Author: Sebastian Dragomir
-
ReMetal Reşiţa 2021, parte a unui proiect dedicat industriilor creativ
Reșița poate fi reinventată prin sculptura
în metal! Hala Minda este un prim exemplu în care regenerarea urbană se
dezvoltă în jurul și prin industrii creative. Șase lucrări monumentale sunt
expuse din această săptămână într-un parc de sculptură în fața halei, iar
vernisajul s-a desfășurat în contextul aniversării a 250 de ani de foc nestins
la Reșița.Lucrările sunt proiectate de artiștii Roman Cotoșman, Doru Covrig,
Ingo Glass, Peter Jecza, Aurel Vlad și Constantin Flondor, și executate local,
cu aportul unor firme de profil.În Regiunea Vest, Hala Minda poate să devină,
prin investiții din fonduri europene, un centru de creație și de expoziție
pentru lucrări în metal, să găzduiască evenimente și să aducă împreună
sculptori din întreaga lume.În plus, cu ajutorul fondurilor europene, Hala
Minda va dezvolta facilităţi de învăţare practică pentru cei 500 de elevi care
urmează cursurile Școlii Duale la Reșița, a spus primarul Ioan Popa:
Hala
aceasta va suferi o reconversie, va fi reabilitată, vom reabilita și partea de
cărămidă, și partea vitrată, urmând ca în interioriul halei să aducem
echipamente de ultimă generație, mașini cu comandă numerică, mașini de găurit,
mașini de frezat, mașini de îndoit, de sudură. Atunci când nu vor fi tabere de
sculptură la Reșița, și eu estimez că va fi cel puțin una-două pe an, sper ca
împreună cu Colegiul Tehnologic reșițean să aducem aici o activitate de creație
de mobilier urban, în primă fază. Am observat că în ultimii patru ani am
consumat destul de multă resursă pentru achiziția de banci, coșuri de gunoi,
balustrade și așa mai departe, lucruri care sunt necesare în fiecare oraș și eu
sper ca noi să devenim un distribuitor de aceste elemente de mobilier urban
pentru orașele din România și nu numai.
Proiectul
CINEMA se derulează prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest şi are drept
scop regenerarea urbană a acestor zone din Regiunea Dunării. Hala Minda, o
clădire din cărămidă pe structură de metal, oferă oportunități care trebuie să
fie valorificare, iar obiectivul se întoarce în circuitul cultural și economic
al orașului, a spus directorul general al ADR Vest, Sorin Maxim:
Acest centru poate deveni, cu ajutorul fondurilor
europene, un centru care să asigure competențe, unde să facă cursuri și
pregătire, dar și să ofere anumite tehnologii la care tinerii să aibă acces.
Ideea este ca să continuăm cu partea de infrastructură și să permanentizăm
acest centru și el să poată să-și genereze venituri cu care să activeze tinerii
și artiștii din Reșița și din toată regiunea.
Acest proiect pilot a beneficiat de o
finanțare prin Programul Interreg în valoare de aproape 128 de mii de euro.
-
Modernizarea reţelei şcolare din judeţul Caraş-Severin
Este nevoie în continuare de investiții pentru susținerea educației în România, pentru a aduce școlile la standarde europene, iar un ajutor important vine prin Regio-Programul Operaţional Regional. Până în prezent, în municipiul Reșița au fost finalizate lucrările de reabilitare și modernizare la mai multe unități de învățământ mari, după cum spune şeful Direcţiei Învăţământ, Cultură, Tineret, Sport şi Culte din cadrul Primăriei Reşiţa, Liliana Dacica.
Este vorba de Colegiul Național Traian Lalescu, Colegiul Național Mircea Eliade, Liceul Teoretic Traian Vuia, Liceul Teologic Baptist și internatul Colegiului Economic al Banatului Montan. Sunt şi alte lucrări în curs de execuţie şi am găsit soluţii pentru a reloca elevii în alte unităţi de învăţământ până se finalizează aceste modernizări.
Şi Şcoala Gimnazială Mihai Peia va fi complet reabilitată cu fonduri europene, completează Liliana Dacica.
Valoarea proiectului se ridică la aproape 9,4 milioane de lei, din care 1,5 milioane de lei contribuţie de la bugetul local. Unitatea de învățământ de pe strada Gratz va fi reabilitată, modernizată și dotată corespunzător cu mobilier și echipamente specifice prin acest proiect. Contractul a fost deja semnat şi în această perioadă eliberăm spaţiile pentru a putea preda amplasamentul până la sfârşitul lunii.
