Radio România Internațional

Author: Sebastian Dragomir

  • Proiect pentru integrarea cetăţenilor non-UE

    Proiect pentru integrarea cetăţenilor non-UE

    Proiectul
    Integrare ACUM II – Abordări complexe și unitare pentru migranți     este
    implementat de Asociația Ecumenică a Bisericilor din România, în parteneriat cu
    Prefecturile Caraş-Severin şi Timiş şi cu Asociația Filantropia Oradea.
    Finanţarea, în valoare de peste un milion de lei, vine de la Uniunea Europeană
    şi Inspectoratul General pentru Imigrări, prin Programul – Fondul Azil,
    Migraţie şi Integrare.


    Grupul-ţintă
    al proiectului de integrare este reprezentat de resortisanţii ţărilor terţe cu
    drept de şedere în România, posesori ai unui permis de şedere, precum şi
    beneficiarii unei forme de protecţie internaţională, având statut de refugiat
    sau protecţie subsidiară, care necesită sprijin în vederea acomodării şi
    integrării pe teritoriul României.


    Cum se
    derulează proiectul în Caraş-Severin ne spune prefectul Florenţa Albu:


    Prin
    intermediul acestui proiect vor fi oferite, în mod gratuit servicii
    specializate de consiliere socială şi juridică, asistenţă materială pentru
    categorii vulnerabile, cursuri de limba română şi acomodare culturală,
    activităţi de petrecere a timpului liber pentru migranţi, acţiuni specifice
    pentru beneficiarii minori ai grupului ţintă şi medierea relaţiei migranţilor
    cu instituţiile implicate în proiect. În Caraş-Severin avem peste 900 de
    astfel de cetățeni străini din țări non UE. Noi am făcut un grup de lucru
    la nivelul Prefecturii, din care fac parte peste 20 de instituţii cum ar fi
    Direcţia pentru protecţia copilului, AJOFM, ISJ sau Universitatea Eftimie Murgu
    din Reşiţa. De asemenea, se vor consolida reţele judeţene de voluntari, se vor
    crea sesiuni de formare şi de informare și conștientizare a fenomenului
    migrației în comunitatea locală.






    Numărul
    total al persoanelor străine din România care se încadrează în grupul țintă
    principal este de peste 70 de mii de migranți    . În județele Bihor, Arad,
    Hunedoara, Timiș, Caraș-Severin şi Mehedinți se observă o creștere a numărului
    de migranți de la un an la altul. În ultima perioadă, în Caraş-Severin s-au
    înmulţit cetăţenii străini care lucrează în domeniul hotelier din staţiunea
    Băile Herculane, majoritatea dintre aceștia fiind asiatici.

  • Proiect transfrontalier pentru traversarea Dunării cu bacul între România şi Serbia

    Proiect transfrontalier pentru traversarea Dunării cu bacul între România şi Serbia

    Bănăţenii pot ajunge în Serbia şi cu bacul, traversând Dunărea. Este vorba de un proiect transfrontalier, derulat prin programul IPA România-Serbia, de către Consiliul Județean Caraș-Severin în parteneriat cu Primăria Moldova Nouă și municipalitățile Golubac și Veliko Gradişte.

    6 ani le-a luat autorităţilor române şi sârbe să deschidă Punctul de Trecere a Frontierei Moldova Nouă – Golubac. Prima cursă a bacului Baziaş 4 a fost luni, 30 decembrie 2019, iar de la începutul anului 2020 se fac câte două curse zilnic:

    Atunci când proiectul a fost iniţiat s-a dorit dezvoltarea acestei zone și am convingerea că legătura dintre România şi Serbia, relaţiile dintre cele două ţări vor deveni mai puternice, a spus directorul Biroului Regional pentru Cooperare Teritorială Timișoara, Anca Lolescu.

    Primarul din Moldova Nouă, Adrian Torma este încrezător în acest proiect transfrontalier: Sădim o sămânţă în dezvoltarea turismului în Clisura Dunării de Banat. Noi cei din Moldova Nouă ne mândrim că facem parte din Banat şi ne bucurăm că mulţi timişoreni vin la noi în zonă. A fost un proiect cu multe greutăţi, cu multe modificări, dar uite că reuşim să-l finalizăm. Sper ca această mică sămânţă să devină un reper în Clisura Dunării.

    Bacul Baziaş 4 traversează Dunărea de două ori pe zi, iar durata călătoriei este de numai o jumătate de oră. Ambarcațiunea este dotată cu două motoare, are o lungime de 33 de metri şi o lăţime de 17 metri, poate transporta 20 de mașini și 50 de persoane. La timonă este căpitanul Florin Bolboc, un marinar cu o experienţă de 35 de ani pe Dunăre, dar care a navigat și pe toate apele interioare din Europa:

    Este o şansă teribilă. Eu o numesc bucla de aur. Turiştii vor putea să traverseze în Serbia şi să vină înapoi în România pe la Drobeta Turnu Severin. Acest circuit ridică enorm şansa de a se dezvolta turismul în zonă.

    Consiliul Județean Caraș-Severin a realizat proiectul tehnic pentru construirea Punctului de Trecere a Frontierei de la Moldova Nouă, a finalizat achiziția bacului de trecere Baziaș 4 și pontoanele de acostare ale acestuia. Tot în responsabilitatea Consiliul Județean a fost și derularea procedurii de avizare a Punctului de trecere a frontierei nou creat în cadrul proiectului.

