Radio România Internațional

Author: Ștefan Rancu

  • Evaluarea riscurilor privind inovațiile din ameliorarea plantelor

    Evaluarea riscurilor privind inovațiile din ameliorarea plantelor

    Sub egida COST – cea mai veche
    rețea europeană în sprijinul cooperării transfrontaliere a oamenilor de
    știință, inginerilor și cercetătorilor -, părțile interesate s-au reunit mai
    întâi la sediul COPA-COGECA din
    Bruxelles, precum și în Parlamentul European pentru discuții privind impactul
    socioeconomic al metodei de ameliorare a plantelor ARN (interferența acidului
    ribonucleic).



    Scopul
    întâlnirii a fost acela de a crea legături între diferiții actori interesați de
    tehnologia ARN, de a prezenta câteva rezultate privind produsele aflate în
    prezent în dezvoltare, precum și de a lansa discuția pe tema utilizării
    potențiale a acestora și a comunicării eficiente a beneficiilor lor către
    consumatori.


    Avantajele
    ameliorării soiurilor diferitelor culturi de câmp cu ajutorul editării
    genomului sunt incontestabile    : specificitate crescută, costuri și timp redus de
    creare a unor noi produse, gama largă de aplicații vizând creșterea
    randamentelor, a rezistenței la factori de stres biotic și abiotic,
    îmbunătățirea conținutului nutritional.


    Reprezentanții
    industriei și ai fermierilor și-au exprimat așteptările și temerile, arătând că
    Uniunea Europeană, precum și majoritatea statelor cu care este interconectată
    prin fluxuri comerciale trebuie să considere introducerea unui regim de
    reglementare flexibil și care să evalueze produsele de la caz la caz.


    Alina
    CRETU, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România,
    ne-a spus: În prima parte a intâlnirii pe care am avut-o la sediul
    COPA-COGECA, am avut o discuție foarte aprinsă cu cercetători din domeniu.
    Toți, în unanimitate, au spus că aceste noi tehnici de ameliorare nu ar trebui
    să cadă sub incidența legislației specifice organismelor modificate genetic. În
    partea a doua, am încercat să transmitem acest mesaj decidenților politici,
    împreună cu o delegație de cercetători și de reprezentanți ai organizațiilor de
    fermieri europeni, alături de Asociația Producătorilor de Porumb din România.
    Din partea organizațiilor de fermieri au fost organizații de fermieri din
    Italia, Franța și din Spania și am încercat să le explicăm europarlamentarilor
    ce înseamnă aceste noi tehnologii, pentru ca, în momentul în care vor trebui să
    decidă și să voteze legislația privind aceste noi tehnologii, să voteze în
    cunoștință de cauză.



    APPR a
    reiterat sprijinul incontestabil pentru știință și deschiderea spre inovație pe
    care o au fermierii din țara noastră și și-a exprimat speranța că evaluarea
    riscurilor în UE va fi bazată pe fapte și date științifice.


  • Stop fraudei cu fonduri UE

    Stop fraudei cu fonduri UE

    Colegiul comisarilor a hotărât să
    înregistreze inițiativa cetățenească europeană intitulată Stop fraudei cu
    fonduri UE și utilizării abuzive a acestor fonduri


    Propunerea de inițiativă cetățenească vizează aplicarea unor
    controale sporite și a unor sancțiuni mai severe pentru a proteja interesele
    financiare ale Uniunii în statele membre care nu participă la Parchetul
    European.


    În decizia colegiului se precizează
    că declarațiile de susținere ar trebui să fie colectate pornind de la premisa
    că acestea sprijină propuneri care nu fac diferențieri între state membre
    exclusiv pe baza participării sau a neparticipării acestora la Parchetul
    European. Acest lucru se explică prin faptul că, în temeiul tratatelor, actele
    juridice nu pot face diferențieri între state membre exclusiv pe baza
    participării lor la o formă de cooperare consolidată. Nu sunt admise decât
    diferențierile justificate în mod obiectiv, de exemplu în cazul în care există
    niveluri diferite de protecție a intereselor financiare ale Uniunii.


    Decizia Comisiei de a înregistra
    inițiativa privește doar admisibilitatea juridică a propunerii. Comisia nu a
    analizat conținutul său, în această etapă.


    În România, în privința fraudelor
    cu fonduri europene s-au înregistrat cazuri asupra cărora domnul Călin Nuțu,
    responsabil relații publice în cadrul Agenției pentru finanțarea investițiilor
    rurale, atrage în mod special atenția beneficiarilor: În ultima vreme, am
    identificat situații grave în care oameni de bună-credință au fost realmente
    înșelați și păgubiți de diferite persoane al căror scop evident că nu a fost
    decât acela de a induce în eroare și de a-și însuși sume de bani prin fraudă.
    Suntem preocupați de această situație și atrag atenția că, la orice nelămurire
    sau suspiciune, trebuie adusă la cunoștința Agenției pentru Finanțarea Investițiilor
    Rurale, de către cei care doresc să acceseze sau au accesat PNDR, să ia
    legătura cu colegii mei din structurile teritoriale, să verifice dacă
    informațiile sunt veridice. Subliniez faptul că toate contractele de finanțare
    se semnează la sediile Centrelor Regionale sau ale Oficiilor Județene ale AFIR,
    după caz, și niciodată în altă parte.