Pe perioada lucrărilor de reabilitare de la Şcoala Gimnazială Mihai Peia din Reşiţa, elevii îşi vor desfăşura cursurile în corpul E din curtea Centrului Universitar Babeş Bolyai. Tot acolo vor ajunge şi elevii de la Şcoala Gimnazialã Marius Şandru care, la rândul ei urmeazã sã intre în reabilitare cu fonduri europene. Aici, valoarea investiţiei este de 8,2 milioane de lei.
Suntem în perioada de evaluare, s-a trecut de oferta tehnică, urmează evaluarea financiară şi, spre sfârşitul anului vom avea cu siguranţă un câştigător. Prin urmare, în vacaţa de iarnă va trebui să eliberăm şi acest spaţiu pentru a putea fi reabilitat.
Școala Gimnazială Nr. 9 este cea de-a 14-a unitate de învățământ care se reabilitează la Reșița, din fonduri externe. Valoarea totală a proiectului este de peste 10 milioane de lei și include reabilitarea integrală și dotarea celor trei corpuri de clădiri, precum și amenajarea terenului de sport şi a curţii.
Până în 2024, rețeaua școlară din oraș va fi cea mai modernă din țară. Toți elevii și profesorii vor beneficia de cele mai bune condiții pentru a învăța, de facilități precum cazare și masă gratuită pentru cei ce vin să studieze din exterior, transport gratuit și burse școlare, a declarat la rândul său primarul Reșiței, Ioan Popa.
-
Proiecte SUERD, derulate în judeţul Caraş Severin
În total, la nivelul judeţului Caraş-Severin au fost contractate în cadrul
apelurilor SUERD, 15 proiecte, cu o valoare de peste 134 de milioane de lei.
Acestea se derulează în municipiile Reşiţa şi Caransebeş, oraşele Bocşa,
Oraviţa şi Băile Herculane şi în comuna Ersig. Trei dintre proiecte vizează
eficienţa energetică la clădirile rezidenţiale, respectiv la blocurile de locuinţe,
alte două proiecte urmăresc restaurarea patrimoniului cultural, două sunt pe
turism, 5 vizează regenerarea urbană în oraşele mici şi mijlocii şi alte trei
proiecte se referă la creşterea eficienţei energetice la clădirile publice. Şi
uite aşa, vedem cum în aceste zile, clădirea în care funcționează Poliția
Municipiului Reșița este reabilitată cu bani europeni. Este un proiect în
valoare totală de 4,3 milioane de lei, din care aproape 3 milioane de lei
finanțare nerambursabilă, ne-a declarat Ionuţ Suciu, purtător de cuvânt la
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest.
Sunt prevăzute intervenții ample asupra corpului de clădire în care își
desfășoară activitatea Poliția Municipiului Reșița: reabilitarea termică a
anvelopei și a sistemului de încălzire/ furnizare a apei calde de consum,
instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse
regenerabile (sistem de panouri solare termodinamice și panouri fotovoltaice),
reabilitarea și modernizarea instalației de iluminat, precum și montarea unor
sisteme inteligente de contorizare, urmărire și înregistrare a consumului
energetic. Proiectul este finanțat prin Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 3
Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, PI.3.1.B
SUERD, în cadrul apelurilor de proiecte dedicate sprijinirii obiectivelor
Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Lucrările sunt în derulare şi ar trebui să se încheie în primăvara anului
viitor.
Mai trebuie menţionat că SUERD, lansată în anul 2011, este una din cele
patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-inițiată
de România și Austria și reprezintă un mecanism de cooperare a statelor din
bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a
macro-regiunii dunărene. La SUERD participă paisprezece state: nouă state
membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația,
Germania, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe
(Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina)
-
LIFE ROsalia, améliorer l’habitat des insectes saproxyliques
Le projet LIFE ROsalia a été inauguré il y a quelques mois, dans le Parc naturel de Putna-Vrancea, dans l’est de la Roumanie, à la courbure des Carpates et dans le bassin de la rivière Putna. L’objectif ? Améliorer l’habitat de cinq espèces d’insectes saproxyliques. Ces insectes se nourrissent de bois mort, et tout comme les champignons, contribuent ainsi au processus de décomposition, en rejetant ensuite les nutriments dans la nature.
Mais ça n’est pas tout, comme nous l’explique Silviu Chiriac, coordinateur du projet LIFE ROsalia au sein de l’Agence pour la protection de l’environnement de Vrancea : « Ces insectes saproxyliques jouent un rôle fondamental pour la santé de la forêt, avant tout parce qu’ils contribuent à sélectionner les arbres les plus robustes. J’irais même plus loin : ils colonisent les arbres les plus fragiles, les plus anciens, les arbres déracinés par le vent, ceux qui ont été abîmés par les engins forestiers ou encore attaqués par les champignons ou les insectes défoliateurs. Ils contribuent ainsi à accélérer la remise en circulation des nutriments dans la forêt. De plus, beaucoup d’insectivores profitent de leur présence, comme les pics, les mésanges, les chauves-souris ou encore les hérissons. Des espèces qui permettent elles aussi de lutter contre les insectes défoliateurs qui font des ravages dans les forêts.»
