Radio România Internațional

Author: Sebastian Dragomir

  • Centru comunitar integrat la Caraşova, judeţul Caraş Severin

    Centru comunitar integrat la Caraşova, judeţul Caraş Severin

    În comună va fi înființat un
    Centru Comunitar Integrat, astfel încât oamenii din localitate să aibă acces cu
    ușurință la servicii de asistență medicală comunitară, furnizate integrat cu
    cele sociale şi educaționale. Noul centru va funcționa într-o clădire care
    urmează să fie reabilitată prin proiect.



    Agenția pentru Dezvoltare
    Regională Vest și Primăria Carașova au semnat deja contractul de finanțare
    pentru acest proiect, după cum spune primarul Petru Bogdan.


    Sunt prevăzute: înlocuirea
    ușilor exterioare, a ferestrelor, lucrări de cămășuire la fundații, refacerea
    șarpantei, finisaje interioare si exterioare, modernizarea instalațiilor
    electrice, sanitare și termice, amenajări exterioare, precum și dotarea cu
    mobilier și echipamentele necesare bunei funcționări.


    Valoarea totală a investiției
    este de 715.323 lei, din care 468.930 lei reprezintă finanțare nerambursabilă,
    atrasă prin Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 8 – Dezvoltarea
    infrastructurii de sănătate şi sociale, Prioritatea de Investiții 8.1, Obiectiv
    specific – Creșterea accesibilității serviciilor de sănătate, comunitare și a
    celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace și izolate.


    Perioada de implementare este
    de 21 de luni.


    După cum a mai declarat
    primarul Petru Bogdan, cu fonduri de la Uniunea Europeană, în comună au fost
    inițiate mai multe proiecte pentru dezvoltarea locală, respectiv modernizări de
    reţele de apă şi canalizare sau drumuri.Reabilitarea dispensarului uman,
    construcţia unui nou pod rutier, finalizarea alimentării cu apă şi a
    canalizării în satele Nermed şi Iabalcea sunt doar câteva dintre proiectele
    pentru anul acesta ale Primăriei cărăşene Caraşova. În lucru pentru a fi
    asfaltate mai sunt câteva străzi de pe raza comunei şi se pregăteşte recepţia
    fostului drum judeţean 581A, devenit comunal, finalizat în toamna anului
    trecut. Apoi se mai are în plan eficientizarea energetică a şcolilor din
    Caraşova prin Agenţia Fondului pentru Mediu.


    Petru Bogdan a mai subliniat
    că, în discuţii şi la faza de ridicări topo şi studiu de fezabilitate se
    găseşte şi proiectul de alimentare cu gaze a localităţii, alături de oraşul
    Anina şi comunele Lupac şi Goruia.




  • Recunoaștere europeană a activității Colegiului Național Mircea Eliade din Reșița

    Recunoaștere europeană a activității Colegiului Național Mircea Eliade din Reșița

    Lansat
    în 2005 drept componentă fundamentală a programului eLearning al Comisiei
    Europene, eTwinning a devenit parte integrantă a Erasmus+, Programul UE pentru
    Educație, Formare, Tineret și Sport, din 2014. Biroul Central de Asistență
    eTwinning este administrat de European Schoolnet, un parteneriat internațional
    format din 31 de ministere europene ale educației. Platforma eTwinning
    promovează colaborarea școlară în Europa prin intermediul tehnologiilor
    comunicării și informației (TIC), oferind unităților de învățământ asistență și
    instrumente de lucru.


    Programul eTwinning are ca scop principal facilitarea
    comunicării și colaborarea între școli din țările membre ale Uniunii Europene,
    implicând cadrele didactice și elevii în activități noi de învățare.
    Recunoașterea din partea Centrului European eTwinning a venit în urma
    desfășurării unor proiecte europene Erasmus+ și eTwinning, pentru care școala
    din Reşiţa a primit certificate de calitate, spune profesorul Gheorghița
    Fercea, directorul Colegiul Național Mircea Eliade:


    Conferirea
    acestui statut reprezintă o confirmare a inovației, colaborării și
    profesionalismului de care profesorii și elevii au dat dovadă pe parcursul
    derulării proiectelor europene. Aceste acțiuni educative aduc recunoaștere
    oficială și o mai mare vizibilitate a activității participanților la nivel
    național și european, precum și premii anuale și certificate naționale și
    europene de calitate pentru cele mai bune proiecte. Ideea de implicare am
    avut-o după ce am participat la un curs de formare în luna noiembrie a anului
    2016, organizat de Institutul de Științe ale Educației. Dintre proiectele
    desfășurate de școala noastră menționez: Educația combate rasismul,
    Tinerii și România centenară, Holocaustul – o lecție a trecutului pentru
    prezent, Stop bullyng și altele. Proiectele au dovedit că stăpânim
    foarte bine practicile digitale și cele de siguranță online și abordăm inovativ
    și creativ aceste activități.



    Mediul
    educațional eTwinning oferă personalului didactic ce activează în școlile din
    țările europene un mediu de comunicare, colaborare, demarare de proiecte și
    schimb de informații – un spațiu în care să simtă că fac parte din cea mai
    palpitantă comunitate educațională din Europa.


    Statutul
    de Școală eTwinning reprezintă atât o validare a reușitei personale a
    profesorilor, cât și o confirmare a rezultatelor deosebite obținute de întreaga
    echipă eTwinning din școală – cadre didactice și elevi.




