Radio România Internațional

Author: Ștefan Rancu

  • Programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli

    Programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli

    O veste bună pentru școlari vine de la Comisia Europeană care a aprobat sumele necesare pentru derularea programului de distribuire a legumelor, fructelor și laptelui pentru cei mici. Programul mai prevede și o componentă educațională prin care elevii pot învăța de unde provin aceste alimente. În legătură cu derularea acestei scheme în țara noastră, ne-a vorbit reprezentantul celei mai mari organizații profesionale din România, domnul Aurel Tănase, președinte OIPA Legume-Fructe.

    Alocările bugetare pentru programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, în perioada 2019/2020, au fost adoptate de Comisia Europeană. Comisia alocă României aproape 18 milioane de euro prin programul UE de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli. Din cele aproape 18 milioane de euro, puse la dispoziția României, 6,86 milioane sunt destinate încurajării consumului de fructe şi legume în şcoli, iar 10,8 milioane destinate programului de distribuire a laptelui în şcoli.

    Programul are un scop educațional și vine în completarea activităților desfășurate la nivel național. Comisia a publicat și un raport de evaluare care arată că în anul școlar 2017-2018, aproximativ 159.000 de școli din UE au participat în acest program. În perioada menționată, o cantitate totală de 255.500 de tone de fructe şi legume proaspete şi 178 de milioane de litri de lapte au fost distribuiți şcolarilor europeni graţie unei sume de peste 182 milioane de euro de la bugetul UE.


    Domnul Aurel Tănase, președintele Organizației Interprofesionale pentru Produsele agroalimentare de Legume și Fructe, ne-a spus: Salutăm programul în mod deosebit. Ne bucură foarte mult că această sumă are în grijă sănătatea copiilor pentru o perioadă de timp. Se știe că consumul de fructe și legume stimulează sănătatea, o menține și de aceea , încă odată, mulțumim.

    Este foarte important ca această sumă să se transpună în partizi de fructe și legume corespunzătoare, pe cât posibil să avem fructe și legume românești, pe care le avem în deplinătate într-o structură largă, de o calitate bună, libere de chimicale și sperăm noi că va fi o treabă foarte bună.

    Alocarea orientativă a bugetului UE pentru fiecare stat membru se bazează pe numărul școlarilor din fiecare țară și, pentru partea distribuirii de lapte, pe interesul manifestat în schema precedentă. Autoritățile naționale sunt libere să transfere o parte din bugetul alocat (20-25%) dintr-un sector în altul.


  • Ateliere de descoperire antreprenorială

    Ateliere de descoperire antreprenorială

    În ultima perioadă, Comisia Europeană pune accentul tot mai mult pe cercetare, dezvoltare și inovare, totul în așa numitul concept de specializare inteligentă. În acest context, cu sprijinul Centrului Comun de cercetare al Comisiei Europene, au fost realizate și în România, în toate regiunile, ateliere de descoperire a unor idei inovatoare. Aceasta este a doua fază de implementare a proiectului,care a ajuns și în Regiunea Sud-Vest, după cum ne-a spus doamna Marilena Alecu, director programare regională și comunicare ADR SV Oltenia.

    ADR SV Oltenia, cu sprijinul Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, a organizat două Ateliere de Descoperire Antreprenorială, în două dintre domeniile cu potențial de dezvoltare identificate în cadrul Strategiei de Specializare Inteligentă a Regiunii, care prezintă avantaje competitive pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia. Aceste domenii sunt: Agricultură și Industrie Alimentară și Inginerie Industrială și Transporturi.

    Abordarea conceptului de specializare inteligentă în cadrul grupurilor de lucru de descoperire antreprenorială are scopul de a identifica o serie de proiecte care să concentreze investițiile în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și de a promova transferul tehnologic, ca premisă a transformării economice.

    Prin organizarea acestor ateliere de descoperire antreprenorială, s-a urmărit generarea de idei de proiecte inovatoare care să contribuie la consolidarea avantajelor competitive ale sectoarelor vizate și care pot conduce la implementarea strategiei, ca bază de plecare pentru perioada post-2020.

    Marilena Alecu, director programare regională și comunicare ADR SV Oltenia, ne-a spus: Este vorba despre un proiect coordonat de JRC, împreună cu DG Regio, care pune în practică o acțiune pregătitoare a Parlamentului European (PE). Proiectul se intitulează Sprijin pentru implementarea specializării inteligente în România. Acest proiect a avut două faze: în prima fază, derulată în perioada iulie 2016-iunie 2018, au beneficiat de sprijin două regiuni din România, respectiv regiunile Nord-Est și Nord-Vest. Elaborarea acestui document a fost o cerință a Comisiei Europene pentru a permite României să acceadă la fondurile pentru actuala perioadă de programare 2014-2020.

    Au dat curs invitației lansate de ADR Sud-Vest Oltenia 75 de reprezentanți ai mediului privat, ai mediului academic și de cercetare, ai administrației publice locale și ai societății civile.

    În urma sesiunilor desfășurate în grupurile de lucru, au fost identificate 47 de idei de proiecte.