    Înregistrarea inițiativei a avut loc
    ieri, 27 septembrie 2018, și este punctul de plecare al unui proces cu durata
    de un an, în care organizatorii vor strânge semnături în sprijinul inițiativei
    propuse.


  • Eforturi sporite de prevenire pentru a reduce riscul tot mai mare de incendii forestiere

    Eforturi sporite de prevenire pentru a reduce riscul tot mai mare de incendii forestiere

    Cel mai recent raport al
    Comisiei privind incendiile forestiere demonstrează necesitatea de a combate
    schimbările climatice    , pentru ca astfel să lăsăm generațiilor următoare o
    planetă mai curată, după cum a subliniat președintele Jean-Claude Juncker în
    cel mai recent discurs al său privind starea Uniunii, și prevede adoptarea unor
    măsuri mai stricte de prevenire a incendiilor forestiere.


    Comisia
    Europeană a publicat raportul său anual privind incendiile forestiere din
    Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord pentru 2017. Acesta arată că, anul
    trecut, incendiile au distrus peste 1,2 milioane de hectare de păduri și de
    terenuri în Europa     – reprezentând mai mult decât suprafața totală a Ciprului.
    Incendiile au cauzat, de asemenea, 127 de decese în rândul civililor și al
    pompierilor, provocând daune economice estimate la aproape 10 miliarde de euro.


    Despre
    situația din România și măsurile luate pentru prevenirea incendiilor forestiere,
    într-o declarație a domnului Ioan Dan Aldea, șef serviciu Pază a fondului
    forestier, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva: La nivelul
    Ministerului Apelor și Pădurilor, funcționează un Comitet ministerial pentru situații
    de urgență, care se subordonează Comitetului Național pentru Situații Speciale
    de Urgență. Romsilva, în cadrul acestui comitet, are atribuțiuni de prevenire
    și de semnalare a producerii incendiilor în fondul forestier proprietate
    publică a statului, precum și-n cele pe care le administrează pe bază de
    contract. În anul 2017, s-au produs la nivel național 294 de incendii, care au
    afectat o suprafață de 1.479 de hectare fond forestier și care au produs pagube
    în valoare de aproximativ 140.000 de lei. Cele mai multe incendii au fost de
    litieră, dar au existat, din nefericire, și cazuri în care incendiile au
    afectat plantații forestiere sau masă lemnoasă.


    La fel ca în anii precedenți,
    în 2017, cele mai multe incendii forestiere au fost cauzate de o activitate
    umană    . Practicile nesustenabile de gestionare a pădurilor, degradarea
    ecosistemelor, precum și plantarea de specii de arbori de pădure foarte
    inflamabili facilitează declanșarea incendiilor și favorizează răspândirea
    focului.


    Statele membre și instituțiile
    UE ar trebui să continue strânsa colaborare pentru a pune la dispoziție
    orientări cu privire la modul de acțiune în caz de incendii forestiere și la
    modul de creștere a rezilienței noastre, pe baza experienței naționale și a
    celor mai bune practici.


  • Statele membre UE încă pierd venituri de aproape 150 de miliarde € din TVA

    Statele membre UE încă pierd venituri de aproape 150 de miliarde € din TVA

    În 2016, țările UE au
    pierdut venituri de aproape 150 de miliarde de euro din taxa pe valoare
    adăugată     (TVA), potrivit unui nou studiu publicat de Comisia Europeană.



    Așa-numitul deficit de
    încasare a TVA-ului indică diferența dintre veniturile din TVA preconizate și
    suma colectată efectiv. Deși statele membre au depus eforturi considerabile
    pentru a îmbunătăți colectarea TVA-ului, din cifrele de astăzi reiese că sunt
    necesare o reformă a sistemului TVA actual al UE și o mai bună cooperare la
    nivelul UE, astfel încât statele membre să poată utiliza la maximum veniturile
    din TVA în bugetele lor.


    Pierre Moscovici,
    comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a
    declarat: Ce au în comun crima organizată, granițele și 50 de
    miliarde de euro pe an? Răspunsul poate fi surprinzător. Este vorba de TVA-taxa
    pe valoare adăugată. Mai precis este vorba de fraudele legate de TVA, care apar
    când bunurile trec granițele câtre UE. Aceste fraude înregistrează valori care
    se ridică la 50 de miliarde de euro pe an și finanțează rețele infracționale,
    inclusive teroriști. Acești 50 de miliarde de euro sunt furați din trezoreriile
    statelor Membre, când ar putea fi utilizați pentru a crește dezvoltarea
    economică, pentru a construi școli și spitale și pentru a investi în firmele
    noastre mici și medii. Astfel de fraude se sprijină pe ambiguitatea legislativă
    din sistemul curent privind TVA-ul.