Bien souvent, on va sélectionner les arbres centenaires ou arrivés à maturité et ceux qui sont les plus abîmés ou les plus malades pour être abattus. Un processus qui met en péril l’habitat de certaines espèces d’insectes saproxyliques protégées par la Directive « Habitats » de la Commission européenne, telles que la Rosalie des Alpes (Rosalia alpina), le Scarabée pique-prune (Osmoderma eremita), le Capricorne du chêne (Cerambyx cerdo), le Morimus funereus ou encore le Lucane cerf-volant (Lucanus cervus).
Silviu Chiriac nous parle d’une des dernières activités effectuées dans le cadre de ce projet de protection de certaines espèces d’insectes des Carpates : « Dans un premier temps, l’un des objectifs de ce projet est de diversifier, dans la mesure du possible, les habitats ou micro-habitats de ces insectes dans certaines zones-pilotes. Concrètement, nous avons recréé 22 micro-zones d’intervention au sein du Parc naturel de Putna-Vrancea, dans lesquelles nous allons tenter de reconstituer, ou de créer des micro-habitats pour ces insectes. Par exemple, nous avons commencé à confectionner des boîtes en bois d’une capacité d’environ 80 litres pour les espèces telles que le Scarabée pique-prune qui ont besoin de cavités pleines de sciure ou de bois en décomposition pour survivre. Et dans ces boîtes, nous allons disposer de la matière végétale composée de feuilles de hêtre ou de chêne, de sciure et de farine de protéines, qui devraient se décomposer progressivement. Les insectes devraient s’installer naturellement dans ces boîtes. L’objectif est de recréer un habitat familier pour eux, puisque la plupart des arbres trop vieux ou trop malades sont abattus et retirés pour laisser la place aux nouvelles pousses. En fait, nous compensons l’absence de bois mort et de matières en décomposition, essentielles à ces espèces, avec ces micro-habitats artificiels. »
LIFE ROsalia devrait se poursuivre jusqu’en 2025, et les participants au projet souhaiteraient travailler de concert avec les gardes forestiers afin d’atteindre leurs objectifs. Certains arbres malades vont être laissés à leur place et préparés pour accélérer leur colonisation par les champignons et les insectes saproxyliques. Hormis ces boîtes remplies de matières organiques, le bois résiduel issu des arbres morts sera dispersé en petits monticules à moitié enterrés afin de créer d’autres habitats pour les insectes. (Trad : Charlotte Fromenteaud)
-
Brandul Urban Dunărea
Asociația Euroland Banat din Reșița s-a alăturat unui consorţiu de universităţi, institute de cercetare, administraţii publice şi ONG-uri de-a lungul Dunării, care implementează proiectul Brandul Urban Dunărea (pe scurt DANUrB+).
Proiectul se derulează până în decembrie 2022 şi este finanțat de Uniunea Europeană, prin Programul Interreg Transnațional Dunărea, având un buget total de peste 2,7 milioane de euro. DANUrB+ reprezintă continuarea proiectului DANUrB, derulat în urmă cu patru ani, sub coordonarea aceluiași lider de parteneriat de acum, Universitatea de Tehnologie și Economie din Budapesta. Ce presupune acest nou proiect ne spune preşedintele Asociației Euroland Banat, Andrei Szabo:
DANUrB+ are ca scop conectarea comunităților de-a lungul fluviului Dunărea și consolidarea legăturilor deja existente. Echipa Euroland Banat şi partenerii acţionează ca şi facilitatori în punerea bazelor unor colaborări la nivel local, pentru a crea premise de dezvoltare și evenimente care să pună în valoare tradițiile și valorile culturale.
Proiectul urmărește consolidarea economiei locale și dezvoltarea turistică a orașelor mici și mijlocii de pe Dunăre, prin identificarea și valorificarea unor resurse culturale încă neutilizate, aflate într-o strânsă legătură cu fluviul care le leagă. Scopul său principal este de a crea o rețea spațio-culturală cuprinzătoare, o Promenadă Culturală a Dunării, prin conectarea tuturor comunităților de-a lungul acesteia și construirea unui turism comun, pornind de la o ofertă comună, aflată pe o rută cu posibilități similare de dezvoltare și care să poată crește numărul de vizitatori din regiune. Noutatea proiectului DANUrB+ rezultă din efortul de a defini obiective strategice pentru părțile interesate, cu planuri de acțiune și inițiative aplicabile în vederea integrării în rețea în primul rând a micilor orașe şi comunităţi situate de-a lungul Dunării.