    Prin organizarea acestor ateliere, ADR Sud-Vest Oltenia dorește să încurajeze concepte noi de dezvoltare economică sustenabilă, prin care să determine antreprenorii, inovatorii, creatorii să dezvolte idei de proiecte inedite, ce vor putea fi finanțate fie din fonduri naționale, fie din fonduri europene.


  • Peste două milioane de lei, fonduri pentru modernizarea școlii din Stremț-Alba

    Peste două milioane de lei, fonduri pentru modernizarea școlii din Stremț-Alba

    Reabilitarea școlilor din mediul rural face parte din strategia de dezvoltare locală pe care mulți edili din țara noastră și-au asumat-o. Programul REGIO 2014-2020, vine să completeze dorința de a avea structuri de învățământ îmbunătățite, după cum ne-a spus primarul din localitatea Stremț, beneficiar de fonduri europene pentru modernizarea școlilor din comună.

    La sfârșitul anului 2021, elevii Școlii Gimnaziale din comuna Stremț vor beneficia de o clădire complet modernizată și de dotări noi pentru cursuri. Acest fapt va fi posibil ca urmare a implementării proiectului finanțat în cadrul Axei Prioritare 10.1 a Programului Operațional Regional 2014-2020, Modernizare școală gimnazială în satul Stremț, comuna Stremț, județul Alba. Valoarea totală a proiectului este de peste 2,3 milioane de lei, din care fondurile nerambursabile reprezintă circa 98% din suma cheltuielilor eligibile, adică mai mult de 500.000 de euro.

    Pentru acest proiect, finanțarea este acordată în cadrul Programului REGIO 2014-2020, pentru investiții în educație și formare, pentru dobândirea de competente și învățare pe tot parcursul vieții, prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare, în conformitate cu apelul de proiecte dedicat învățământului obligatoriu. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea gradului de participare a populației școlare din învățământul obligatoriu la un sistem educațional performant, care să asigure resursele umane necesare unei dezvoltări socio-economice durabile. Pe lângă creșterea accesului, calității și atractivității educației, care contribuie astfel la creșterea ratei de participare la diferite niveluri de educație, obiectivul specific al acestui proiect include asigurarea unei oferte educaționale adecvate tuturor copiilor din mediul rural, accesibilă și de calitate, precum și asigurarea de șanse și oportunități egale pentru educație.

    Primarul localității Stremț, Traian Ștefan Popa, ne-a declarat: Reabilitarea școlilor în mediul rural este un program bine-venit, care nu face altceva decât să ajute copiii din mediul rural să-nvețe și să trăiască în niște condiții mai bune. Concret, dacă ne referim la comuna noastră, Stremț, din județul Alba, după mai multe încercări, am reușit să contractăm un fond pe ADR Centru, în valoare de aproximativ două milioane de lei, pentru reabilitarea Școlii generale cu clasele 1-8 Stremț, și vreau să vă spun că am spus cifra de 2 milioane de lei pentru că primul proiect este deja contractat, a avut procedura de licitație, se știe câștigătorul și în maximum trei săptămâni vom purcede la primele lucrări


  • Oportunități de finanțare a produselor tradiționale

    Oportunități de finanțare a produselor tradiționale

    Procesatorii de alimente pot beneficia de sume considerabile din fonduri europene pentru promovarea produselor agroalimentare. Aceasta se pot accesa cu respectarea anumitor condiții, după cum ne-a declarat chiar președintele Federației producătorilor de produse tradiționale din România, Călin Matieș.

    Îmbunătățirea competitivității producătorilor de produse tradiționale se poate realiza prin intermediul schemelor de calitate, prin creșterea valorii adăugate a produselor agricole și promovarea acestora pe piețele locale, în cadrul circuitelor scurte de aprovizionare.

    Modalitățile de finanțare și măsurile care pot fi accesate în vederea promovării produselor tradiționale românești sunt reprezentate în cadrul măsurii 16, respectiv submăsurile 16.4 și 16.4a -Sprijin acordat pentru cooperare orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare.

    Obiectivul acestor submăsuri este de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării produselor agroalimentare prin intermediul lanțurilor scurte. Submăsurile au la bază sprijinirea parteneriatelor constituite din minimum un fermier sau un grup de producători / o cooperativă care activează în sectorul agricol și minimum un partener din categorii precum: microîntreprinderi și întreprinderi mici, organizații neguvernamentale, consilii locale, unități școlare, sanitare, de agrement și de alimentație publică, fermieri (persoane fizice sau entități organizate juridic).

    În funcție de obiectivele proiectului, în cadrul parteneriatului pot fi incluse și alte entități relevante, cum ar fi institute și stațiuni de cercetare. Un aspect foarte important de reținut este acela că liderul de proiect trebuie să fie o entitate legal constituită, de exemplu PFA (persoană fizică autorizată), II (întreprindere individuală), IF (întreprindere familială).