    Lucrările de construcție, achiziția și dotarea obiectivului de investiții și drumul de legătură cu DN 57 la Moldova Nouă au fost în responsabilitatea Primăriei orașului Moldova Nouă. Partenerii sârbi, municipalitățile Veliko Gradiște și Golubac au realizat lucrările de construcție a drumului de legătură la Usije pentru feribot, precum și drumul de legătură între Usije și Veliko Gradiște.


  • Proiect transfrontalier “Reţea comună durabilă pentru situaţiile de urgenţă din Banat”

    Proiect transfrontalier “Reţea comună durabilă pentru situaţiile de urgenţă din Banat”

    Proiectul are o valoare de aproape 1,5 milioane de euro, este finanţat prin Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia şi are o perioadă de implementare de 24 de luni. Parteneri sunt Consiliul Judeţean Caraş-Severin, ISU Semenic, Primăria Vârşeţ şi Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă. Prin proiect se doreşte consolidarea capacităţii autorităţilor locale de prevenire a dezastrelor, a accidentelor de mediu şi de reacţie în caz de situaţii de urgenţă în zona transfrontalieră, reprezentată de judeţele Caraş-Severin, Timiş şi Districtul Banatul de Sud.

    Preşedintele Consiliului Judeţean, Silviu Hurduzeu, dar şi şeful ISU Semenic, colonel Cristinel Coneru consideră că proiectul este foarte important pentru Banatul montan:

    Prin proiect vor fi achiziţionate echipamente de intervenţie pentru situaţii de urgenţă, vor fi organizate exerciţii tactice comune româno-sârbe şi cursuri de scafandri militari pentru ISU SEMENIC şi ISU BANAT Timiş. Vor mai fi organizate sesiuni de instruire pentru personalul de intervenţie şi cel administrativ, va fi elaborat un studiu de cercetare privind situaţiile de urgenţă şi riscurile privind protecţia mediului în aria proiectului şi va fi derulată o campanie de conştientizare adresată populaţiei privind factorii de risc.


    Câştigaţi în urma acestui proiect transfrontalier vor fi şi partenerii sârbi. De exemplu, locuitorii din zona Vîrşeţ vor avea sistem de alertare în caz de dezastre, spune Marina Putnik – șeful Serviciului Proiecte Transfrontaliere din cadrul Primăriei Vârșeț:

    Prin acest proiect vom achiziţiona maşini mari care să poată interveni la situaţii de urgenţă. La fel de importantă pentru noi este platforma, care în România este deja dezvoltată la nivel naţional, RO-alert. Noi dorim o astfel de platformă pentru cetăţenii din zona Vîrşeţ. De asemenea, ne interesează foarte mult semnarea unui acord de colaborare pe termen lung între statele noastre pentru a acţiona mult mai bine în situaţii de urgenţă.


  • Absorbţia fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală în Caraş Severin

    Absorbţia fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală în Caraş Severin

    La
    nivelul județului Caraș-Severin, gradul de absorbție al fondurilor obținute
    prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este de 54 %. Tinerii
    care locuiesc la sate devin tot mai interesaţi de astfel de proiecte cu
    finanţare europeană.



    Programul
    Naţional de Dezvoltare Rurală este finanţat de către Uniunea Europeană prin
    Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, ce se desfăşoară pe
    parcursul a şapte ani.


    Până în
    prezent, în Caraş-Severin au fost depuse prin PNDR 1304 cereri de finanţare pe
    diversele măsuri care au fost lansate în decursul acestor ani. Din acestea, 861
    au fost declarate eligibile şi selectate la finanţare, din care au fost
    finanţate până în acest moment 827 de cereri ce se ridică la o valoare publică
    alocată de peste 57 de milioane de euro.


    Directorul
    Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Caraş-Severin,
    Nicolae Verindeanu, spune că numărul tinerilor care au avut curajul să acceseze
    finanţare prin PNDR este foarte mare:


    Tinerii
    cărăşeni au avut curaj şi au accesat fonduri europene, fiind contractate 465 de
    cereri de finanţare, totalizând o valoare publică alocată de peste 21 de
    milioane de euro. S-au efectuat plăţi de 12 milioane de euro până în acest
    moment. Cei mai mulţi tineri au accesat pe 6.1 şi pe 6.3, domeniile fiind
    exploataţii mixte, atât pe parte vegetală cât şi pe zootehnie, pomicultură, dar
    sunt şi câteva activităţi neagricole care au fost finanţate, cum ar fi
    agroturismul, agrement turistic, ateliere de reparat maşini sau foto şi video.



    Pentru
    tinerii fermieri, suma alocată va fi mult mai mare pe viitor, a mai spus
    Nicolae Verindeanu:



    Noi am propus
    ca suma să ajungă până la 200.000 – 250.000 de euro, nu s-a acceptat mai mult
    de 100.000 euro. Suma este, oricum, dublă faţă de suma alocată pe acest ciclu
    financiar, de aceea este o provocare ce poate să-i determine pe tineri să
    acceseze aceste fonduri, să aibă curaj să-şi dezvolte acele ferme mici şi
    mijlocii care vor fi motorul agriculturii româneşti şi europene.






