Radio România Internațional

Author: Sebastian Dragomir

  • Elevii reşiţeni de la Eliade – Lideri Europeni

    Elevii reşiţeni de la Eliade – Lideri Europeni

    Concursul
    Național de proiecte Lider European derulat de Reprezentanţa Comisiei
    Europene în România, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale și-a
    desemnat câștigătorii ediției 2018.


    Locul
    întâi a fost ocupat de Echipa T.I.M.E. de la Colegiul Național Mircea
    Eliade din Reșița    . Ei au prezentat în cadrul concursului o propunere foarte
    valoroasă de proiect cultural, denumit Tinerețe, Identitate, Moștenire,
    Europa    , care va fi implementat la începutul acestui an. Este un proiect
    specific anilor 2018-2019: 2018 – Anul European al Patrimoniului Cultural; respectiv
    2019 – când România asigură Președinția Consiliului UE și Anul alegerilor
    europarlamentare. Echipa T.I.M.E. a
    fost formată din elevii Antonia Lazăr, Andrada Olteanu, Iuliana Balosin,
    Octavian Osvar și coordonată de profesor Ghiorghița Fercea.


    Concursul
    face parte din campania educațională Europa, casa noastră. Scopul campaniei
    este de a oferi copiilor și tinerilor români posibilitatea de a descoperi mai
    multe despre UE, istoria, valorile, politicile și cele mai recente evoluții în
    domeniul afacerilor europene și de a-i ajuta să devină tineri competenți,
    responsabili și implicați în viața comunității.


    Premierea
    câştigătorilor programului Lider European a avut loc în luna decembrie în
    cadrul unei ceremonii care a avut loc la Centrul de Informare al Reprezentanţei
    Comisiei Europene în România din București    .


    Banatul
    istoric este o provincie astăzi împărțită între România și Serbia. Am luat
    hotărârea de a scrie un proiect prin care să promovăm patrimoniul cultural
    bănățean, ca parte integrantă a patrimoniul european, având în vedere
    apropierea sufletească de românii din Serbia, de toți cetățenii acestei țări
    vecine, țară-candidat oficial pentru a intra în marea familie europeană. Vom
    avea sprijinul partenerilor nostri de la Europe Direct Timișoara si de la Skola
    Plus Bela Crkva, precum și al partenerilor locali. Cei patru elevi, membri ai
    echipei, s-au prezentat impecabil, dând dovadă de reale calități de lider
    european, spirit de echipă, profesionalism, dăruire și mobilizare exemplară.
    Sunt foarte mândră că avem asemenea elevi excepționali, în cadrul liceului
    nostru! Școala noastră a participat acum, pentru a doua oară la această
    competiție. Am mai obținut o mențiune în 2015    , spune coordonatorul grupului
    TIME, profesor Ghiorghița Fercea.




  • Regulamentul UE privind geoblocarea

    Regulamentul UE privind geoblocarea

    Săptămâna
    a început bine pentru consumatorii online din Europa. Aceştia nu vor mai fi
    discriminați pe motive de naționalitate sau loc de reședință.


    Moş
    Nicolae vine mai devreme pentru consumatorii din Uniunea Europeană care aleg să
    cumpere online de pe diferite site-uri din Uniunea Europeană. Regulamentul UE
    privind geoblocarea, intrat în vigoare, va ridica restricțiile și va facilita
    comerțul electronic în beneficiul consumatorilor și companiilor prin
    normalizarea accesului la preturi, vânzări și condiții de plată    , spune Ştefan
    TURCU    , purtător de cuvânt al Reprezentanței Comisiei Europene în România:



  • Dezavantajele principiului “Primul venit, primul servit” în atragerea de fonduri europene

    Dezavantajele principiului “Primul venit, primul servit” în atragerea de fonduri europene

    Intreprinderile
    mici şi mijlocii din România întâmpină dificultăți în accesarea fondurilor
    europene. Unul din impedimente îl reprezintă accesul la informaţii.


