Category: 罗语课

  • Lecţia 27 第二十七课 – Recapitulare II 复习(二)

    (一)Cazul dativ名词的予格


    名词的予格与属格形式相同,但与属格不同的是前面不加冠词“a, al, ai, ale”。



    阳性名词


    阳性名词属格-予格形式的结尾是:单数-“-(u)lui”,复数“-lor”



    例子:


    单数-复数


    copilului – copiilor


    băiatului – băieţilor


    tatălui – taţilor



    Îi fac mâncare copilului. 我给孩子做饭。


    Copiilor nu le plac legumele. 孩子们不喜欢蔬菜。


    Îi dau băiatului un măr. 我给男孩子一个苹果。


    Băieţilor le plac maşinile. 男孩子们喜欢汽车。




    阴性名词


    阴性名词属格-予格形式的结尾是:单数-“-i”, 复数“-lor”



    例子:


    单数-复数


    fetei – fetelor


    mamei — mamelor




    Îi dau o carte fetei. 我给女孩子一本书。


    Le fac de mâncare fetelor. 我给女孩子们做饭。


    Îi duc mamei un cadou. 我给妈妈带个礼物。


    Pisicilor le place laptele. 猫(复数)喜欢牛奶。



    注意:阳性专有名词的予格/属格形式一般不把冠词缀于词尾,而是加在名词的前面。有的阴性名词,也一样,把予格/属格的冠词“lui”放在前面。一般外国女性的名字都是这样。



    例子:



    lui Andrei


    lui Ion


    lui Mary Mariei


    lui Sophie Sofiei


    lui Jane Ioanei



    例子:



    Andrei îi dă o floare Mariei. 安德列给Maria送花儿。


    Andrei îi dă un cadou lui Mary. 安德列给Mary礼物。


    Sofiei îi place îngheţata. Sofia喜欢冰淇淋。


    Lui Sophie îi place ciocolata. Sophie喜欢巧克力。




    (二)Forma accentuată a pronumelui personal în cazul dativ 人称代词予格的重读形式



    单数 复数


    mie nouă


    ţie vouă


    lui lor


    ei lor



    有时人称代词的予格重读和非重读形式连用:



    单数 复数


    mie îmi nouă ne


    ţie îţi vouă vă


    lui îi lor le


    ei îi lor le



    例子:


    Mie îmi place mâncarea. 我喜欢饭菜。


    Ţie îţi trebuie cartea asta? 你需要这本书吗?


    Ei îi plac prăjiturile. 她喜欢点心。


    Nouă ne este frig. 我们觉得冷。


    Vouă vă este foame. 你们饿了。


    Lor le este sete. 他们渴了。



    (三)Forma contrasă a pronumelui personal în cazul dativ人称代词予格的缩写形式



    单数人称代词如果前面用否定副词“nu”“不”,可以用缩写形式,用连词符号连接在否定副词后边,连读:



    nu îmi este nu-mi este


    nu îţi este nu-ţi este


    nu îi este nu-i este



    后面加动词“este”“是”的缩写形式“e”的时候,予格人称代词也必须用缩写形式,如:



    mi-e


    ţi-e


    i-e



    例子:


    Nu îmi este frig. 我感觉不冷。


    Nu mi-e frig. 我感觉不冷。


    Ţie îţi este frig? 你感觉冷吗?


    Ţie ţi-e frig? 你感觉冷吗?


    Ţie nu îţi este cald. 你感觉不热。


    Ţie nu ţi-e cald. 你感觉不热。


    Lui Andrei îi este foame. 安德列饿了。


    Lui Andrei i-e foame. 安德列饿了。


    Ioanei nu îi este foame. 伊万娜不饿。


    Ioanei nu-i e foame. 伊万娜不饿。




    (四)Modurile verbului — modul conjunctiv动词的语式-连接式


    动词从词法上讲,可分为人称动词和无人称动词,从句法上讲,可分为谓语动词和非谓语动词。人称动词同时又是谓语动词,无人称动词同时也是非谓语动词。罗语里有四个人称、谓语语式:陈述式、连接式、条件-祈愿式和命令式。连接式的词尾与陈述式相同,只有单数和复数第三人称不同,但连接式第三人称单数词尾与第三人称复数词尾相同。连接式在动词前边加上连词“să”,如:“să mănânc”,“să mă spăl”,“să mă scol”。连接式一般表示一个有可能发生或可实现的活动,就是说一种喜欢、意想、要求、建议、必需开展的活动,也可用否定形式。其后要求连接式的动词有:“a voi”-“想、愿意”、“a trebui”-“要、必须”、“a-i plăcea”“喜欢”。



    现在、陈述式结尾是“-a”的第一组动词和结尾是“-î”的第四组动词的第三人称单数和复数连接式结尾是“-e”;现在、陈述结尾分别是“-ea”,“-e”和“-i”的第二、第三和第四动词的第三人称单数和复数连接式结尾是:“-ă”:



    例子:



    “a mânca”“吃”




    单数 复数


    să mănânc să mâncăm


    să mănânci să mâncaţi


    să mănânce să mănânce



    “a merge”“走”



    să merg să mergem


    să mergi să mergeţi


    să meargă să meargă




    (五)Imperativul prezent al verbelor动词的现在时、命令式



    命令式,只使用第二人称单数和复数形式。



    单数



    多数动词第二人称、单数的命令式结尾一般的与第三人称、单数、现在、陈述式的结尾相同,其它动词第二人称、单数的命令式结尾与第二人称现在、陈述式的结尾相同。



    命令式结尾与第三人称、单数、现在、陈述式结尾相同的动词是:



    第一组动词,如:“pleacă!”“你走吧!” ,“mănâncă!”“你吃吧!”


    第三组及物动词,如:“spune!”“你说吧!”,“vorbeşte!”“你说吧!”,“citeşte!”“你读吧!”


    多数第四组动词,如:“hotărăşte!”“你决定吧!”-唯一例外是没有结尾“-esc”结尾是“-i”的动词和不及物动词。



    命令式结尾与第二人称现在、陈述式的结尾相同的动词:



    第二组动词,如:“taci!”“别说话了!”,“stai!”“你停止吧!”


    不及物第三组动词,如:“mergi!”“你走吧!”