    Nicolae
    Verindeanu a mai spus că şi infrastructura din satele şi comunele cărăşene se
    modernizează cu bani europeni. Până în acest moment, Primăriile au contractat
    44 de cereri de finanțare cu o valoare publică de peste 26 de milioane de EURO.
    Aproape jumătate din sumă a fost deja plătită.


    Proiectele
    vizează reabilitări sau asfaltări pe 115 km de drumuri comunale, realizarea a
    8,5 km de rețea de canalizare nouă şi a 14 km de exindere a rețelei de
    canalizare.

  • Centrul municipiului Reşiţa se va schimba complet cu ajutorul fondurior europene

    Centrul municipiului Reşiţa se va schimba complet cu ajutorul fondurior europene

    Centrul municipiului Reşiţa
    se va schimba complet cu ajutorul fondurior europene obținute prin Programul Operațional Regional 2014-2020.


    Contractul de finanţare
    pentru lucrările de reabilitare şi modernizare a zonei centrale a municipiului
    Resita, în valoare de zece milioane de euro, a fost semnat la sfârşitul anului
    trecut. A durat un an până să fie obţinute toate avizele, iar în aceste zile
    încep lucrările propriu-zise.


    Aceste sume înseamnă foarte
    mult pentru o Primărie care nu are aşa un buget mare pentru investiţii, dar
    este un lucru bun, pentru că va salva resurse şi va da plus valoare în tot ceea
    ce înseamnă mobilitate în Reşiţa    , declara atunci directorul Agenţiei de
    Dezvoltare Vest, Sorin Maxim.


    Aceşti bani înseamnă, pentru
    Reşiţa, refacerea centrului civic al municipiului, adică înlocuirea actualelor
    dale, cu granit şi andezit, care să reziste foarte mult, în timp. Este cel mai
    important proiect pe care am reuşit să îl facem până acum, dar nu ma refer aici
    la valoarea lui, ci la faptul că centrul unui municipiu reprezintă prima
    imagine a oraşului    , a afirmat primarul Reşiţei, Ioan Popa.


    Cei 10 milioane de euro vin
    prin ADR Vest şi vizează mai multe lucrări. Cei mai mulţi bani merg pentru
    reabilitarea centrului civic, circa șase milioane de euro, restul fiind împărţiţi
    pentru refacerea a şase străzi şi a zonei de promenadă, pe malul râului
    Bârzava.


    La centrul civic este vorba
    de o suprafaţă mare, de peste 25 de mii de metri patraţi. Centrul va arăta în
    sfârsit ca într-un oraş civlizat, ca la Milano, ca la Roma sau ca la Alba Iulia
    şi Sibiu a mai spus Popa.


    Edilul a fost felicitat de
    către Sorin Maxim, directorul ADR Vest, pentru că a avut curajul să pornească
    în toamna anului trecut, din bani de la bugetul local, o investiţie precum zona
    de promenadă a Reşiţei, solicitând finanţare din fondurile retrospective, care
    au intrat în bugetul Primăriei după ce s-a executat lucrarea.


    În centrul civic, doar
    fântâna cinetică va ramâne la fel, explică directorul executiv de Proiecte
    Europene din cadrul Primăriei Reşiţa, Graţian Dobre:


    Dalele vor fi înlocuite cu
    unele rezistente, de granit care pot susţine şi traficul intens. Locurile de
    repaus vor fi regândite și amplasate în apropierea spațiului verde existent și
    al arborilor. Întreg mobilierul urban va fi înlocuit, designul acestuia va fi
    unul contemporan, simplu și fără ornamente, care să se integreze în contextul
    unei piețe reprezentative. Se propune modernizarea și eficientizarea
    instalațiilor de iluminat public, prin folosirea tehnologie LED. De asemenea,
    toate cablurile aeriene vor fi introduse în subteran.



    Primăria Reşiţa va reabilita
    şi malul stâng al Bârzavei, din Triaj şi până în centrul civic unde,
    tot cu ajutorul fondurilor europene va fi amenajată o zonă de promenadă. A fost
    făcut şi studiul de fezabilitate, iar anul viitor vor fi demarate şi aceste
    lucrări, astfel încât să se creeze o simterie între cele două maluri pentru a
    pune în valoare râul Bârzava, a spus la rândul său şeful de cabinet al
    primarului Reşiţei, Sorin Dumitru.


    Legătura dintre cele două
    tronsoane, peste Bârzava, va fi asigurată prin 8 pasarele noi, cu structură
    metalică şi arhitectură unică. Acestea vor avea lăţimea cuprinsă între 3 şi 6
    metri. Proiectul va mai cuprinde, pe lângă trotuar şi pistă de bicilete, zone
    verzi, balustrade şi locuri de recreere pe malul râului care străbate Reşiţa.




  • Echipamente în valoare de aproape un milion de euro vor intra în dotarea ISU “Drobeta” jud Mehedinţi

    Echipamente în valoare de aproape un milion de euro vor intra în dotarea ISU “Drobeta” jud Mehedinţi

    Echipamente în valoare de aproape un milion de euro vor intra în dotarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Drobeta al Judeţului Mehedinţi, ca urmare a implementării proiectului Întărirea capacităţii autorităţilor române şi sârbe de a reacţiona în caz de inundaţii şi cutremure, derulat în cadrul Programului IPA de cooperare transfrontalieră România – Republica Serbia.

