Radio România Internațional

Author: Sorin Pavel

  • Comisia Europeana este preocupata de problema alimentelor cu standarde duble de calitate

    Comisia Europeana este preocupata de problema alimentelor cu standarde duble de calitate

    Nu
    voi accepta ca in unele parti ale Europei sa se vanda alimente de o calitate
    mai scazuta decat in alte tari desi ambalajul si marca sunt identice,     spunea
    presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker in discursul privind starea
    Uniunii din toamna.


    Problema
    a fost reclamata initial de Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia care s-au plans
    ca firmele din vest practica un dublu standard de calitate pentru produsele lor
    in functie de piata de desfacere, adica alimentele produse in Occident pentru
    consumul propriu ar fi de o calitate mai buna decat cele destinate pietei est-
    europene.


    La
    scurt timp dupa discursul lui Juncker, comisarul european pentru justitie si
    drepturile consumatorilor, Vera Jourova anunta un set de masuri in materie de
    siguranta alimentara si protectia consumatorului cu ajutorul carora
    autoritatile nationale pot stabili daca societatile comerciale incalca
    dispozitiile comunitare atunci cand calitatea produselor vandute difera in
    functie de tara. …intrucat
    auzim plangeri ale comerciantilor si producatorior conform carora folosim
    metodologii pentru testare diferite in tari diferite iar rezultatele nu pot fi
    comparabile sau nu sunt destul de credibile. Prin urmare am investit 1 milion
    de euro pentru elaborarea unei metodologii de catre Centrul European de
    Cercetare. Comisia va sprijini statele membre nu doar prin metodologia de
    testare ci si, daca este necesar, prin asistenta si coordonare la nivel
    national.



    Metodologia
    menita sa imbunatateasca testarea comparativa a produselor alimentare va fi
    gata in aprilie, in mai vor avea loc testarile iar primele rezultate vor fi
    anuntate pana la sfarsitul anului.


    Faptul
    ca 16 state participa la teste este un indiciu ca clar ca aceasta nu este o
    problema care divide estul de vest si incercam impreuna sa o rezolvam, mai
    spune Vera Jourova.


    Comisarul
    european mai spune ca legea consumatorului va fi modificata astfel incat
    informarea gresita a consumatorilor de catre companii sa fie mai dificila si
    mai costisitoare: Producatorii, comerciantii,
    asociatiile care acopera lantul de productie al alimentelor si bauturilor mi-au
    promis ca vor atrage atentia actionarilor asupra acestui subiect. Si sper ca
    acestia vor transmite mesajul meu clar referitor la ce doreste Comisia
    Europeana. Vrem ca ei sa ridice calitatea produselor acolo unde in acest moment
    este mai scazuta. O alta varianta ar fi sa rebranduiasca produsele dar nu asta
    mi-as dori, vreau sa avem calitate peste tot.


  • Toate materialele plastice trebuie să devină reciclabile până în 2030

    Toate materialele plastice trebuie să devină reciclabile până în 2030

    Daca nu
    schimbam modul in care plasticul este produs si folosit in 2o5o oceanele vor
    contine mai mult plastic decat peşte    , spune vicepresedintele Comisiei Europene,
    Frans Timmermans.



    Oficialul
    european, responsabil cu dezvoltarea durabila considera ca trebuie sa luam
    masuri pentru ca plasticul sa nu mai ajunga in apa, in mancare si in
    organismele noastre.


    Singura
    solutie pe termen lung este reducerea deseurilor din plastic printr-o reciclare
    si reutilizare sporite, mai spune Frans Timmermans: Pana in 2030, mai sunt doar 12
    ani pana atunci, toate ambalajele de plastic din Uniunea europeana trebuie sa
    fie reutilizate sau reciclate intr-o maniera profitabila. Pentru a lupta
    impotriva poluarii cu microplastic am lansat o procedura de interzicere a
    microplasticului care este folosit in cosmetice, vopseluri sau detergenti si,
    de asemenea, am initiat o metoda de interzicere a oxoplasticului care se
    fragmenteaza in piese minuscule dupa utilizare si creeaza confuzie in randul
    consumatorilor pentru ca acestia cred ca se descompune in atmosfera dar nu se
    intampla asa, le inhalezi si ajung in organism.