    没有结尾“-esc”结尾是“-i”的动词和不及物动词,如:“ieşi”“你出去吧!”,“fugi!”“你跑走吧!”





    单数的命令式结尾与陈述式相同。



    例子:


    veniţi! 你们来吧!


    plecaţi! 你们走吧!


    dormiţi! 你们睡觉吧!




    反身动词使用命令式时必须将反身代词放在动词的后边,连读,写起来使用连字符。例如:



    îmbracă-te 你穿上衣服吧!


    îmbrăcaţi-vă 你们穿上衣服吧!


    dezbracă-te 你脱下衣服吧!


    dezbrăcaţi-vă 你们脱下衣服吧!


    spală-te 你洗澡吧!你洗手吧! 你洗一洗吧!


    spălaţi-vă 你们洗澡吧!你洗手吧!你洗一洗吧!


    piaptănă-te 你梳头吧!


    pieptănaţi-vă 你们梳头吧!




    好, 今天我们的罗语教学课程到此结束,下次节目时间再见!La revedere!


  • Lecţia 23 第二十三课

    Text 课文



    Elena şi Andrei merg la restaurant


    埃列娜和安德列去饭店



    Ospătarul: Bună ziua! Bine aţi venit la restaurantul nostru!


    服务员:你们好!欢迎您光临我们饭店!


    Elena: Bună ziua, puteţi vă rog să ne aduceţi meniul?


    埃列娜:您好,请给我们拿来菜单吧?


    Ospătar: Desigur, poftiţi.


    服务员:当然了,请,给您吧。


    Ospătarul lasă meniul şi se întoarce peste puţin timp. Îi găseşte pe cei doi citind meniul.


    服务员给他们留下菜单,过了一会儿又回来了,两位正在看菜单。


    Ospătarul: Ce aţi dori să comandaţi?


    服务员:你们想要什么?


    Elena: Încă nu ne-am hotărât, vă rugăm să reveniţi peste cinci minute.


    埃列娜:我们还没有决定,请您过五分钟再来吧。


    Ospătarul pleacă şi se întoarce peste cinci minute.


    服务员走了,过了五分钟又来了。


    Ospătarul: V-aţi hotărât?


    服务员:你们决定了吗?


    Elena: Eu aş dori o ciorbă de perişoare şi o porţie de sarmale cu mămăligă.


    埃列娜:我要丸子汤,一份儿肉卷和玉米糊。


    Andrei: Mie v-aş ruga să-mi aduceţi o supă de pui, o porţie de spaghete cu ciuperci şi o salată de sezon. Cam cât timp trebuie să aşteptăm?


    安德列:请给我来一份儿鸡汤,一份儿蘑菇面条和一个时令沙拉。我们要等多长时间?


    Ospătarul: Durează în jur de douăzeci de minute. De băut ce aţi dori?


    服务员:大概二十分钟。你们想喝什么?


    Elena: Mie să-mi aduceţi vă rog un pahar de vin roşu.


    埃列娜:请给我来一杯红葡萄酒。


    Andrei: Eu aş dori o bere Ursus.


    安德列:我要一个Ursus牌的啤酒。


    Ospătarul: Ce vin să fie?


    服务员:您想要什么牌的葡萄酒?


    Elena: Vinul casei.


    埃列纳:你们饭馆的特制葡萄酒


    Ospătarul: Altceva mai doriţi?


    服务员:还要别的吗?


    Elena: Deocamdată nu, mulţumim. Desertul îl comandăm mai târziu.


    埃列娜:暂时不要了,谢谢。甜点晚些时候再点。


    După douăzeci de minute ospătarul aduce mâncarea.


    过了二十分钟服务员端来饭菜。


    Ospătarul: Poftă bună!


    服务员:祝你们胃口好!


    Elena şi Andrei: Mulţumim.


    埃列娜和安德列:谢谢!


    După ce a terminat de mâncat:


    吃完饭后:


    Ospătarul: Să vă fie de bine!


    服务员:愿你们吃得舒服!


    Elena şi Andrei: Mulţumim, mâncarea a fost foarte gustoasă.


    埃列娜和安德列:谢谢,非常好吃。


    Ospătarul: Acum doriţi să comandaţi desertul?


    服务员:现在要甜点吗?


    Elena: Eu aş vrea o îngheţată de vanilie.


    埃列纳:我要香草冰淇淋。


    Ospătarul: Şi dumneavoastră, domnule?


    服务员:先生,您呢?


    Andrei: Mie să-mi aduceţi clătite cu gem.


    安德列:请给我来一个果酱煎饼。


    După ce au terminat de mâncat desertul:


    吃完甜点后:


    Andrei: Vă rugăm să ne faceţi nota de plată.


    安德列:请给我们结账吧!


    Ospătarul: Plătiţi cash sau cu cardul?


    服务员:您用现金还是用卡付账?


    Andrei: Cash.


    安德列:用现金。


    Ospătarul: Îndată vă fac nota.


    服务员:马上给你们账单。


    Andrei plăteşte. Ospătarul îi dă restul.


    安德列付钱。服务员给他找零钱。


    Ospătarul: Poftiţi restul.


    服务员:这是找您的钱。


    Elena şi Andrei: Mulţumim. La revedere!


    安德列和埃列娜:谢谢,再见!


    Ospătarul: La revedere, vă mai aşteptăm!


    服务员:再见!欢迎您再来!