    Călin Matieș, președintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale, ne-a spus: Parte dintre producători de produse tradiționale sunt procesatori, adică iau vinetele de la țăran pentru că acestea – vinete, ardei, roșii – nu pot fi produse tradiționale. Atunci, un produs tradițional este un produs procesat. Deci s-a intervenit asupra lui și s-a gătit produsul respectiv. Cei mai mulți, chiar dacă își aduc materia primă, se cheamă procesatori. În măsurile pe care ministerul le-a prezentat, trebuie, musai, să ai lângă tine și un cultivator.


    În prezent, este deschisă o sesiune până pe 30 aprilie 2019 în valoare de aproximativ 11 milioane de euro atât pentru sM 16.4, cât și pentru sM 16.4a Sprijin pentru cooperarea orizontală și verticală între actorii din lanțul de aprovizionare.

    Valoarea maximă de care poate beneficia un aplicant pentru acest sprijin este de 100.000 de euro. Această măsură este considerată un instrument benefic pentru micii fermieri în vederea accesului pe piață și creării lanțului scurt alimentar.


  • Plafonarea plăților

    Plafonarea plăților

    Plafonarea plăților a constituit una dintre propunerile pentru noua PAC-post 2020, cu care fermierii români nu au fost de acord. Recent, în urma unor dezbateri din PE, plafonarea devine obligatorie sau voluntară în functie de ceea ce-și dorește statul membru, după cum ne-a declarat europarlamentarul român Maria Gabriela Zoană, vicepreședinte în Comisia de agricultură și dezvoltare rurală din PE.

    Plafonarea plăților pentru fermieri și simplificarea Politicii Agricole Comune au constituit pentru comisarul Phil Hogan, încă de la începutul mandatului, obiective certe pe care le-a introdus în propunerea viitoarei PAC.

    Negocierile pentru viitoarea Politică Agricolă Comună din Parlamentul European(PE) au ajuns într-un punct în care plafonarea urmează a fi voluntară, la nivelul fiecărui stat membru, cu respectarea anumitor condiții. În urma întâlnirii raportorilor din umbră de la Bruxelles, pe raportul privind planurile strategice, cel mai dezbătut a fost articolul 15 din PAC, privind plafonarea.

    Ideea plafonării voluntare vine atât să protejeze micii agricultori, dar și să nu lovească în marii agricultori. Ca urmare a eforturilor depuse în cadrul comisiei AGRI, Parlamentul European va înainta o propunere ce lasă statele membre să impună sau nu o plafonare la nivelul de 100.000 de euro și nu la 60.000 de euro pe fermă, cât propusese inițial comisarul Hogan.

    În legătură cu acest subiect, eurodeputatul Maria Gabriela Zoană, vicepreședintele comisiei AGRI din PE, ne-a declarat: Spun că este vorba de o veste bună și despre posibilitatea plafonării voluntare, pentru că, până la urmă, s-a căzut la un agreement, astfel încât depinde de statul membru. Plafonarea voluntară nu este obligatorie pentru toate statele, cum plafonarea obligatorie nu este obligatorie pentru toate statele. Soluția de compromis cu care Parlamentul va merge la negocieri este următoarea: atâta timp cât statul membru acordă plăți redistributive peste 10%, poate să adopte plafonarea voluntară.


    Așadar, o condiție pentru a beneficia de plafonarea voluntară este ca statul membru să aloce un minim de 10% plăți redistributive. Dacă statul membru alocă sub 10% plăților redistributive, atunci plafonarea devine obligatorie la 100.000 de euro, fără degresivitate, sumă în care nu intră eco-schemele (art. 28 din Raportul privind planurile strategice), tinerii fermieri și nici salariile până la 50%.

    Practic, am putea vorbi despre o plafonare lăsată la latitudinea statului membru, în condițiile în care acesta acordă minim 10% plăți redistributive.

    În acest fel, România își va putea proteja atât micii, cât și marii fermieri și va putea să-și protejeze o industrie care a generat venituri din exportul de produse agricole de peste 4 miliarde de euro în 2018.


  • 65.000 euro pentru evaluarea bunăstării salmonidelor din păstrăvăriile românești

    65.000 euro pentru evaluarea bunăstării salmonidelor din păstrăvăriile românești

    Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca a început derularea proiectului Evaluarea bunăstării salmonidelor din păstrăvăriile românești, în contextul creșterii productivității și a calității produselor, printr-un grant de cercetare în valoare de circa 65.000 de euro. Proiectul este finanțat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală Pescuit – Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020.


    Prin acest proiect de cercetare, se doreşte o mai strânsă colaborare între instituţiile de învăţământ superior şi cercetare, cu operatorii din domeniul creşterii păstrăvilor şi a altor peşti din familia Salmonidae.

    Proiectul se va finaliza în luna iulie 2020 prin editarea unui ghid de bune practici în domeniul creşterii peştilor din zonele montane, care va fi distribuit în mod gratuit păstrăvarilor.