    În localitatea Ponoarele s-a derulat o nouă etapă a proiectului, la care a participat şi o delegaţie străină, formată din 15 specialişti ai Ministerului de Interne din Republica Serbia. Activitatea a fost susţinută de inspectorul şef al ISU Mehedinţi, colonelul Florentin Dragomir:

    Fiecare partener, atât partea română, cât şi cea sârbă, a explicat care sunt principalele măsuri şi acţiuni care se iau în cazul unor astfel de situaţii de urgenţă. Am putut face un schimb de informaţii în ceea ce priveşte experienţa inundaţiilor produse în România, ce au ca dotare autorităţile din Serbia şi am punctat importanţa cursurilor pe care noi le-am făcut pentru a putea interveni eficient la cutremure.


    La seminarul din Mehedinţi a participat şi prefectul Nicolae Drăghiea, în calitate de preşedinte al Comitetului Judeţean Pentru Situaţii de Urgenţă:

    Populaţia trebuie să ştie ce se întâmplă, pentru a putea să lase profesioniştii să acţioneze, dar în acelaşi timp, să aibă siguranţa că aceştia îşi fac treaba eficient atnci când apar situaţii de urgenţă.





    Proiectul transfrontalier se va încheia în primăvara anului viitor, a mai spus colonelul Florentin Dragomir, şeful ISU Mehedinţi:

    Proiectul nostru transfrontalier se va încheia în luna martie 2020, printr-un exerciţiu în comun, în Serbia. În cadrul proiectului IPA am achiziţionat şi urmează să achiziţionăm echipamente pentru intervenţie la cutremur şi inundaţie. Este vorba de un camion pentru intervenţii la accidente colective şi calamităţi; un camion de sprijin logistic (pentru organizarea unei tabere pentru sinistraţi sau a unei baze de operaţiuni – 70 persoane); un camion pentru transportul materialelor de intervenţie la locul intervenţiei; două microbuze (16+ 1 persoane); bărci de salvare şi echipamente de protecţie individuală pentru intervenţia în caz de inundaţii şi căutare-salvare sub dărâmături.


    Un obiectiv important în cazul acestui proiect este creşterea gradului de conştientizare a populaţiei, în special în rândul elevilor, cu privire la măsurile de prevenire şi la modalităţile de a reacţiona în situaţii speciale provocate de inundaţii şi cutremure.

  • Proiecte cu finanțare europeană în Slatina Timiș

    Proiecte cu finanțare europeană în Slatina Timiș

    Caraş-Severinul, ca de altfel şi în celelalte judeţe din ţară se confruntă cu fenomenul de depopulare din mediul rural. În ultimii ani, autorităţile au încercat să reducă decalajul dintre sat şi oraş şi au accesat o serie de proiecte menită să îmbunătăţească viaţa la ţară. Primarul comunei Slatina Timiş, Gheorghe Roma, spune că are în implementare 5 proiecte cu finanţare europeană:

    Fiecare proiect se află în diferite stadii de implementare, iar două dintre ele sunt chiar finalizate, urmând a fi puse în funcţiune. Este vorba de Grădiniţa din Slatina Timiş, în valoare de 300 de mii de euro şi Căminul cultural din Sadova Veche, tot cu o valoare de 300 de mii de euro. Au fost finalizate cu succes, a fost făcută inclusiv recepţia la terminarea lucrărilor şi urmează vizita în teren a finanţatorului, a reprezentantului Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Un alt proiect, cu o valoare de 1 milion de euro se referă la moderizarea drumului comunal şi străzi în Ilova, care cuprinde şi reabilitarea a trei străzi din Slatina Timiş. Lucrările trebuiau începute la începutul lunii septembrie şi aşteptăm ca firma care a câştigat licitaţia să intre în teren. Termenul de finalizare este 14 mai 2020. Sperăm să ne încadrăm în termen. Investiţia este realizată tot de AFIR.



    La Slatina Timiş se încearcă şi alte lucrări de înfrumuseţare a comunei, tot cu fonduri europene.

    Avem în lucru un proiect de modernizare a spaţiilor publice exterioare, realizat în proporţie de 50%. Sperăm ca până la sfârşitul lunii noiembrie să-l finalizăm. Este vorba de reabilitarea parcului central, modernizarea zonei centrale şi de intrare în comună, locuri de joacă pentru copii, modernizarea zonei de la Monumentul eroilor. Este un proiect tot cu fonduri europene, cu o valoare de 100 de mii de euro, a mai declarat primarul Gheorghe Roma.

    Slatina Timiş este doar un exemplu, însă autorităţile locale din Caraş-Severin au accesat zeci de proiecte de dezvoltare rurală. Prefectul judeţului, Matei Lupu spune că această abordare a generat şi riscuri, dar este încrezător că proiectele de infrastructură vor fi duse la capăt.