    生词 Cuvinte noi



    ospătar, ospătari 服务员,招待员(名词,阳性)


    bine aţi venit 欢迎光临


    meniu 菜单(名词,中性)


    desigur 当然(副词)


    poftiţi 请吧!(动词,第二人称,现在式,命令式)


    a lăsa 留,留在;放,放开(动词)


    a se întoarce 回来(反身动词)


    puţin 一点儿,少的(形容词)


    a găsi 找到(动词)


    citind 正在看着,正在读着(副动词)


    a dori 要,愿意,希望(动词)


    a comanda 定菜,点菜,定饭,点饭(动词)


    a se hotărî 决定(动词)


    a veni 来(动词)


    a reveni 再来(动词)


    ciorbă, ciorbe 加肉的酸味汤,或蔬菜酸汤(名词,阴性)


    perişoară, perişoare 丸子(名词,阴性)


    ciorbă de perişoare 丸子汤


    o porţie 一份


    sarma, sarmale 菜肉卷(动词,阴性)


    mămăligă 玉米糊(名词,阴性)


    supă, supe 汤(名词,阴性)


    pui, pui 鸡,(名词,阳性)


    supă de pui 鸡汤


    spaghete 面条(名词,阴性)


    ciupercă, ciuperci 蘑菇(名词,阴性)


    spaghete cu ciuperci 蘑菇面条


    salată, salate 沙拉(名词,阴性)


    sezon, sezoane 季节,时令(名词,中性)


    salată de sezon 时令沙拉


    a aştepta 等(动词)


    în jur de 大概,左右


    vin, vinuri 葡萄酒(名词,中性)


    roşu 红色(形容词)


    vin roşu 红葡萄酒


    vinul casei 自制,家制葡萄酒


    bere, beri 啤酒(名词,阴性)


    Ursus 罗马尼亚啤酒牌


    altceva 别的,其它的,另外的(不定代词)


    deocamdată 暂时(副词)


    desert, deserturi 甜点(名词,中性)


    a termina 完(动词)


    a termina de mâncat 吃完饭


    gustos 好吃, 味道很好(形容词)


    îngheţată, îngheţate 冰淇淋(名词,阴性)


    vanilie 香草(名词,阴性)


    îngheţată de vanilie 香草冰淇淋


    clătită, clătite 煎饼(名词,阴性)


    gem, gemuri 果酱(名词,中性)


    clătite cu gem 果酱煎饼


    notă, note 单子,笔记,账单(名词,阴性)


    plată, plăţi 支付的钱,酬金(名词,阴性)


    nota de plată 付账单子


    a plăti 交钱,付钱(动词)


    cash 现金(名词)


    card, carduri 卡(名词,中性)


    îndată 马上,立即(副词)


    rest 零钱,找回的钱(名词,中性)




    Gramatică 语法


    (一)Pronumelepersonal de politeţe尊称人称代词和动词有礼貌的形式


    尊称人称代词复数和单数一样,都是“dumneavoastră”,与汉语“您”的用法相同。不同的是,无论是指单数或复数都必须用动词第二人称复数形式:



    Dumneavoastră, domnule ce doriţi? 先生,您要什么?


    Dumneavoastră, doamnă cum vă simţiţi? 太太,您感觉怎么样?


    Doamnă, domnule, bine aţi venit! 先生,太太,欢迎你们!



    (二)Modul condiţional-optativ动词的条件-祈愿式


    条件-祈愿语气是用动词不定式表达,前边加动词“a fi” 的一种特殊形式:



    aş am


    ai aţi


    ar ar



    例子:



    aş dori am dori


    ai dori aţi dori


    ar dori ar dori




    用于条件-祈愿式的动词表示以下几个意思:



    愿望或希望:



    Aş vrea să am o maşină. 我希望有一辆汽车。


    Aş vrea să pot zbura. 我梦想能飞。



    表示条件或在某种条件下进行的行为:



    Dacă ai mânca te-ai simţi mai bine. 你如果吃点饭,可能感觉好一点儿。



    让步语气:



    Chiar dacă aş mânca nu m-aş simţi mai bine. 我即使吃饭,还是不会觉得舒服。



    用温和的语调表示要求或意见:



    Aş dori o bere. 我要喝啤酒。


    Aş vrea să mănânc o îngheţată. 我想吃冰淇淋。


    Ce ai dori? 你想要什么?


    Ar trebui să plecăm. 我们应该走了。



    好,今天我们的罗语教学课程到此结束,下次节目时间再见!La revedere!

  • Lecţia 34第三十四课

    在今天的课中让我们根据上课学习的语法和词汇做一些练习,并学习一些新的语法现象!



    语法


    (一)Timpul viitor动词的未来时


    罗语里动词的未来有好几种形式。我们上次学了用不变形助词“o”加动词的连接式组成的形式。第二个表达未来的方式用助动词“a vrea”“要,想”和动词不定式构成。



    助动词“a vrea”的变化形式如下:



    eu voi noi vom


    tu vei voi veţi


    el (ea) va ei (ele) vor



    动词“a merge”“去”的两种未来形式如下:




    单数 复数


    eu voi merge noi vom merge


    tu vei merge voi veţi merge


    el (ea) va merge ei (ele) vor merge



    eu o să merg noi o să mergem


    tu o să mergi voi o să mergeţi


    el (ea) o să meargă ei (ele) o să meargă



    例子:



    Ce vei face când vei absolvi facultatea?


    你大学毕业时要做什么?


    Voi merge în China.


    我要去中国。


    Maria va pleca la studii în Anglia.


    玛丽亚将去英国留学。


    Anul acesta în vacanţa de vară nu vom mai merge la mare.


    今年暑假我们不再去海边。



    如果一个句子里有其它指出动作是未来发生的时间词,或者从上下文可以得出这个结论,有时候现在陈述式可以用来表达未来,如:



    Copiii mai au puţin şi intră în vacanţă.


    意思与“Copiii mai au puţin şi o să intre în vacanţă.”相同,所表达的意思就是:“孩子们快要放假了。”


    La mare o să mergem de abia în luna septembrie, la sfârşitul vacanţei.


    海边,九月在假期结束前才去。


    De ce nu mergeţi mai devreme? 意思与“De ce nu o să mergeţi mai devreme?”相同,表达的意思就是:“为什么不早一点去呢?”,但第一种说法比较顺口。




    (二)Gradele de comparaţie ale adejectivului 形容词的各比较等级


    形容词有三种形式:原级、比较级和最高级,表示形容词说明的性质在程度上不同。



    比较级和最高级分别有三种形式:



    比较级


    (a)比较级的最低级


    前边加词组“mai puţin”,如:


    Mărul acesta este mai puţin dulce decât acela. 这个苹果不象那个那样甜。


    (b)比较级平等级


    前边加词组“la fel de”,如:


    Mărul acesta este la fel de dulce ca acela. 这个苹果象那个一样甜。


    (c)比较级的最高级前边加副词“mai”,如:


    Mărul acesta este mai dulce decât acela. 这个苹果比那个甜。


    最高级


    (a)相对最低级


    前边加词组“cel mai puţin”,如:


    Mărul acesta este cel mai puţin dulce. 这个苹果最不甜。


    (b)相对最高级


    前边加词组“cel mai”,如:


    Mărul acesta este cel mai dulce. 这个苹果最甜。


    (c)绝对最高级


    前边加上“foarte”或“extrem de”,如:


    Mărul acesta este foarte dulce. 这个苹果非常甜。



    练习


    (一)


    Copiii mai au puţin şi intră în vacanţă.