  • Proiect de restaurare a clădirii Teatrului din Oravița

    Proiect de restaurare a clădirii Teatrului din Oravița

    Prin Programul Operațional Regional se pun în valoare
    bijuteriile ascunse ale Banatului. De fapt, nu este chiar o bijuterie ascunsă
    pentru că vorbim astăzi despre Teatrul Vechi Mihai Eminescu din Oraviţa,
    edificiu inaugurat în 1817, în prezenţa familiei imperiale a Austriei. Imobilul
    este o copie fidelă a Teatrului Curţii Imperiale din Viena, care nu mai există
    astăzi.


    Teatrul din Oraviţa este un monument de artă barocă construit în prima
    parte a secolului al XIX-lea. El arată și acum, pe interior și pe exterior, exact
    ca atunci. Nu s-a modificat nimic la prima clădire din Europa iluminată
    artificial, cu lămpi pe acetilenă. Din 1957, a intrat pe lista naţională a
    monumentelor de istorie, artă şi arhitectură. El va fi pus în valoare, la 200
    de ani de la deschidere, prin noile tehnologii media şi digitale. Este pentru
    prima oară, în istoria de două secole a teatrului, când vor fi efecutate şi
    lucrări de reamanejare în zona adiacentă clădirii, spune Alina Strugariu de la
    Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest:


    Obiectivul general al proiectului este creșterea atractivității
    turistice a orașului Oravița prin restaurarea și valorificarea durabilă a
    acestui obiectiv de patrimoniu de clasă A, care să contribuie astfel și la
    dezvoltarea economică a zonei. De asemenea, pe lângă restuararea și conservarea
    Teatrului Mihai Eminescu, care ar urma să fie inclus în circuitul turistic
    local, regional și național, investiția mai cuprinde și amenajarea parcului din
    fața teatrului. Valoarea totală a proiectului depășește 10 milioane de lei, din
    care 9,28 milioane lei finanțare nerambursabilă, asigurată prin #Regio-POR
    2014-2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătățirea mediului urban şi conservarea,
    protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Beneficiarul
    investiției – Lucrări de restaurare, conservare și dotare la Teatrul Mihai
    Eminescu – Clădire monument istoric LMI CS-II-M-A-11154 și amenajarea
    peisagistică a parcului adiacent este Primaria Oravița.



    Prin Teatrul din Oravița au trecut, de-a lungul anilor,
    personalităţi marcante ale culturii noastre, precum Mihai Eminescu cu trupa de
    teatru Pascaly, Constantin Nottara, Constantin Tănase, Ciprian
    Porumbescu sau George Enescu.


    Acum, Teatrul Vechi revine la viață, cu bani europeni!




  • Proiecte finanţate din fonduri europene pentru comune din judeţul Arad

    Proiecte finanţate din fonduri europene pentru comune din judeţul Arad

    Peste 176 milioane de euro au
    intrat în ultimii cinci ani în dezvoltarea comunelor din județul Arad doar din
    fondurile europene absorbite prin proiectele Agenţiei pentru Finanţarea
    Investiţiilor Rurale (AFIR). Este vorba despre proiecte destinate, cu
    prioritate, domeniul agricol și dezvoltării rurale, cum ar fi înființarea de
    plantații, dezvoltarea rețelelor secundare de irigații, amenajarea drumurilor
    agricole sau sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.


    Au fost semnate 1087 de
    contracte și cum majoritatea sunt deja finalizate, s-au și realizat plăți de
    101 milioane de euro, spune președintele Consiliului Județean Arad, Iustin
    Cionca:


    Pentru proiectele acestea
    sunt două categorii de beneficiari: investitori privați și administrații
    publice. 99% din bani intră în județ la nivelul comunelor, iar asta creează o
    schimbare vizibilă în viața locuitorilor acestor comunități. La proiectele în
    agricultură adăugăm proiectele Consiliului Județean în infrastructură și
    dezvoltarea rețelei de apă și canalizare, adăugăm proiectele pentru dezvoltare
    locală a administrațiilor locale, majoritatea tot din fonduri europene.

    În
    perioada următoare vom vedea și o extindere a rețelei de gaz. Asta înseamnă că
    județul Arad este un județ puternic, care a știut să atragă fonduri europene și
    să creeze o schimbare în bine     – a declarat președintele Consiliului
    Județean Arad, Iustin Cionca.


    În această lună, Consiliul
    Județean Arad a accesat și fonduri europene pentru realizarea unora dintre cele
    mai importante strategii ale județului. Este vorba despre Strategia de
    Dezvoltare 2021-2027 și strategiile sectoriale Cultură, Eficiență energetică.
    Valoarea totală a proiectului prin care se vor elabora aceste documente este de
    466.480,00 lei, iar contribuția proprie a Consiliului Județean Arad este de 2%.




  • Noi contracte de finanțare pentru susținerea mediului de afaceri în Regiunea Vest

    Noi contracte de finanțare pentru susținerea mediului de afaceri în Regiunea Vest

    26 de noi contracte de finanțare au fost semnate, în cadrul Regio -
    Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
    competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, în cursul lunii februarie,
    la nivelul Regiunii Vest. Acestea reprezintă investiții în valoare totală de
    aproape 130 de milioane lei. Sunt proiecte care prevăd investiții în diferite
    domenii de activitate – sănătate, construcții, industria prelucrătoare,
    arhitectură și inginerie, care vor beneficia de fonduri europene pentru
    dezvoltare, extindere, modernizare și achiziția de echipamente și linii de
    producție, ne-a declarat directorul general al Agenției pentru Dezvoltare
    Regională Vest, Sorin Maxim:


    Din totalul celor 26 de contracte semnate, 8 proiecte, prin care se
    solicită 20,55 milioane lei, se vor implementa în județul Arad, 3 proiecte, prin
    care se solicită 5,09 milioane lei, în județul Caraș-Severin, 5 proiecte, cu o
    valoare nerambursabilă de 10,99 milioane lei, în județul Hunedoara, iar 10
    proiecte, prin care se solicită 20,66 milioane lei, se vor implementa în
    județul Timiș. Este vorba despre un pachet de contracte care au stat până acum
    în așteptare.


