Radio România Internațional

Author: Sorin Pavel

  • Politici pentru combaterea consumului de alcool la volan

    Politici pentru combaterea consumului de alcool la volan

    Din ianuarie și până în noiembrie anul acesta în România au avut loc 317 de accidente rutiere grave soldate cu decesul a 65 de persoane și rănirea gravă a altor 325.

    Printre cauzele producerii acestor tragedii s-a numărat și conducerea sub influența alcoolului. În același interval polițiștii au constatat peste 12 mii de contravenții de conducere sub influența băuturilor alcoolice cu o îmbibaţie mai mică de 0,4 mg de alcool pur în aerul expirat dar și 8.300 de infracțiuni- adică o îmbibaţie de 0,4 sau peste.

    Conform datelor Consiliului European pentru Siguranța Transporturilor, România a înregistrat anul trecut cea mai mare rată a deceselor în urma accidentelor rutiere: 99 la 1 milion de locuitori.

    Pentru siguranța rutieră pledă și comisarul european pentru transporturi, Violeta Bulc:


  • Forumul Anului European al Patrimoniului Cultural în România

    Forumul Anului European al Patrimoniului Cultural în România

    Europa
    marchează în 2o18 anul patrimoniului cultural.


    Obiectivul acestei iniţiative este
    de a încuraja cât mai multi
    cetăţeni să descopere şi să aprecieze patrimoniul Europei şi să consolideze astfel sentimentul
    de apartenenţă la un spaţiu european comun.





    Patrimoniul
    cultural face parte integrantă din oraşele, peisajele şi siturile arheologice ale
    Europei. Patrimoniul înseamnă clădiri,
    cărti, monumente, articole vestimentare,
    maşini sau practici sociale dar şi meşteşugurile moştenite de la înaintaşi,
    poveştile pe care le spunem copiilor, mâncarea care ne place sau filmele pe care le
    vedem împreună.


    Cristian BUCHIU, șef-adjunct al Reprezentanței Comisiei Europene în România despre Forumul Anului European al Patrimoniului Cultural în România:

  • Comisia Europeană lansează prima cerere de proiecte prin programul WiFi4EU

    Comisia Europeană lansează prima cerere de proiecte prin programul WiFi4EU

    Prin
    intermediul său municipalităţile din România pot solicita finanţare pentru
    instalarea de puncte de acces public la internet wireless.



    Comisia
    Europeană va acorda bonuri valorice de câte 15 mii de euro pentru 2.800 de
    municipalităţi.


    Vor fi
    distribuite minim 15 bonuri pentru fiecare stat membru pe baza principiului
    primul venit- primul servit.


    Bonurile
    vor fi utilizate pentru instalarea de puncte de acces wifi în principalele
    centre de interes din spaţiul public: parcuri, pieţe, clădiri publice,
    biblioteci, muzee sau centre de sănătate.


    Promotorii
    proiectelor trebuie să propună echiparea unor zone în care nu există deja o
    conexiune gratuită, publică sau privată, cu caracteristici similare.


    Retelele
    vor fi gratuite, fără publicitate şi nu vor colecta date cu caracter personal.


    Uniunea
    Europeană finanțează echipamentele și costurile de instalare iar entitatea locală
    va plăti pentru conectivitate- abonamentul la internet- și întreținerea
    echipamentelor.


    Amănunte
    aflăm de la purtătorul de cuvânt al Reprezentanţei Comisiei Europene în
    România, Ştefan Turcu: Bună dimineaţa, veşti bune avem
    noi cei de la Comisia Europeană pentru mii de români.. De ce spun asta? Pentru
    ca lansăm, am lansat de fapt deja, prima cerere de oferte pentru programul WiFi4EU. Prin acest program ne adresăm municipalităţilor din întreaga Uniune
    Europeana, deci şi celor din Romania, pentru instalarea unor puncte de acces
    public şi gratuit la internet wireless. Ce trebuie să facă reprezentanţii
    municipalităţilor din Romania pentru a beneficia de acest tichet? Câteva
    lucruri foarte, foarte simple. S-a deschis deja cererea oficială a proiectelor,
    asta înseamnă că până pe 9 noiembrie la ora 14 trebuie să se conecteze şi să
    depună candidatura pe wifi4eu, datele cerute sunt absolut simple, nu trebuie să
    depună estimări legate de costuri, numai informaţii personale legate de
    reprezentantul legal al municipalităţii, al persoanei care va fi desemnată să
    gestioneze acest program.



    Iniţiativa
    va fi implementată prin intermediul unor proceduri simple, transparente, fără
    birocraţie şi fără costuri pentru beneficiar: depunerea online a proiectelor,
    plata prin cupon valoric direct către executantul proiectului şi cerinţe de
    monitorizare simplificate.


    Fondurile
    vor fi distribuite cât mai echilibrat din punct de vedere geografic astfel
    încât in următorii 2 ani cel putin 6 mii de localităţi din Uniunea Europeană să
    beneficieze de conexiuni de mare viteza.