    Copiii mai au puţin şi o să intre în vacanţă.


    Copiii mai au puţin şi vor intra în vacanţă.


    孩子们快要放假了。


    Unde o să petreacă vacanţa de vară?


    Unde vor petrece vacanţa de vară?


    他们在哪儿过暑假呢?


    La sfârşitul lunii iunie o să meargă în tabără la Sinaia, cu şcoala.


    La sfârşitul lunii iunie vor merge în tabără la Sinaia, cu şcoala.


    六月末他们将去学校在锡纳亚组织的夏令营。


    Cât timp o să stea copiii la Sinaia?


    Cât timp vor sta copiii la Sinaia?


    孩子们在锡纳亚要呆多长时间?


    O săptămână.


    一周。


    Unde o să fie cazaţi?


    他们将在那儿住宿?


    O să fie cazaţi la o vilă frumoasă.


    他们将在一个优美的别墅住宿。


    Unde vor fi cazaţi?


    他们将在那儿住宿?


    Vor fi cazaţi la o vilă frumoasă.


    他们将在一个优美的别墅住宿。


    Şi la mare, când o să mergeţi?


    海边呢?什么时候去吗?


    La mare o să mergem de abia în luna septembrie, la sfârşitul vacanţei.


    海边,九月在假期结束前才去。


    Şi la mare, când veţi merge?


    海边呢?什么时候去吗?


    La mare vom merge de abia în luna septembrie, la sfârşitul vacanţei.


    海边,九月在假期结束前才去。


    Mergeţi la mare în România sau în străinătate?


    O să mergeţi la mare în România sau în străinătate?


    Veţi merge la mare în România sau în străinătate?


    你们去罗马尼亚还是国外的海边?


    O să mergem în România, la Marea Neagră, în staţiunea Mamaia, la marginea Constanţei.


    Vom merge în România, la Marea Neagră, în staţiunea Mamaia, la marginea Constanţei.


    我们去罗马尼亚,去康斯坦察旁边的马马亚黑海海边疗养站。


    O să stăm la un hotel de trei stele, situat chiar lângă plajă.


    Vom sta la un hotel de trei stele, situat chia lângă plajă.


    我们将住在海滨旁边的三星级宾馆。


    Copiii o să se distreze grozav.


    Copiii se vor distra grozav.


    孩子会玩得很开心。


    O să facă baie în mare, o să înoate în pisicină, o să se joace în nisip.


    Vor face baie în mare, vor înota în piscină, se vor juca în nisip.


    在海里和游泳池游泳,在沙滩上玩儿。


    Seara o să ne plimbăm pe faleză.


    Seara ne vom plimba pe faleză.


    晚上我们沿着海边小路散步。



    (二)



    Sinaia este o renumită staţiune montană din România.


    锡纳亚是罗马尼亚的一个著名的山边修养站。


    Sinaia este una dintre cele mai renumite staţiuni montante din România.


    锡纳亚是罗马尼亚最著名的山边修养站之一。


    Sinaia este cea mai renumită staţiune montană din România.


    锡纳亚是罗马尼亚最著名的山边修养站。


    Predealul nu este la fel de renumit ca Sinaia.


    普雷蒂亚尔没有锡纳亚著名。


    În plin sezon camerele sunt foarte scumpe, iar plaja este foarte aglomerată.


    旺季,房间的价格很贵,海滨很拥挤。


    În iulie şi august camerele sunt mai scumpe decât în iunie, iar plaja este mai aglomerată.


    7月房间比6月贵,海滨更拥挤。


    În septembrie preţurile sunt mai mici, şi este mai puţină lume.


    9月价格低一点,没有那么多人。


    În septembrie este cel mai puţin aglomerat.


    9月最不拥挤。


    Avem camere la un hotel ieftin.


    我们在一个便宜的宾馆订房间了。


    Acest hotel este cel mai ieftin.


    这个宾馆最便宜。


    Camerele cu vedere la mare nu sunt prea ieftine.


    朝向大海的房间不太便宜。


    Anul acesta camerele sunt mai puţin scumpe decât anul trecut.


    今年房间没有去年那么贵。


    Anul acesta copiii au intrat mai devreme în vacanţă decât anul trecut.


    今年孩子们比去年快点放假。


    Vila aceasta este frumoasă.


    这个别墅很优美。


    La munte este mai frumos decât la mare.


    山区比海边美丽。


    La munte este cel mai frumos.


    山区最美。


    Elena este mai puţin frumoasă decât Maria.


    爱丽娜没有玛丽亚美丽。




    好, 今天我们的罗语课到此结束,下次节目时间再见!La revedere!

  • 第29课:谚语“狂奔乱跑”

    博卡勒发现他主人斯坦库的老婆在丈夫不在家时和磨房主闹出风流韵事后就决定教训他。第一次的教训是把磨房主用开水烫了,第二次是把他打得遍体鳞伤。所以磨坊主对斯坦库的老婆说,第二天最好到农田找他。然后告诉她在农田里怎么能找到他。他的特征是有一头花斑牛,这是全村唯一的花斑牛。


    第二天早晨,天还没亮时,斯坦库又出去耕地。老婆一个人留在家里,到院子里抓了最肥的公鸡,做成烤鸡排,然后做了馅饼,饭食香喷喷的。中午她又从木桶里抽取葡萄酒,倒入酒壶里,便出去到农田去给他情人送饭吃。走了一段路,斯坦库的老婆停下来往丘陵瞧了一眼,看看他情人的牛在哪里。但博卡勒从远处见到她, 就立刻明白她在找谁。



    他突然大声喊叫“吁!停下!”

    斯坦库大哥差异地问:“你为什么让牛停下来?”