    Sistemul
    prin care se realizează depunerea acestor proiecte europene, pe principiul
    Primul venit-Primul servit, încalcă dreptul la libera concurenţă şi egalitate
    de şanse, spune europarlamentarul Maria Grapini. Ea este o susţinătoare a
    IMM-urilor şi consideră că micii întreprinzători reprezintă motorul economiei.
    Tocmai din acest motiv, ei trebuie ajutaţi atât de autorităţile locale, de cele
    guvernamentale, dar şi de mecanismele de
    gestionare a fondurilor europene:


    Am
    reuşit în bugetul pe anul 2019 o suplimentare cu 800 de milioane de euro pentru
    IMM-uri. Aş vrea ca şi IMM-urile noastră să ajungă să ia fonduri din acest
    buget majorat.


    Urmând
    principiul Un om informat este un om puternic, la fel şi posibilitatea de
    accesare a proiectelor cu finaţare europeană este direct dependentă de
    existenţa informaţiilor, care, din păcate ajung mai greu în România, spune
    europarlamentarul Maria Grapini:


    Trebuie
    să ajungă informaţia la timp la beneficiari. Da, cine ajunge primul la
    informaţie, acolo, la acest buget european, acela beneficiază de cele mai multe
    fonduri. Din păcate, Fondul strategic de investiţie funcţionează pe principiul Primul
    venit-Primul servit. Eu m-am opus pentru nu este corect. Acum, la o analiză de
    după 3 ani de la înfiinţarea acestui Fond strategic s-a constatat că peste 400
    de miliarde de euro s-au concentrat în 5 ţări.


    La
    sfârşitul acestei veri a venit şi o veste bună. Beneficiarii de fonduri
    europene, inclusiv din România, vor parcurge proceduri mai simple pentru
    atragerea banilor UE, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene, adoptate de
    Parlamentul European. Astfel, beneficiarii și autoritățile de management se vor
    putea concentra mai mult pe rezultatele ce urmează a fi obținute și mai puțin
    pe obținerea și verificarea documentelor financiare – susține Comisia Europeană


  • Reșița a intrat pe harta evenimentelor la nivel european din campania Time to Move

    Reșița a intrat pe harta evenimentelor la nivel european din campania Time to Move

    Un
    grup de tineri voluntari s-a întâlnit zilele trecute în centru Reşiţei, îmbrăcați
    în negru, fiecare cu muzică în căști și au dat o petrecere ziua în amiaza mare,
    cu muzica bubuind în liniște. Pare a fi doar o joacă, dar acest tip de happening
    este încurajat de autorităţile europene.

    Dana Lupşan, consilier pentru tineret,
    explică: Time
    to Move este inițiată de Comisia Europeană     și cuprinde o serie de evenimente
    pentru tineri organizate în toată Europa în luna octombrie. Aceste activități
    își propun să ajute tinerii să descopere sutele de posibilități prin care pot
    merge în străinătate și pot participa la un proiect internațional, pot explora
    Europa sau câștiga experiența de care au nevoie pentru viitorul lor. Exista o
    mulțime de oportunități privind educația, ocuparea forței de muncă, dar și
    programe de voluntariat pe care un tânăr le poate alege. Poate că acum este
    momentul ca tinerii să exploreze ceea ce Europa are de oferit.



    Activitățile Time to Move sunt organizate de
    experții Eurodesk    . De la o sesiune de informare la un concert rock, există
    diferite tipuri de activități, astfel încât fiecare să poată găsi activitatea
    care să-l pună în mișcare.


    Ca
    organizație de sprijin pentru programul Erasmus+, Eurodesk oferă informații
    gratuite despre oportunitățile europene cum ar fi călătoriile, studiul,
    voluntariatul, dar și munca în străinătate. Spre exemplu dacă un tânăr se
    gândește să ajute comunitățile locale din Europa, atunci, Serviciul European de
    Voluntariat (SEV) poate fi imboldul pentru a participa la proiecte de
    voluntariat care să aibă un impact pozitiv asupra comunității locale.


    La
    evenimentul de la Reşiţa au participat membri ai Centrului de tineret Mansarda
    și ai Centrului de Voluntariat Reșița.


  • Destinația Europa – pe piețele îndepărtate non UE!

    Destinația Europa – pe piețele îndepărtate non UE!

    Europarlamentarul Maria Grapini, continuă demersurile oficiale în subiectul turismului, domeniu în care are o experiență bogată și importantă, ca fost ministru de resort și ca om implicat în numeroase activități de promovare, naționale sau internaționale. În acest sens, Grapini a adresat recent o întrebare scrisă Comisiei Europene, pe tema dezvoltării turismului între UE și țările terțe.