    Conf. Dr. Daniel Cocan, director de proiect, a precizat: Prin prezentul proiect, noi vom face un studiu în aproximativ 100 de păstrăvării din țară, atât din cadrul Regiei Romsilva, cât și păstrăvării private. Ne propunem o evaluare a tuturor factorilor care poate să influențeze negativ productivitatea și calitatea produselor: condițiile de mediu, factorii de poluare a apei, condițiile fizico-chimice ale apei, calitatea furajelor, tehnologiile de creștere, proveniența materialului biologic și, bineânțeles, stările de boală, dacă vor fi regăsite în păstrăvării și modalitățile prin care acestea pot fi îndepărtate, combătute.


    Pe baza acestor date culese din teren şi a analizei acestora, va fi editat ghidul de bune practici în domeniul Salmoniculturii, având ca obiectiv ţintit îmbunătăţirea productivităţii păstrăvăriilor româneşti şi creşterea calităţii produselor, fie că vorbim despre peştele proaspăt sau cel prelucrat (eviscerat, filetat, sărat, afumat sau conservat, icre proaspete sau prelucrate). Pentru aceasta, se dorește o deschidere şi o colaborare bună cu păstrăvarii, în acest fel toţi cei implicaţi vor avea doar de câştigat în viitor. În ultima perioadă s-a discutat foarte mult despre piscicultură şi despre problemele din acest domeniu, inclusiv despre impactul negativ al păsărilor ihtiofage. Aceste probleme vor putea fi rezolvate, dar numai prin colaborarea operatorilor din producţie cu specialiştii din acest domeniu.

    Specialiștii în Piscicultură și Acvacultură din cadrul Facultăţii de Zootehnie şi Biotehnologii au derulat până în prezent peste 10 proiecte cu impact la nivel național în domeniul lor de activitate.


  • Măsuri tehnice în domeniul pescuitului: Consiliul confirmă acordul cu PE

    Măsuri tehnice în domeniul pescuitului: Consiliul confirmă acordul cu PE

    Problemele legate de pescuit, de conservarea surselor piscicole, precum și alte măsuri așa zis tehnice, au fost în sfârșit reglementate. Ne-a oferit amănunte, europarlamentarul Gabriela Zoană, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din PE.

    UE își modernizează normele care reglementează modul, locul și perioada în care pescarii pot pescui – așa-numitele măsuri tehnice.

    Ambasadorii statelor membre la UE au aprobat acordul la care s-a ajuns, la 13 februarie, între reprezentanții președinției și ai Parlamentului European cu privire la un nou set de norme referitoare la conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine. Aceste măsuri includ specificații privind uneltele de pescuit și dimensiunile ochiurilor de plasă, zonele închise și sezoanele închise, precum și măsuri prin care să se reducă la minimum impactul pescuitului asupra ecosistemelor marine și asupra mediului marin.

    Acest acord privind măsuri tehnice mai simple și mai bune constituie o piatră de hotar pentru punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, precum și pentru sustenabilitatea mărilor noastre. Normele vor face mai ușoară viața pescarilor și vor permite statelor membre și sectorului pescuitului să aibă un cuvânt mai greu de spus atunci când se iau decizii privitoare la ceea ce este adecvat pentru diferite bazine maritime și decizii privitoare la caracteristicile locale.

    Noile norme stabilesc un cadru pentru regionalizarea măsurilor tehnice. Acest lucru este realizat printr-o abordare de jos în sus prin care statele membre, în strânsă cooperare cu industria de profil la nivelul consiliilor consultative locale, vor avea posibilitatea să prezinte recomandări comune referitoare la aspecte de importanță vitală. Ulterior, aceste recomandări comune vor fi avute în vedere de Comisie la adoptarea legislației secundare.

    Europarlamentarul Gabriela Zoană, ne-a spus: Prin aceste norme, se stabilește și o listă cu speciile interzise pe care, desigur, pescarii nu vor mai avea voie să le pescuiască. De la 30 iunie 2021, este foarte important să spunem că pescuitul cu impulsuri electrice va fi interzis. Desigur, nu o să fie dintr-odată adoptată această măsură, anunțând deja data, dar vom avea o perioadă de tranziție, în timpul căreia nu vor mai fi emise licențe noi, astfel încât să permitem și industriei de profil să se adapteze la noile condiții.


    Regionalizarea va contribui la îmbunătățirea amprentei de mediu a activităților de pescuit. De pildă, grupuri regionale de state membre vor putea să elaboreze, în recomandările lor comune, măsuri suplimentare de atenuare, pentru a reduce impactul pescuitului asupra speciilor și habitatelor sensibile.


  • Bugetul UE pentru investiții în perioada 2021-2027

    Bugetul UE pentru investiții în perioada 2021-2027

    Comisia Europeană salută acordul politic între statele membre privind InvestEU, programul propus pentru stimularea investițiilor private și publice în Europa în următorul buget pe termen lung al UE.


    Pe baza acestui acord, Parlamentul European, Consiliul și Comisia pot începe discuțiile interinstituționale în vederea adoptării programului. InvestEU va face ca finanțările UE pentru proiectele de investiții să fie mai ușor de accesat și mai eficiente. InvestEU va reuni într-o singură structură și sub o singură marcă 14 instrumente financiare ale UE disponibile în prezent pentru a sprijini investițiile.

    Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a declarat: Bineînțeles că este nevoie de investiții foarte importante. InvestEU este răspunsul nostru la nevoile de investiții ale UE din secolul XXI, iar acordul statelor membre reprezintă un pas important către crearea acestui program. Prin mobilizarea a cel puțin 650 de miliarde EUR de investiții suplimentare în UE, InvestEU va stimula competitivitatea noastră pentru a sprijini o economie mai inteligentă și mai circulară, o societate bazată pe coeziune și neutralitatea climatică. Și Europa nu poate să rămână în urmă în aceste domenii.

    Prin punerea la dispoziție a unei garanții din bugetul UE de cel puțin 38 de miliarde EUR, fondul InvestEU va atrage resurse publice și private pentru mobilizarea investițiilor în patru domenii principale: infrastructură durabilă; cercetare, inovare și digitalizare; întreprinderi mici și mijlocii; și investiții sociale și competențe.

    Crearea de locuri de muncă, stimularea investițiilor și realizarea unei creșteri economice durabile s-au numărat printre prioritățile principale ale președintelui Jean-Claude Juncker, de la preluarea mandatului de către Comisia Juncker în noiembrie 2014. Propunerea Comisiei referitoare la InvestEU se bazează pe succesul Planului de investiții pentru Europa – Planul Juncker -, care a mobilizat deja investiții de aproape 380 de miliarde EUR de la lansarea sa și a sprijinit 842 000 de întreprinderi mici și mijlocii din UE.


  • Un plus de 12,5 milioane euro de la Comisia Europeană pentru promovarea produselor agroalimentare

    Un plus de 12,5 milioane euro de la Comisia Europeană pentru promovarea produselor agroalimentare

    Seminarul INFO DAY – Acțiuni de informare și promovare a produselor agricole și alimentare, organizat de MADR în colaborare cu reprezentanți ai Agenției Executive pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) din cadrul Comisiei Europene, a fost dedicat lansării programului de promovare pentru anul 2019 a produselor agroalimentare europene sub sloganul Enjoy, it’s from Europe, finanțat din fonduri europene.

    Programul se adresează organizațiilor profesionale și interprofesionale, grupurilor și organizațiilor de producători, precum și celor din sectorul agroalimentar, care au ca obiect de activitate acțiuni de promovare. Programele simple pot fi depuse de una sau mai multe organizații din aceeași țară a Uniunii Europene, iar programele multinaționale provin de la cel puțin două organizații naționale din cel puțin două state membre sau din organizații europene.

    În cadrul evenimentului au fost prezentate principalele prevederi ale acestui program de finanțare – politica UE privind promovarea, programul de lucru și cererile de propuneri pentru anul 2019. Astfel, au fost detaliate prioritățile tematice, bugetele alocate, entitățile și produsele eligibile, piețele care vor fi țintite și procedura de transmitere a propunerilor de proiecte.

    Pentru anul 2019, bugetul destinat promovării produselor agricole pe piața internă și în țările terțe a crescut față de anul 2018 cu 12,5 milioane euro, accentul punându-se pe promovarea schemelor de calitate ale UE, etichetarea produselor bio și metodele de producție.

    Ştefan Pădure, presedintele Asociatiei pentru promovarea alimentului românesc, ne-a spus: Când Regulamentul 1144 s-a finalizat în 2014, s-a făcut o grilă și până în anul 2020 vom ajunge la un buget de 200 de milioane de euro. Aceasta a fost o consecință a creșterii bugetelor pe care le au și alte state terțe, în special bugetul american pentru promovare în afara Statelor Unite.

    Data limită de depunere a proiectelor este jumătatea lunii aprilie 2019. Persoanele interesate să obțină acest sprijin pot afla mai multe detalii de pe site-ul www.madr.ro, secţiunea Agricultura – Promovare produse agroalimentare.


  • Investiții în pomicultură

    Investiții în pomicultură

    Proiectele cu finanțare europeană pentru sectorul pomicol se așteaptă să aducă aproximativ 35.000 de ha cu plantații noi. Prin PNDR 2014-2020, au început să apară timid suprafețe pomicule cultivate în sistem superintensiv, dar pe suprafețe mici, ne-a spus Ioan Oprea, reprezentant Asociația pomicultorilor Dâmbovițeni.

    Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru investiții în exploatații pomicole finanțate prin submăsura 4.1a din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina oficială de internet a Agenției, www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR. Suma totală propusă pentru sesiunea următoare este în valoare de 51 013 150 euro.

    Versiunea finală a Ghidului vine cu o serie de clarificări cu privire la dimensiunea economică a exploatațiilor agricole pentru solicitanții care depun mai multe proiecte în aceeași sesiune. O noutate în ceea ce privește investițiile ce pot fi sprijinite prin intermediul acestei submăsuri este reprezentată de introducerea speciilor dud și goji, specii în cazul cărora pentru cheltuielile generate de înființarea plantațiilor se va aplica procedura de achiziții de bunuri și servicii a AFIR.