    “你看吧!牛的肚子鼓鼓的,今天在草地上吃了很多的草,实在吃得太饱了,我想把它肚子扎紧免得胀破。你快解开腰带,给我吧!”

    “你是开玩笑吧?”

    “绝对不是!你快点吧,要不牛肚子就要胀破了,以后再也不能耕地了。大哥,快把腰带给我吧!”

    斯坦库还能怎样?赶快解开了腰带。博卡勒拿来把牛扎紧,这样从远处看好像是一头花斑牛。



    斯坦库老婆在农田看了一遍,发现用蓝色腰带扎着的牛,心想:

    “那就是我情人说的花斑牛,看来他就在那里耕地!”

    说了就直往那里奔去,但快要到时竟发现在那里耕地的不是他情人,倒是她仆人!她心想:“哎哟,我是怎么搞的?难道喝醉了吗?我最好赶快离开吧!”

    但为时太晚了,她已经靠近,不再回头了。她眼前站着的人颇为吃惊地说:“老婆,你在这里干什么呀?什么风吧你吹来了?难道家里发生了什么事了吗?”

    她一边微笑,一边指着她手巾里包的东西回答道:“没有啊!我只是给你送来午饭!”

    斯坦库一看热腾腾的烤鸡肉和馅饼感到更意外。

    “哎唷,你今天怎么对我这么好,给我做这么多好吃的饭?”

    老婆低着头说:

    “你今天没吃饭就离开家,我怎么能放心呢?所以我快开始给你做饭。”

    斯坦库一听就把老婆紧紧地拥抱,甜甜地长吻她,然后对博卡勒说:“你赶快放开牛,也来吃饭吧!”

    两个大男人坐下来吃饭,老婆心里在想:“我可怜的情人在哪里呢?他肯定肚子饿了,等着我给她带饭,但现在没办法了。”

  • Lecţia 22 第二十二课

    Exerciţii 练习


    (一)日常活动



    Ce faci înainte de masă?


    你吃饭前做什么?


    Mă spăl pe mâini.


    我洗手。


    Ce trebuie să facem după ce mâncăm?


    我们吃饭后应该做什么?


    Trebuie să ne spălăm pe dinţi.


    我们饭后应该刷牙。


    Dimineaţa, înainte să ieşim din casă ce trebuie să facem?


    早上离家前应该做什么?


    Trebuie să ne spălăm, să ne pieptănăm şi să ne îmbrăcăm.


    应该洗澡、梳头发、穿衣服。


    De câte ori pe zi se spală Maria pe dinţi?


    玛丽亚每天刷几次牙?


    Maria se spală de trei ori pe dinţi: după masa de dimineaţă, după masa de prânz şi după masa de seară.


    她每天刷三次牙:早饭、午饭和晚饭后。


    De câte ori pe săptămână se spală pe cap?


    每星期洗几次头?


    Se spală pe cap o dată pe săptămână.


    每星期洗一次头。



    Cuvinte noi 生词



    a ieşi 出,走出,出去,出来(动词)


    din 从(介词)


    oară 次(名词,阴性,单数)


    ori 次(名词,阴性,复数)


    de câte ori 几次?


    de câte ori pe zi 每天几次?


    de câte ori pe săptămână 每星期几次?


    cap, capete 头(名词,中性)



    (二)动词的命令式



    Piaptănă-te! 你梳头吧!


    Te rog să te piepteni! 请你梳头!


    Mă pieptăn. 我梳头


    Spală-te pe mâini! 你洗手吧!


    Te rog să te speli pe mâini! 请你洗手!


    Mă spăl pe mâini. 我洗手。


    Spală-te pe dinţi! 你刷牙吧!


    Te rog să te speli pe dinţi! 请你刷牙!


    Mă spăl pe dinţi. 我刷牙。


    Spală-te pe cap! 你洗头吧!


    Te rog să te speli pe cap! 请你洗头!


    Mă spăl pe cap. 我洗头


    Spală-te pe faţă! 你洗脸吧!


    Te rog să te speli pe faţă! 请您洗脸!


    Mă spăl pe faţă. 我洗脸。


    Îmbracă-te! 你穿衣服吧!


    Te rog să te îmbraci! 请你穿衣服!


    Mă îmbrac. 我穿衣服。


    Dezbracă-te! 你脱衣服吧!


    Te rog să te dezbraci! 请你脱衣服!


    Mă dezbrac. 我脱衣服。


    Pune-ţi căciula! 你戴上帽子吧!


    Te rog să-ţi pui căciula. 请你戴上帽子!


    Îmi pun căciula. 我戴上帽子。



    Cuvinte noi 生词



    a ruga 请(动词)


    te rog 我请你


    a se dezbrăca 脱衣服(反身动词)



    (三)动词的连接式,动词“trebuie”“必须”、“想”“a voi”、“a-i plăcea”“喜欢”



    Trebuie să ne sculăm. 我们得起床。


    Trebuie să ne spălăm. 我们得洗澡。


    Trebuie să pleci la şcoală. 你得上学校。


    Nu vreau să mă scol. 我不想起床。


    Nu vrem să ne spălăm. 我们不想洗澡。


    Nu îmi place să mă spăl. 我不喜欢洗澡。


    Nu îi place să se scoale dimineaţa. 他早上不喜欢起床。


    Nu îi plac fructele. 他不喜欢水果。


    Nu mă place. 他不喜欢我。



    Cuvinte noi生词



    fruct, fructe 水果(名词,中性)



    Îl placi pe Andrei? 你喜欢安德列吗?


    Nu îl plac, dar el mă place pe mine. 我不喜欢他,但他喜欢我。


    Îţi plac merele? 你喜欢苹果?


    Da îmi plac foarte mult merele 是,我很喜欢苹果。



    (四)问答



    Mama: Maria scoală-te!


    妈妈:玛丽亚,起床吧!


    Maria: Nu vreau, nu vreau să mă scol. Nu-mi place să mă scol devreme dimineaţa. Vreau să mai dorm. Lasă-mă să dorm! Îmi este somn.


    玛丽亚:我不想,我不想起床。我不喜欢早上那么早起床。我还想睡觉。让我睡觉!我困。



    Ce trebuie să facă Maria?