    Până în
    2020 vor mai urma alte 3 cereri de proiecte pentru care vor fi alocate în total
    120 de milioane de euro.


  • DiscoverEU

    DiscoverEU

    Comisia
    europeană lansează o nouă ediţie a programului DiscoverEu. Acesta se adresează
    tinerilor de 18 ani care au posibilitatea de a călători gratuit în Europa.




    Pentru
    România vor fi alocate 45o de tichete. Pe baza lor tinerii selectaţi vor avea
    oportunitatea să călătorească în spaţiul comunitar din primăvara până în toamna
    anului viitor. Tinerii pot călători individual sau într-un grup de maximum 5
    persoane. Mai multe amănunte aflăm de la Ştefan Turcu, purtătorul de cuvant al
    Reprezentanţei Comisiei Europene în Romania: Toţi tinerii care au 18 ani din
    Uniunea Europeană au şansa de a se înscrie într-un concurs pentru a primi
    permise de călătorie valabile 3o de zile pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
    Ce trebuie să facă aceştia? Este foarte simplu: în perioada 29 noiembrie- 11
    decembrie 2o18 trebuie să se înscrie pe portalul european pentru tineret şi să
    spună de ce ar vrea sa călătorească în Uniunea Europeană. Mai apoi un comitet
    va face evaluarea şi va face şi selectarea. Fericiţii caştigatori vor afla
    rezultatele in ianuarie 2o19. Foarte important de spus: cei care se înscriu
    trebuie să aibă 18 ani pănă la 31 decembrie 2o18. Perioada de călătorie este
    între 15 aprilie şi 31 octombrie 2o19 pentru o perioadă de maximum 3o de zile.
    Pe durata călătoriei principalul mijloc de transport va fi trenul dar, în
    cazuri bine determinate, există posibilitatea de a lua si alte mijloace de
    călătorie.



    Iniţiativa
    a debutat în iunie cu un buget iniţial de 12 milioane de euro pentru anul în
    curs    . Peste 15 mii de tineri au avut astfel ocazia să călătorească prin Europa
    în cadrul primei ediţii    . La prima rundă a programului au fost peste 3 mii de
    solicitări din România în conditiile în care ţara noastră a beneficiat de 576
    de locuri. Acum sunt disponibile 456 de bilete din totalul de 12 mii alocate
    întregii Uniuni Europene, mai spune Ştefan Turcu pe care l-am întrebat dacă a
    stat de vorbă cu tinerii şi dacă a aflat poveştile lor: Am stat de vorbă chiar cu un tiz
    de-al meu pe care îl cheamă tot Ştefan şi care a călătorit in Republica Cehă,
    în Germania şi Olanda. Ce e foarte interesant e că pentru mulţi poate să fie
    chiar prima calatorie. Pentru că despre asta este de fapt vorba în program până
    la urmă- vrem cumva să sărbătorim majoratul într-un mod unic iar cei mai mulţi
    dintre tinerii care au participat deja la prima rundă au profitat de faptul că
    anul acesta este şi anul european al patrimoniului cultural, sunt mii şi mii de
    manifestări, de locuri, de evenimente special create pentru toti cetaţenii
    Uniunii Europene pentru a sărbători acest an european al patrimoniului
    cultural.





    Din cauza
    interesului uriaş manifestat în randul tinerilor pentru acest program Comisia
    Europeană a propus alocarea a 7oo de milioane de euro în bugetul Uniunii post
    2o2o. Dacă Parlamentul şi Consiliul European vor ajunge la un acord în această
    privintă încă 1 milion şi jumatate de tineri de 18 ani vor putea călători în
    Europa în intervalul 2o21- 2o27, ne-a transmis Sorin Pavel de la Bucuresti Fm-
    care poate fi ascultat pe 98.3 sau online pe bucurestifm.ro



  • Săptămâna europeană a mobilităţii

    Săptămâna europeană a mobilităţii

    Scopul campaniei este de a promova forme alternative de transport ecologic şi de a încuraja autoritățile locale europene să adopte măsuri sustenabile.

    Săptămâna europeană a mobilităţiii își propune, de asemenea, să atragă atenția asupra faptului că mobilitatea sporeşte calitatea vieţii în oraşe, ajută la reducere poluării aerului și a poluării fonice şi la reducerea numărului persoanelor obeze.

    Comisarul european pentru transport, Violeta Bulc spune că săptămâna europeană a mobilității înseamnă un aer mai curat, orașe mai puțin zgomotoase şi cetăţeni mai sănătoși:



  • Tineri regizori în campania EUandME

    Tineri regizori în campania EUandME

    Tinerii regizori din Uniunea Europeană au șansa
    să-și vadă poveștile transpuse direct pe ecran.


    Comisia Europeană a lansat un concurs şi
    asteaptă propunerile lor până pe 31 octombrie




    Campania #EUandME a fost lansată în luna mai și
    se adresează tinerilor cu vârste între 18 şi 35 de ani.


    Cei interesați sunt invitați să prezinte o idee
    pentru un scurt-metraj despre o poveste legată de impactul pe care Uniunea
    Europeană îl are asupra vieții cotidiene a cetățenilor săi.