    Sorin Maxim a vorbit și despre gradul de dezvoltare al regiunii vest,
    județul Caraș-Severin fiind situat pe ultimul loc la capitolul absorbții de
    fonduri europene.


    Se poate vedea, oarecum şi reflectarea puterii economice prin numărul de
    contracte, ceea ce pentru următorul program de finanţare 2021-2027 ne şi spune
    faptul că trebuie să insistăm mai mult pe înfiinţarea de noi companii şi pe
    start-up-uri în judeţul Caraş-Severin. Aici, numărul de companii raportat la
    1000 de locuitori este încă foarte mic, raportat la media regională.



    La nivelul Regiunii Vest, până în prezent au fost semnate 327 de contracte
    de finanțare pentru acordarea de ajutoare de minimis microîntreprinderilor, cu
    o valoare nerambursabilă de 242,95 milioane lei (49,83 mil. euro), în cadrul
    Axei Prioritare 2, Prioritatea de Investiții 2.1.A (apelurile 1 și 2). În
    cadrul Priorității de Investiții 2.2, dedicată microîntreprinderilor,
    întreprinderilor mici și mijlocii (apelurile 1 și 2), au fost contractate în
    total 96 de proiecte, a căror valoare nerambursabilă este de 256,16 milioane
    lei (52,54 mil. euro).


    Prin Regio – Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, Regiunea Vest
    are alocată suma de 643,65 milioane euro (din Fondul European de Dezvoltare
    Regională și Bugetul de stat). Până în prezent, s-au depus spre finanțare 1.543
    de proiecte, prin care s-au solicitat 1,73 miliarde euro fonduri
    nerambursabile, adică mai mult de dublul alocării financiare de care
    beneficiază regiunea.


    În total au fost contractate 799 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă
    de 1,09 miliarde euro. Astfel, gradul actual de contractare a proiectelor este
    de 170% raportat la alocarea regiunii.




  • Rețea comună durabilă pentru situațiile de urgență din Banat

    Rețea comună durabilă pentru situațiile de urgență din Banat

    Totul se derulează în cadrul proiectului Rețea comună durabilă
    pentru situațiile de urgență din Banat finanțat prin Programul INTERREG IPA de
    cooperare transfrontalieră România-Serbia. Acesta este implementat de către
    Consiliul Județean Caraș-Severin în parteneriat cu Inspectoratul pentru
    Situații de Urgență SEMENIC al Județului Caraș-Severin, Primăria orașului
    Vârșeț și Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul
    Situațiilor de Urgență ADIVEST.

    Proiectul a fost întârziat din cauza pandemiei de coronavirus,
    dar în ultimele luni s-a intrat în linie dreaptă și se vor atinge obiectivele
    propuse, spune Cristian Bîtea, managerul de proiect. Pe agenda ultimei
    întâlniri, la sediul Consiliului Județean Caraș-Severin, au fost dezbătute
    aspecte legate de stadiul achiziției de autospeciale și echipamente pentru
    intervenție la inundații, cursuri pentru scafandri, precum și realizarea unui
    studiu de cercetare în domeniul situațiilor de urgență.


    Un alt subiect important abordat, a fost cel referitor la
    Campania de conștientizare a populației pentru prevenirea riscurilor de mediu
    și situații de urgență: AJUTĂ-NE SĂ TE SALVĂM! în cadrul căreia sunt
    elaborate mai multe materiale pentru informarea populației asupra diferitelor
    tipuri de riscuri de mediu, măsuri de prevenție corespunzătoare și răspunsul în
    cazul producerii acestora. Tot în cadrul acestei campanii, în 25 de localități
    din județele Caraș-Severin și Timiș se vor monta plăcuțe cu cod QR pentru
    semnalizarea riscurilor. Cristian Bîtea explică:


    În această
    perioadă se stabilesc detaliile de desfășurare a unor exerciții tactice în zona
    de frontieră România-Serbia, în domeniul situațiilor de urgență. Vor fi
    folosite echipamentele achiziționate prin proiect de către ISU Semenic și
    Orașul Vârșeț. Împreună cu partenerii, este demarată organizarea
    unor activități la care vor participa reprezentanți ai autorităților publice
    locale cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență româno-sârbe: ateliere
    de lucru/workshop-uri, toate acestea regândite în contextul interdicțiilor
    legate de pandemie. Totodată, elaborarea Studiului de cercetare în domeniul situațiilor
    de urgență pentru zona de frontieră este aproape finalizată.

    Studiul include
    prognosticul pe termen lung al principalilor factori de risc din zona:
    precipitații, secetă, furtună, furtună, grindină, viscol, strat de zăpadă,
    indicele de evaporare, vânt etc., și, pe baza previziunilor acestor factori,
    ISU Semenic, ISU Banat și SVSU Vârșeț sunt organizate principalele acțiuni de
    prevenire, acțiune în caz de riscuri. În urma studiului privind riscurile
    transfrontaliere și prognosticul evoluției acestora în zona proiectului și
    desfășurării exercițiilor tactice, sunt începute demersurile pentru elaborarea
    a 4 metodologii comune de intervenție. Pornind de la aceste documente și
    activități, se va elabora Acordul de colaborare RO – SE care va fi transmis ministerelor
    celor două țări.