    Matei Lupu: Sunt multe proiecte în derulare în Caraş-Severin. Ca şi primar, îţi doreşti să faci multe. Faci 4-5 proiecte, multe dintre ele se aprobă şi te trezeşti că nu ai cofinanţare. În plus, lipsesc şi firmele de contrucţii, iar problemele încep să apară. Eu cred că se vor rezolva, chiar dacă vor exista depăşiri ale termenelor de execuţie. E bine că sunt proiecte, e bine că judeţul se dezvoltă, inclusiv cu fonduri europene.

  • Incluziune şi diversitate la nivel european

    Incluziune şi diversitate la nivel european

    Se vorbeşte tot mai frecvent de impactul Generaţiei Erasmus. Această generaţie Erasmus a ajuns în prim-plan pentru că beneficiarii programului au început să acceadă în sistemele administrative şi politice.

    Programul Erasmus+ este un program de schimburi educaționale finanțat de Comisia Europeană, menit să ajute studenţii, elevii şi chiar cadrele didactice să beneficieze educaţional, lingvistic şi cultural de o experienţă de studiu și de plasament sau practică în alte ţări europene; să promoveze cooperarea între instituţii; să contribuie la formarea unor tineri calificaţi, cu deschidere şi cu experienţă internaţională, ca viitori specialişti; să simplifice transferul de credite şi recunoaşterea perioadelor de mobilitate petrecute în străinătate, cu ajutorul sistemului ECTS sau a unui alt sistem de credite compatibil.



    La Grădiniţa cu Program prelungit nr. 4 din Caransebeş a fost lansat, zilele trecute, proiectul Incluziune şi diversitate la nivel european. Proiectul a obţinut un punctaj foarte bun şi a clasat unitatea de învăţământ printre primele 10 din ţară, după cum spune profesorul Codruţa Peia, directorul grădinitei.

    Inspectorul şcolar Ana Damian a ţinut să felicite colectivul de proiect şi a subliniat faptul că de rezultatele acestuia vor beneficia copiii, cadrele didactice, dar şi părinţii.

    Mobilitățile desfășurate în cadrul Programului Erasmus+ sunt de 4 tipuri, în funcție de grupul cărora le sunt adresate: de studiu și de plasament sau practică pentru elevi şi studenţi și de predare, respectiv de formare pentru cadrele didactice și personal administrativ.

  • Premieră în judeţul Caraş-Severin, unde o grădiniţă a primit titlul de “Şcoală Europeană”

    Premieră în judeţul Caraş-Severin, unde o grădiniţă a primit titlul de “Şcoală Europeană”

    Anul acesta, numărul școlilor care au primit certificatul Şcoală Europeană a crescut la 87 de unități școlare, în comparație cu 65 câte erau în 2018. De altfel, multe dintre școlile premiate anul acesta, au mai fost premiate și în anii trecuți. Nu este cazul Grădiniţei Floarea Soarelui din Reşiţa, care se află la o premieră, după cum spune directorul instituţiei, Elena Coca. S-a clasat pe locul 6, într-o competiţie în care au intrat 136 de unități din întrega țară.

    Este o onoare că am obţinut acest titlu, şi pe un loc fruntaş dintre atâtea şcoli care au participat la nivel naţional. Activitatea pe care am depus-o împreună în ultimii ani, ne-a determinat să intrăm în concurs. Am participat la două proiecte Erasmus, până acum şi la unul transfrontalier cu Serbia. Este vorba de mobilităţi de cadre didactice în Oslo în Norvegia şi Bologna în Italia. Tot ce am învăţat acolo (activităţi nonformale, jocuri interactive, etc) se resfrânge asupra activităţii pe care o desfăşurăm cu preşcolarii. Cred că experienţa pe care am dobândit-o acolo este de bun augur.

    Pe Elena Coca am întrebat-o şi despre bullying, un fenomen întâlnit tot mai des în unităţile de învăţământ.

    La grădiniţă nu sunt probleme mari din acest punct de vedere, dar ne preocupă. Chiar la cursul din Italia am abordat şi această temă. Vedeţi că şi cursurile acestea pe care le fac cadrele didactice vin în sprijinul de a putea rezolva aceste situaţii, dacă ele apar.

    Competiția Şcoală Europeană se organizează anual și se adresează tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar care au fost şi sunt implicate în programele europene din domeniul educației și formării profesionale.

    Competiția a fost lansată în 2004, iar de atunci 22 de unităţi şcolare din Caraş-Severin au obţinut acest certificat de Şcoală Europeană.


  • Prin Regio – Programul Operațional Regional sunt disponibile noi oportunități de finanțare

    Prin Regio – Programul Operațional Regional sunt disponibile noi oportunități de finanțare

    Este vorba de lansarea unui nou apel de proiecte pentru Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi și prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri. Regiunea Vest dispune de o alocare financiară de peste 10 milioane de euro în cadrul acestui apel de proiecte.

    Georgiana Radac, șeful Direcției de Evaluare, Suport și Implementare POR a spus că valoarea minimă eligibilă a unui proiect este 25.000 de euro, iar valoarea maximă a ajutorului în regim de minimis ce poate fi acordat unei întreprinderi unice este de 200.000 euro. Finanțarea nerambursabilă solicitată poate reprezenta cel mult 90% din valoarea eligibilă a proiectului.