    Prin astfel de inițiative, precum producția și
    difuzarea unor filme de scurt- metraj, cetățenii Uniunii au oportunitatea de
    a-și lărgi orizonturile si de a-şi valorifica potenţialul creativ, spune
    purtătorul de cuvânt al Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Ştefan
    Turcu: Pentru că tot se apropie finalul sezonului cald ne-am gândit să le
    facem o surpriză tinerilor regizori români mai ales că si-au încărcat bateriile
    în această vară. Comisia Europeană le propune tinerilor regizori să participe
    la concursul EUandME. Vor fi selectaţi într-un final 5 regizori talentaţi de la
    nivelul întregii Uniuni Europene care vor avea ocazia să lucreze sub îndrumarea
    unor directori de film europeni.



    Tot de la Ştefan Turcu aflăm cum se pot înscrie
    în concurs cei interesaţi si ce trebuie sa conţină aplicaţia de înregistrare
    online: Cei interesaţi sunt invitaţi să prezinte o idee pentru un scurt-
    metraj. Atenţie, despre o poveste legată de impactul pe care Uniunea Europeană
    îl are asupra vieţii cotidiene. Modalitatea de înscriere este foarte simplă. Se
    completează un formular de înregistrare la adresa europa.eu/euandme. Ce trebuie
    să conţină aplicaţia? Un rezumat, un sinopsis al filmului, un scurt clip filmat
    cu telefonul mobil în care să explice conceptul scurt- metrajului dar si
    motivaţia. Ambele trebuie să fie în limbile română si engleză. De asemenea,
    aplicaţia trebuie să conţină și un link spre un scurt- metraj pe care regizorul
    l-a realizat în ultimii 5 ani.



    Concursul este destinat tinerilor regizori
    europeni cu reședința în Uniunea Europeană iar inscrierile trebuie să fie
    individuale.


    Există un juriu care va face câte 2 nominalizări pentru fiecare
    din cele 5 categorii pe care le propunem: mobilitate, sustenabilitate,
    abilităţi și afaceri, digital și drepturi. Incepând din ianuarie 2o19 publicul
    își va putea alege online favoriţii iar cei 5 căstigatori la nivel european vor
    primi un grant de 7.5oo de euro pentru a-și transpune ideile până la 3o aprilie
    2o19. Iar marea festivitate de premiere va avea loc în luna iunie.



    Rezultatele vor fi anunțate pe pagina oficială a
    concursului EUandMe precum și pe conturile Social Media ale Comisiei Europene.


  • Drepturile pasagerilor de pe cursele aeriene

    Drepturile pasagerilor de pe cursele aeriene

    Compania low cost s-a
    confruntat vineri cu un nou conflict social de amploare la nivel european, cea
    mai amplă mişcare de protest din istoria de 33 de ani a companiei irlandeze.


    Aproximativ 400 de zboruri au
    fost anulate    , inclusiv 6 curse din şi spre Romania, în total 55 de mii de
    pasageri au avut de suferit din cauza protestului.


    Piloţii Ryanair din 5 ţări
    europene: Germania, Suedia, Irlanda, Olanda şi Belgia au declanşat greva în cea
    mai aglomerată perioadă a sezonului estival cerând îmbunătăţirea condiţiilor de
    muncă şi salarii mai bune    .


    Comisia Europeană susţine
    atât drepturile pasagerilor cât şi pe cele ale angajaţilor dar nu se amestecă
    în chestiuni reglementate de legislaţia naţională.


    Mina Andreeva, purtător de
    cuvânt al executivului comunitar: Comisia Europeană sprijină
    dialogul social şi partenerii sociali să respecte autonomia şi dreptul la
    acţiuni colective care sunt recunoscute în întreaga Uniune Europeană.
    Condiţiile în care se exercită aceste drepturi sunt guvernate de legislaţia
    naţională. Prin urmare Comisia incurajează atât angajaţii cât şi uniunile
    profesionale să încerce sa soluţioneze diferendele în acord cu legile
    naţionale. Nu există o lege la nivelul Uniunii care să reglementeze în mod
    specific condiţiile de exercitare a dreptului la grevă, grevele reprezintă o
    afacere între partenerii sociali iar Comisia nu intevine în chestiuni legate de
    legislaţia naţională.



    Tensiunile dintre companie şi
    personalul navigant au izbucnit anul trecut în septembrie când, urmare a unor
    probleme legate de planificarea piloţilor, Ryanair a fost obligată să anuleze
    mii de zboruri şi să recunoască sindicatele din mai multe ţari, fapt pe care îl
    refuzase constant.