    Campania de conștientizare a populației cu privire la situațiile
    de risc AJUTĂ-NE SĂ TE SALVĂM!, este în plină defășurare în ambele părți ale
    graniței. Membrii echipei de lucru depun eforturi pentru a finaliza
    montarea unor panouri de semnalizare a riscurilor în județele Timiș,
    Caraș-Severin și Districtul Banatul de Sud din Serbia.


    Platforma verde IT, este finalizată în partea sârbă și urmează a
    fi implementată și în România, în zona transfrontalieră cu implicarea ISU
    Semenic.


    Proiectul a început în noiembrie 2019, este finanţat prin
    Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia şi are o
    perioadă de implementare de 24 de luni.



  • Dezvoltare durabilă, eficiență și reducerea birocrației în județul Caraș Severin

    Dezvoltare durabilă, eficiență și reducerea birocrației în județul Caraș Severin

    Cu ajutorul acestui proiect va fi digitalizată arhiva
    administrației județene, dar se va elaborara și o Strategie de Dezvoltare
    durabilă a județului Caraş-Severin pentru perioada 2022-2027.


    Valoarea proiectului este de 3 milioane de lei, el fiind
    cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate
    Administrativă. La evenimentul de lansare a fost prezent și preşedintele
    Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Romeo Dunca. El a subliniat importanța
    strategiilor necesare pentru atragerea de fonduri europene sau guvernamentale:


    Trei milioane
    de lei, probabil că nu reprezintă o sumă deosebit de mare, dar este suficient
    pentru a putea pregăti viitoarele absorbții de fonduri europene și
    guvernamentale. Altă șansă pentru județul Caraș-Severin nu există.


    Din echipa de implementare fac parte mai mulți angajați ai
    Consiliului Județean și o parte dintre aceștia vor face cursuri și vor
    participa la schimburi de experiență cu specialiști în domeniul planificării
    strategice din Uniunea Europeană. Managerul de proiect, Cristian Bîtea explică:


    Grupul țintă
    îl reprezintă cei 15 angajați ai Consiliului Județean, care vor beneficia de
    această formare pentru planificare strategică și bugetară. Sunt aproape 40 de
    angajați care vor fi instruiți pe exploatarea și administrarea modului de
    arhivă digitală și în final, toți angajații CJ vor avea acces la programul de
    management al documentelor fără a mai fi nevoiți să caute prin arhiva clasică.
    Va fi un proces de scanare a documentelor și stocare în mediul electronic. Din
    2022 proiectul va fi deja implementat.


    Obiectivul general al proiectului îl reprezintă consolidarea
    capacității de planificare strategică pe termen lung și asigurarea calității
    serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative pentru
    reducerea birocrației la nivelul Consiliului Județean Caraș-Severin. Prin
    atingerea obiectivelor și rezultatelor propuse, se va garanta promovarea
    dezvoltării durabile și a egalității de șanse.


    Valoarea totală a proiectului este de 2.943.801,18 lei, din care
    valoarea cofinanțării Uniunii Europene este de 2.884.925,15 lei.




  • Strategia locală a municipiului Reșița

    Strategia locală a municipiului Reșița

    Primarul municipiului Reșița, Ioan Popa spune că sunt în
    derulare mai multe proiecte, iar finanțarea se face cu fonduri europene. Există
    deja o bună colaborare cu conducerea Universității Babeș-Bolyai din
    Cluj-Napoca, iar cu specialiștii Facultății de Științe Politice, Administrative
    și ale Comunicării se derulează un proiect finanțat prin Programul Operațional
    Capacitate Administrativă. Este vorba despre proiectul Organizarea unei
    Planificări Echilibrate a Nevoilor Municipiului Reșița – O.P.E.N. Municipiul
    Reșița cu un buget total de aproape 4 milioane de lei.


    Cu
    Babeş-Bolyai avem mai multe proiecte. Unul este legat de strategia de
    dezvoltare a Reşiţei. Deci strategia de dezvoltare a Reşiţei pe 2020-2030 o
    facem pe un proiect pe fonduri europene, de un milion de euro, pe care l-am câştigat
    împreună cu ei. Adică, din fericire, nu plătim bani aici, îi luăm tot de la
    Bruxelles. Şi cu profesorul Gräf, l-am abordat din dorinţa de a-l ruga să ne
    ajute conceptual să realizăm un muzeu al istoriei industriale. Dânsul şi-a
    manifestat disponibilitatea, fiind în pensie, şi din cauza asta avem acum
    câteva întâlniri să vedem cât de mare ar trebui să fie, unde să-l poziţionăm,
    să ne dea nişte exemple de bune practici din Germania. Şi încercăm să facem
    acest muzeu al istoriei industriale unde să integrăm câteva lucruri realizate
    la Reşiţa în ultimii 200 de ani.


    Strategia locală a municipiului Reșița prevede un număr de şapte
    priorităţi: 1. Pol de dezvoltare şi revitalizare urbană, 2. Mobilitate urbană
    sustenabilă, 3. Economie şi turism sustenabil, 4. Oraş verde, eficient
    energetic şi cu emisii reduse de carbon, 5. Creşterea calităţii vieţii
    cetăţenilor şi responsabilitate socială, 6. Dezvoltare educaţională şi
    culturală, 7. Management integrat eficient şi democratic.