    玛丽亚应该做什么?


    Maria trebuie să se scoale.


    玛丽亚应该起床。


    Maria vrea să să scoale?


    玛丽亚想起床吗?


    Nu, Maria nu vrea să se scoale.


    不,玛丽亚不想起床。


    Ce vrea să facă?


    她想做什么?


    Vrea să doarmă. Maria vrea să mai doarmă.


    她想睡觉。玛丽亚还想睡一会。


    Mariei îi place să se scoale devreme?


    玛丽亚喜欢很早起床吗?


    Un,nu îi place să se scoale devreme.


    她不喜欢很早起床。


    Ce îi spune mamei?


    她对妈妈说什么?


    Maria îi spune mamei să o lase să doarmă.


    玛丽亚对妈妈说让她再睡觉一会。



    Mama: Maria, scoală-te, spală-te, îmbracă-te şi vino la masă!


    妈妈:玛丽娅,起床、洗澡、穿衣服,然后来吃饭!


    Maria: Nu vreau să mă să mă spăl. Nu-mi place să mă spăl, îmi place să fiu murdară. Nu vreau să mănânc. Nu-mi este foame.


    玛丽亚:我不想洗澡。我不喜欢洗澡,我喜欢身体脏脏的。我不想吃饭。我不饿。



    Ce trebuie să facă Maria?


    玛丽亚应该做什么?


    Maria trebuie să se scoale, să se spele, să se îmbrace şi să meargă la masă.


    玛丽亚应该起床、洗澡、穿衣服,然后去吃饭。


    Maria vrea să se spele?


    玛丽亚想洗澡吗?


    Nu vrea. Maria nu vrea să se spele.


    不想。玛丽亚不想洗澡。


    Mariei îi place să se spele?


    玛丽亚喜欢洗澡吗?


    Nu, Mariei nu îi place să se spele.


    不,玛丽亚不喜欢洗澡。


    Ce îi place?


    他喜欢什么?


    Îi place să fie murdară.


    他喜欢身体脏脏的。


    Maria vrea să mănânce?


    玛丽亚想吃饭吗?


    Nu, Marian nu vrea să mănânce.


    不,玛丽亚不想吃饭。


    De ce?


    为什么?


    Pentru că nu îi este foame.


    因为她不饿。



    Cuvinte noi生词



    a spune 说,讲,告诉(动词)


    foame 饿,饥饿(名词,阴性)


    a-i fi foame 饿(反身动词)


    a merge 走,去(动词)


    de ce 为什么?


    pentru că 因为(连词)




    Gramatică语法


    (一)Imperativul prezent al verbelor动词的现在时、命令式



    命令式,只使用第二人称单数和复数形式。



    第一组动词命令式的词尾是:单数“-ă”,复数“-aţi”



    单数  复数


    mănâncă mâncaţi


    spală spălaţi


    îmbracă îmbrăcaţi



    注意:复数命令式出现元音交替现象。



    第二组动词命令式的词尾是:单数“-i”,复数“-iţi”



    单数 复数


    mergi mergeţi


    dormi dormiţi



    第二组动词的命令式词尾与连接式相同:



    mergi! mergeţi!


    să mergi să mergeţi


    dormi dormiţi


    să dormi să dormiţi



    第一组动词的命令式和连接式的复数词尾相同,但复数词尾不同:



    măncă! mâncaţi!


    să mănânci să mâncaţi


    spală! spălaţi!


    să speli! să spălaţi




    反身动词使用命令式时必须将反身代词放在动词的后边,连读,写起来使用连字符。例如:



    îmbracă-te 你穿上衣服吧!


    îmbrăcaţi-vă 你们穿上衣服吧!


    dezbracă-te 你脱衣服吧!


    dezbrăcaţi-vă 你们脱衣服吧!


    spală-te 你洗澡吧!


    spălaţi-vă 你们洗澡吧!


    piaptănă-te 你梳头吧!


    pieptănaţi-vă 你们梳头吧!



    (二)不规则变化动词“a face”“作”和“a veni”“来”的陈述式和命令式




    不规则变化动词“a face”和“a veni”的命令式是:



    单数 复数


    fă faceţi


    vino veniţi



    好,今天我们的罗语教学课程到此结束,下次节目时间再见!La revedere!

  • Lecţia 18 第十八课– Recapitulare (partea I) 复习(第一部分)


    Text 课文


    Prietena mea cea mai bună Maria


    我最好的朋友马利亚


    Maria este prietena mea cea mai bună.


    马利亚是我最好的朋友。


    Are 20 de ani şi este o fată drăguţă şi deşteaptă.


    她20岁,是一个又可爱又聪明的姑娘。


    Este studentă la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi străine.


    她是布加勒斯特大学、外国语言文学系的学生。


    Învaţă limba chineză şi limba spaniolă.


    她学习汉语和西班牙语。


    Ea are doi fraţi: o soră mai mică, şi un frate mai mare.


    他有两个兄弟姐妹:一个妹妹和一个哥哥。


    Sora Mariei are şaisprezece ani. Este încă elevă.


    马里亚的妹妹16岁,她还是个中学生。


    Este înaltă şi blondă şi o cheamă Sofia.


    她个子高、头发金黄色,名叫索菲亚。


    Fratele ei mai mare are 25 de ani şi este profesor de engeleză.


    她哥哥25岁,是英语老师。


    Numele lui este Andrei, îl cheamă la fel ca pe fratele meu.


    他叫安德列,他名字和我哥哥一样。


    Pe amândoi îi cheamă Andrei.


    他们俩都叫安德列。


    Maria, Sofia şi Andrei locuiesc cu părinţii într-o casă cu curte.


    马利亚、索菲亚和安德列跟爸爸、妈妈住在一个单门独院的房子里。


    Casa lor se află la marginea oraşului.


    他们的住所(房子)在郊区。


    Este mare şi luminoasă şi are multe camere.


    这是个又大又明亮,有很多房间的住所(房子)。


    În faţa casei este o curte mare. În spatele casei este garajul.


    住所(房子)有一个很大的院子。住所(房子)后面有车库。


    Curtea este în faţă şi garajul în spate.