    La începutul lui octombrie
    subiectul a ajuns in Parlamentul European. Comisarul pentru transporturi,
    Violeta Bulc afirma atunci că avem legislaţie la nivel european şi naţional, să
    lăsăm deci sistemul sa funcţioneze


    Regulile europene sunt
    foarte clare. Este responsabilitatea autorităţilor irlandeze să supravegheze
    Ryanair pentru că este o companie aeriană irlandeză. Sunt încrezătoare că vor
    monitoriza îndeaproape Ryanair să îşi respecte obligaţiile. Am, de asemenea,
    încredere că dacă vor găsi ceva în neregulă vor acţiona în consecinţă. Aceasta
    este o problemă legată de condiţiile sociale ale lucrătorilor mobili şi sunt
    foarte decisă să facem un pas înainte pe latura socială în domeniul aviatiei şi
    aceasta va fi prioritatea mandatului meu şi a strategiei aviatice anul viitor.




  • UE și China au semnat o declarație comună în care avertizează asupra războaielor comerciale

    UE și China au semnat o declarație comună în care avertizează asupra războaielor comerciale

    Tensiunile
    privind situatia comerțului la nivel global s-au accentuat după ce partenerii
    Statelor Unite au inceput să ia măsuri ca răspuns la politica Washingtonului de
    a introduce taxe vamale la importuri.


    Lumea
    are nevoie de o reformă a comerțului, nu de confruntări, afirma președintele
    Consiliului European, Donald Tusk cu ocazia summitului Uniunea Europeană-
    China. Tusk a solicitat atât Chinei cât și Statelor Unite și Rusiei să nu
    distrugă ordinea mondială ci sa o îmbunatațească.


    La
    rândul său, europarlamentarul Iuliu Winkler, raportor pentru legislativul european
    în domeniul relațiilor comerciale cu China spune că reuniunea a fost un succes,
    dar unul limitat din punct de vedere al comerțului internațional:Cred
    că acele angajamente pe care partea chineză le-a făcut în privința colaborării
    in Organizația Mondială a Comerțului, în privința sprijinirii comerțului global
    liber si neîngrădit de taxe și taxe vamale și tarife, în privința colaborării
    în contextul în care avem o perioadă tulbure a comerțului global, toate acestea
    sunt foarte frumoase, deci ar fi bine ca ele, aceste angajamente, să fie urmate
    și de acțiune concretă. Vedem o mare distanță între angajamentele politice la
    nivelul partenerului chinez și activitatea concretă, care sa aibă efecte
    benefice asupra companiilor europene prezente pe piața chineză.


    Nici
    șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker nu s-a arătat prea încântat de
    faptul că in 2o17 investițiile europene de 6 miliarde de euro în China, au fost
    de 5 ori mai mici decât cele ale Chinei în Europa. Decalaj care reflectă
    preocuparea investitorilor europeni cu privire la problemele legislative și
    administrative cu care se confruntă companiile străine in China. Opinie
    confirmată și de Iuliu Winkler: Din
    documentele întocmite anual de către Camera de Comerț Europeană în China vedem
    că, din pacate, pe teren, practic condițiile de acțiune, de activitate de zi cu
    zi a companiilor europene nu se îmbunătățesc, ci dimpotrivă numărul de piedici
    creste. Deci este o distanță foarte mare între declarațiile politice și
    realitatea de pe teren. Ca să nu mai vorbim de intreprinderile mici si mijlocii
    europene al căror acces este îngreunat evident și de bariera geografică și de
    bariera lingvistică. De aceea, în permanență, în dialogul nostru pentru Acordul
    de Investiții insistăm pentru situația IMM-urilor europene care trebuie să
    poată activa mai ușor și mai liber pe piata chineză.


  • Plan de acțiune al UE pentru economia circulară

    Plan de acțiune al UE pentru economia circulară

    Resursele planetei secătuiesc. Concomitent,
    poluarea creste. Planeta are nevoie de o gură de aer, de o pauză în exploatarea
    continuă a resurselor sale naturale. Concluzia este clară: trebuie să ieșim din
    capcana mentalității: produce- consumă- aruncă.


    Exact asta propune economia circulară: oamenii,
    obișnuiți în actualul model economic- să dețină, sa aibă, să folosească și să
    arunce- să își schimbe mentalitatea.


    Tiparul obținere, fabricare, utilizare,
    eliminare trebuie înlocuit cu un model care să favorizeze reutilizarea,
    repararea, recondiționarea și reciclarea materialelor și produselor existente.




    Consilul european pe probleme de mediu a
    reconfimat potențialul economiei circulare de a susține creșterea economică și
    de a reduce dependența Uniunii de materiile prime neregenerabile, în special
    printr-un volum crescut al reciclării produselor din plastic.


    Comisarul european responsabil cu energia și
    schimbările climatice, Miguel Arias Canete spune că dezbaterile au fost
    productive chiar dacă au existat divergențe de opinie referitor la cât de
    îndrăznețe sunt obiectivele propuse: Mesajul meu către miniștri a fost că propunerile făcute de Comisie
    sunt ambițioase, echilibrate și corespund întru totul țintelor noastre privind
    clima și ne vor permite sa reducem emisiile generate de masini și de
    transportul rutier și în același timp, și asta este important, să asigure
    competitivitate industriei auto europene.