    “Turismul este o oportunitate pentru UE, toate statele membre având obiective turistice excelente pentru țările non-europene. Dezvoltarea turismului în interiorul UE nu este suficientă, de aceea consider că este necesar să existe un proiect european de promovare a Europei ca destinație turistică. Cum se gândește Comisia să intervină prin politici europene pentru dezvoltarea turismului între UE și țările terțe, în contextul nevoii de a asigura și securitatea cetățenilor?”, a scris Maria Grapini Comisiei.



    CE i-a răspuns, precizând că recunoaște importanța în ceea ce privește sporirea vizibilității Europei ca destinație turistică și, mai mult, că dezvoltă acțiuni care să completeze eforturile depuse de statele membre la nivel național și regional. Comisia o informează pe Maria Grapini că în perioadele 2012-2013 respectiv 2015-2016 au avut loc două campanii de comunicare privind turismul European, ambele promovând imaginea Europei ca un ansamblu de destinații turistice, sustenabile și de înaltă calitate, care au motivat turiștii să își petreacă vacanțele în UE.



    “În plus, CE sprijină Comisia Europeană a Turismului pentru a promova destinația Europa” pe piețele îndepărtate. Comisia a lansat o platformă de promovare public-privat, având ca obiectiv promovarea produselor turistice tematice transnaționale și transregionale paneuropene. Platforma este testată în 2018 cu ocazia Anului turismului UE-China, al cărui scop general este creșterea fluxul de turiștii chinezi în UE și stimularea oportunităților de investiții pentru întreprinderile UE în China”, se arată în răspunsul oferit româncei.



    Maria Grapini mai este informată că “în 2017, Comisia a propus sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile, care va consolida securitatea și va facilita călătoriile fără viză în spațiul Schengen.”



    “În plus, modificările recent propuse ale Codului de vize al UE și revizuirea sistemului de Informații privind Vizele vor facilita obținerea unei vize de călătorie în UE de către persoanele care călătoresc în scopuri legitime către UE, facilitând în același timp turismul, comerțul și afacerile, consolidând securitatea și atenuând riscurile de migrație neregulamentară”, îi scrie Comisia europarlamentarului PPU-sl, Maria Grapini.




  • România susţine menţinerea unei politici de coeziune puternice şi eficiente după 2020

    România susţine menţinerea unei politici de coeziune puternice şi eficiente după 2020

    România
    susţine menţinerea unei politici de coeziune puternice şi eficiente după 2020.
    Afirmaţia îi aparţine Ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor
    Negrescu    . Invitat la Radio Reşiţa, ministrul Negrescu a afirmat că este
    necesară menţinerea unor alocări financiare adecvate pentru realizarea
    obiectivelor politicii de coeziune, în beneficiul tuturor statelor membre, dar
    şi pentru creşterea competitivităţii blocului comunitar în ansamblul său.


    Politica
    de coeziune este un instrument financiar de succes, de care beneficiază toate
    statele membre, strâns legat de valorile comune pe care le împărtăşim,
    solidaritatea fiind un principiu fundamental al Uniunii Europene    , a
    adăugat Victor Negrescu.


    În
    perspectiva primului mandat la Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene,
    ministrul delegat a explicat că reforma politicii de coeziune face parte din
    procesul de regândire a viitorului Cadru Financiar Multianual post-2020, dosar
    pe care România îl va gestiona în primul semestru al anului 2019.


    Ne
    propunem să fim un mediator imparţial în exercitarea mandatului Preşedinţiei
    Consiliului Uniunii Europene, dar, în pregătirea acestui moment, România
    susţine menţinerea unei politici de coeziune puternice şi eficiente după anul
    2020, cu argumente solide care motivează de ce trebuie să se regăsească într-un
    cuantum adecvat în viitorul buget multianual    , a menţionat Negrescu.


    România
    va asuma, pentru şase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Preşedinţia
    Consiliului Uniunii Europene – una dintre cele şapte instituţii ale Uniunii.


  • Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi preşedinţia Consiliului UE

    Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi preşedinţia Consiliului UE

    România
    a finalizat calendarul evenimentelor organizate în ţară şi în străinătate în
    timpul preşedinţiei noastre la Consiliul Uniunii Europene, de la întâi ianuarie
    2019. Preluăm şi conducerea SUERD, unul dintre proiectele de succes promovate
    de ţara noastră la nivelul Uniunii Europene.