Prin activităţile şi evenimentele dunărene deja derulate, de la Sombor la Călăraşi, de la frontiera slovaco-maghiară la cea româno-bulgară, de la Golubac la Giurgiu sau de la Eibenthal la Silistra, noul brand dunărean începe să prindă contur.
În această lună s-a înfiinţat Asociația Internațională DANUrB prin semnarea de către partenerii din proiect și actorii interesați a documentului fondator. La eveniment au fost prezenţi şi reprezentanţi ai comunităților locale românești riverane Clisurii Dunării de la Primăria Drobeta Turnu Severin și de la cea din Moldova Nouă dar şi dascăli de la Liceul Tehnologic Clisura Dunării.
DANUrB+ va adăuga valoare identității culturale a Dunării prin evenimente planificate, precum Zilele Dunării, diverse publicații, inclusiv un Atlas al orașelor DANUrB+ și un film documentar.
-
Reabilitarea zonei Mociur, a căminelor de locuinţe sociale din municipiul Reşiţa
La sediul Agenţiei pentru Dezvoltare
Regională Vest a fost semnat contractul pentru proiectul Reabilitarea și
modernizarea fondului locativ existent – reabilitarea blocului Cămin nr. 2 de
locuințe sociale și demolarea blocului Cămin nr. 1 de locuințe sociale, cartier
Mociur, al cărui beneficiar este Primăria Municipiului Reșița. Dacă e să
sintetizez într-un titlu: Faţa urâtă a Reşiţei, Zona Mociur, va avea o
frumuseţe de 8,3 milioane de lei! Pe larg, ne spune despre ce este vorba, Ionuţ
Suciu, purtător de cuvânt la ADR Vest.
În cadrul proiectului, Căminul nr.2 va fi
reabilitat, iar spațiul interior va fi recompartimentat, generând 50 de
apartamente. Căminul nr.1 va fi demolat, iar zona va fi reamenajată, astfel
încât să devină una de petrecere a timpului liber pentru localnici, cu spații
verzi, parcare, piațetă, loc de joacă și alei. În total, vor fi reabilitați
peste 2.600 mp de suprafață de clădire, iar spațiul exterior creat se va
întinde pe o arie de peste 3.500 mp. Obiectivul general al proiectului este
creșterea siguranței și nivelului calității vieții pentru populația din zona
urbană marginalizată Mociur, din Municipiul Reșița, iar investiția totală este
de aproape 8,3 milioane lei, dintre care 7,4 milioane, bani nerambursabili.
Durata de implementare este de 26 luni.
Proiectul este implementat prin Programul
Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 9 – Sprijinirea regenerării
economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban,
Prioritatea de investiții 9.1 – Dezvoltare locală sub responsabilitatea
comunității (DLRC)
Mai trebuie precizat că peste 3.000.000 de
lei, bani tot din fonduri europene, vor fi investiți pentru reabilitarea a trei
străzi din cartierul Mociur, una dintre zonele marginalizate ale Reșiței pe
care Primăria municipiului încearcă să le scoată din zona gri în care se află
de peste 30 de ani. La aceste sume seadaugă contribuția
proprie a Municipiului Reşiţa – peste 900 de mii de lei reprezentând cheltuieli
neeligibile și cota de 2% din valoarea eligibilă a proiectului.
Programul de regenerare și de incluziune a
comunităților marginalizate constituie o prioritate pentru primărie, iar POR a
venit în întâmpinarea noastră cu această sursă de finanțare pentru proiectele
ce prevăd activități de regenerare a zonelor urbane marginalizate, a precizat
primarul Reşiţei, Ioan Popa.
-
Viitorul regiunilor din România
Peste 30 de experți au împărtășit exemple de bună practică, propuneri și
inițiative împreună cu Elisa FERREIRA, Comisar European pentru
Coeziune și Reforme. Aceasta a subliniat că trebuie identificate acele
investiții care pot oferi oamenilor o viața mai bună și care, în același timp,
să fie adaptate la noul scenariu generat de pandemie.
Agențiile pentru Dezvoltare Regională și cetățenii din România trebuie să
facă față provocărilor secolului 21, fie că este vorba despre revenirea după
pandemie, sau despre tranziția digitală și verde. Ce putem reține din această
criză este rolul important pe care îl joacă Uniunea Europeană și modul în care
aceasta sprijină regiunile, afacerile locale și dezvoltarea regională […].
Noi ne luăm angajamentul să sprijinim regiunile din România, prin instrumente
și resurse, dar doar împreună putem să facem ca lucrurile să funcționeze.