    院子在前边,车库在后边。


    Cuvinte noi 生词


    cea mai 最


    facultate 系(名词,阴性)


    limbă 语言(名词,阴性)


    literatură 文学(名词,阴性)


    străin 外国的(形容词)


    limbă străină 外语


    Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine 外国语言文学系


    a învăţa 学习(动词,不定式)


    chineză 汉语(形容词,阴性)


    spaniolă 西班牙(形容词,阴性)


    încă 还(副词)


    blond (头发)金黄色(形容词)


    la fel ca 一样


    se află 在;存在(反身动词,现在时,陈述式)


    mult 多(形容词)


    garaj 车库(名词,中性)


    (一)Adejectivul形容词


    形容词的格必须与修饰的名词一致。


    罗语里形容词分成两种:(甲)有词形变化的形容词和(乙)没有词形变化的形容词。


    有词形变化的形容词的单数阳性和阴性词尾有时相同有时不同;单数与复数的词尾不同。


    a)单数阴性和阳性结尾相同的形容词:


    单数:mare (大), verde (绿色), subţire (细, 薄)


    b)复数阴性和阳性结尾不同的形容词的阴性结尾一般的是“ă”或“e”:


    以“ă”作结尾:


    galben — galbenă 黄色


    albastru — albastră 蓝色


    alb — albă 白色


    lung — lungă 长


    scurt — scurtă 短


    以“e”作结尾:


    roşu — roşie 红色


    这类形容词的阴性词形有时发生元音交替:


    gros — groasă 粗、厚


    luminos – luminoasă 明亮


    deştept — deşteaptă 聪明


    negru — neagră 黑色


    (乙)没有词形变化的形容词:


    “咖啡色”或者”棕色”


    单数和复数/阴性和阳性:maro


    形容词的复数


    a)单数阴性和阳性结尾相同的形容词复数的阴性和阳性也相同,如:


    单数:mare (大), verde (绿色), subţire (细)


    复数:mari, verzi, subţiri


    b)单数阴性和阳性词形不同的形容词的复数阴性和阳性结尾一般是不同的,但有时候相同,比如:


    单数 复数


    阳性 阴性 阳性和阴性


    mic mică mici 小


    larg largă largi 宽


    roşu roşie roşii 红色


    c)单数和复数的阴性和阳性词形不同的形容词


    阳性复数形容词的结尾是“-i”


    albastru — albaştri 蓝色


    galben –galbeni 黄色


    alb –albi 白色


    negru –negri 黑色


    slab –slabi 瘦


    scump –scumpi 贵


    drăguţ — drăguţi 可爱


    用辅音“t”或“s”结束的阳性形容词,这些辅音变成“ţ”和“ş”:


    gras — graşi 胖


    înalt — înalţi (个子)高


    deştept — deştepţi 聪明


    frumos — frumoşi 好看


    luminos — luminoşi 明亮


    întunecos — întunecoşi 黑暗


    scurt — scurţi 短


    有的形容词的复数词形是无规律的:


    scund –scunzi 个子矮


    阴性复数形容词的后缀是“-e”:


    albastră — albastre 蓝色


    galbenă — galbene 黄色


    albă — albe 白色


    neagră — negre 黑色


    slabă — slabe 瘦


    scumpă — scumpe 贵


    drăguţă — drăguţe 可爱


    grasă — grase 胖


    înaltă — înalte 高


    deşteaptă — deştepte 聪明


    scurtă — scurte 短


    scundă — scunde 矮


    结尾“-os”形容词的阴性词形发生元音交替:


    -os


    frumos — frumoase


    întunecos — întunecoase


    luminos — luminoase


    好,今天我们的罗语教学课程到此结束,下次节目时间再见!La revedere!

  • Lecţia 10 – Recapitulare (partea I) 第十课-复习(一)


    在今天这节课和下一课中让我们复习一下儿在前四课中所学到的语法和词汇。复习的第一部分是有关疑问句的课文和一些语法现象及其用法。如:加冠词和不加冠词名词的复数形式及动词“是”和“有”的现在、陈述式。


    Text 课文

    Ale cui sunt aceste lucruri? 这些东西是谁的?


    Ale cui sunt lucrurile de pe masă?

    桌上的东西是谁的?

    Lucrurile de pe masă nu sunt ale mele.

    桌上的东西不是我的。

    Atunci ale cui sunt?

    那是谁的?

    Sunt ale tale.

    是你的。

    Ba nu, nu sunt nici ale mele.

    不,也不是我的。

    Atunci, cred că sunt ale mamei, da, da, sunt ale ei, ale mamei.

    那我想(认为)是妈妈的,是的,是她的,是妈妈的。

    Hm, nu sunt nici ale mamei, sunt ale copiilor.

    哼,也不是妈妈的,是孩子的。

    Cărţile sunt ale Evei, sunt ale ei. Creioanele sunt ale lui Alexandru, sunt ale lui.

    书是埃瓦的,是她的(书)。铅笔是亚历山德鲁的,是他的(铅笔)。

    Astea sunt lucrurile lor, ale copiilor.

    这是他们的东西,是孩子的。

    Ale cui sunt merele de pe farfurie? Merele de pe farufurie sunt ale mele.

    盘子上的苹果是谁的?盘子上的苹果是我的。

    Ale tale? Nu sunt ale copiilor?

    (是)你的吗?不是孩子的吗?

    Nu, nu sunt ale copiilor, sunt ale mele, ale lor sunt în ghiozdan.

    不,不是孩子的,是我的,他们的(苹果)在背包里。

    Ba nu, ale Evei nu sunt în ghiozdan, ale ei sunt încă pe masă.

    不,不对吧,埃瓦的不在背包里,她的(苹果)还在桌子上。

    Uite, pe jos este un măr mare, al cui este?

    你看,地上有一个大苹果,是谁的?

    Este al meu!

    是我的!

    Ba nu, nu este al tău, este al meu! A ta este banana, banana este a ta.

    不,不是你的,是我的!你的是香蕉,香蕉是你的。


    Vocabular 生词:


    nici 也不(副词)

    cred că 想,认为(动词,第一人称,现在时,陈述式)

    ghiozdan 背包(名词,中性)

    măr 苹果(名词,中性)

    banană 香蕉(名词,阴性)

    farfurie 盘子(名词,阴性)


    Gramatică 语法

    接下来让我们复习一下儿在前四课中所学到的语法!