    În termeni nominali, deficitul
    de încasare a TVA-ului a scăzut cu 10,5 miliarde de euro    , ajungând la 147,1
    miliarde de euro în 2016, adică la 12,3 % din veniturile totale din TVA față
    de 13,2 % în anul precedent. Performanțele individuale ale statelor membre
    variază încă în mod semnificativ.


    Deși s-au înregistrat progrese mari în ceea ce privește
    îmbunătățirea colectării și a gestionării TVA-ului la nivelul UE, statele
    membre ar trebui să avanseze în acest moment către un acord cât mai rapid
    asupra reformei mult mai ample menite să reducă frauda în materie de TVA în
    sistemul UE, așa cum a propus Comisia
    anul trecut. Această reformă profundă ar
    îmbunătăți și ar moderniza sistemul atât pentru guverne, cât și pentru mediul
    de afaceri și l-ar face astfel mai robust și mai simplu de utilizat de către
    companii.


  • Statele Unite sunt, în prezent, principalul furnizor al UE de boabe de soia, cu o cotă de 52%

    Statele Unite sunt, în prezent, principalul furnizor al UE de boabe de soia, cu o cotă de 52%

    Având în vedere necesarul de proteină foarte mare pentru zootehnia din UE, la întâlnirea dintre președinții UE-SUA, Junker și Trump, s-a hotărât ca în cadrul schimburilor comerciale să predomine boabele de soia. Pentru aceasta sunt realizate rapoarte de monitorizare a importurilor de soia, rezultatul ultimului raport arătând, fără echivoc, supremația SUA în ceea ce privește piața de soia din UE, confirmarea venind și din declarația purtătorului de cuvânt pe agricultură al Comisiei, Daniel Rosario.

    Comisia Europeană a publicat cele mai
    recente cifre privind importurile UE de boabe de soia, care arată că SUA a
    devenit principalul furnizor al acestui produs pentru Europa    , ajungând la o
    cotă de 52%, față de 25% în aceeași perioadă a anului trecut.


    Președinții Juncker și Trump au emis o
    declarație comună UE-SUA, în urma unei reuniuni care a avut loc la Washington în
    25 iulie, prin care cele două părți au convenit să sporească comerțul într-o
    serie de domenii și cu mai multe produse, în mod special comerțul cu boabe de
    soia.


    Pentru a monitoriza evoluția comerțului
    cu boabe de soia, președintele Juncker a introdus un mecanism de raportare
    conform căruia importurile din Statele Unite au crescut cu 133%, în comparație
    cu aceeași perioadă a anului anterior (iulie-mijlocul lunii septembrie 2017).


    Purtătorul de cuvânt pentru agricultură,
    Daniel Rosario, a declarat: Ce am publicat astăzi este al doilea
    raport de monitorizare, care urmărește rezultatul întâlnirii din iulie dintre
    președintele Comisiei Europene Juncker și președintele SUA, Trump, de a crește
    schimburile comerciale, în special în ceea ce privește boabele de soia.
    Rezultatele publicate astăzi arată că SUA au devenit principalul furnizor de
    boabe de soia pentru UE, acoperind 52% din piață.



    În ceea ce privește importurile totale
    ale UE de boabe de soia, proporția celor din SUA în prezent este de 52%, față
    de 25% în aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru plasează SUA înaintea
    Braziliei (40%), cel de-al doilea principal furnizor al UE, urmată de Canada
    (2,3%), Paraguay (2,3%) și Uruguay (1,7%).


    Datele
    incluse în raportul publicat cu privire la boabele de soia provin din
    Observatorul european al pieței culturilor agricole, pe care Comisia Europeană
    l-a lansat în iulie 2017, în scopul de a pune la dispoziție date privind piața
    și o analiză pe termen scurt, pentru a garanta mai multă transparență.


  • Inițiativa cetățenească europeană: Comisia a înregistrat inițiativa „Eat ORIGINal! Unmask your food”

    Inițiativa cetățenească europeană: Comisia a înregistrat inițiativa „Eat ORIGINal! Unmask your food”

    Colegiul comisarilor a
    hotărât să înregistreze inițiativa cetățenească europeană intitulată Mănâncă original! Demascați-vă
    mâncarea!


    Obiectivul declarat al
    inițiativei cetățenești propuse este de a impune declararea obligatorie a
    originii pentru toate produsele alimentare, în scopul de a preveni fraudele, de
    a proteja sănătatea publică și de a garanta dreptul consumatorilor de a fi
    informați    .


    Decizia Comisiei de a
    înregistra inițiativa se referă doar la admisibilitatea juridică a propunerii.
    Comisia nu a analizat conținutul inițiativei în această etapă.


    În legătură cu acest subiect,
    Dr.Marian Cioceanu, președintele BIO România, ne- spus: Înregistrarea inițiativei va
    avea loc la 2 octombrie 2018 și este punctul de plecare al unui
    proces care va dura un an, timp în care organizatorii vor strânge semnături în
    sprijinul inițiativei. Dacă, după un an, inițiativa va beneficia de un milion
    de declarații de susținere din cel puțin șapte state membre, Comisia va avea la
    dispoziție trei luni pentru a lua o decizie: fie să dea curs solicitării, fie
    să o respingă, în ambele cazuri trebuind să își argumenteze decizia.