    Se
    vor organiza 1.400 de reuniuni oficiale la Bruxelles şi Strasbourg şi alte 300
    în România. În plus, România îşi va asuma preşedinţia Strategiei Uniunii
    Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) în perioada noiembrie 2018 – octombrie
    2019 şi îşi propune să relanseze această macro-strategie, astfel încât
    beneficiile participării ţării noastre la această formă de colaborare regională
    să devină mai vizibile pentru cetăţeni, spune ministrul delegat pentru afaceri
    europene, Victor Negrescu: Dunărea creează o legătură veritabilă între
    state şi comunităţi şi reprezintă o importantă sursă de energie şi alimentare
    cu apă, o cale navigabilă ce leagă estul şi centrul Europei şi, nu în ultimul
    rând, un patrimoniu natural de importanţă globală. O recunoaştere a rolului
    esenţial pe care fluviul îl constituie pentru statele riverane o reprezintă
    Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, o iniţiativă lansată de
    România şi Austria în iunie 2008 pentru a crea o platformă de cooperare
    consolidată, care să contribuie la realizarea coeziunii economice, sociale şi
    teritoriale a statelor din regiune. Prin asumarea preşedinţiei Strategiei
    Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, în perioada noiembrie 2018 -
    octombrie 2019, România îşi propune relansarea acestei macro-strategii, astfel
    încât beneficiile participării ţării noastre la această formă de colaborare
    regională să devină mai vizibile pentru cetăţeni.



    SUERD
    este cea mai extinsă macro-strategie ca număr de state-participante,
    reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat
    dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene.


    Strategia
    Europeană pentru Regiunea Dunării este a doua strategie macro-regională a
    Uniunii Europene (din cele patru existente în prezent), preluând modelul de
    cooperare dezvoltat prin Strategia Uniunii Europene pentru Marea Baltică
    (adoptată 2009) cu adaptare la specificul regiunii dunărene.


  • Studenții reșițeni sunt preocupați de valorile europene

    Studenții reșițeni sunt preocupați de valorile europene

    Universitea “Eftimie Murgu” din Reșița este una mică, dar cu ambiții mari. Numărul studenților care au accesat, în acest an, programul Erasmus+ este dublu față de cel de anul trecut. Asta dovedește că parteneriatele încheiate între UEM cu 10 universități europene au dat roade, spune prorectorul Cristian Chioncel:



    “Pe partea de relații internaționale, universitatea noastră a fost mai mult decât activă. Ne bucură că studenții, dar și cadrele didactice sunt active pe acest palier”.



    Accesarea de burse Erasmus nu vine întotdeauna din partea studenților, dar prin promovarea programului european și prin prezentarea de povești de succes, numărul celor care își doresc astfel de experiențe a crescut semnificativ, mai spune prorectorul Cristian Chioncel:



    “Prin seria de prezentări realizate de Biroul Erasmus+ al Universității Eftimie Murgu și prin exemplele de reușită în rândul foștilor noștri studenți, care în perioada de studiu sau practică au aplicat la aceste programe europene, având doar de câștigat, iată că toate acestea au făcut ca înscrierile pentru bursele Erasmus în anul universitar 2018-2019 să fie semnificative. În momentul în care te întorci un bagaj al unei astfel de experiențe, poți intra mult mai ușor pe piața muncii. În plus, există și acel beneficiu uriaș, dat de alte sisteme de învățământ superior sau practică în companii recunoscute pe plan european și chiar mondial”.



    Erasmus+ este programul Uniunii Europene pentru perioada 2014 — 2020 în domeniile: educație, formare continuă, tineret și sport. Include fostele programe: Comenius — educaţie școlară; Erasmus – învățământ superior; Erasmus Mundus — dezvoltarea de programe de master comune; Leonardo da Vinci – educația și formarea profesională; Grundtvig — educație pentru adulți; Tineretul în acțiune – învățarea nonformală și informală în domeniul tineretului; Jean Monnet — studiile privind Uniunea Europeană; și Sport.



