Radio România Internațional

Author: Luminița Voinea

  • Comisia Europeană aprobă o schemă românească destinată sprijinirii operatorilor aeroportuari

    Comisia Europeană aprobă o schemă românească destinată sprijinirii operatorilor aeroportuari

    Industria de transport aerian reprezintă unul dintre sectoarele economice cele mai afectate de pandemia de COVID-19. Traficul aerian a înregistrat o scădere semnificativă în anul 2020, în timp ce anul trecut , conform datelor comunicate de organizația europeană EUROCONTROL, traficul aerian dîn România a reprezentat doar 63% din traficul înregistrat în anul 2019.

    Nici scenariile pentru anul acesta nu arată mai bine. Traficul aerian încă scăzut pe unele aeroporturi din România, cel puțin în prima jumătate a anului 2022, are un impact negativ semnificativ asupra veniturilor acestor aeroporturi, punând în pericol capacitatea lor de a reveni, într-o perioadă cât mai scurtă de timp, la capacitățile operaționale normale.

    În acest context vine un ajutor de stat vital de la Comisia Europeană, care a aprobat o schemă românească în valoare de 4,3 milioane EUR, destinată sprijinirii operatorilor aeroportuari. Măsura va fi deschisă operatorilor economici care administrează aeroporturile Bacău, Craiova, Iași, Sibiu, Suceava și Aeroportul Internațional Timișoara. Schema urmărește să le acopere pierderile suferite în perioada ianuarie-iunie 2022 și să îi ajute să își continue activitățile. Ajutorul nu va depăși 2,3 milioane EUR per beneficiar; și se acordă până la 30 iunie 2022. Comisia Europeană precizează că măsura este necesară, adecvată și proporțională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu condițiile prevăzute în cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat.

    Mai multe informaţii privind activităţile întreprinse de Comisie pentru a aborda impactul economic al pandemiei de coronavirus se găsesc pe site-ul Comisiei Europene.


  • Sprijin sporit pentru fermierii din UE acordat din fondurile de dezvoltare rurală

    Sprijin sporit pentru fermierii din UE acordat din fondurile de dezvoltare rurală

    Creșterile de prețuri, în special la energie, îngrășăminte și hrană pentru animale, perturbă sectorul agricol și comunitățile rurale, generând probleme de lichiditate și de flux de lichidități pentru fermierii și micile întreprinderi rurale care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării, comercializării sau dezvoltării de produse agricole.

    Pentru a-i ajuta să supraviețuiască în această perioadă dificilă, Comisia Europeană a propus o măsură excepțională finanțată din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Aceasta va permite statelor membre să plătească o sumă forfetară unică fermierilor și întreprinderilor agroalimentare afectate de creșteri semnificative ale costurilor de producție.

    Comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat: După pandemia de COVID-19, fermierii sunt în prezent puternic afectați de consecințele invadării Ucrainei de către Rusia. Pentru unii, problema majoră este supraviețuirea lor economică. Prin această măsură, le acordăm sprijinul de care au nevoie astfel încât să poată continua să producă alimentele de care are nevoie lumea, să își îngrijească terenurile și familiile.


    După adoptare, măsura va permite statelor membre să decidă să utilizeze fonduri de până la 5 % din bugetul lor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală 2021 – 2022 pentru a sprijini în mod direct veniturile fermierilor și IMM-urilor din domeniul agricol. Măsura reprezintă un buget potențial de 1,4 miliarde EUR pentru întreaga UE.

    Fermierii și IMM-urile selectate ar putea primi până la 15. 000 EUR și, respectiv, 100 000 EUR. Plățile trebuie efectuate până la 15 octombrie 2023. Pentru a face uz de această posibilitate excepțională, statele membre vor avea obligația să transmită o modificare a programului lor de dezvoltare rurală prin care se introduce această nouă măsură.


  • Noua strategie a UE pentru protejarea copiilor în mediul online

    Noua strategie a UE pentru protejarea copiilor în mediul online

    Pandemia de COVID-19 a agravat abuzul sexual online asupra copiilor, fundația Internet Watch constatând că, în 2021 au crescut cu 64 % cazurile de abuz sexual asupra copiilor. Conform normelor propuse de Comisia Europeană, furnizorii de internet vor avea obligația de a detecta, raporta și elimina din serviciile lor materialele care conțin abuzuri sexuale asupra copiilor. Mai mult, va fi creat un centru independent al UE privind abuzul sexual asupra copiilor, care va sprijini eforturile furnizorilor de servicii, prin detectarea, raportarea, eliminarea și blocarea accesului la materiale care conțin abuzuri sexuale online asupra copiilor.

    Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne: Anul trecut, au fost raportate la nivel global optzeci și cinci de milioane de fotografii și videoclipuri cu abuzuri sexuale asupra copiilor într-un an. Am prezentat acum doi ani o strategie de combatere a abuzului sexual cu o abordare cuprinzătoare. Această propunere de astăzi se concentrează în principal pe componenta online . Nu reușim să protejăm copiii astăzi, dar aceasta este o propunere inovatoare, care face ca Europa să fie lider global în lupta împotriva abuzurilor sexuale online. Ne propunem astăzi să înființăm un centru independent al UE pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Acest centru ar trebui să aibă un rol foarte important pentru legislația privind depistarea online a abuzului sexual asupra copiilor.



    În paralel cu această propunere, Comisia a prezentat și Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii. Prin aceasta, Comisia doreste să sprijine accesul copiilor, în special al celor aflați în situații vulnerabile, la dispozitive și competențe digitale, să combat hărțuirea cibernetică și să îi protejeze pe toți copiii de conținuturi online dăunătoare și ilegale.


  • Uniunea Europeană a sănătății: un spațiu european al datelor privind sănătatea

    Uniunea Europeană a sănătății: un spațiu european al datelor privind sănătatea

    Pandemia de COVID-19 a demonstrat clar importanța serviciilor digitale în domeniul sănătății. Liderii europeni gândesc acum crearea unui spațiu european al datelor privind sănătatea. Astfel, cetățenii care doresc să urmeze un tratament medical în altă țară decât cea de origine vor avea acces gratuit și ușor la datele lor medicale în format electronic. Ei pot partaja cu ușurință aceste date cu alți medici în interiorul statelor membre și la nivel transfrontalier, pentru a îmbunătăți furnizarea de îngrijiri în domeniul sănătății.


    Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară: Pentru prima dată, vom avea un spațiu comun de date al UE care va conecta toate statele membre, în beneficiul tuturor cetățenilor UE. Spațiul european de date privind sănătatea are două obiective de bază. Primul este de a permite cetățenilor să partajeze date de sănătate, de exemplu istoricul lor medical, rezultatele testelor sau prescripțiile, cu spitalele și medicii din și din statele membre. Să vedem ce înseamnă asta practic. De exemplu, dacă o persoană care locuiește în Portugalia se îmbolnăvește la Paris, un medic local va putea accesa istoricul său medical în franceză și va putea prescrie medicamentul potrivit. Nu este nevoie să repeți examenele medicale inutile, acestea pot fi partajate digital în întreaga UE.


    Un alt exemplu: dacă un pacient cu cancer trebuie să stea mai mult departe de țara sa și rămâne fără medicamentul prescris de medicul oncolog, va putea duce rețeta la o farmacie din țara în care se află pentru a obține medicamentele vitale.

    Dosarele de sănătateale pacienților vor fi securizate, iar toate statele membre trebuiesă desemneze autorități în domeniul sănătății digitale.

    Propunerea prezentată de Comisia Europeană va fi acum discutată de Consiliu și de ParlamentulEuropean.