    Păstrând valoarea produselor și materialelor cât
    mai mult și generând mai puține deșeuri, economia Uniunii Europene poate deveni
    mai competitivă, reducând, în același timp, presiunea asupra resurselor și
    asupra mediului. Această dinamică oferă circularitate economiei, minimizează
    consumul de resurse naturale, dezvoltă oportunități de afaceri, optimizează
    costurile și creează locuri de muncă.


    Subiectul principal al discuțiilor a fost legat
    de propunerile legislative privind noi standarde de emisii pentru autoturisme
    și vehicule comerciale ușoare    .


    Miguel Arias Canete: Am reiterat, în cadrul discuțiilor, necesitatea de a înainta cu
    această propunere cât mai repede astfel încât să putem adopta legislația până
    la finalul actualului mandat. Este crucial pentru ca sectorul transportului
    rutier să poată contribui la atingerea obiectivelor noastre climatice pentru
    anul 2o3o dar și pentru angajamentele noastre din acordul de la Paris. Iar
    obiectivul reducerii emisiilor de dioxid de carbon poate fi indeplinit doar
    dacă oferim producătorilor un semnal legislativ clar și stabil cât mai curând
    posibil care să le permită să facă investițiile necesare în tranziția către o
    mobilitate cu emisii zero.



    Consiliul a mai adoptat o reglementare privind
    standardizarea monitorizării și raportării emisiilor de dioxid de carbon și a
    cosumului de combustibil pentru vehiculele grele- autobuze, autocare și
    camioane.


  • Comisarul european Tibor Navracsics, în dialog cu cetăţenii la Bucureşti

    Comisarul european Tibor Navracsics, în dialog cu cetăţenii la Bucureşti

    Tibor Navracsics le-a mărturisit intelocutorilor că își percepe
    postul ca fiind probabil cel mai politic din Comisia Europeană, deoarece trebuie
    să creeze consens pentru demersurile în domeniile de care este responsabil.
    Este ușor sî fii un comisar care are doar prerogative și puteri să pedepsească
    statele mebre. Ce fac eu este să creez coalitii pe fiecare problemă. Este
    foarte greu dar este o meserie frumoasă    , a mărturisit Navracsics.


    Oamenii l-au întrebat ce crede despre faptul că în ţara noastră
    rata abandonului școlar timpuriu este una ridicată iar comisarul european a
    răspuns că Romania nu este singură, că sunt și alte tări europene care au
    rezultate mai slabe anii aceștia și că, evident, această situatie naște
    frustrări.


    Tibor Navracsics: Toti copiii din Uniunea Europeană trebuie să beneficieze de o
    educatie de calitate     de la o vârstă fragedă. Cu cât mai devreme încep să
    studieze, cu atât mai bine. Am propus o iniţiativă pentru a imbunătăti predarea
    și invăţarea limbilor străine. Scopul nostru este ca toţi să fie capabili să
    vorbească cel puţin două limbi străine, altele decât cea maternă, la finalul
    gimnaziului. Limbile străine deschid uși. Pentru a obţine slujbe mai bune. Ne
    dau posibilitatea de a ne înţelege mai bine unul pe celălalt. Ele sunt cheia
    pentru a descoperi diversitatea Europei.


    Tibor Navracsics a vorbit și despre tendintele de discriminare
    din interiorul sistemelor de educaţie    , din școli, indreptată in ţările din
    vestul Europei mai ales impotriva migranţilor și refugiaţilor iar in statele
    din est cu precădere impotriva romilor. Pe aceasta temă au fost demarate
    proceduri de infringement impotriva Cehiei, Slovaciei si Ungariei iar Romania
    si Bulgaria sunt atent monitorizate, mai spune comisarul european care
    recunoaște că nu a gasit incă formula potrivită pentru a aborda această problemă.


    Tibor Navracsics le-a mai vorbit oamenilor despre recunoașterea
    diplomelor și a perioadelor de studiu in strainatate și despre obiectivul
    creării universitătilor europene.


    Comisarul european nu a uitat să mentioneze programul Erasmus,
    unul dintre cele mai de succes proiecte ale Uniunii Europene, prin care tinerii
    pot merge să studieze in străinatate și dezvoltă astfel o identitate europeană
    mai puternică.


    Navracsics s-a referit și la proiectele europene in domeniile
    cultură și tineret: Propunerile din educatie merg mână in mână cu planurile noastre
    de a imbunătăti cooperarea in domeniul culturii. Cu propunerile privind Agenda
    Uniunii Europene pentru cultură vrem sa valorificăm capacitatea culturii de a
    genera inovare și crestere economică. Telul nostru este să fructificăm la
    maximum potentialul de a construi comunităti și un sentiment al
    apartenentei.     Propunerile pentru o nouă strategie a Uniunii Europene privind
    tineretul urmăresc să ii responsabilizeze pe tineri și să le dea posibilitatea
    sa devină cetăteni motivati. Este momentul să folosim la maximum puterea
    educatiei și politicile adresate tinerilor pentru a construi o Europă corectă,
    flexibilă și coezivă.