    Studenţii pot beneficia de o mobilitate de studiu între 3 şi 12 luni, la una din instituţiile europene de învăţământ superior partenere ale Universității din Reșița. Acelaşi student poate primi un grant pentru studiu sau plasament în străinătate de până la 12 luni maximum pentru fiecare ciclu de studiu.



  • Autoritățile locale din Caraș-Severin fac demersuri pentru a atrage finanţări prin SUERD

    Autoritățile locale din Caraș-Severin fac demersuri pentru a atrage finanţări prin SUERD

    Strategia
    Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD)     este una din cele 4
    macro-strategii existente la nivelul UE, co-inițiată de România și Austria. Ea
    a fost lansată în 2011 şi reprezintă un mecanism de cooperare a statelor din
    bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale și teritoriale a
    macro-regiunii dunărene. Ca și celelalte macro-strategii ale Uniunii Europene,
    SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei NU – fără noi fonduri,
    fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument
    financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au
    fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente (cu
    precădere Programul Transnațional Dunărea sau Programele Operaționale din
    România). La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă
    paisprezece state: nouă state membre UE (Austria, România, Bulgaria, Cehia,
    Croaţia, Germania, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state ne-membre UE
    (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina).


    Acum,
    după 7 ani de la lansare, autoritățile locale din Caraș-Severin fac demersuri,
    e drept cam timide, pentru a atrage finanţări prin SUERD. Sorin Maxim,
    directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, vorbeşte
    despre aceste facilităţi, de care s-ar putea bucura primul judeţ riveran
    Dunării: România
    a decis că pe strategia Dunării să fie eligibile doar judeţele riverane
    Dunării. Practic, sunt câteva axe din program unde, pe lângă banii alocaţi,
    judeţul Caraş-Severin are acces şi la alte tipuri de finanţare sau alte resurse
    decât cele alocate în mod tradiţional pentru întreaga regiune. Este axa de
    drumuri, patrimoniu şi zona de IMM-uri. Mai multe primării au depus individual
    proiecte. Chiar şi Consiliul judeţean are două proiecte pentru modernizare de
    drumuri, în zona de sud a judeţului.


    Doar
    9 primării din cele 77 ale judeţului Caraş-Severin şi-au manifestat interesul
    de a încheia parteneriate pentru proiecte cu finanţare europeană pe axa de
    reabilitare termică a clădirilor publice din Strategia Dunării. Dintre cele 9,
    doar 3 se încadrau în condiţiile impuse de ghidul de finanţare. Din cauza
    termenului foarte scurt, doar Primăria din Băile Herculane are şansa de a
    depune un astfel de proiect. Primăria are banii pentru acoperirea părţii de
    cofinanţare, de 2%.


    Termenul
    limită de depunere a proiectului pe axa de reabilitare energetică din strategia
    Dunării, este 19 iulie.


  • Migraţia transfrontalieră, o problemă majoră a UE

    Migraţia transfrontalieră, o problemă majoră a UE

    Problema migraţiei este mereu în atenţia oficialilor de la Uniunea Europeană. Europarlamentarul Partidului Popular Umanist, Maria Grapini, crede că nu a fost și nu este nici acum un plan coerent privind migrația și asigurarea securității.

    Problema
    migraţiei este mereu în atenţia oficialilor de la Uniunea Europeană.
    Europarlamentarul Partidului Popular Umanist, Maria Grapini, crede că nu a fost
    și nu este nici acum un plan coerent privind migrația și asigurarea
    securității.


    Plenul
    Parlamentului European de la Strasbourg a repus pe agendă tema dificilă și
    complexă a migrației, la nivel european, în fapt la cel mondial, căci procesul
    amplu de fugă și dezrădăcinare este unul demult internațional. Eurodeputații au
    luat în discuție progresele realizate în ceea ce privește pactul mondial al ONU
    pentru asigurarea unei migrații legale, desfășurate în condiții de siguranță și
    de ordine, respectiv pactul privind refugiații.


    Umanista
    Maria Grapini a avut o nouă intervenție în plen, prin care a cerut răspunsuri
    clare și măsuri concrete de gestionare a celei mai mari provocări mondiale,
    după cel de-al doilea război.


