100.000 de locuitori să realizeze aceste mape.

    Pe baza acestor hărți acustice se iau măsuri care să contribuie la reducerea poluării fonice.

    În România, Directiva Comisiei Europene privind zgomotul a fost transpusă în legislația națională printr-o hotărâre de guvern, responsabile pentru întocmirea hărților de zgomot fiind primăriile.

    Din datele centralizate de Comisia Europeană, România are câteva puncte roșii pe marea hartă a zgomotului.

    Procentul cel mai mare de populație afectată de poluarea fonică este în Capitală. În top, se mai află orașele Cluj-Napoca, Craiova și Iași.
    Conform studiilor, traficul rutier intens, lucrările de construcție care se desfășoară continuu și vecinii zgomotoși sunt printre sursele de zgomot care îi deranjează cel mai tare pe locuitori.

    Mulți români declară chiar că poluarea fonică le creează probleme de sănătate.

    Potrivit autorităților, România a finalizat hărțile de zgomot, dar măsurile pentru reducerea poluării fonice încă mai au de așteptat.
    De altfel, la nivel european un număr de 113 milioane de oameni de pe continent sunt afectați de zgomotul provocat de traficul rutier din marile orașe.

    Comisia Europeană spune că, alături de celelalte cinci state membre, România nu a raportat toate informațiile relevante privind hărțile acustice strategice, inclusiv expunerea la zgomot a populației.

    În consecință, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere.

    Astfel, România are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie referitoare la zgomot.
    În caz contrar, se poate ajunge până la acționarea în justiție a statelor care nu respectă Directiva Europeană.

  • Sprijin pentru fermierii afectați de fenomene meteo nefavorabile din România și alte 4 state membre

    Sprijin pentru fermierii afectați de fenomene meteo nefavorabile din România și alte 4 state membre

    Numeroase culturi au fost afectate în acest an de secetă, iar fermierii care au avut de suferit vor primi despăgubiri.

    Astfel, la propunerea Comisiei Europene, România urmează să primească 21,6 milioane de euro pentru fermierii afectaţi de fenomene climatice în primăvară şi la începutul verii, iar banii vor ajunge la cultivatorii de grâu, orz și rapiță.

    Alte țări care vor mai primi bani de la rezerva pentru agricultură a Uniunii Europene sunt Bulgaria, Germania, Estonia şi Italia.

    Sumele reprezintă un semn de solidaritate a Uniunii cu fermierii afectați și pot fi completate cu până la 200 % din fonduri naționale.

    Propunerea Comisiei va fi discutată cu toate statele membre și odată adoptate măsurile, autoritățile naționale vor trebui să distribuie acest ajutor până la 30 aprilie 2025 și să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali.

    Şi Parlamentul European a cerut măsuri pentru agricultori, iar eurodeputaţii români solicită instituţiilor europene un buget mai mare pentru sprijin în caz de dezastre.

    Daniel Buda: „Politica agricolă comună nu a fost proiectată pentru a răspunde unor astfel de realităţi dinamice şi nici pentru a face faţă crizelor consecutive. Este esenţial ca fermierii să aibă acces la sisteme de asigurare eficiente, dar mai ales, să se creeze mecanisme fiabile de creditare”.

    Reprezentanţii Comisiei Europene au afirmat că intenţionează să majoreze fondul de criză, care acum este de 450 de milioane de euro.
    Totodată, se așteaptă și Planul european de adaptare climatică pentru a creşte rezilienţa.

    Previziunile meteorologilor arată că fenomenele extreme se vor înmulţi.

    În luna iulie, România a fost afectată de valuri de căldură, secetă, dar și de furtuni violente și grindină puternică, afectând producția de culturi arabile și de semințe oleaginoase.

    De altfel, în prima jumătate a anului 2024, în sudul continentului și în insulele Italiei s-au înregistrat temperaturi neobișnuit de calde și condiții uscate de o amploare fără precedent, iar acest lucru a afectat producția de fructe și legume, de vin și de culturi arabile.

  • Ziua Europeană a Limbilor, sărbătorită prin târguri și concursuri

    Ziua Europeană a Limbilor, sărbătorită prin târguri și concursuri

    Ziua Europeană a Limbilor are ca scop să aducă în atenția publicului marea varietate lingvistică din Europa, să promoveze patrimoniul cultural și diversitatea lingvistică.