    De asemenea, AFIR va obține Extrasul de Carte Funciară aferent imobilului pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitant în Cererea de Finanțare, în secțiunea dedicată. Se recomandă tuturor solicitanților să analizeze Ghidul cu atenție pentru a putea, ulterior, să completeze corect cererile de finanțare și să prezinte toate documentele solicitate.

    Ioan Oprea, președintele Asociației pomicultorilor Dâmbovițeni a spus: Marea parte a plantațiilor sunt îmbătrânite, dar încet, încet pe suprafețe mici, având acele proiecte, au început să apară și la noi acele plantații cu densitate mare, superintensive, pe suprafețe mici.

    Prin intermediul submăsurii 4.1a, se acordă fonduri nerambursabile de maximum 1.050.000 de euro, cu o intensitate a sprijinului acordat de 50%, cu majorare până la 90% din totalul cheltuielilor eligibile, în funcție de beneficiar (tânăr fermier/ forme asociative) și de investiție (ecologică/ investiții în zone cu constrângeri naturale etc.). Solicitanții din teritoriul ITI Delta Dunării vor putea depune proiectele în cadrul sesiunii deschise la nivel național, cu respectarea Strategiei ITI.

    Precizăm că pe pagina de internet www.afir.info (secțiunea Investiții PNDR), au fost publicate alături de versiunea finală a Ghidului solicitantului şi anexele aferente acestuia, necesare pentru întocmirea unui proiect, inclusiv Cererea de Finanțare pe care beneficiarii o pot testa și pregăti în vederea depunerii.


  • Piața produselor lactate: stocurile au fost vândute în proporție de 99%

    Piața produselor lactate: stocurile au fost vândute în proporție de 99%

    Stocurile mari de lapte praf acumulate la nivelul UE prin intervenția Comisiei Europene în momentul în care preţul laptelui era scăzut, au fost vândute. Mecanismul prin care au fost create aceste stocuri ne este explicat şi de Dorin Cojocaru , președintele Asociației procesatorilor români din industria laptelui (APRIL).

    Cea mai recentă vânzare prin licitație a stocurilor publice de lapte praf degresat s-a încheiat cu succes, ceea ce înseamnă că stocurile totale cumpărate și gestionate de Comisie au fost vândute în proporție de 99 %.

    Stocurile au fost reintroduse pe piață în mod prudent, asigurându-se menținerea echilibrului pieței și sprijinindu-se refacerea sectorului în urma crizei de pe piață din perioada 2015-2016.

    În perioada 2015-2017, prin intervenții publice, Comisia Europeană a cumpărat, în total, 380 000 de tone de lapte praf degresat, pentru a stabiliza piața și a sprijini veniturile fermierilor. La sfârșitul anului 2016, Comisia a lansat un proces bazat pe licitații publice organizate o dată pe lună și apoi de două ori pe lună, în scopul vânzării precaute a produselor înapoi pe piață.

    După doi ani, depozitele s-au golit, iar prețul unui kilogram de lapte este acum de 36 de cenți, în creștere față de prețul de 26 de cenți din vara anului 2016.

    Dorin Cojocaru, președinte Asociației procesatorilor români din industria laptelui (APRIL), a spus: Ce face Uniunea Europeana acum? Ce a făcut și în decembrie, încearcă să preia niște volume foarte mari de lapte praf. Deci, în momentul în care prețul la poarta fermei începe să scadă pentru că oferta de lapte crește, deci producția de lapte a crescut, atunci apare acest preț de intervenție. Uniunea Europeană cumpără stocuri, depoziteză volume mari de lapte praf tocmai pentru a menține prețul ridicat la poarta fermei. E o formă de sprijin pentru fermieri, fermieri europeni.

    Procesul de licitație este documentat online, în mod complet transparent, pe portalul Observatorului pieței laptelui. După ce au fost vândute 18 514 tone, au mai rămas 4 000 de tone de lapte praf degresat, adică 1 % din stocurile totale de la început, care fuseseră de 380 000 de tone. Dintre cele 14 state membre care au depozitat, pentru Comisie, laptele praf degresat, doar 4 mai au stocuri, și acestea foarte mici. Următoarea licitație va avea loc la 7 februarie.


  • Prioritățile Consiliului Agrifish – principalele rezultate

    Prioritățile Consiliului Agrifish – principalele rezultate

    Președinția Română a Consiliului UE și-a prezentat prioritățile în cadrul Consiliului Agrifish de săptămâna aceasta, după cum a declarat președintele Consiliului, Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

    Președinția română a Consiliului Uniunii Europene și-a prezentat, la începutul acestei săptămâni, prioritățile și programul, obiectivul global al acestora fiind asigurarea coeziunii ca valoare comună europeană.

    În domeniul agriculturii, prioritatea principală a președinției române va fi negocierea pachetului legislativ legat de reforma politicii agricole comune (PAC) în contextul următorului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. Printre celelalte priorități se vor număra bioeconomia, inovarea și cercetarea în domeniul agriculturii, proteinele vegetale, precum și sănătatea plantelor și a animalelor.