    Nu
    trebuie să ne temem de migrație, așa e, nu trebuie să ne temem, oamenii de alți
    oameni! Problema pe care vreau s-o ridic este următoarea: UE are un plan
    coerent prin care să se asigure, pe de o parte securitatea migranților, pe de
    altă parte siguranța unei selecții corecte a celor care migrează? Din punct de
    vedere economic sau din perspectiva războiului? Credeți că avem securizare și
    selecție corecte? Avem și un plan de returnare a migranților? Personal, cred ca
    nu a fost și nu este nici acum un plan
    coerent privind migrația și asigurarea securității!    , a insistat
    europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini.


  • 3 mai – Ziua mondială a libertăţii presei

    3 mai – Ziua mondială a libertăţii presei

    La
    3 mai, în fiecare an, este celebrată Ziua mondială a libertăţii presei.
    Marcarea acestei zile reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia principiile
    fundamentale ale libertăţii presei, pentru a evalua starea de libertate a
    presei     în întreaga lume, pentru a apăra independenţa mass-mediei şi pentru a
    aduce un omagiu ziariştilor     care şi-au pierdut viaţa în timp ce îşi exercitau
    profesia.


    Ziua
    mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a
    Organizaţiei Naţiunilor Unite, în 1993. Se aduce astfel, în atenţia publică
    importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform
    articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: Orice om are
    dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea
    de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de
    a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent
    de frontierele de stat.”


    În
    nicio altă regiune a lumii, situația jurnaliștilor nu s-a deteriorat atât de
    mult în ultimul an, precum în Europa. Mai ales în Europa Centrală și de Est
    libertatea de exprimare este în pericol. Patru din cele cinci țări în care
    situaţia s-a înrăutățit semnificativ conform barometrului anual al libertății
    presei, se află în Europa. De exemplu, în statele membre ale UE, Malta,
    Republica Cehă și Slovacia, libertatea presei a scăzut. Chiar și în Serbia,
    candidată la aderarea la UE, politicienii importanţi intimidează jurnaliștii și
    vocile critice, prin campanii de presă, plângeri și amenințări via mass-media.
    Acest lucru creează un climat ostil, otrăvit, care adesea deschide calea pentru
    violențe împotriva presei, susţin reprezentanţii organizaţiei Reporteri fără
    frontiere    .


    Președintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani, spune că democrația autentică nu poate
    exista fără libertatea presei: Ca
    fost jurnalist, știu că este esențială capacitatea de a lucra independent. Fără
    această libertate nu poate exista control politic, transparență, luptă
    împotriva corupției, bună guvernare sau libertate de decizie. Din acest motiv,
    Uniunea Europeană este cel mai puternic protector al acestui drept fundamental
    în întreaga lume. Din păcate, organizația «Reporteri fără Frontiere»
    avertizează că libertatea presei este mai amenințată ca oricând! Potrivit mai
    multor rapoarte, jurnaliștii sunt intimidați – nu doar în regimurile autoritare
    – ci și în țări considerate democratice.



    Astăzi trebuie să ne
    amintim și să aducem un omagiu tuturor jurnaliștilor care au murit sau au fost
    închiși pentru angajamentul lor de a oferi cetățenilor adevărul. Libertatea lor
    este esenţială pentru a face lumea un loc mai bun, a mai precizat președintele
    Parlamentului European.


  • Din această vară tinerii din UE vor putea călători gratuit în 30 de ţări europene

    Din această vară tinerii din UE vor putea călători gratuit în 30 de ţări europene

    Parlamentul
    European     a votat în această primăvară poziția parlamentarilor privind viitorul
    buget al Uniunii Europene post-2020. Acesta cuprinde și amendamentul eurodeputatului
    român Siegried Mureşan prin care el a cerut să fie extins, și după 2020,
    Programul de acordare a unui abonament gratuit de tren tip Interrail valabil o
    lună pentru fiecare tânăr european care împlinește 18 ani și care vrea să
    viziteze Europa.


    În
    opinia Parlamentarului European, acest proiect le dă posibilitatea tinerilor de
    a cunoaște noi țări, de a exersa limbile străine pe care le învață la școală,
    de a înțelege mai bine valorile pe care se bazează Uniunea Europeană și de a
    acumula experiență internațională care le va fi folositoare la angajare.