  • Premiile Europa Nostra pentru patrimoniul cultural

    Premiile Europa Nostra pentru patrimoniul cultural

    Anul 2o18 a fost desemnat anul european al patrimoniului cultural.

    In acest fel Uniunea Europeana
    vrea sa isi incurajeze cetatenii sa pretuiasca mostenirea culturala, sa
    constientizeze si sa sensibilizeze opinia publica cu privire la istoria si
    valorile europene.



    Initiativa isi propune totodata
    sa consolideze sentimentul de apartenenta la spatiul comun european.


    Fiecare stat membru a selectionat
    proiecte si evenimente care sa ofere cetatenilor posibilitatea sa se apropie si
    sa se implice in cunoasterea si protejarea mostenirii culturale, fie ca este
    vorba despre un sit arheologic, un monument, un peisaj sau un oras, fie ca
    vorbim despre literatura, filme, mestesuguri, obiceiuri sau povesti.


    Patrimoniul cultural este mai
    mult decat o amintire a trecutului, este cheia viitorului nostru, remarca si
    comisarul european pentru educatie, cultura, tineret si sport, Tibor Navracsics: Patrimoniul
    cultural, sub toate formele sale, este unul dintre cele mai de pret bunuri ale
    Europei. Construieste punti intre oameni si comunitati, la fel ca si intre
    trecut si viitor. Este vital pentru identitatea noastra ca europeni si, de
    asemenea, are un rol foarte important in dezvoltarea noastra economica si
    sociala. Felicit castigatorii premiilor Uniunii Eurpene pentru Patrimoniulu
    cultural 2o18- Europa Nostra si echipele lor pentru munca exceptionala si
    inovatoare pe care au depus-o. Datorita talentului si angajamentului lor,
    numeroase comori culturale europene au fost ocrotite si revitalizate. Si,
    foarte important, munca acestora permite oamenilor sa decopere, sa exploreze si
    sa isi asume mostenirea noastra culturala, in spiritul anului european al
    patrimoniului cultural pe care il marcam in 2o18.



    Printre proiectele castigatoare
    se numara restaurarea unei biserici bizantine din Grecia, ale carei fresce
    dateaza din secolele 8- 9 si un program de cercetare care isi propune sa
    revitalizeze tehnici uitate ale mestesugului tesaturilor din Georgia.


    Pe lista castigatorilor se mai
    regaseste restaurarea unei case construita in Groenlanda de un misionar crestin
    danez in 1751.


    Au fost de asemenea premiate: o
    initiativa de comunicare traditionala prin posta intre doua comunitati din
    Italia si Belgia si construirea unui acoperis pentru a proteja ruinele
    manstirii San Juan din Burgos construita in secolul 11.


    Castigatorii vor fi premiati pe
    22 iunie in cadrul unei ceremonii ce va avea loc la Berlin.


  • Preţul energiei electrice în România

    Preţul energiei electrice în România

    Desi
    in Romania energia electrica are unul din cele mai scazute preturi din Europa,
    romanii platesc printre cele mai mari facturi pentru energie din Uniunea
    Europeana    , raportat la veniturile lor.


    Conform
    unui studiu recent al Asociatiei Agentilor de Reglemetare in Energie din
    Europa, 11 la suta dintre consumatorii romani de energie sunt consumatori
    vulnerabili, spune Cristian Buchiu, adjunctul sefului Reprezentantei Comisiei
    Europene in Romania: Ultimul
    Eurobarometru ne arata ca romanii plaseaza garantarea unor preturi rezonabile
    la energie pe primul loc printre prioritatile Uniunii energetice. Pretul
    energiei din Romania este mai mic decat in alte tari ale Uniunii Europene dar
    romanii sunt printre cetatenii care platesc cele mai mari facturi de energie
    din Europa in raport cu veniturile lor.


    In
    Europa cheltuielile medii pentru energie nu depasesc 6 la suta din veniturile
    gospodariilor iar in Romania acestea se ridica la aproximativ 9- 1o la suta.


    Datele
    Eurostat arata ca aproape 14 la suta dintre romani nu isi pot permite sa isi
    mentina casele suficient de clade in comparatie cu media Uniunii Europene de
    mai putin de 9 la suta.



    Comisia
    Europeana     cere statelor membre sa defineasca si sa masoare saracia energetica
    si sa propuna masuri de sprijinire a consumatorilor vulnerabili si de
    imbunatatire a eficientei energetice.


    Cristian
    Buchiu mai spune ca saracia energetica este o problema vizibila in intreaga
    Europa, nu doar in tarile mai sarace si creeaza excluziune sociala si
    preocupari legate de sanatate. Initiativa ‘Smart finance for smart buildings‘
    din pachetul ‘Energie curata pentru toti‘ a identificat masuri concrete de
    deblocare a finantarii pentru renovarea cladirilor. Reprezentantul Comisiei Europene
    in Romania da ca exemple Irlanda, Franta si Polonia unde miliarde de euro au
    fost investite in renovarea cladirilor, in special in comunitatile vulnerabile.