    Specialiștii Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest au organizat în ultimele două săptămâni, seminarii de informare privind condițiiile de accesare a fondurilor europene pentru microîntreprinderi în Arad, Deva, Reșița și Timișoara. Din păcate, la primul apel, judeţul Caraş-Severin a fost codaş la depunerea de proiecte.

    Pentru cei care nu au putut participa la seminarii, materialele distribuite cu această ocazie pot fi consultate și online, pe site-ul ADR Vest. De asemenea, tot în sprijinul potențialilor solicitanți, Agenţia va mai organiza un seminar de informare online în perioada următoare.

    Le recomand tuturor să citească Ghidul solicitantului cu mare atenție, pentru că acolo sunt detaliate informațiile privind condițiile în care pot fi accesate aceste finanțări, și să apeleze cu încredere la helpdesk-ul nostru, pentru că noi ne dorim să avem cât mai multe proiecte bune și ca aceste proiecte să fie implementate apoi cu succes în Regiunea Vest. Asta înseamnă că suntem aici ca să îi ajutăm pe toți cei care doresc finanțare prin POR. Avem peste 10 milioane de euro la dispoziție, așteptăm proiecte de calitate și ne dorim cât mai multe afaceri prospere în regiunea noastră, a punctat directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim.


  • Proiect transfrontalier România-Serbia pentru promovarea turismului industrial

    Proiect transfrontalier România-Serbia pentru promovarea turismului industrial

    Reșița, poate deveni o destinație potrivită pentru iubitorii de turism industrial. Acum, vechile ateliere, demult depăşite de progresul tehnologic sunt atracții turistice și vor fi puse în valoare printr-un proiect transfrontalier, România-Serbia.

    Visit me! este un proiect care își propune să promoveze turismul transfrontalier. Proiectul este derulat de Primăria Reșița în parteneriat cu Primăria Veliko Gradiște – Serbia. Prin intermediul acestuia se vor monta hărți și indicatoare spre cele mai semnificative atracții turistice din Reșița, motiv pentru care obiectivele turistice vor deveni mai accesibile și astfel se va încerca creșterea numărului de turiști care vizitează capitala Banatului de Munte. În total vor fi montate la Reșița și Veliko Gradiște 85 panouri signalistice și 5 hărți la scară mare. Se vor pune în valuare la Reșița: Muzeul de Locomotive cu Abur în care sunt expuse 14 locomotive produse aici în decursul a peste 100 de ani, Fântâna Cinetică, Palatul Cultural, Uzina hidroelectrică Grebla și Castelul de apă din amonte, construit în perioada 1903-1909 sau funicularul care traversează centrul orașului. Este un proiect care va dinamiza relaţiile turistice între cele două comunităţi, spune primarul Reşiţei, Ioan Popa.

    De cealaltă parte, primarului din Veliko Gradiste, Dragan Milic, a fost impresionat de modul în care reșițenii au reușit să acceseze și să gestioneze fondurile europene.

    Prin acest proiect ne dorim să dezvoltăm turismul în Veliko Gradiste și la Lacul de Argint, prin montarea de panouri informative. Vrem să atragem cât mai mulți vizitatori din Caraș-Severin și Timiș, și de ce nu, din toată România. Doresc să felicit buna gestionare a orașului și modul prin care Reșița a reușit să atragă bani europeni pentru dezvoltare și reabilitare. Aștept ca și Veliko Gradiste să se dezvolte asemenea orașului vostru. Suntem o primărie foarte mică și ne bucură relația pe care o avem cu Reșița.


    În Reșița vor fi montate hărți și indicatoare spre cele mai semnificative atracții turistice. De asemenea, vor fi incluse și traseele pedestre și de bicicletă existente pe dealurile din jurul orașului. Panourile vor fi realizate din aluminiu și oțel, folosindu-se o tehnică specială de gravare. Termenul de garanție pentru această lucrare este de 10 ani.

    Proiectul Visit me! este finanţat în cadrul Programului INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia, în cadrul Axei prioritare 4 – Atractivități pentru turismul durabil, Inițiative de consolidare a capacităților pentru îmbunătățirea calității și inovării serviciilor și produselor turistice.

    Cu un buget de peste 720 de mii de euro în cele două localități se vor identifica și promova principalele atracții turistice și se vor marca acestea pentru a ușura accesibilitatea turiștilor.


  • Competiţia Şcoala Europeană, la Reşiţa

    Competiţia Şcoala Europeană, la Reşiţa

    În municipiul Reşiţa a avut loc, săptămâna trecută, Competiţia naţională Şcoala Europeană, la care au participat 135 de unităţi de învăţământ din toată ţara.

    Judeţul Caraş-Severin a fost ales să fie gazda de anul acesta al celei mai importante competiţii destinate tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar care au fost şi sunt implicate în programele europene din domeniul educației și formării profesionale. La eveniment a participat şi secretarul de stat al Ministerului Educației Naționale, Ionel-Florian Lixandru. El spune că tot mai multe şcoli doresc să se implice în proiecte europene:

    Compeţia Şcoala Europeană a devenit din ce în ce mai importantă pentru unităţile de învăţământ şi reprezintă o formă de motivare pentru a se implica în proiecte şi programe europene şi totodată o formă de diseminare a exemplelor de bună practică care vor fi declarate câştigătoare, care au fost declarate câştigătoare în ediţiile anterioare şi totodată un exemplu de urmat pentru cei care îşi doresc să acceadă la acest titlul de Şcoală Europeană.