    În ceea ce privește pescuitul, președinția va continua lucrările vizând planurile multianuale de gestionare și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM), precum și dimensiunea externă a politicii comune în domeniul pescuitului.

    Petre Daea, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și președintele Consiliului, a declarat: În cadrul discuțiilor pe reforma PAC, am abordat problematici ce vizează: noul model de performanță, rezerva pentru agricultură și disciplina financiară, precum și autorizarea unor soiuri de struguri pentru vinificație care au generat dezbateri constructive și au generat soluții pe măsură. Tot în cadrul reformei PAC, Comisia a propus să se permită utilizarea anumitor soiuri de struguri de vinificatie care au fost interzise în urmă cu câțiva ani din rațiuni pe care unii le consideră valide.

    Consiliul a desfășurat un schimb de opinii cu privire la noul model de performanță propus în cadrul pachetului de reformă a PAC post-2020, axându-se în special pe elemente precum termenul anual, o abordare progresivă vizând obiectivele, precum și posibile abateri. De asemenea, miniștrii au discutat despre rezerva pentru agricultură și disciplina financiară.

    În ceea ce privește organizarea comună a piețelor, Consiliul a dezbătut chestiunea dispozițiilor legate de vin și, în special, posibilitatea deschiderii pieței pentru noi soiuri de struguri de vinificație. În sfârșit, Comisia a informat miniștrii cu privire la arhitectura verde.

    Consiliul a fost informat cu privire la raportul Comisiei referitor la dezvoltarea proteinelor vegetale în Uniunea Europeană și a examinat modalități de a intensifica producția acestora prin metode raționale din punct de vedere economic și din perspectiva mediului. Miniștrii s-au axat, în principal, pe instrumente practice și potențiale oportunități, precum și pe rolul sprijinului cuplat facultativ.


  • Riscurile din UE de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori

    Riscurile din UE de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori

    Migrația cetățenilor și dreptul de ședere pentru investitori în țările din Uniunea Europeană se acordă după legislația fiecărui stat membru. Sunt o serie de probleme cuprinse intr-un raport al Comisiei prin care se dorește o mai bună colaborare între statele membre pentru a evita fraudele, a declarat și Dimitris Avramopoulos, Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie.

    Pentru prima dată, Comisia a prezentat un raport cuprinzător privind sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori, utilizate în mai multe state membre ale UE.

    Raportul prezintă practicile existente și identifică anumite riscuri la care este expusă UE din cauza acestor sisteme, în special în ceea ce privește securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală și corupția. Potrivit raportului, aceste riscuri sunt accentuate și mai mult de lipsa transparenței în ceea ce privește modul de funcționare a sistemelor și de lipsa de cooperare dintre statele membre.

    Aceste sisteme intră sub incidența interesului comun al UE, deoarece orice persoană care dobândește cetățenia unui stat membru va dobândi în același timp cetățenia Uniunii. Decizia unui stat membru de a acorda cetățenia în schimbul investițiilor conferă în mod automat drepturi în raport cu alte state membre, în special libera circulație și accesul la piața internă a UE pentru desfășurarea de activități economice, precum și dreptul de a vota și de a fi ales în alegerile europene și locale. În practică, aceste sisteme sunt adesea promovate ca fiind un mijloc de dobândire a cetățeniei Uniunii, împreună cu toate drepturile și privilegiile care decurg din acest statut.

    Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat: În UE sunt 20 de state membre unde operează investitori rezideți. Sunt 3 state membre ale UE Bulgaria, Cipru și Malta unde există în prezent sisteme prin care investitorilor li se acordă cetățenia statului respectiv. În fruntea acestora sunt alte 17 state unde opereaza astfel de sisteme pentru investitori: Cehia, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Regatul Unit. Problematica permiselor de rezidență pentru investitori necesită o atentă și transparentă monitorizare și supraveghere.

    Raportul Comisiei a identificat următoarele aspecte problematice: securitatea, spălarea banilor, evaziunea fiscală si transparența și informarea cu privire la modul în care sunt gestionate sistemele . În plus, statele membre nu fac schimb de informații referitoare la solicitanții care doresc să beneficieze de aceste sisteme și nici nu se informează reciproc cu privire la solicitanții respinși.


  • Obiectivele de mediu și schimbările climatice ale viitoarei PAC

    Obiectivele de mediu și schimbările climatice ale viitoarei PAC

    Pentru viitoarea PAC se pune din ce în ce mai mult accentul pe diminuarea efectelor schimbărilor climatice și, în acest fel, stabilirea unor obligații suplimentare de mediu pentru producătorii agricoli, dar care să fie în concordanță cu specificul local sau regional al acestora. În acest sens, Uniunea Națională a Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal (UNCSV) a făcut propuneri pentru noul PAC, după cum ne-a declarat Florentin Bercu, director executiv al organizației.

    Viitoarea politică agricolă comună (PAC) va juca un rol fundamental în dezvoltarea unui sector agricol pe deplin durabil care să susțină îngrijirea mediului, acțiunile în domeniul schimbărilor climatice și viața rurală vibrantă, oferind în același timp alimente sigure și de înaltă calitate pentru peste 500 de milioane de consumatori.