    De
    exemplu in cadrul politicii generale de protectie a consumatorilor propunem
    garantii procedurale impotriva deconectarii. Consumatorii vor fi informati cu
    privire la alternativele de deconectare. Ei vor primi aceste informatii critice
    cu mult inainte de deconectarea planificata.


    La
    fel de important in tratarea problemei este si eficienta energetica. Efiecienta
    energetica nu se refera numai la decarbonizare, la calitatea aerului, la
    inovare sau la locurile de munca. Este de asemenea un remediu opentru a-i ajuta
    pe cei ale caror case nu sunt pregatite de iarna, al caror acoperis este
    distrus iar ferestrele lasate prada curentilor.



    Cristian
    Buchiu mai spune ca masurile propuse de Comisia Europeana, Parlamentului si
    Consiliului European ar putea scoate din saracie intre 1 milion 5oo de mii si 3
    milioane de gospofdarii din Europa.


  • Fonduri pentru proiecte de cercetare inovatoare

    Fonduri pentru proiecte de cercetare inovatoare

    Consiliul European pentru Cercetare investeşte peste 650 de milioane de euro în proiecte de cercetare inovatoare. Consiliul a ales 269 de proiecte care vor primi, fiecare, aproximativ două milioane şi jumatate de euro. Fondurile vor merge către cercetători care lucrează în întreaga Europă şi lor va oferi şansa de a-şi pune în practică ideile inovatoare cu impact major asupra ştiinţei, societăţii şi economiei.



    Criteriile după care au fost aleşi cercetătorii sunt simple: nu contează naţionalitatea ori vârsta, ci doar să fie independenti şi să aibă referinţe conform cărora sunt recunoscuţi ca lideri în domeniul respectiv. De exemplu, un cercetător de la Institutul pentru Sănătate Globală, din Barcelona, vrea să afle cum şi în ce măsură poluarea aerului afectează dezvoltarea creierului bebeluşilor, înainte şi după naştere. Un profesor de la Universitatea din Oxford şi-a propus să studieze cum a evoluat comportamentul agresiv al bacteriilor pentru a înţelege mai bine mecanismele competiţiei biologice la oameni. Un alt cercetaăor de la Şcoala de Ştiinte Economice şi Politice din Londra vrea să înţeleagă cauzele şi consecinţele ostilităţii între indivizi şi grupuri de susţinători ai competitorilor în campaniile electorale sau la referendumuri, cum a fost şi cazul Brexitului, şi cum o societate democratică se poate reconcilia după o astfel de sciziune.



    Consiliul European pentru Cercetare este o instituţie a Uniunii Europene înfiinţată în 2007, care îşi propune să atragă cercetători de top din întreaga lume să lucreze în Europa. De atunci şi până acum Consiliul a finanţat 8 mii de cercetători în diferite stadii ale carierei, cercetători care au oferit oportunitatea pentru peste 50 de mii de studenţi să lucreze în echipele lor de cercetare.



    Comisarul european pentru cercetare, ştiinţă şi inovare, Carlos Moedas, spune că prin aceste finanţări Uniunea Europeană dă un exemplu extraordinar în privinţa extinderii frontierelor cunoaşterii ştiinţifice şi asigurării competitivităţii Europei:



    În 10 ani Consiliul European pentru Cercetare a produs mai mult de 6 Premii Nobel. Nu trebuie să schimbăm asta. Dimpotrivă, trebuie să facem mai mult. Să creştem valoarea investiţiilor în ştiinţele fundamentale. Mesajul meu astăzi este unul de optimism, legat de acest nou val al inovării, care urmează, care pentru mine înseamnă o oportunitate uriaşă pentru Europa. De aceea cred că Europa este, într-adevăr, în prima poziţie pe grila de start a a acestui val. Dar desigur ştiinţa singură nu este de ajuns. Pentru ca Europa să conducă acest val al inovării avem nevoie de o noua forţă, ştiinţa, pentru a dezvolta noi idei şi tehnologia viitorului, start-up-urile şi IMM-urile, pentru a răspândi inovaţiile şi a combina tehnologiile cu noile modele de afaceri şi industria, pentru a valorifica pe scară largă inovaţiile şi a crea impact economic şi social”.




  • Cod european pentru inteligenţa artificială

    Cod european pentru inteligenţa artificială

    Când apărea, în 1984, primul film din seria Terminator posibilitatea ca roboții și inteligența artificială să preia controlul asupra planetei părea ceva foarte îndepărtat. Când în 1997 campionul mondial la șah, Garry Kasparov a fost înfrânt pentru prima oară de computerul Deep Blue lucrurile nu au mai părut chiar de domeniul SF.



    Următorul pas este, dacă prezicerile lui Geordi Rose, creatorul computerului cuantic se adeveresc, că până în 2o28 computerele vor depăși omul în orice domeniu, în orice privință.





    Influența inteligenței artificiale crește și se extinde rapid în societate și va avea un impact major în toate domeniile dar ca orice tehnologie inovatoare implică riscuri și generează provocări complexe.