    Odată obținut, certificatul Școală Europeană este valabil pentru o perioadă de trei ani, după care școala trebuie să candideze din nou pentru a reconfirma titlul obținut. În momentul de faţă, în Caraş-Severin sunt două unităţi de învăţământ care au acest titlu. Profesorul Adina Tâmpa de la Şcoala gimnazială nr 2 din Reşiţa, spune că există avantaje evidente atât pentru elevii implicaţi în proiecte europene, cât şi pentru cadrele didactice coordonatoare.

    Am început în anul 2011 şi am obţinut pentru prima dată titlul de Şcoală Europeană. Am reuşit şi în 2014, respectiv în 2017, urmând ca anul viitor să intrăm din nou în competiţie. Prin intermediul acestor proiecte şcolare finanţate de Uniunea Europeană ne-am dezvoltat foarte mult, pe toate palierele. Atât didactic, cât şi cultural. Primii şi cei mai importanţi în acest proces au fost elevii cu care am mers în străinătate, dar a contat şi dezvoltarea noastră ca şi cadre didactice pentru că am avut nenumărate ocazii să facem schimburi de experienţă cu profesori din alte ţări.


    Competiția națională Școală Europeană este una dintre inițiativele Ministerului Educației Naționale recunoscută de instituțiile europene ca un exemplu de bună practică, prin care instituțiile guvernamentale naționale sprijină instituțiile europene pentru punerea în practică și dezvoltarea politicilor europene din domeniu.

    Prin acest demers, lansat în 2004, Ministerul Educației Naționale a încurajat și a motivat participarea unităților de învățământ preuniversitar din România la programele europene din domeniul educației și formării profesionale și a contribuit la dezvoltarea mobilității internaționale și la schimbul intercultural, obiective asumate pentru construirea Spațiului European al Educației.


  • Cărăşenii vor fi salvaţi de la înec, dar şi de inundaţii cu ajutorul fondurilor europene

    Cărăşenii vor fi salvaţi de la înec, dar şi de inundaţii cu ajutorul fondurilor europene

    Pompierii
    militari din Caraş-Severin vor avea, în sfârșit, echipaj de intervenţie
    subacvatică. Prin intermediul unui proiect european, implementat de Consiliul Judeţean,
    se va achiziţiona echipament necesar unor astfel de intervenţii şi vor fi
    instruţi scafandri.

    Silviu Hurduzeu, preşedintele Forului judeţean, spune că
    valoarea totală a proiectului este de 1,5 milioane de euro şi prin
    implementarea lui se pot salva multe vieţi.


    Judeţul
    Caraş-Severin este străbătut de multe râuri, este riveran la Dunăre şi are
    multe lacuri. Au fost situaţii în care era necesară intervenţia scafandrilor şi
    cei de la ISU Semenic au fost nevoiţi să apeleze la colegi din alte judeţe, care
    aveau astfel de echipaje.


    Proiectul
    Rețea comună durabilă pentru situațiile de urgență din Banat este implementat
    în parteneriat cu ISU Semenic, Primăria Vârșeț și Asociația de Dezvoltare
    Intercomunitară pentru Managementul Situațiilor de Urgență (ADIVEST). Printre
    altele, pompierii cărăşeni se vor dota cu un sonar pentru căutarea de persoane
    în mediul subacvatic, camere cu termoviziune şi kituri pentru salvare din
    puţuri.


    Tot
    prin acest proiect, se va achiziţiona echipament necesar pentru intervenţii la
    inundații, spune comandantul ISU Semenic, colonel Cristinel Coneru.


    Durata
    de implementare a proiectului este de doi ani, perioadă în care vor avea loc
    exerciții tactice comune atât în România, cât și în Serbia. Totodată, va fi
    elaborat un studiu de cercetare privind situațiile de urgență și riscurile
    privind protecția mediului în aria proiectului
    și va fi derulată campania de conștientizare a populației privind
    factorii de risc HELP US TO SAVE YOU! (ajută-ne să te salvăm). Aceasta
    vizează semnalizarea a 30 localităţi cu
    risc din Caraş-Severin şi Timiş cu plăcuţe de semnalizare cu QR şi 8 localităţi
    izolate, o campanie de diseminare în instituţii de învăţământ şi instituţii
    publice.


    Proiectul
    este finanțat prin Programul INTERREG IPA de Cooperare Transfrontalieră
    România-Serbia.




  • Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, sprijin pentru pescarii din Pojejena

    Fondul European pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, sprijin pentru pescarii din Pojejena

    FEPAM
    este unul dintre cele cinci fonduri structurale și de investiții europene, care
    se completează reciproc și își propun să creeze condițiile necesare redresării
    economice a UE, generând creștere și locuri de muncă.


    Fondul
    sprijină operatorii în tranziția către un pescuit durabil, ajută comunitățile
    din zonele de coastă să își diversifice economiile, finanțează proiecte care creează noi locuri
    de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei.