    Condițiile de admisibilitate,
    astfel cum sunt prevăzute în Regulamentul privind inițiativa cetățenească
    europeană, sunt: acțiunea propusă să nu se afle în mod vădit în afara sferei de
    competență a Comisiei în ceea ce privește prezentarea unei propuneri de act
    legislativ, să nu fie în mod vădit abuzivă, neserioasă sau vexatorie și să nu
    contravină în mod vădit valorilor Uniunii.


  • 203 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole

    203 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole

    Agenţia pentru Finanţarea Investițiilor Rurale anunță deschiderea sesiunii
    de primire a solicitărilor de finanțare a
    investiţiilor pentru procesarea produselor agricole la nivel național,
    inclusiv pentru teritoriul ITI – Delta Dunării, în perioada 3 august 2018 – 31
    ianuarie 2019.


    Fondurile nerambursabile în
    valoare totală de 203 milioane de euro
    sunt asigurate prin submăsura 4.2 Sprijin
    pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole din
    Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Pentru dezvoltarea
    şi modernizareacapacităţilor de
    procesare şi de comercializare sunt alocate 81,2 milioane de euro și
    121,8 milioane de euro pentru crearea de noi unităţi
    de procesare.


    Gabriel Gârban, șeful biroului
    de presă din cadrul AFIR, ne-a spus: Procesatorii
    au acum la dispoziție fonduri nerambursabile pentru înființarea sau
    modernizarea unităților de procesare a produselor agricole. Ne aflăm într-un
    moment în care producem foarte multe materii prime, dar acum trebuie să facem
    pasul firesc către investiții în centre de colectare, de procesare, în unități
    care pot asigura un lanț alimentar integrat. În România sunt foarte mulți
    producători agricoli cărora trebuie să le oferim posibilitatea de a-și procesa
    produsele, astfel încât să crească valoarea muncii lor. Din dorința de a veni
    în sprijinul solicitanților de fonduri, am implementat încă o simplificare a
    procesului de accesare prin semnarea unui acord de colaborare cu Agenția
    Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin care AFIR va solicita
    extrasul de carte funciară aferent
    imobilului, pe baza datelor cadastrale înscrise de către solicitant în Cererea
    de finanţare. Pot spune că suntem prima instituție care a inițiat un
    asemenea acord.





    Prin intermediul sM 4.2
    solicitanții pot obține sprijin financiar nerambursabil
    de 50% din totalul
    cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și forme asociative și de 40% pentru alte întreprinderi. Sprijinul
    acordat nu va depăși 1.000.000
    euro/ proiect pentru IMM, 1.500.000
    euro/ proiect pentru alte întreprinderi
    sau 2.500.000 euro/ proiect
    pentru forme asociative (cooperative și grupuri de producători). În cazul
    investițiilor care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de
    solicitant) finanțarea poate ajunge până la 2.500.000 euro/ proiect.


  • Schemele de calitate

    Schemele de calitate

    Finanțarea
    proiectelor pentru Submăsura 3.1 Sprijin pentru participarea pentru
    prima dată la scheme de calitate     a Programului Național de Dezvoltare Rurală
    2014 – 2020 se acordă fermierilor şi grupurilor de fermieri legal constituite
    care participă pentru prima dată la o schemă de calitate a Uniunii Europene -
    Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicaţie Geografică Protejată (IGP),
    Specialitate Tradiţională Garantată (STG), Menţiunea de calitate facultativă
    produs montan și Produse ecologice.



    Sunt
    finanțate și proiectele prin care se asigură participarea pentru prima dată la
    schemele de calitate pentru băuturi alcoolice – Denumire de origine controlată
    (DOC), pentru vinuri de calitate, Indicatie Geografică (IG),
    pentru vinuri de calitate și Băuturi spirtoase cu Indicaţie Geografică.


    Aurel
    Simion, vicepreședintele Federației Naționale a Producătorilor de Produse
    Tradiționale din România, ne-a spus: Orice sprijin financiar pentru producătorul român este bine-venit. E
    vorba de vreo 6 108 739 de euro. Se alocă 3 000 de euro/producător/an, pe o
    perioadă de cinci ani, aceasta însemnând vreo 15 000 de euro pe producător,
    timp de cinci ani. Nu contează dacă e mult sau puțin, important este că se
    demarează acest ajutor prin Submăsura 3.1. Era necesar, din punctul nostru de
    vedere. Noi, în calitate de producători, avem nevoie, în primul rând, de
    protecție și, în al doilea rând, de promovare.



    Fondurile totale disponibile pentru sesiunea din acest an prin submăsura 3.1
    sunt în valoare de 6 108 739 de euro, iar primirea cererilor de finanțare se
    face până la 31 decembrie 2018, ora 16:00.


    Sprijinul public se acordă sub forma unui stimulent anual, pe o
    perioadă de maximum cinci ani consecutivi de la aderarea pentru prima dată la o
    schemă de calitate și este în valoare de maximum 3 000 de euro pentru o exploataţie.
    Pentru această submăsură, pragul minim este de 10 puncte şi reprezintă pragul sub
    care niciun proiect nu poate beneficia de finanţare nerambursabilă.