    Raportorul Comitetului Economic și Social European pe probleme legate de inteligența artificială, Catelijne Muller spune că avem nevoie de un cod etic la nivel european pentru a ne asigura că dezvoltarea inteligenței artificiale este în acord cu valorile europene și drepturile fundamentale ale omului: Imaginați-vă că un câine muşcă un copil. Nu putem acuza câinele. Îl vom da în judecată pe proprietar. Câinele este cumva în afara controlului nostru, deci îl vom învinui pe proprietar. Copilul sparge fereastra unui vecin. Nu putem acuza copilul. Părinții sunt responsabili. Copilul este în afara controlului părinților, totuși îi vom da în judecată pe părinți. Ce vreau să spun cu asta? Că avem nevoie de o strategie astfel încât omul să controleze inteligența artificială. Trebuie să fim capabili să comandăm sistemele într-o manieră tactică și de asemenea să decidem dacă, unde și cum le folosim, în viețile noastre, în casele noastre, în școli, la locul de muncă, în instanțele de judecată sau în spitale.



    Zilnic generăm o cantitate uriașă de date, din ce în ce mai greu de analizat, de procesat și de controlat. Pentru asta există supercomputerele dar cu condiția ca cineva să pună cap la cap piesele, spune comisarul european pentru pentru știință, cercetare și inovare, Carlos Moedas: Dacă vă gândiți la asta.. vreau să spun că nicio țară, nicio universitate, nicio companie, singure nu pot.. aș compara asta întrucâtva cu ce se întâmpla în anul 2ooo când țările vorbeau despre rezistența antimicrobiană dar nimeni nu a făcut nimic împreună. Astfel, rezistența antimicrobiană a crescut pentru că nimeni nu a pus piesele laolaltă. Iar ceea ce faceți voi aici cu supercomputerele înseamnă exact asta: faceți ceea ce alții nu au putut face singuri. Vorbim despre abilitatea de a pune datele, mașinile care învață împreună. Cred că supercomputerele vor revoluționa felul în care o mașină învață iar mașina va revoluționa știința însăși.


  • Competitivitatea, inovarea și antreprenoriatul sunt esențiale pentru relansarea economică a Europei

    Competitivitatea, inovarea și antreprenoriatul sunt esențiale pentru relansarea economică a Europei

    Nu mai puţin de 7oo de reprezentanti din
    diverse domenii ale industriei, ai mediului de afaceri, ai guvernelor şi
    administratiei publice, acţionari şi cercetători s-au reunit la sfârşitul
    săptămânii trecute la Bruxelles pentru a discuta despre provocările cărora
    trebuie să le faca faţă industria europeana:     Aceste provocari sunt bunecunoscute.
    Digitalizarea, tranzitia energetica, schimbarile climatice, reducerea amprentei
    de carbon.. Asistam la o ofensiva fara precedent lansata de India, China,
    Statele Unite.. avem nevoie de o politica industriala pentru anii urmatori
    pentru a fi capabili sa concuram cu acestea.. Intrebarea este ce facem astazi
    pentru a fi pregatiti maine?..    .



    Europa si-a propus ca pana in 2o2o sa isi
    consolideze sectorul industrial și sa promoveze tranziția catre o economie cu
    emisii scazute de CO2, să inucurajeze inovarea ca mijloc de a genera noi surse
    de creștere, sa promoveze cultura antreprenoriala, să creeze si sa garanteze
    existența, la nivelul intregii Uniuni, a unui mediu de afaceri favorabil
    tuturor, in special întreprinderilor mici și industriei producatoare.


    Comisarul european responsabil cu piata
    unica, industrie, antreprenoriat si IMM-uri, Elzbieta Bienkowska spune ca avem
    nevoie de o strategie in domeniul industrial deoarece ne aflam intr-un moment
    de tranzitie revolutionar: Aceasta tranzitie catre o economie digitala,
    bazata pe emisii reduse de carbon la nivel global reprezinta o oportunitate
    majora pentru Europa. Putem crea si oferi produse mai bune, servicii mai bune,
    slujbe mai bune si asta e cel mai important. Putem imbunatati calitatea vietii
    tuturor cetatenilor in societatea noastra. Si putem face asta protejand resursa
    noastra cea mai de pret- planeta pe care traim.



    La randul sau comisarul european pentru
    stiinta, cercetare si inovare, Carlos Moedas spune ca in opinia sa stiinta,
    start-up-urile si industria sunt cele 3 motoare ale dezvoltarii: Sunt bucuros sa anunt astazi, aici, impreuna
    cu voi, lansarea unui nou premiu. Este un premiu al Consiliului European pentru
    Inovare pentru solutii in domeniul bateriilor pentru vehiculele electrice.
    Conceptul e simplu. Ii vom rasplati cu 1o milioane de euro, adica echivalentul
    a 1o premii Nobel, pe cei mai buni, cei care pot raspunde provocarii de a gasi
    o solutie. Ce inseamna asta? Baterii care sa ofere aceeasi autonomie ca si un
    motor cu combustie interna, baterii care sa se poata reincarca in acelasi timp
    cat dureaza sa umpli un rezervor cu combustibil conventional.