Referitor la investițiile din fonduri europene, Sorin Maxim, directorul
general al ADR Vest și Președintele Asociației ROREG a spus că trebuie să
investim banii europeni, și nu doar să-i cheltuim. La fel, și valorile
europene, trebuie să le transferăm în planurile, programele și proiectele
noastre.
Astăzi în limbajul nostru comun există reflexul de a spune că trebuie să
ne implicăm cu toții ca să cheltuim banii europeni. Eu spun că trebuie să
investim banii europeni, și nu doar să-i cheltuim. Este o nuanță care trebuie
corectată, atât în limbaj, cât și în abordare. La fel, și valorile europene,
trebuie să le transferăm în planurile, programele și proiectele noastre.
Tot Sorin Maxim a tras o concluzie a conferinței internaționale online
Valorile europene în regiunile din România.
Asociația ROREG și-a propus continuarea demersurilor necesare pentru
aprobarea celor 8 Programe Operaționale Regionale (POR) și organizarea unor
evenimente de promovare a regiunilor. Prioritatea noastră este coordonarea
pregătirii perioadei de programare 2021-2027, în care Agențiile pentru
Dezvoltare Regională din România îndeplinesc funcția de Autorități de
Management pentru POR și gestionează simplu și eficient fondurile europene
destinate dezvoltării regionale, a punctat Sorin Maxim, președintele
Asociației ROREG.
Motoarele principale ale dezvoltării regionale în viitoarea perioadă vor fi
proiectele inovatoare, cele care sprijină o economie neutră din punctul de
vedere al emisiilor de carbon și care pun în prim plan nevoile cetățenilor.
-
Anina, de la minerit la turism
Una dintre cele mai adânci mine din Europa este pe cale să devină cel mai
mare muzeu al mineritului din România. Fosta mină, ridicată acum două secole,
va deveni un punct de atracție pentru vizitatorii Banatului Montan. Printr-un
proiect finanțat prin Programul Operațional Regional, Ansamblul Puțului I,
Anina, monument industrial de clasă A, va fi restaurat, conservat, reabilitat
și pus în valoare. Tot aici, va lua naștere Muzeul Mineritului Anina.Conform
proiectului, noul obiectiv va deveni un adevărat motor pentru dezvoltarea
orașului și se dorește un model de bună practică pentru celelalte zone miniere
din Regiunea Vest. Proiectul urmărește trei mari obiective, spune purtătorul de
cuvânt al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, Ionuţ Suciu.
Cele trei obiective sunt: Restaurarea, conservarea și reabilitarea
monumentelor Puțul I și Mașina de extracție cu aburi, care compun
ANSAMBLUL PUȚULUI I, ANINA; Amenajarea și dotarea monumentelor Puțul I
și Mașina de extracței cu aburi care compun ANSAMBLUL PUȚULUI I, ANINA
în scopul înființării Muzeului Mineritului Anina; Promovarea noului Muzeu al
Mineritului Anina și însușirea rolului de Centru polizator in dezvoltarea
locală și regională.
Proiectul are o valoare totală de peste 15 milioane de lei, dintre care
14,5 milioane reprezintă sume nerambursabile. Constructorul trebuie să se
grăbească pentru timpul este foarte scurt, subliniază Ionuţ Suciu:
Termenul de finalizare a lucrărilor este 30 noiembrie 2021, iar
beneficiarul este Primăria Oraşului Anina. Proiectul este în implementare și
înregistrează un progres de 49,34%. Contractul de lucrări este în derulare,
până în prezent stadiul valoric al lucrărilor este de 46,33%.
Odată finalizate lucrările, muzeul mineritului din Anina va deveni un motor
pentru dezvoltarea oraşului, susţine viceprimarul Daniel Danu.
Pentru Anina, acest proiect înseamnă totul, pentru că dezvoltarea oraşului
am focusat-o pe turism. De anul trecut, Anina este declarată staţiune de
interes local şi orice obiectiv care este legat de turism ne ajută foarte mult.
Muzeul Mineritului este unic în România şi o să fie un punct de atracţie care
să ducă la dezvoltarea oraşului.
Primăria Anina are în plan şi achiziţia unei locomotive cu vagoneţi cu
ajutorul căreia turiştii vor putea să vadă întregul flux tehnologic de
exploatare a cărbunelui. Proiectul este implementat prin Axa prioritară 5 -
Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecţia şi valorificarea
durabilă a patrimoniului cultural.