    Obiectivul general al proiectului vizează eficientizarea
    activității administrației publice locale a municipiului Reșița prin
    introducerea unui sistem informatic integrat și o planificare echilibrată a
    nevoilor, în vederea simplificării accesului cetățenilor la serviciile publice.


    Specialiștii Universității Babeș-Bolyai au experiență în
    realizarea strategiilor administrative, ei fiind cei care au conceput strategia
    actuală de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca, precum și a altor comunități
    locale și zone metropolitane.




  • Suport pentru Iniţiative Antreprenoriale în regiunea Vest

    Suport pentru Iniţiative Antreprenoriale în regiunea Vest

    Proiectul s-a adresat persoanelor care desfășoară o activitate independentă, persoanelor inactive (elevi, studenţi) şi şomerilor de lungă durată cu domiciliul în unul dintre cele patru județe din regiune, doritoare să înființeze o afacere nonagricolă în mediul urban din regiunea vizată de proiect. Rezultatele proiectului s-au concretizat în: 16 serii de cursuri gratuite de antreprenoriat, cu participarea a 340 persoane din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. 380 persoane din Regiunea Vest au fost înscrise în grupul-țintă, au fost depuse 49 de planuri de afaceri dintre care 25 au fost selectate spre finanțare. În total au fost înființate 40 de de start up-uri, din care 24 de către partenerul coordonator CCIAT, după cum spune managerul de proiect, Daiana Buzatu:

    Acum trei ani, CCIAT, împreună cu echipa de implementare a venit cu o provocare pentru persoanele cu domiciliu în județele din regiunea Vest. Şi anume, dacă au idei de afaceri şi vor să le pună în aplicare, să participe la acest proiect. Peste 300 au răspuns provocării şi au participat la cursurile de competențe antreprenoriale organizate de noi. În total am finanțat până acum 40 de planuri de afaceri, am sprijinit și am oferit cursuri gratuite şi toţi participanţii au beneficiat de mentorat şi de practică în cadrul unor firme cu aceeași activitate.

    În prezent, firmele noi, susținute de CCIAT numără 57 de angajați, iar domeniile în care acestea activează sunt: IT&C, înregistrări audio-video, producție cinematografică, activități fotografice, editare-tipărire, producție, HoReCa, comerț, consultanță în afaceri, organizare evenimente, servicii de coafură şi construcții.

    SIA VEST – Suport pentru Inițiative Antreprenoriale a avut o valoare totală a finanțării de peste 6,4 milioane de lei, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.


  • Caraş-Severin-Proiecte pentru dezvoltarea rețelelor de apă potabilă și de colectare a apelor uzate

    Caraş-Severin-Proiecte pentru dezvoltarea rețelelor de apă potabilă și de colectare a apelor uzate

    În primăvara acestui an, operatorul județean de apă și canal, Societatea AquaCaraș a semnat un contract de servicii pentru pregătirea aplicației de finanțare și a documentațiilor de atribuire necesare proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Caraș – Severin/Regiunea Vest.


    Recent, în cadrul unei întâlniri cadru, organizată de Consiliul Județean, Bogdan Ghițescu director general adjunct în cadrul Autorității de Management Program Infrastructură Mare, a anunțat depunerea proiectului de către AquaCaraș pentru finanțare, acesta fiind eligibil.

    Factorii implicați în proiect ne-au surprins cu un progres foarte bun împreună cu consultantul. Mai mult, ne-au pus în fața faptului de a crea un mecanism anume, ca să poată să primească finanțare mai repede și să facem o legătură între Programul Operațional Infrastructură Mare și viitorul Program Operațional Dezvoltare Durabilă, a spus reprezentantul Ministerului Fondurilor Europene.

    A fost un efort deosebit, de echipă, să putem să finalizăm acest proiect. Conducerea de la AquaCaraș, a venit cu solicitări precise care trebuiau respectate conform cererilor, a declarat Radu Păunescu, directorul firmei de consultanță:

    Studiul de fezabilitate a fost acceptat de către operator și a fost transmis către Autoritatea de management. Ne așteptăm ca într-un viitor extrem de apropiat să putem să avem o formă acceptată de către Autoritatea de management. Solicitările operatorului au fost foarte clare și foarte concise, inclusiv Primăria Reșița, care s-a implicat activ, a beneficit de niște investiții pe zona de extinderi de rețele și de reabilitare rețele. A dorit să găsim soluțiile tehnice optime pentru ca costurile să fie cât mai ușoare pentru operator.


    În cadrul proiectului, se propun investiții în aria de competență a mai multor autorități administrativ-teritoriale din Caraș-Severin, fiind definite 15 sisteme de alimentare cu apă în cele două municipii ale județului Reșița respectiv Caransebeș, în Bocșa, Oțelu Roșu, Moldova Nouă, Oravița, Băile Herculane, Anina, Teregova, Topleț, Grădinari, Greoni, Ticvani, Cârnecea și Secășeni.

    Proiectul a vizat, de asemenea, reducerea pierderilor de apă din rețeaua de distribuție a apei potabile, reducerea infiltrațiilor în sistemul de canalizare și reducerea poluării mediului ca urmare a deversării în corpurile de apă a apei uzate netratate sau tratate necorespunzător.