  • Gestionarea gunoiului de grajd

    Gestionarea gunoiului de grajd

    Depozitarea gunoiului de grajd
    provenit din exploataţiile agricole se face în sistem individual sau comunal,
    conform prevederilor Codului de bune practici agricole privind protecţia apelor
    împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Astfel, fermele zootehnice
    mici şi medii pot folosi, ca sistem individual pentru depozitarea gunoiului de
    grajd, modelele tehnice prezentate în Ghidul depozitării gunoiului de grajd în
    ferme individuale    , elaborat de Ministerul Apelor şi Pădurilor.


    Prin PNDR 2014-2020, sunt
    finanțate submăsurile 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor
    fermieri    , precum și 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, unde sunt
    acceptate şi amenajările de tip compost cu pat de paie sau întăritură de
    pământ, precum şi grămezile de compost cu folii de plastic, acestea
    încadrându-se ca platforme de gestionare a gunoiului de grajd în sistem
    individual. De asemenea, Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale (AFIR) a
    făcut precizarea că fermierii care deţin platforme individuale pentru
    depozitarea gunoiului de grajd, amenajate după modele tehnice agreate, nu au
    obligaţia de a încheia un contract cu o platformă comunală pentru gestionarea
    gunoiului de grajd.


    Domnul Claudiu Frânc,
    președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România, ne-a declarat: În sfârșit, acum, citind
    mult mai atent Regulamentele Europene (RE) referitoare la reglementarea privind
    gestiunea azotului, pentru că noi aici discutăm de nitrații, nitriții, în
    gestiunea azotului din reglementarea europeană, în RE se spune foarte clar: tot
    ce există zonă montană nu intră sub incidența acestor reglementări. Pe aceasta
    am reușit să o găsim, clar, negru pe alb scrisă în regulament și împreună cu
    AFIR și cu Autoritatea de Management, pentru toate proiectele care se derulează
    pe submăsura 6.3, în zona montană, la fel cum e derogarea aplicată pentru aria
    protejată Delta Dunării, nu o să fie nevoie de acele platforme de dejecții
    permanente, definitive.


    Conform legislaţiei în vigoare,
    platformele individuale trebuie să aibă o bază impermeabilă, să fie prevăzute
    cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare pentru evitarea oricărui risc de
    poluare a apelor cu nitrați din surse agricole. De asemenea, amenajarea trebuie
    să aibă o capacitate suficientă de stocare, dimensionată în raport cu efectivele
    de animale din fermă, care să asigure depozitarea gunoiului de grajd pentru o
    perioadă mai mare cu o lună decât intervalul de interdicţie pentru aplicarea pe
    terenul agricol a îngrăşămintelor organice.


  • Diaspora Invest

    Diaspora Invest

    Asociația
    Centrul de Dezvoltare SMART     derulează, în cadrul programului Diaspora Start Up,
    proiectul Diaspora Invest, cofinanțat prin Fondul Social European în cadrul
    Programului Operațional Capital Uman 2014 – 2020. Scopul principal al
    proiectului îl reprezintă dezvoltarea competențelor necesare înființării și
    dezvoltării de afaceri în România de către cetățenii români rezidenți în
    Diaspora de cel puțin 12 luni (sunt eligibili cetățenii români din Diaspora
    care au reședința/ domiciliul în România, exclusă fiind regiunea
    București-Ilfov).


    Prin
    intermediul proiectului Diaspora Invest, sunt îmbunătățite competențele
    antreprenoriale pentru 250 de persoane care vor participa la cursurile on-line
    de formare antreprenorială. În acest sens, partea de instruire teoretică din
    cadrul cursului de formare antreprenorială se realizează pe o platformă online
    de e-learning, iar absolvirea cursului are loc odată cu depunerea unui proiect
    de plan de afaceri, în baza căruia se vor nota activitățile de la curs.


    Iulian
    Cazacu, managerul de proiect, ne-a spus: Persoanele
    de cetățenie română care sunt plecate de minimum 12 luni din țară și care pot
    dovedi acest lucru au oportunitatea de a participa la cele două etape sau doar
    la una dintre ele, după cum doresc. Prima etapă constă în cursurile
    on-line de instruire antreprenorială în care vor învăța cum să-și facă un plan
    de afaceri, iar a doua etapă este cea de concurs de planuri de afaceri în care
    au oportunitatea să câștige 40.000 de euro pentru un start-up pe care trebuie
    să-l facă în România. Fie că se întorc în România, fie nu, ei vor putea aplica
    și vor putea să facă acest lucru și să primească finanțare.



    Așadar, ulterior finalizării
    cursurilor on-line, la finalul anului 2018, va avea loc concursul de planuri de
    afaceri, ocazie cu care se pot înscrie idei de afaceri din domenii
    non-agricole, ce urmează a fi implementate în mediul urban din România (exclusă
    fiind regiunea București-Ilfov). Astfel, vor fi selectate 30 de planuri de
    afaceri care vor primi o finanțare de până la 40.000 de euro pentru înființarea
    și dezvoltarea de întreprinderi competitive și sustenabile în România.