    Fondul
    este utilizat pentru a cofinanța proiecte, completând resursele din bugetul
    național. Fiecărui stat membru i se alocă o parte din bugetul acestui fond, în
    funcție de importanța industriei pescuitului din țara respectivă. Ulterior,
    autoritățile naționale întocmesc un program operațional în care precizează cum
    intenționează să cheltuiască banii alocați. După ce Comisia aprobă programul,
    autoritățile naționale decid ce proiecte vor fi finanțate.


    Aşa
    s-a întâmplat şi cu proiectul depus de administraţia locală din comuna cărăşană
    Pojejena. Acolo se va amenaja un un spaţiu în care pescarii să poată să-şi
    repare bărcile. Este vorba de proiectul Construire şi dotare adăpost pescăresc
    în comuna Pojejena    , în valoare de 1.381.065 de lei.

    Primarul Mira
    Radovancovici, spune că solicitarea a venit din partea localnicilor care se
    ocupă cu pescuitul:


    Administraţia
    locală din Pojejena va amenaja un spaţiu în care pescarii din comună să-şi
    poată repara bărcile. Primăria a obţinut suma maximă ce se atribuie prin acest
    program finanţat prin Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime.
    Valoarea totală a finanţării este de 250 de mii de euro. Vis-a-vis de primărie
    se va amenaja acest adăpost pescăresc, unde se pot repara şi vopsi bărci.
    Acesta va cuprinde şi un mic restaurant. După finalizare, o să predăm
    investiţia unei asociaţii de pescari.



    Data
    de finalizare a operaţiunii sau data prevăzută pentru încheierea fizică sau
    punerea în aplicare integrală a proiectului este 24 iulie 2020.


    În
    această perioadă, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția
    Generală de Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul Operațional
    pentru Pescuit și Afaceri Maritime organizează o nouă serie de evenimente de
    informare despre această sursă de finanţare.


    Primul
    eveniment a avut loc săptămâna trecută, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare
    pentru Apicultură, dar vor mai fi întâlniri la Sâmbăta de Sus, Iași, Oradea,
    Borșa, Băile Olănești şi Tulcea.


    În
    cadrul acestor evenimente, beneficiarii/potențialii beneficiari/publicul
    interesat vor afla detalii cu privire la măsurile finanțate din Fondul European
    de Pescuit și Afaceri Maritime. Proiectele pot cuprinde: investiții productive
    în acvacultură, diversificarea veniturilor și noi forme de venit, măsuri de
    marketing, porturi de pescuit, locuri de debarcare, centre de licitații și
    adăposturi – investiții menite să îmbunătățească infrastructura porturilor de
    pescuit și a halelor de licitații sau a locurilor de debarcare, investiții
    pentru construirea sau modernizarea adăposturilor pentru îmbunătățirea
    siguranței pescarilor, investiții în instalațiile de colectare a deșeurilor,
    inovare şi aşa mai departe.


    În
    concluzie, Fondul European de Pescuit și Afaceri Maritime oferă sprijin pentru
    dezvoltarea durabilă în cadrul sectoarelor pescuitului și acvaculturii și
    pentru conservarea mediului marin, precum și pentru încurajarea creșterii
    economice și crearea de locuri de muncă în comunitățile costiere.


    Pentru
    cadrul financiar al UE 2021-2027 este propus un buget de 6,14 miliarde EUR.
    Comisia propune ca sprijinul FEPAM să fie oferit sub formă de granturi și din
    ce în ce mai mult prin alte instrumente financiare.


  • Programul Operațional Regional 2014-2020 continuă să finanţeze investiţiile din România

    Programul Operațional Regional 2014-2020 continuă să finanţeze investiţiile din România

    POR
    este unul dintre programele operaționale din perioada de programare 2014-2020
    elaborate de România şi adoptate de Comisia Europeană, fiind finanţat din unul
    din Fondurile Europene Structurale și de Investiții ale Uniunii Europene -
    Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).


    Programul
    Operațional Regional 2014-2020, adoptat de Comisia Europeană pe data de 23
    iunie 2015, continuă sa finanțeze investițiile pe care le-a sprijinit și în
    perioada 2007-2013: dezvoltare urbană, infrastructură socială, de sănătate și
    educațională, IMM-uri, drumuri județene, turism, patrimoniu cultural,
    reabilitări termice de blocuri, dar va finanța și noi categorii de proiecte
    față de programul precedent: transport public urban, reabilitarea termică a
    clădirilor publice, regenerare urbană, sprijinirea comunităților dezavantajate,
    entități de transfer tehnologic. Situaţia în vestul ţării este una bună, spune
    directorul general al Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, Sorin Maxim:


    Alocarea
    financiară pentru Regiunea Vest (FEDR, buget de stat și buget local),
    gestionată de ADR Vest, este de 642,51 milioane euro (conform realocare
    aprobată de CMPOR în iunie 2018). Până în prezent, în cadrul Programului
    Operaţional Regional 2014 – 2020 (POR 2014 – 2020), la Agenţia pentru
    Dezvoltare Regională Vest, au fost depuse 907 proiecte, valoare totală de
    1.463,82 milioane euro, valoarea finanțării nerambursabile fiind de 1.267,46
    milioane euro.


    În
    cadrul apelurilor de proiecte dedicate SUERD, la nivelul județului
    Caraș-Severin au fost depuse 33 de proiecte, în valoare totală de 109 milioane
    euro, a mai spus directorul ADR Vest.