    În total, investiţiile se ridică la 175 de milioane de euro cu tot cu TVA. În aceşti bani, cea mai mare proporţie o deţin lucrările pentru sistemele de alimentare cu apă, urmând să se facă investiţii în cele 15 localităţi cărășene. În toate aceste localităţi, după implementarea proiectului, se urmăreşte un grad de conectare de 100%.

    Perioada de implementare a proiectului este de 98 luni, respectiv până în februarie 2022.


  • Infrastructură educațională modernizată la Băile Herculane

    Infrastructură educațională modernizată la Băile Herculane

    Proiectul cu finanțare
    europeană vizează reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea Liceului
    Hercules din Băile Herculane. Practic, prin proiect se reconfigurează întreaga
    clădire a unității de învățământ, și se va mai construi încă un corp, spune
    Alina Strugariu, reprezentantul ADR Vest.



    Clădirea Liceului Hercules va
    fi modernizată și extinsă cu un nou corp, independent structural, dar legat
    funcțional de cel actual. Suprafața construită propusă este de 2.374 metri
    pătraţi. Proiectul cuprinde: anveloparea imobilului actual, inclusiv izolarea
    termică a unora dintre planșee, zugrăvirea integrală a școlii, înlocuirea
    parțială a pardoselilor, a instalației și aparatajului electric, înlocuirea
    coloanei de apă ce alimentează liceul, montarea de hidranți interiori,
    înlocuirea caloriferelor, a jgheaburilor și burlanelor, consolidarea
    îmbinărilor acoperișului, realizarea de trotuare perimetrale. De asemenea,
    infrastructura şcolară va fi adaptată pentru persoanele cu dizabilităţi. Liceul
    va fi totodată dotat cu mobilier și echipamente IT. În noul corp de clădire, cu
    un regim de înălțime P+3E şi o suprafață construită de aprox. 1.000 mp, vor fi
    spații de cazare pentru elevi (campus/ internat).



    Este o investiţie în valoare
    totală de 11,2 milioane de lei, valoarea finanţării nerambursabile fiind de
    aproape 11 milioane de lei.


    Suma este mai mare decât cea
    prevăzută iniţial, însă primarul din Băile Herculane, Cristian Miclău a
    explicat de ce a crescut valoarea proiectului:

    Finanţatorul a mărit această
    valoare pentru că s-a calculat în funcţie de numărul de elevi. Practic, la
    acest liceu a crescut numărul de elevi, de aceea e mai mare suma, costurile
    fiind per elev. E o sumă destul de mare, însă ceea ce e mai important e că vin
    de la Uniunea Europeană. O să fie un corp nou la clădire, elevii vor avea şi
    laboratoare, şi internat. Probabil, cei de pe sate şi din zonele limitrofe vor
    opta să vină aici şi, cu siguranţă, nu vor plăti atât de mult chirie la un
    particular. Este un proiect mult așteptat şi în final a fost semnat contractul
    de finanțare. Urmează să fie scoase la licitație proiectarea cu execuția și să
    demarăm cât mai repede acest proiect mult dorit pentru comunitatea locală din
    Băile Herculane. În cadrul proiectului se vor respecta măsurile actuale impuse
    de către ISU în ceea ce privește securitatea la incendiu și în al doilea rând
    se vor asigura condiții normale în ceea ce privește procesul de învățământ.



    Proiectul este finanţat prin
    Regio-POR 2014-2020, Axa prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii
    educaționale, iar perioada de implementare este de 33 de luni.




  • Colegiul Național “Mircea Eliade” din Reșița, partener în proiecte Erasmus+

    Colegiul Național “Mircea Eliade” din Reșița, partener în proiecte Erasmus+

    Colegiul Național Mircea Eliade din Reșița derulează de mulți ani diverse proiecte internaționale care s-au dovedit benefice la nivel instituțional, deoarece schimbul de experiență și cooperarea între școlile din țările implicate au contribuit la o creștere substanțială a calității educației.

    Proiectul REACT! – Respect the Environment And Cherish Thyself este realizat de către Liceum Ogolnoksztalcace im. Marii Sklodowskiej-Curie, Polonia, având ca parteneri: Colegiul Național Mircea Eliade din Reșița – România, Temmuz Sehitler Anadolu Lisesi – Turcia, Escola Secundária de Rocha Peixoto – Portugalia și Evening High School of Aigaleo – Grecia.

    Proiectul are o valoare de peste 150 de mii de euro, se derulează pe o perioadă de doi ani, urmând să se încheie în august 2022, după cum spune profesorul reşiţean Cristina Lerch:

    Tema proiectului e analiza comparativă a problemelor de mediu din țările și zonele școlilor participante, precum și eventualele soluții remediale, fiind un răspuns la problemele întâmpinate și la nevoile exprimate probabil de majoritatea școlilor europene.

    Motivația proiectului e disponibilitatea puternică de a face față reciclării slabe din școli, obiceiurilor nesănătoase, lipsei de entuziasm față de sport, nivelului ridicat de smog în unele orașe din cauza arderii gunoiului, problemelor locale cauzate de schimbările climatice (eroziune costieră în Portugalia, dispariția speciilor endemice din cauza defrișărilor în România, penuria de aprovizionare cu apă în Turcia, incendiile forestiere în Grecia și poluarea și eutrofizarea Mării Baltice în Polonia).

    Există cinci domenii principale supuse atenției: economisirea energiei și reducerea poluării apei, obiceiuri sănătoase fără dependențe, separare și reciclare, sport și alimente durabile și reducerea emisiilor de gaze. Principalele grupuri-țintă sunt cursanții care pot aparține oricărei grupe de vârstă. Sunt vizați cu precădere copiii de 14-18 ani, dar și adulții, autoritățile locale, instituțiile interesate, școlile publice și private, ONG-urile.