    Oamenii de toate vârstele sunt încurajați să învețe limbi străine și să promoveze profesiile legate de domeniul lingvistic.
    Primul eveniment organizat anul acesta în România, cu ocazia Zilei Europene a Limbilor, a fost „Mozaic lingvistic dobrogean”, care a avut loc pe 14 septembrie la Constanța.

    Copii, tineri și adulți au participat la jocuri și activități care au prezentat bogăția lingvistică a Dobrogei, precum și pe cea a Uniunii Europene.
    Tot în cadrul evenimentelor acestei zile, pe 20 septembrie, se va lansa concursul online LinguaTEST – un concurs foarte popular în rândul publicului larg. Întrebările concursului sunt inedite și îi duc pe participanți într-o călătorie prin țările și limbile Uniunii Europene.

    Anul acesta, LinguaTEST sărbătorește 20 de ani de la cel mai mare val de aderare la UE și cuprinde întrebări referitoare la limbile celor 10 state membre care au aderat în 2004.

    Chiar pe 26 septembrie, de Ziua Limbilor Europene, Casa Europa din București organizează diverse activități creative centrate pe limbi străine, dedicate elevilor elevilor.

    Iar la Școala Gimnazială Ion Țuculescu din Craiova, aproximativ 250 de elevi, studenți, profesori, părinți sunt invitați la un eveniment menit să celebreze limbile tuturor minorităților din școală și din zonă, sub genericul “Fii activ, celebrează diversitatea!”.

    Există și un site dedicate Zilei Europene a Limbilor, unde se promovează pacea prin diversitate lingvistică.

    Aici sunteți invitați la diverse jocuri și concursuri, precum crearea unui poster care să reflecte diversitatea lingvistică, cel mai dificil cuvânt de pronunțat sau cuvântul anului – adică alegerea unui singur cuvânt sau expresii care reflectă tendințele și evenimentele sociale.

    Anul trecut, spre exemplu, cuvântul anului în Luxemburg a fost “inteligența artificială”, în Belgia “bombă climatică”, iar în Spania “polarizare”.

  • Capitalele Europene ale Culturii în 2025

    Capitalele Europene ale Culturii în 2025

    Conceptul de „Capitale Culturale Europene” se referă la un program cultural inițiat în 1985 de ministrul grec al culturii Melina Mercouri și de omologul ei francez, Jack Lang și a fost susținut de Consiliul European. Ideea principală a acestui program este de a evidenția și promova diversitatea culturală europeană prin desemnarea anuală a unuia sau mai multor orașe din Europa drept „Capitale Culturale Europene”.

    Până în prezent, premiul a fost acordat unui număr de peste 60 de orașe din întreaga Uniune Europeană și din afara acesteia, orașele fiind selectate de un grup independent de experți. În anul 2023, capitala europeană a culturii a fost municipiul Timișoara, iar Sibiul a fost și el capitală culturală europeană în 2007, alături de Luxemburg.

    Comisia Europeană anunță că la anul, în 2025, două orașe din Germania și Slovenia – Chemitz , respectiv, Nova Gorica – se pregătesc să devină capitale europene ale culturii.

    Cele două orașe vor forma un duo dinamic și își vor prezenta patrimoniul cultural bogat și divers și scena artistică contemporană prin intermediul mai multor serii de evenimente.

    Beneficiile capitalelor culturale europene depășesc sfera culturală, acestea devenind un catalizator economic și social. Este vorba și de beneficii precum vizibilitatea, prestanța locului în plan european sau impulsionarea unor afaceri în mai multe domenii. Ca să nu mai vorbim de beneficiile turistice.

    Potrivit unei evaluări a programului “Capitalelor Culturale Europene” în perioada 1994-2004, Luxemburg, de exemplu, și-a mărit numărul de vizitatori cu 762.000, în anul 1995, când a fost desemnat Capitală Culturală pentru prima dată, iar Copenhaga a ajuns la 10 milioane de vizitatori în 2000, ca oraș al culturii.

    Orașele sunt alese pe baza unui program cultural care trebuie să aibă o puternică dimensiune europeană, să implice populația locală de toate vârstele și să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a orașului.

    Desemnarea capitalelor europene ale culturii începe cu șase ani înainte ca unui oraș să i se acorde în mod oficial titlul, printr-o cerere de candidatură.