    Pentru detalii și înscrieri, puteți
    contacta echipa de proiect la diasporainvest@smart.org.ro ori puteți accesa site-ul www.diasporainvest.ro.


  • Conservarea naturii în regiunea Dunării

    Conservarea naturii în regiunea Dunării

    În cadrul proiectului LENA, Economia locală și conservarea naturii în regiunea
    Dunării, 17 parteneri din 9 țări diferite, situate de-a lungul fluviului Dunărea
    (Austria, Bulgaria,
    România, Ungaria, Germania, Serbia, Slovenia, Ucraina și Croația) au pus bazele unei
    cooperări internaționale care vizează conectarea naturii și a oamenilor pentru
    bunăstarea și prosperitatea lor.


    Proiectul finanțat prin Programul
    transnațional al Dunării are ca obiectiv principal oferirea de soluții inovatoare pentru
    dezvoltarea activităților economice în ariile protejate de-a lungul fluviului
    Dunărea și a afluenților săi, în armonie cu natura. Cu un buget de 2,45
    milioane euro finanțat prin Programul transnațional al Dunării, proiectul va
    reuni parteneri ai autorităților locale, instituții de gestionare a zonelor
    protejate și organizații pentru dezvoltarea economică locală și ecologică,
    pentru a genera promovarea de cunoștințe și pentru a responsabiliza prin
    acțiuni pilot dezvoltarea unor instrumente pentru utilizarea durabilă în zonele
    protejate și îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru utilizarea durabilă a
    zonelor protejate.


    Donau
    Soja contribuie la proiectul LENA prin dezvoltarea unor lanțuri de valori
    agricole durabile în zonele protejate. Prin transferul de cunoștințe
    privind cele mai bune practici în producția durabilă de soia, certificarea și
    etichetarea produselor locale și prin facilitarea accesului pe piață al produselor
    cu valoare adăugată și creșterea gradului de conștientizare a valorii lor de
    calitate, origine și natură, Donau Soja împuternicește comunitățile să
    contribuie la conservarea agriculturii domestice și la încurajarea afacerilor
    verzi pe site-urile pilot.


    Din
    partea Asociație Donau Soya, dr. ing. Dragoș Dima, director pentru România,
    Bulgaria și Moldova, ne-a spus: ,,Acest proiect a plecat de la dorința
    partenerilor, sunt 17 parteneri care au pus bazele acestui proiect, cu
    obiectivul principal de a oferii soluții inovatoare pentru dezvoltarea
    activităților economice în ariile protejate de-a lungul Dunării și a
    afluenților săi, în armonie cu mediul înconjurător, cu natura. Proiectul este
    finanțat prin Programul transnational al Dunării și va reuni parteneri ai
    autorităților locale, instituții de gestionare a zonelor protejate, organizații
    pentru dezvoltare economică locală și ecologie, cum este și Asociația Donau
    Soya.



    Unele dintre activitățile viitoare ale
    parteneriatului de-a lungul Dunării vor aborda dezvoltarea turismului și a
    transportului durabil în regiune prin utilizarea bicicletelor electronice și
    crearea de oportunități pentru generarea de venituri durabile și gestionarea
    resurselor naturale, cu accent pe agricultură, colectarea plantelor sălbatice
    și pescuitul.


  • Fonduri de peste 62 de milioane de euro pentru fermele mici și tinerii fermieri

    Fonduri de peste 62 de milioane de euro pentru fermele mici și tinerii fermieri

    Agenţia
    pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale anunță lansarea sesiunilor de primire a solicitărilor
    de finanțare pentru tinerii fermieri și pentru dezvoltarea fermelor mici prin
    Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, începând de astăzi 1
    august 2018.


    Fondurile totale disponibile pentru sesiunea din acest an
    prin submăsura 6.1 Sprijin
    pentru instalarea tinerilor fermieri și 6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici sunt în valoare de 62,5
    milioane de euro, iar intervalul de primire a cererilor de finanțare este
    cuprins între 1 august 2018, ora 9:00 și 31 decembrie 2018, ora 16:00.


    Gabriel Gârban, șeful biroului de presă din cadrul Agenției de Finanțare a
    Investițiilor Rurale, ne-a spus: Tinerii fermieri și fermele mici sunt doi
    piloni importanți care pot susține dezvoltarea durabilă a mediului rural
    românesc. Având în vedere că nevoia de fonduri europene este mult mai mare
    decât alocarea pe care o avem la dispoziție, am stabilit împreună cu
    Autoritatea de Management pentru PNDR praguri de calitate lunare, astfel încât
    să putem finanța cele mai bune proiecte. Dorim să prioritizăm acele planuri de
    afaceri care au șanse mari să se materializeze în investiții ce se pot dezvolta
    pe termen lung. Așa cum am afirmat și cu alte ocazii, lansăm în acest an
    ultimele apeluri de primire a proiectelor pentru tinerii fermieri și le recomandăm
    tuturor solicitanților să completeze cu atenție cererile de finanțare și,
    ulterior, să respecte cu strictețe planul de afaceri pentru care au primit
    finanțarea PNDR.