-
Echipamente IT şi materiale igienico-sanitare pentru unităţile de învaţământ din Reşiţa
Primăria Reşiţa vine în sprijinul unităţilor de învăţământ din municipiu, astfel încât, indiferent de situaţie, activitatea şcolară să se poată desfăşura în siguranţă în noul an şcolar, iar elevii să aibă acces la procesul de învăţare. La şcoli vor ajunge echipamente IT, ce pot fi folosite în cazul scenariului de predare în sistem online. Acestea au fost obţinute prin Programul Operaţional Competitivitate, spune purtătorul de cuvânt al Inspectoratului şcolar, Ion Chiosa:
Prin acest proiect vor fi achiziţionate 7,255 de tablete de uz şcolar pentru elevi, câte 534 de laptopuri, camere web şi tablete grafice pentru cadrele didactice, 100 de routere şi aproape 300 de table inteligente pentru sălile de clasă.
Primarul Reşiţei, Ioan Popa spune că s-a pregătit pentru orice situaţie pentru a nu mai exista pericolul ca vreun elev să nu aibă acces la cursuri, fie ele şi online.
Am câştigat proiectul de finanţare post-Covid, în valoare de 3 milioane de euro, pentru dotarea şcolilor cu tot ce este nevoie, astfel încât, pe viitor, să nu ne mai întâlnim niciodată cu situaţia din aprilie-mai 2020.
În aceste zile, la şcolile şi grădiniţele din Reşiţa ajung şi materiale sanitare de protecţie, anunţă purtătorul de cuvânt al Inspectoratului şcolar, Ion Chiosa. Fondurile necesare pentru achiziţia acestor materiale au fost obţinute prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2024-2020.
Unităţile de învăţământ vor primi şi materiale igienico-sanitare în valoare de aproape 1,5 milioane de lei, precum şi măşti de protecţie, dezinfectanţi, nebulizatoare pentru sălile de clasă şi viziere pentru cadrele didactice.
Aceste proiecte, împreună cu restul finanțărilor obținute, dar și facilitățile oferite de municipalitate pentru elevi, transformă Reșița într-un etalon al investițiilor dedicate sistemului de învățământ local.
-
Calificări suplimentare pentru salariați din Regiunea Vest
Proiectul este derulat pe o perioadă de 24 de luni de către
Centrul de resurse și formare profesională PRO VOCAȚIE- în calitate
de beneficiar și Episcopia Caransebeșului – în calitate de partener. Obiectivul
general al proiectului îl reprezintă creșterea nivelului de calificare a unui
număr de 651 angajați din regiunea Vest prin programe de formare profesională
corelate cu nevoile pieței muncii. Creșterea nivelului de calificare se va
realiza prin îmbunătățirea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții
pentru toate grupurile de vârstă într-un cadru formal, non-formal sau informal,
actualizarea cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor forței de muncă
și promovarea unor căi de învățare flexibile, inclusiv prin orientare
profesională și validarea competențelor dobândite anterior.
Proiectul a fost prezentat de către părintele Olimpiu Silaghi,
inspector eparhial în cadrul Biroului de Proiecte și Patrimoniu al Episcopiei
Caransebeșului, alături de Amalia Ciobanu, manager de proiect Pro Vocație și
Georgeta Jurcan, președintele Asociației Centru de Resurse și Formare
Profesiuni Sociale Pro Vocație. Părintele Casian Rușeț, consilier cultural al
Episcopiei Caransebeșului a transmis cuvântul Preasfințitului Părinte Lucian:
Ținând cont de criza
resursei umane pe care județul Caraș Severin o resimte în contextul migrației
și a depopulării, considerăm că implicarea Episcopiei Caransebeșului în
proiecte în care sunt vizate specializarea și calificarea resursei umane este
un dat pe care Biserica trebuie să și-l asume. Valoarea ființei umane pe de-o
parte, dar și necesitatea valorificării ființei umane în contextul unor noi
specializări, care se impun într-o societate și într-un județ care se
depopulează, nu este altceva decât firescul pe care Episcopia Caransebeșului
și-l asumă implicându-se în astfel de proiecte, a spus părintele Casian.
Este adevărat că
proiectele care sunt focusate pe resursa și capitalul uman încă nu sunt
suficient de bine asumate la nivelul întregii societăți, drept pentru care prin
instituția Bisericii și prin toate ramificațiile acestei instituții, noi
considerăm că putem pune în evidență necesitatea calificării și recalificării
pentru a gestiona cât mai bine nevoile pe care județul și comunitățile noastre
le au în contextul actual, a mai subliniat părintele consilier.
Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capitalul Uman 2014-2020, iar valoarea totală a
cofinanțării proiectului este de 4.172.786,99 lei.