    Obiectivele vor fi realizate printr-un set de activități, evenimente, micro-proiecte și prin proiectul eTwinning. Se vor realiza prezentări ale elevilor: filme, fotografii, desene, sculpturi, campanii de postere, diferite evenimente.

    Participanții vor dobândi, de asemenea, cunoștințe despre durabilitatea producției și a consumului de alimente, stilul de viață sănătos, precum și despre Pactul european privind clima și alte reglementări și valori promovate de UE.

    Celălalt proiect, FROM THOUGHTS TO CODES, se desfășoară în aceeași perioadă (01.09.2020- 31.08.2022), valoarea totală fiind de 103.190,00 de euro. Coordonatorul este Primary School of Piraeus (Grecia), iar ca parteneri au răspuns: Cubuklu Osmaniye Ortaokulu (Turcia), SSOU MOSHA PIJADE – Tetovo, (Macedonia de Nord), Istituto Comprensivo Lombardo Radice-Pappalardo(Italia), Escola Secundária de Rocha Peixoto (Portugalia) și Colegiul Național Mircea Eliade (România).

    Tema este inițierea și schimbul de bune practici în aplicații C++ în robotică, după cum spune profesorul Cristina Lerch.

    Principala motivație a acestui proiect este de a îmbunătăți abilitățile digitale în educație, de a crește experiențele profesionale, de a învăța noi abordări și de a beneficia de experiențele țărilor membre ale UE. Experiențele acumulate vor permite școlii noastre să se alieze standardelor UE prin inovarea și educația.

    În urma acestui proiect, elevii experimentează și câștigă sentimentul de încredere în sine, își petrec timpul într-un mod distractiv și productiv alături de noi colegi şi au posibilitatea unei comunicări eficiente și satisfăcătoare.


  • Proiecte cu finanțare europeană pentru municipiul Reşiţa

    Proiecte cu finanțare europeană pentru municipiul Reşiţa

    Edilul și echipa sa s-au și apucat de treabă, deși noul ciclu de finanțare din fonduri europene va fi lansat abia anul viitor. Ascultați un interviu realizat de Sebastian Dragomir de la Radio Reșița:

    Spre deosebire de iulie 2016 când eram ca picat din lună și nici nu știam ce aveam la primărie și apoi am descoperit că nu aveam nimic pregătit, mă refer la materialele cu care te duci să accesezi fonduri europene, în acest mandat avem deja trimise la Agenția de Dezvoltare Regională Vest, la Timișoara, 4 fișe de proiecte europene și lucrăm la alte studii de fezabilitate, astfel încât în 2021, când se deschide ciclul financiar european, să fim deja porniți la drum. La aceste 4 fișe pot fi finanțate, deja, studiile de fezabilitate și proiectele tehnice. Vom porni în mare forță, nu mai pierdem timpul. În mandatul trecut abia prin 2017-2018 am putut să depunem primele proiecte, deci, practic, am pierdut circa 2 ani, a declarat Ioan Popa.

    El are în plan proiecte ce vizează domenii precum inovarea și cercetarea, care sunt generatoare de locuri de muncă și care au o valoare mult mai mare.

    Am avut multe proiecte scrise, peste 40, iar sumele atrase au fost în jur de 160 de milioane de euro. Spre deosebire de acel ciclu, în următorul vom avea mai puține proiecte, dar de o consistență mult mai mare. Estimăm undeva la 20 de proiecte, dar ele vor însuma aproximativ 250 de milioane de euro. Sunt proiecte centrate mai mult spre inovare și cercetare, proiecte care vor genera afaceri, ținta mea fiind să atragem activități economice în oraș, să reușim să creăm locuri de muncă pentru reșițeni.


    Edilul Ioan Popa nu a renunțat nici la proiectul de reabilitare și modernizare a liniei de cale ferată Reșița-Berzovia-Timișoara-Aeroport și Reșița-Berzovia-Grădinari-Oravița-Anina. Acesta are o valoare de circa 300 de milioane de euro și se va derula în parteneriat cu Primăria Timișoara și Consiliile Județene Caraș-Severin și Timiș, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM).


  • Școală din Reșița, la standarde europene

    Școală din Reșița, la standarde europene

    Este vorba despre reabilitarea Școlii Gimnaziale Mihai Peia din municipiul de pe Bârzava. Proiectul semnat cu Agenția pentru dezvoltare regională Vest, presupune intervenții, inclusiv la sala de sport, spune reprezentantul ADR, Alina Strugariu.

    Școala are o vechime de 51 de ani și inițial a avut doar două etaje. Ulterior s-a mai construit un etaj şi câteva anexe, dar de atunci nu s-au mai făcut investiţii importante. Până acum, când Primăria Reşiţa a semnat un contract de finanţare cu ADR Vest.

    Practic, unitatea de învățământ va fi reabilitată, modernizată și dotată corespunzător cu mobilier și echipamente specifice prin acest proiect, declară Alina Strugariu.