    Alocarea financiară disponibilă tinerilor fermieri
    în sesiunea 2018, prin sM 6.1, este de 11 milioane de euro. Primul prag de
    calitate lunar (aferent perioadei 1 – 31 august 2018) este de 90 de puncte și
    scade treptat până la pragul minim de depunere de 25 de puncte, în intervalul 1
    – 31 decembrie 2018, cu încadrare în alocarea bugetară.


    Fondurile alocate în sesiunea 2018 prin sM 6.3
    pentru investiții în dezvoltarea fermelor mici sunt în valoare de 51,5 milioane
    de euro, din care 3,71 milioane de euro sunt disponibili solicitanților din
    teritoriul ITI – Delta Dunării. Pragul de calitate pentru prima etapă lunară (1
    – 31 august 2018) este de 55 de puncte și scade până la pragul minim de 15
    puncte, în perioada 1 – 31 decembrie 2018.


  • Pesta porcină africană: EFSA evaluează măsurile de prevenire a răspândirii

    Pesta porcină africană: EFSA evaluează măsurile de prevenire a răspândirii

    Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor
    (EFSA)     a identificat strategii pentru gestionarea mistrețului la diferite
    stadii ale epidemiei de pestă porcină africană (PPA): ce trebuie făcut înainte,
    în timpul și după. Este cunoscut faptul că mistrețul joacă un rol important în
    răspândirea bolii.


    Într-un aviz
    științific, experții EFSA investighează densitatea populației de mistreți din
    Europa și evaluează măsurile de reducere a acesteia și menținerea mistrețului
    infectat departe de cele neinfectate. Ei identifică, de asemenea, modalități de
    detectare timpurie a bolii. Ar trebui implementate măsuri precum vânătoarea
    intensivă și hrănirea mistrețului, pentru a reduce riscul apariției focarelor.
    Atunci când o epidemie este în curs de desfășurare, activitățile care pot mări
    mișcarea mistrețului trebuie evitate (de exemplu, vânatul intensiv de
    conducere). Experții nu au putut stabili un prag pentru densitatea mistrețului
    sălbatic sub care virusul să nu fie luat – pesta s-a răspândit în zone în care
    prezența mistrețului este scăzută.


    Avizul
    subliniază importanța unui dialog periodic între toate părțile interesate
    pentru a spori prevenirea răspândirii bolii. De asemenea, se subliniază
    importanța conștientizării bolii în societate și oferirea de stimulente
    persoanelor care raportează despre carcasele de mistreți, considerate esențiale
    pentru combaterea bolii.


    Secretarul
    de stat dr. Geronimo Brănescu, președintele Autorității Naționale Sanitare
    Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, ne-a spus despre măsurile luate în
    România în privința pestei porcine africane:


    ,,Atât Statul Român, cât și Comisia Europeană
    desfășoară un efort și acțiuni comune pentru gestionarea cât se poate de
    eficientă a bolii și, în egală măsură, pentru despăgubirea cât se poate de
    echitabilă a tuturor celor afectați. De altfel, Guvernul României a introdus o
    modificare legislativă în Hotărârea de Guvern 1214 din 2009, care reglementează
    despăgubirile acordate animalelor ucise sau celor afectate de boală,
    introducând un termen nou, uciderea preventivă, ce permite intervenția pentru a
    lichida cât mai repede focarul, totodată asigurându-se despăgubirea
    proprietarilor afectați.


    Supravegherea
    pasivă – raportarea mistreților sălbatici – rămâne cea mai eficientă modalitate
    de a detecta cazuri noi de PPA într-un stadiu incipient, în zonele fără boli
    preexistente. În aviz se subliniază necesitatea armonizării modului de
    colectare a informațiilor privind mistrețul în UE, pentru a face datele să fie
    comparabile. Pentru a completa aceste lacune, EFSA finanțează un proiect -
    ENETWILD – care urmărește colectarea și armonizarea datelor privind distribuția
    geografică și abundența mistrețului din Europa.


  • Seră hidroponică realizată cu fonduri europene

    Seră hidroponică realizată cu fonduri europene

    Un tânăr de doar 22 de ani a avut inițiativa și curajul să investească într-o seră unde legumele, în cazul nostru roșiile, vor fi crescute pe un substrat hidroponic din nucă de cocos. Investiția a fost realizată cu fonduri europene în procent de 70%, contribuția beneficiarului, Robert Munteanu, fiind de 30%, după cum ne-a spus chiar fermierul.

    Zilele
    acestea, în localitatea Toboliu din județul Bihor, a avut loc inaugurarea unei sere legumicole pentru cultura de
    tomate în sistem hidroponic. Investiția a beneficiat de
    finanțare prin submăsura 4.1 Investiții în exploatații agricole din
    cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020.