    Ca
    negociator-șef pentru bugetul anual al UE din 2018, am obținut 12 milioane de
    euro pentru acordarea acestor abonamente tinerilor care împlinesc anul acesta
    18 ani și vreau să văd că acest program continuă și după 2020 și că devine un
    program permanent al UE, pe modelul «Erasmus»    , a mai spus eurodeputatul
    Siegfried Mureşan.


    Toţi
    tinerii din state europene născuţi în anul 2000     vor fi eligibili pentru a primi
    permisul, inclusiv cei din Letonia, Estonia, Lituania, Malta şi Cipru – state
    membre care nu fac parte din reţeaua proiectului Interrail. Tinerii de 18 ani
    trebuie să aplice pentru permis pe site-ul Comisiei Europene, iar în urma unei
    selecţii obiective şi imparţiale, o parte vor fi aleşi pentru a beneficia de
    aceste permise de călătorie.


    Tinerii
    vor fi încurajaţi să călătorească pe anumite itinerarii pentru a experimenta
    cu adevărat Europa.


  • Comisia Europeană investighează ajutorul acordat Complexului Energetic Hunedoara

    Comisia Europeană investighează ajutorul acordat Complexului Energetic Hunedoara

    Comisia
    Europeană a deschis o investigație     aprofundată pentru a evalua dacă diferitele
    măsuri de sprijin public acordate de autoritățile române Complexului Energetic
    Hunedoara sunt conforme cu normele UE     privind ajutoarele de stat acordate
    întreprinderilor aflate în dificultate.


    În
    urmă cu 3 ani, Comisia a aprobat acordarea unui ajutor temporar pentru salvare
    în valoare de 37,7 milioane euro, Complexului Energetic Hunedoara    . Acesta se
    afla într-o situație de dificultate financiară încă din 2013. În contextul
    respectivei decizii, România s-a angajat să prezinte un plan de restructurare
    menit să asigure viabilitatea viitoare a producătorului de energie, în cazul în
    care întreprinderea nu va fi în măsură să ramburseze ajutorul pentru salvare în
    termen de șase luni. În plus, printr-o decizie separată, publicată tot în
    aprilie 2015, Comisia a concluzionat că acest complex energetic trebuia să
    ramburseze circa 6 milioane euro, sumă aferentă ajutorului de stat
    incompatibil.


    Situaţia
    este însă mult mai complicată pentru că s-a intrat în procedura de insolvență
    în 2016, cu datorii de peste 500 de milioane euro față de diferite organe de
    stat. În al doilea rând, planul de restructurare nu prevede o contribuție
    perceptibilă din partea Complexului Energetic la costurile de restructurare și
    nici măsuri menite să limiteze posibilele denaturări ale concurenței ca urmare
    a unui sprijin considerabil din partea statului.

    Despre subiect, am discutat cu
    europarlamentarul Siegfried Mureşan, care este de loc din Hunedoara şi cunoaşte
    foarte bine situaţia. În opinia sa, Comisia nu este convinsă că planul de
    restructurare propus ar putea restabili viabilitatea pe termen lung a întreprinderii
    fără ca acesteia să i se acorde în continuare un ajutor de stat: Comisia
    Europeană trebuie să ratifice ceea ce propune Guvernul României. Rolul
    principal îi aparţine acestuia. Comisia Europeană nu impune nimic, doar
    veghează ca regulile să fie respectate şi că guvernul României îşi îndeplineşte
    obiectivele pe care el însuşi şi le-a propus. Dar, vă daţi seama, cu 3 guverne
    într-un an de zile…



    Comisia
    Europeană va continua să colaboreze cu autoritățile române pentru a găsi o
    soluție viabilă pentru activele Complexului Energetic Hunedoara prin care să se
    asigure că această întreprindere continuă să furnizeze energie electrică, să
    diminueze costurile suportate de consumatori și să limiteze sarcina suportată
    de contribuabilii români, mai spune eurodeputatul Siegfried Mureşan: Autorităţile
    române trebuie să trimită la Comisia Europeană planurile de restructurare şi CE
    răspunde într-un timp cât mai rapid, în termen de câteva săptămâni de zile. Nu
    mă aştept să existe întârzieri mai mari.



    Complexul
    Energetic Hunedoara deține o cotă de piață de aproximativ 5% din producția de
    energie electrică din România     și are circa 6.600 de angajați. A fost
    constituită în 2012 cu activele deținute anterior de către alte întreprinderi
    deținute de stat, aflate în situație de insolvență și lichidate
    (Electrocentrale Paroșeni și Electrocentrale Deva, precum și, Compania
    Națională a Huilei S.A. Petroșani).