    Vor avea loc intervenții ample: izolarea pereților exteriori și a planşeului peste ultimul nivel, înlocuirea ferestrelor și a uşilor, lucrări de consolidare la șarpantă, reabilitarea instalațiilor termice, sanitare și electrice, inclusiv branșamentele, refacerea rețelelor, reorganizarea grupurilor sanitare si suplimentarea lor, pentru persoanele cu dizabilități, dotarea clădirii cu un lift exterior accesibil persoanelor cu dizabilități, precum și montarea unei rampe de acces, finisaje interioare și exterioare, instalarea de panouri fotovoltaice etc. Lucrări similare sunt prevăzute, de asemenea, la sala de sport a școlii. Totodată, vor fi amenajate două terenuri de sport multifuncționale la exterior, va fi asigurat iluminatul incintei și se va realiza o nouă împrejmuire. Proiectul are o valoare totală de aproximativ 8 milioane de lei, din care 7,86 milioane finanțare nerambursabilă, prin Regio-#POR 2014-2020, Axa prioritară 10 – Îmbunătățirea infrastructurii educaționale. Durata de implementare este de 27 de luni.


    În ultimii ani, cei mai mulţi bani europeni au fost atraşi de autorităţi prin ADR-uri. În această toamnă, în Regiunea Vest a fost atins pragul de un miliard de euro, fonduri europene nerambursabile contractate prin #Regio – Programul Operațional Regional (Regio-POR) 2014-2020.

    Prin proiectele depuse şi aprobate a fost depăşită considerabil alocarea inițială a regiunii, care a fost de 645 de milioane de euro. Toate aceste proiecte duc la o creştere a calităţii vieţii, după cum spune directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim:

    Sunt foarte mulți bani, foarte multe contracte care trebuie transformate în lucrări și apoi în obiective realizate, iar beneficiarii proiectelor Regio-POR vor avea toată susținerea, tot suportul ADR Vest în acest parcurs. Fiecare dintre noi trebuie să contribuie câte puțin la acest bine comun al transformării ideilor în proiecte și mai apoi în obiective și servicii îmbunătățite, adică la creșterea calității vieții noastre.

    În Regiunea Vest au fost contractate până în prezent 700 de proiecte, iar alte contracte se află de asemenea în pregătire și vor fi semnate în perioada următoare, a mai spus Sorin Maxim.


  • Conservarea patrimoniului Cetăţii Ladislau din judeţul Caraş-Severin

    Conservarea patrimoniului Cetăţii Ladislau din judeţul Caraş-Severin

    Cetatea Sfântul Ladislau este
    cel mai important obiectiv turistic din zona comunei Coronini. A fost inclusă
    în Lista Monumentelor Istorice în 2004. Fortificaţia medievală purta numele
    regelui Sfântul Ladislau, fiind menţionată în documente începând cu anul 1430.
    Cercetările din acest sit arată existenţa a cel puţin patru perioade de
    fortificare, care se pot distinge în timp. Primele urme de locuire datează aici
    din epoca bronzului. Arheologii Muzeului Banatului Montan din Resita, împreună
    cu o seamă de colegi de la alte unităti muzeografice din ţară se află în plin
    proces de restaurare a Cetătii Ladislau de pe Clisura Dunării.

    Detalii despre
    acest sit arheologic ne oferă directorul Muzeului, Flavius Bozu:


    Este un proiect pe fonduri
    europene pentru reconstruirea Cetății, consolidarea ei din situ, un proiect
    condus de o echipă mixtă de arheologi din țară care cercetează zona decopertată
    anul trecut și execută lucrări de supraveghere în altă zonă a Cetății unde
    lucrările de reconstrucție și de cercetare vor continua anul viitor. Reafirm
    importanța acesteia, deoarece vine în completare să adauge un plus valoare atât
    zonei turistice Clisura Dunării cât și să completeze obiectivul similar, Cetatea
    Golubac de pe pe malul sârbesc al Dunării.



    Alături de lucrările de
    restaurare, consolidare şi amenajare a spaţiilor existente, prin proiect vor fi
    conservate zidurile şi turnurile cetăţii cu asize de piatră, se vor amenaja
    platforme şi pasarele, se va construi un corp anexă, se vor realiza instalaţii
    electrice şi sanitare, precum şi iluminat arhitectural şi ambiental. Totodată,
    în incinta sitului se vor realiza alei pietonale. Despre istoria Cetăţii
    Ladislau am stat de vorbă cu un om al locului, Cosmin Băloi, unul dintre
    promotorii turismului în Clisura Dunării:


    Cetatea a fost folosită ca
    punct de observație, ca post de grăniceri, după care a fost lăsată un pic în
    paragină. Conform tratatului dintre Imperiul Otoman și Eugen de Savoia anumite
    cetăți trebuiau distruse la retragerea acestora din Banat și atunci au
    bombardat-o de jos din vale ca să nu mai fie o cetate funcțională. Peste Dunăre
    este Cetatea Golubac, iar între ele era o legătură. Pe timpul Mariei Tereza
    ambele cetăți au fost reconsolidate şi se spune că între ele exista un lanț pe
    sub apă care era folosit pentru controlul vamal. Erau doi piloni de care era
    ancorat și era ridicat când trebuia să se vămuiască navele, după care era
    coborât după ce acestea plăteau taxele și obligațiunile de navigare pe Dunăre.


    Nu ştim dacă legenda este
    reală, însă ştim că acest contract de finanţare a fost semnat încă din 2017,
    fiind implementat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară
    5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea
    durabilă a patrimoniului cultural. 98% din valoarea eligibilă a proiectului
    reprezintă finanţarea nerambursabilă. După finalizarea lucrărilor şi
    includerea cetății în circuitul turistic, se estimează o creștere considerabilă
    a numărului vizitatorilor, similar cu cel de la Cetatea Golubac.