    Valoarea
    totală a investiției contractate în iunie 2017 se ridică la 729.096 de euro, din care
    489.339 de euro reprezintă finanțarea nerambursabilă obținută din PNDR 2020.
    Din punctul de vedere al tehnologiilor aplicate, investiția este una dintre
    cele mai importante din vestul și nord-vestul României și este prima seră
    hidroponică realizată până în acest moment în județul Bihor.


    Robert
    Andrei Munteanu, reprezentantul societății Valentino Land SRL, ne-a declarat: Ideea
    a venit de la sine, având terenul lăsat moștenire de bunicii mei. Gândindu-ne
    ce am putea dezvolta pe terenul respectiv, am ajuns la ideea de a depune un
    proiect european, pe urmă ne-am gândit – ce anume? -, am ajuns la construcția
    unei sere, pe urmă am ajuns la – ce să cultivăm în seră? – roșii cherry.


    Reporter:
    Proiectul l-ați depus în anul…?


    Robert
    Munteanu: În 2015. S-a depus proiectul, am devenit eligibili, s-au făcut
    verificările necesare și am primit aprobarea.


    Reporter:
    Aprobarea cum este?


    Robert
    Munteanu: 70% nerambursabil, 30% aport propriu.


    Investiția
    societății Valentino Land SRL, finanțată de AFIR prin sM 4.1 din cadrul PNDR
    2020, presupune construcția și dotarea unei sere legumicole cu o suprafață de
    2.688 mp și ale spațiului tehnic aferent, pentru cultura de tomate în sistem
    hidroponic. De asemenea, prin proiect au fost prevăzute cheltuieli cu
    asigurarea utilajelor necesare serei, precum și pentru împrejmuirea
    perimetrului acesteia.


    Sera
    de tomate este dotată cu cele mai moderne sisteme existente pe piață. Printre
    dotările aferente serei, se numără: cărucioare pentru recoltare, jgheaburi de
    cultură cu substratul aferent, echipamente pentru cântărire și etichetare,
    aparate automate pentru livrarea tomatelor etc.


    Sera
    este acoperită cu folie triplu stratificată în dublu strat și cu o pernă de aer
    pentru o izolare termică mai bună. Cultura în cadrul serei este în sistem
    hidroponic, în substrat de fibră de cocos, și este asistată de o stație de
    fertilizare total automatizată. Ca urmare a implementării proiectului,
    societatea estimează o producție anuală de tomate de aproximativ 100.000 kg.


    Prin
    implementarea acestui proiect, s-a asigurat crearea a trei locuri de muncă,
    introducerea pe piață a produselor românești și creșterea prestigiului
    localității.


  • Planul pentru soia

    Planul pentru soia

    Parlamentul European şi Comisia Europeană, fiecare în parte, au generat două documente prin care cheamă ţările europene la realizarea unui plan pentru soia, pentru asigurarea independenţei din punct de vedere proteic a Europei.



    La reuniunea de la Schwäbisch Hall, Germania, principalele ţări producătoare de soia, cele care sunt grupate în jurul bazinului Dunării, prin conceptul de Donau Soia şi Europe Soia, şi-au propus să găsească o soluţie pentru a dezvolta sectorul de cultivare a soiei şi a plantelor proteaginoase. Este ştiut faptul că Europa importă 97% din necesarul de soia şi aproximativ 70% din necesarul de proteină vegetală. Acest aspect conduce la o sensibilitate şi la o vulnerabilitate a continentului european.



    Foarte important a fost următorul aspect: piaţa europeană îşi doreşte să consume soia din surse nemodificate genetic şi, în contextul acesta, mai larg, al discuţiilor, România a fost evidenţiată ca fiind principala ţară din Uniunea Europeană care are potenţial de dezvoltare a soiei. În momentul de faţă, aproximativ 165.000 de hectare sunt cultivate în România cu soia, ceea ce poziţionează ţara noastră pe locul al doilea, ca suprafaţă, la nivel european, şi pe locul al treilea la nivelul producţiei.



    Cu această ocazie, Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, participant din partea României la reuniune, a transmis trei mesaje foarte importante:



    – investiţiile în sistemul de irigaţii trebuie să fie o prioritate la nivel european, pentru că am vrut să fac o legătură cu viitoarea Politică Agricolă Comună, unde se pare că reprezentanţii comisiei, în draftul de propuneri pe care l-au transmis, nu prea mai favorizează investiţiile în irigaţii



    – mecanismul sprijinului cuplat, care a dat, de fapt, randamente destul de bune în România şi care a condus la creşterea suprafeţelor şi a producţiilor de soia, ar trebui să fie inovat, modificat într-un sens pozitiv şi continuat, pentru că am văzut că sunt câteva ţări din Uniune care pun la îndoială eficacitatea acestui mecanism sprijin cuplat”;



    – legat de cercetare şi de banii investiţi în cercetare, multe resurse vehiculate în domeniul cercetării, din păcate, tind să se coaguleze doar în state din vestul Europei. Sunt universităţi, institute de cercetare care au într-adevăr o tradiţie şi un portofoliu foarte important de proiecte, iar pe baza acestui portofoliu sunt considerate ca fiind poli de excelenţă, dar, cu toate acestea, poli de excelenţă considerăm că sunt şi institutele din România.