-
Achiziții de aparatură medicală la Spitalul Județean de Urgență Reșița
Spitalul Judeţean de Urgenţă din Reşiţa este partener într-un
proiect trasfrontalier cu Serbia ce vizează îmbunătăţirea diagnosticului şi
tratamentul tumorilor maligne. Proiectul a început în 2017 şi se va încheia în
luna decembrie a acestui an. În judeţ mai apare astfel, un computer tomograf,
spune managerul spitalului, Alina Stancovici.Valoarea totală a proiectului este de
11.686.000 de euro, din care spitalului din Reșița i-a revenit suma de
2.765.000 de euro.
Acest proiect a
început în 2017, este un proiect care a adus Spitalului Județean beneficii, și
mă bucur că ne aflăm în linie dreaptă cu el. A fost nevoie să-l prelungim cu
opt luni, lucru care s-a întâmplat în luna februarie. Prin acest proiect a fost
achiziționat și computerul tomograf de la Staționarul 2, căruia îi vom da
drumul în scurt timp. Spațiul pentru acest computer tomograf a fost amenajat cu
sprijinul Primăriei Municipiului Reșița și cu sprijinul Consiliului Județean
Caraș-Severin. Tot prin acest proiect au mai fost aduse echipamente medicale
extrem de utile unității noastre, a declarat managerul Spitalului Județean de
Urgență Reșița, Alina Stancovici.
Pentru cea mai importantă unitate medicală din Caraş-Severin,
prin acest proiect au fost achiziţionate echipamente IT, monitoare pentru
funcții vitale, paturi electrice, două ambulanțe, un sistem laparoscopic 3D4K,
dar cel mai important este computerul tomograf, afirmă la rândul său,
coordonatorul administrativ al proiectului, Silviu Tinca:
El a fost instalat
deja, urmează să se facă procedura de punere în funcțiune, după care așteptăm
aprobarea de la Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare
(CNCAN) pentru utilizarea lui.
Proiectul face parte din Programului Interreg IPA de Cooperare
Transfrontalieră România-Serbia, lider de proiect este Spitalul General
Pozarevac, iar parteneri sunt şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Timişoara,
respectiv ONCOGEN.
-
Restaurarea cetății Ladislau de pe Clisura Dunării
Fortificația, a căror ruine încă mai rezistă, datează de la 1427-1428! Obiectivul proiectului finanţat prin Regio-POR 2014-2020, este de a dezvolta turismul în zonă prin restaurarea și punerea în valoare a acestui monument istoric și de a crește gradul de informare și interes pentru cultură. Până în prezent s-a realizat un progres al lucrărilor de aproximativ 20%, spune Alina Strugariu de la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest.
Este un proiect complex, care cuprinde consolidarea, restaurarea, conservarea și protecția Cetății Ladislau, realizarea unui punct de belvedere prin amenajarea Turnului 3 de Sud-Vest, conservarea zidurilor și turnurilor cetății cu asize de piatră, amenajarea de platforme și pasarele, construirea unui corp anexă, realizarea de instalații electrice și sanitare, realizarea iluminatului arhitectural și ambiental, amenajarea incintei sitului și realizarea de alei pietonale. Până în prezent s-a realizat un progres al lucrărilor de aproximativ 20% în zonă. Cetatea medievală va fi introdusă în diverse circuite turistice naționale și internaționale, în vederea creșterii numărului de turiști, și este prevăzută diversificarea serviciilor culturale prin organizarea și desfășurarea a minimum patru evenimente anuale periodice, cu accent pe păstrarea tradițiilor locale.
Valoarea totală a investiției este de 19,8 milioane lei, din care 19,3 milioane lei reprezintă finanțare europeană, asigurată prin Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.
În timpul lucrărilor de restaurare, în interiorul cetăţii au fost găsite mai multe obiecte cu valoare istorică, spune primarul comunei Coronini, Ilie Boboescu.
Arheologii au găsit în urma săpăturilor efectuate, diverse obiecte de ceramică, piese de armament, un tun, accesorii vestimentare, piese din os şi corn. După restaurarea cetăţii, construită de regele Sigismund de Luxemburg, se are în vedere realizarea unui muzeu, tot cu fonduri europene.
Până atunci, însă, toate obiectele găsite la cetatea medievală Ladislau vor fi expuse la Muzeul Banatului Montan din Reşiţa.
-
Staţiunea Băile Herculane, mai atractivă pentru turişti
În Băile Herculane se află în implementare mai multe proiecte derulate prin Programul Operaţional Regional. Unul dintre ele vizează conservarea și valorificarea patrimoniului natural și construit pentru dezvoltarea turismului balnear.