    Uniunea
    Europeana a introdus o serie de reglementari care functioneaza deja in cateva
    state membre in privinta pungilor de plastic.


    Prin noua
    strategie consumul de articole din plastic de unica folosinta va fi redus,
    utilizarea microplasticului va fi limitata iar reciclarea sa deveni profitabila
    pentru intreprinderi.


    Pentru
    asta trebuie sa investim in tehnologii noi, inovatoare, care sa asigure protectia
    cetatenilor si a mediului, spune vicepresedintele Comisiei europene,
    responsabil cu cresterea economica, investitiile si competitivitatea, Jyrki
    Katainen.


    Plasticul
    reprezinta 85 la suta din deseurile de pe plaje din intreaga lume. Plasticul
    este produs, folosit si aruncat fara a fi utilizate beneficiile reciclarii
    sale.


    In
    fiecare an europenii genereaza 26 de milioane de tone de plastic. Mai putin de
    3o la suta din aceasta cantitate este colectata pentru a fi reciclata    , mai
    spune Katainen.


    Cum gestionam aceasta
    situatie? Exportam mare parte din deseuri in tarile asiatice. Nu are logica in
    termeni economici ori in termeni de sustenabilitate. Aruncam 9o la suta din
    valoarea ambalajelor de plastic si doar 5 la suta din valoarea lor se regaseste
    in economia noastra. Suntem gata sa exploram oportunitatile de a stabili masuri
    fiscale pentru a imbunatati reciclarea plasticului si, de asemenea, de a
    preveni irosirea lui


  • Consultare privind vaccinările în UE

    Consultare privind vaccinările în UE

    Subiectul este unul controversat
    si in Romania unde, in pofida campaniilor de constientizare a populatiei cu
    privire la beneficiile imunizarii, multi parinti ezita sau refuza inca sa isi
    vaccineze copii de teama unor posibile efecte adverse.


    Cel mai elocvent exemplu este
    rujeola, din toamna anului 2016 si pana acum in Romania s-au inregistrat peste
    9 mii de imbolnaviri si 36 de persoane au murit din cauza complicatiilor bolii.


    Cu ocazia lansarii consultarii
    publice, comisarul european pentru sanatate si siguranta alimentara, Vytenis
    Andriukaitis amintea o declaratie a presedintelui Comisiei Europene, Jean
    Claude Juncker potrivit careia este inacceptabil ca in 2o17 inca exista copii
    care mor din cauza unor boli ce ar fi trebuit eradicate de mult in Europa.


    Consultarea este o oportunitate-
    atat pentru cetateni cat si pentru organizatii- de a-si spune parerea in
    legatura cu ce actiuni poate intreprinde Comisia Europeana pentru a creste rata
    vaccinarii in tarile membre.


    Dar, sa fie clar, a precizat comisarul
    european, consultarea nu este o dezbatere despre beneficiile vaccinarii,
    avantajele imunizarii sunt o certitudine, nu este o chestiune de opinie.


    Vytenis Andriukaitis a fost si
    mai transant in declaratiile acordate presei cu ocazia vizitei in Romania – cei
    care se opun vaccinarii ar trebui sa se uite la mormintele copiilor rapusi de
    boli contagioase.


    In Europa exista 17 tari unde
    vaccinarea este obligatorie. In unele state exista dezbateri daca sa fie urmate
    aceste exemple si cum sa fie reglementata situatia. Toate tarile au semnat
    Conventia pentru Drepturile Copilului. Asta inseamna ca trebuie sa le fie
    garantat copiilor dreptul la sanatate. Nu doar parintii sunt obligati, statul e
    obligat, prin Constitutie, sa fie responsabil. Cata lume asteapta azi in Africa
    un vaccin contra virusurilor Ebola sau Zika? Dar, pentru ca noi traim in
    societati sigure dezbatem tot felul de idei, mai spune comisarul european.