  • Guvernul României își menține angajamentul de aderare la zona euro

    Guvernul României își menține angajamentul de aderare la zona euro

    Ministrul
    delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, susţine că se va intensifica
    dezbaterea publică și implicarea actorilor instituționali și neguvernamentali
    în procesul de adoptare a monedei euro.


    Sistemul
    public din România a demarat în ultimele luni un proces de evaluare și
    pregătire tehnică privind aderarea la zona euro, pentru a ne asigura că suntem
    pregătiți pentru acest proces, dar și că informăm corespunzător beneficiarii
    finali, în speță cetățenii României. Trasarea unei foi de parcurs pentru
    aderarea la zona euro pentru care să existe consens la nivelul întregii
    societăți, este o condiție necesară    , spune Victor Negrescu.


    În
    prezent, zona euro numără 19 state membre din cele 28. Din cele 9 state care nu
    fac parte din zona Euro, numai Danemarca și Regatul Unit, care va părăsi
    Uniunea Europeană la 29 martie 2019, data
    oficială pentru finalizarea procesului Brexit, nu au obligația să adere la zona
    euro. Spre deosebire de ele, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Ungaria,
    Polonia, România și Suedia, care nu fac încă parte din zona euro, au obligația,
    în temeiul tratatelor, de a adera îndată ce îndeplinesc criteriile necesare.


  • Proiecte din cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia

    Proiecte din cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia

    La
    Reşiţa s-a desfăşurat primul forum dintr-o serie, pentru identificarea de parteneri de proiect în vederea accesării
    finanţării acordate prin programului IPA de cooperare transfrontalieră
    România-Serbia.


    Forumul
    se adresează potenţialilor aplicanţi din aria eligibilă a Programului, atât din
    România, cât şi din Republica Serbia, având ca scop promovarea parteneriatului
    româno-sârb prin sprijinirea potenţialilor aplicanţi în identificarea unor
    parteneri transfrontalieri de proiect şi obţinerea unor informaţii tehnice în
    vederea accesării finanţării acordate
    în cadrul celui de-al doilea apel pentru propuneri de proiecte al Programului
    INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia. Potenţialii
    aplicanţi pot fi reprezentanţii autorităţilor publice locale, organizaţiilor
    non-guvernamentale, asociaţiilor non-profit, universităţilor, institutelor de
    cercetare, etc. din aria eligibilă a programului, respectiv judeţele: Timiş,
    Caraş-Severin şi Mehedinţi din România şi districtele Banatul de Nord, Banatul
    Central, Banatul de Sud, Branicevski,
    Borski şi Podunavski din Republica Serbia.


    Directorul
    executiv al Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara, Anca
    Lolescu, spune că în joc sunt peste 20 de milioane de euro: Lansat
    în data de 27 noiembrie 2017, cel de-al doilea apel pentru propuneri de
    proiecte din cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră
    România-Serbia este finanţat prin intermediul Instrumentului de Asistenţă
    pentru Preaderare (IPA II), cu sprijinul Uniunii Europene şi al guvernelor
    celor două state implicate în program. Suma alocată celui de al doilea apel de
    propuneri de proiecte este de aproximativ 20 de milioane de euro. Pot fi
    finanţate proiecte pe 4 axe prioritare, în domeniile: promovării ocupării
    forţei de muncă şi serviciilor pentru o creştere favorabilă incluziunii, protecţia
    mediului şi managementului riscurilor, mobilitate sustenabilă şi
    accesibilitate, precum şi atractivitate pentru turism sustenabil.


    Propunerile
    de proiecte pot fi depuse până în data de 30 martie 2018, ora 16.00, ora locală
    a României.


    Până
    atunci, Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Timişoara, împreună
    cu autorităţile de implementare a Programului, vor organiza
    în România şi Serbia mai multe evenimente de informare şi promovare a celui de
    al doilea apel pentru propuneri de proiecte. Astăzi, un astfel de seminar se
    desfăşoară la Pancevo, dar vor mai fi sesiuni de informare şi la Kikinda,
    Drobeta Turnu Severin, Bor şi în Timişoara.