Proiectul are ca obiectiv revitalizarea stațiunii prin realizarea de investiții în infrastructura rutieră existentă și promovarea obiectivelor turistice și a stațiunii propriu-zise pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști în vederea dezvoltării economice a zonei și creșterii nivelului de trai al populației. Investiția cuprinde șase obiective care vor fi reabilitate sau modernizate: Strada Mihai Eminescu – Piața 1 Mai, Strada Piața Hercules, Podul Pecinișca 1, Podul Pecinișca 2, Podul de beton și Parcul Vicol, după cum spune primarul oraşului staţiune, Cristian Miclău. Contractul de execuție este în derulare, realizându-se un progres al lucrărilor de 50%.
Până în prezent s-a intervenit în zonele Strada Mihai Eminescu – Piața 1 Mai, Piața Hercules și Parcul Vicol, unde au avut loc lucrări de reabilitare/ modernizare a infrastructurii rutiere, inclusiv la partea de utilități și s-au refăcut sau creat noi spații verzi – s-au realizat plantări și lucrări de gazonare, alei, foișoare, pergole, sisteme de irigații, etc.
Valoarea totală a investiției este de peste 15,4 milioane lei, din care 15,1 milioane lei finanțare nerambursabilă, prin #Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 7 – Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului.
Cristian Miclău vorbeşte şi despre alte proiecte ce urmează a fi realizate tot cu fonduri europene.
Este în stadiul de finalizare proiectul de reabilitare energetică a clădirii Primăriei. Suntem în faza de elaborare a proiectelor tehnice pentru două proiecte cu finanţare europeană, care prevăd reabilitarea monumentelor de arhitectură de interes naţional: Vila Elisabeta şi Podul de piatră. Am convingerea că în a doua jumate a lunii iunie vom putea să emitem autorizaţiile de construire şi să dăm ordinul de începere a lucrărilor. Tot la acest capitol, este în curs de elaborare proiectul tehnic pentru reabilitarea fântânii publice cu apă plată şi construirea unei noi fântâni cu apă plată, în parcarea din vecinătatea celei existente, precum şi amenajarea spaţiilor verzi situate pe malul Cernei. În cadrul acestui proiect este cuprinsă şi reabilitarea Teatrului de vară din Parcul Vicol, edificiu în care va funcţiona un cinematograf 3D în aer liber
-
Curs pentru salariaţi din IMM-uri, de calificare ca expert accesare fonduri europene
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș face înscrieri la cursul
gratuit de Expert Accesare Fonduri Europene. Proiectul, ce va fi derulat în
această vară de CCIAT, este finanțat prin Programul Operațional Capital Uman
2014-2020. La acest curs se pot înscrie doar angajați cu contract individual de
muncă dintr-un IMM din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. Nu pot
participa persoanele care asigură managementul strategic al companiei, spune
Daiana Buzatu, manager de proiect.
În calitate de lider al Proiectului Resurse umane competitive pentru
adaptarea la Strategia Nationala de Cercetare, Dezvoltare si Inovare 2021-2027
în Regiunea Vest, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020,
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Timiș face înscrieri la cursul
autorizat de expert accesare fonduri structurale şi de coeziune europene.La
acest curs se pot înscrie doar angajați cu contract individual de muncă (normă
întreagă sau timp parțial) dintr-un IMM din Regiunea Vest eligibil conform SNC
și SNCDI, care nu au funcție de conducere în cadrul companiei și au reședința
în unul din cele patru județe ale Regiunii Vest: Timiș, Arad, Caraș-Severin,
Hunedoara. Nu pot participa la curs persoanele care asigură managementul
strategic al companiei și care ocupă poziții de management (manager/director
general, manager/director executiv, director adjunct, manager de departament,
manager de proiect, manager de linie), angajații din departamentele de resurse
umane cât și persoanele care își gestionează propriile afaceri.Cursul are o
durată de 40 ore și acoperă tematică necesară pentru scrierea unei cereri de
finanţare și implementarea proiectului, indiferent de tipul de proiect sau
sursa finanțării: Programe de finanțare prin care se pot obține bani
europeni nerambursabili; Pașii de urmat pentru obținerea unei finanțări
nerambursabile; Cum completăm o cerere de finanțare; Accesarea și utilizarea
corectă a fondurilor europene; Implicații din partea firmei în gestionarea unui
proiect finanțat din fonduri structurale; Nereguli și fraude în realizarea și
derularea proiectelor ce beneficiază de cofinanțare europeană. Cursanții vor
beneficia de experiența practică a unui trainer, care va consilia și îndruma
prin proceduri legislative și va răspunde întrebărilor aferente.
Cursul este autorizat de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale prin
Comisia de Autorizare a furnizorilor de formare profesională din județul Timiș.
Cursurile se desfășoară la sediul CCIAT şi la Centrul Regional de Afaceri, în
sistem clasic, cu respectarea normelor de distanțare și protecție impuse de
restricțiile în vigoare. Astăzi este data limită de înscriere.