    Scepticismul in crestere fata de
    vaccinare risca sa anuleze eforturile depuse pana acum:


    Vytenis Andriukaitis: Statele
    membre ale Uniunii Europene se confrunta cu aceleasi provocari. Prin urmare
    este normal pentru Comisia Europeana sa sprijine autoritatile nationale in
    abordarea acestor provocari si in stabilirea unei politici adecvate de
    investitii. Factorii de risc genereaza aparitia unor boli ce pot fi prevenite
    iar acestea conduc la o mare solicitare a sistemului de sanatate. Este clar ca
    statele membre trebuie sa isi reconsidere pozitia asupra sistemului de sanatate
    atunci cand isi alcatuiesc politicile, si asta, in toate sectoarele.




  • Monitorului Educaţiei şi Formării 2017

    Monitorului Educaţiei şi Formării 2017

    Inegalitatea este considerată o amenințare la adresa coeziunii sociale. Există o puternică asociere între nivelul de instruire și rezultatele sociale. Cei cu studii de baza au de 3 ori mai multe șanse să trăiască în sărăcie sau excluziune socială decât cei cu studii superioare. Spre exemplu anul trecut doar 44 la sută dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani care au terminat școala cu un nivel de educație sub cel secundar superior erau angajați. De asemenea, la nivelul populației generale, 15- 64 de ani, șomajul este mult mai răspândit în rândul persoanelor care au doar educație de baza- peste 16 la sută- comparativ cu cazul celor cu studii superioare- 5 la sută. Există dovezi, o arată inclusiv testele Pisa, conform cărora copii din medii sociale mai puțin privilegiate au rezultate mai slabe la școală decât colegii lor care provin din familii mai înstărite. Sistemele de educație au de îndeplinit un rol special în construirea unei societăți mai echitabile, oferind șanse egale tuturor persoanelor, indiferent de mediul din care provin. Un sistem bun de învățământ necesită investiții adecvate.

    Statele membre ale Uniunii Europene au alocat în 2o16 în medie 4,9 la sută din PIB pentru educație. În România procentul a fost de 3,1 la sută. Monitorul educației mai relevă faptul că în România ponderea elevilor cu un nivel scăzut de performanță în privința competențelor de baza rămâne una dintre cele mai mari din spațiul european.

    Riscurile de părăsire timpurie a școlii rămân ridicate, cu consecințe asupra forței de muncă și asupra cresterii economice. Alexandra Tămăşan de la Direcția Educație, Tineret, Sport și Cultură a Comisiei Europene: Daca vorbim de părăsirea timpurie a școlii, acolo din păcate.. indicatorul este al 3-lea cel mai ridicat și nu a reușit să scadă convingător în ultimii ani, deci mai e de lucru în domeniu. Pe parte de participare la învățământul terțiar și acolo trebuie rezolvate o serie de probleme, începând din sistemul școlar, pentru că studentul nu se naște student, el este produsul sistemului școlar, ori dacă vine nepregătit din şcolar.. vedem cât de mare este analfabetismul funcțional și cum stăm cu notele la matematică și la științe. Atunci evident este de lucru și acolo și, de asemenea, îmbunătățirea tranziției de la un nivel educațional la altul, fie că vorbim de trecerea de la gimnaziu la liceu, trecerea de la liceu la univeristate.. Este un mit că în România prea mulți studenți merg la facultate. De fapt prea puțini studenți merg la facultate. De ce? Pentru că o parte dintre ei părăsesc timpuriu, abandonează școală, alții nu trec bacalaureatul, dar în momentul în care deschidem discuția pe universitar, acolo deja trebuie să vorbim despre ce învață studenții, care sunt competetentele pe care le dobândesc și în ce măsură sunt aliniate cu piață muncii.