    Investiția, sprijinirea și recompensarea fermierilor este esențială pentru protejarea mediului și îmbunătățirea eficienței și a recompensei financiare. Creșterea formării și a transferului de cunoștințe, restructurarea și adaptarea practicilor agricole, sprijinirea unui management al terenurilor, adoptarea digitalizării și a tehnologiei reprezintă viitorul alimentației și agriculturii.

    Trei dintre cele nouă obiective ale PAC viitoare vizează îmbunătățirea și ameliorarea acțiunilor și ambițiilor privind mediul și schimbările climatice prin: contribuția la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea, precum și la energia durabilă; promovarea dezvoltarii durabile și gestionarea eficientă a resurselor naturale, cum ar fi apa, solul și aerul; și contribuția la protecția biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și conservarea habitatelor și a peisajelor.

    Florentin Bercu, presedintele Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal (UNCSV), ne-a spus: Am venit cu propuneri și noi, chiar am susținut și am solicitat să fie decalată perioada necesară pentru ZIE (zona de interes ecologic), pentru înființarea culturilor la ZIE. Lucrăm în această perioadă la modificarea și, să-i spunem, revizuirea Codului de bune practici agricole pentru combaterea poluării cu nitrați, pentru că acolo vin, pur și simplu, cu o aplicare a îngrășămintelor începând de la 1 martie și, după cum știm, îngrășămintele în primăvară sau iarnă se dau în mustul zăpezii. Noi, din păcate, în ultimii ani nu am mai avut zăpadă foarte multă și, dacă aștepți până în martie să dai acele îngrășăminte, nu or să mai aibă efect.


    Comisia Europeană propune statelor membre sprijinul, flexibilitatea, instrumentele bazate pe dovezi și responsabilitatea de a fi ambițioase în adaptarea concepției și finanțării schemelor de mediu și climatice. Acest lucru se va realiza prin îmbunătățirea condiționalității și a schemelor ecologice pentru sprijinirea veniturilor și a măsurilor de agromediu și climă pentru dezvoltarea rurală, în conformitate cu nevoile și condițiile lor locale.


  • Piața produselor lactate

    Piața produselor lactate

    Peste 60.000 de tone de stocuri de lapte
    praf degresat au fost vândute la data de 13 decembrie, reprezentând cea mai
    mare vânzare de până acum, în condițiile în care licitațiile publice au început
    în decembrie 2016. Aproximativ trei sferturi din laptele praf degresat cumpărat
    pentru stoc public au fost acum returnate cu atenție pe piață.




    Cele mai recente rapoarte ale UE privind
    piața produselor lactate publicate de Observatorul pieței laptelui evidențiază
    în această săptămână o creștere a cererii, precum și o creștere satisfăcătoare
    a prețurilor laptelui la fermă, acesta situându-se în jurul valorii de 36
    eurocenți/kg, reflectând situația actuală a pieței laptelui. Manipularea atentă
    a stocurilor de către Comisie a contribuit la menținerea unui echilibru pe
    piața de profil. Vânzarea prin intermediul licitațiilor publice din 13
    decembrie a redus stocurile publice din UE la aproximativ 100.000 de tone (în
    scădere de la 380.000 în 2017) și elimină stocurile din Polonia, Belgia,
    Germania, Olanda și Republica Cehă.


    Dorin Cojocaru, președinte APRIL, ne-a
    spus: Prețurile produselor unt bloc 25 kg, 80% grăsime și lapte praf
    degresat, precum și ofertele pe stoc echilibrează un preț la lapte la nivel
    european. Așa cum se discută pe Bursă de barilul de petrol și de uncia de aur,
    așa se discută și de cele două componente. Atunci când cresc stocurile foarte
    mult, supapa este această licitație, care în ultima perioadă s-a făcut
    săptămânal, ca licitație cu preț de intervenție prin regulament și directivă
    europene, dar nu au participat foarte mulți. Sunt două tipuri de stocuri:
    stocurile private și stocurile publice. Vânzările s-au făcut din stocurile
    publice, tocmai pentru a se elibera depozitul și a veni noul lot de stoc.
    Pentru că e posibil să se cumpere din Noua Zeelandă, Australia, care au
    producții mari, sau să se pregătească Europa pentru un 2019 în care să obțină o
    producție cu 7-8% mai mare decât în 2017 sau în 2018.





    Intervenția publică, gestionată de
    Comisia Europeană, a jucat un rol important în stabilizarea piețelor între 2015
    și 2017, contribuind la eliminarea surplusurilor într-un scenariu extraordinar.
    La sfârșitul anului 2016, Comisia a deschis un proces de licitații lunare și,
    ulterior, bianuale, pentru a pune treptat aceste stocuri pe piață. Acest lucru
    a fost făcut într-un mod atent.


    Acest proces este documentat în plină
    transparență online pe portalul Observatorul pieței laptelui. Următorul
    termen-limită pentru depunerea ofertelor va fi 8 ianuarie 2019.