    (一)Pluralul substantivelor加冠词和不加冠词名词的复数


    1)阳性名词的复数构成法:


    不加冠词的阳性名词的复数结尾都是-i,加冠词的阳性名词还要加一个-i,所以阳性名词加冠词后词尾有两个“i”(“-ii”),这两种词形之间的区别读起来是:有一个“I”的不加冠词的名词词尾的“i”要轻读,有两个“i”的加冠词名词的词尾是“ii”要重读,如:“taţi – taţii”。


    例子:


    văr — veri — verii 堂兄弟/表兄弟

    an — ani — anii 年/岁

    doctor — doctori — doctorii 大夫


    词尾是用元音结束的阳性名词,词尾的“-i”代替这个元音,另外有的词还可以出现语音交替现象,例如:


    frate — fraţi — fraţii 兄弟


    如果丢掉词尾的元音之后,阳性名词的最后发音是“i”,不加冠词和加冠词的名词词尾分别有两个和三个“i”,有三个“i”(-iii)的加冠词名词词尾的读音要加重拉长,会听到两个“i”的发音,例如:


    fiu — fii – fiii 儿子

    copil — copii — copiii 孩子


    例子:


    Eu am un frate. 我有一个哥哥。

    El are doi fraţii. 他有两个兄弟。

    Fraţii mei sunt aici. 我的兄弟在这儿。

    Prietena mea are un fiu. 我的女朋友有一个儿子。

    Prietena ta are doi fii. 你的女朋友有两个儿子。

    Fiii mei sunt aici. 我的儿子在这儿。(这里儿子是复数)


    2) 阴性名词的复数构成法:


    不加冠词名词的两个复数结尾形式是:-e,和-i, 加冠词的结尾形式是:–le,例如 :


    ă-e


    verişoară — verişoare — verişoarele 表姐妹

    fiică — fiice — fiicele 女儿

    cameră — camere — camerele 房间

    haină — haine — hainele 衣服


    例子:


    Eu am o verişoară. 我有一个表妹。

    Tu câte verişoare ai? 你有几个表姐妹?

    Verişoarele mele sunt în curte. 我的表姐妹在院子里。

    Eu am o cameră. 我有一个房间。

    Camera mea este aici. 我的房间在这儿。

    Camerele lor sunt acolo. 他们的房间在那儿。


    -i


    sufragerie — sufragerii — sufrageriile 客厅

    bucătărie — bucătării — bucătăriile 厨房

    minge — mingi — mingiile 球

    floare — flori — florile 花儿


    Pisica este în sufragerie. 猫在客厅里。

    Casa mea are două sufragerii. 我的房子有两个客厅。

    Sufrageriile lor sunt mari. 他们的客厅很大。

    Ion are o minge. 伊昂有一个球。

    Copiii se joacă cu două mingi. 孩子用两个球玩儿。

    Mingiile sunt la copii. 球在孩子那儿。(指多个球)


    有些阴性名词复数形式的变化是不规则的,如:


    o soră — două surori – surorile 姐妹




    3) 中性名词的复数构成法:


    不加冠词的中性名词的复数结尾都是 -uri, -e, 没有一定的规律,加冠词后的结尾是–le,例如:


    stilou — stilouri — stilourile 钢笔

    dulap — dulapuri — dulapurile 衣柜

    grădiniţă — grădiniţe — grădiniţele 幼儿园


    (二)Verbele a fi” şi a avea” 动词“是”和“有”的现在、陈述式


    a avea”“有”

    eu am 我有

    tu ai 你有

    el/ea are 他/她有


    a fi” “是”

    eu sunt 我是 noi suntem 我们是

    tu eşti 你是 voi sunteţi 你们是

    el/ea este 他/她是 ei/ele sunt 他们/她们是


    Exemple 例子:


    Eu sunt studentă la Universitatea Bucureşti. 我是布加勒斯特大学的学生。

    Tu eşti prietena mea. 你是我的女朋友。

    El este tatăl meu. 他是我爸爸。

    Noi suntem copiii profesoarei. 我们是老师的孩子。

    Voi sunteţi doi băieţi mari. 你们是两个大男孩儿。

    Ei sunt verii mei. 他们是我的表兄弟。

    Ele sunt fetele mele. 她们是我的女儿。

  • 2012年11月8日:Lecţia 8 第八课


    Text 课文

    Câte camere are casa ta? 你家有几个房间?


    Câte camere are casa ta? Casa mea are trei camere, o sufragerie şi două dormitoare.

    你的家有几个房间?我家有三个房间——一个客厅和两个卧室。

    Câte paturi ai în casă? Patru. Am patru.

    你家里有几张床?四张。我有四张。

    Am patru paturi. În casa mea sunt patru paturi.

    我有四张床。我家里有四张床。

    Unde sunt paturile? Paturile sunt în dormitor. Un pat este lângă geam şi un pat este lângă uşă.

    床在哪儿?床在卧室里。一张床在窗户旁边,一张床在门旁。

    Şi mese? Câte mese ai? Am două mese.

    桌子呢?你有几张桌子?我有两张桌子。

    Unde sunt mesele? În sufragerie?

    桌子在哪儿?在客厅吗?

    Nu, o masă este în sufragerie şi o masă în bucătărie.

    不,一张桌子在客厅里,一张桌子在厨房里。

    Dulap de haine ai? Da am două dulapuri de haine.

    你有衣柜吗?我有两个衣柜。

    Dulapurile de haine unde sunt? Dulapurile de haine sunt în dormitor.

    衣柜在哪儿?衣柜在卧室里。

    Unde în dormitror? Între paturi.

    在卧室的什么地方?在床中间。

    A cui este camera asta? Camera asta este a mea.

    这个房间是谁的?这个房间是我的。

    Şi camera mea? Unde este camera mea? Camera ta este lângă camera mea.

    我的房间呢?我的房间在哪儿?你的房间在我的房间旁边。

    Dar Ion, Ion are o cameră? Nu, Ion nu are o cameră, el doarme cu mama şi cu tata.

    伊昂呢,伊昂有房间吗?没有,伊昂没有自己的房间,她和爸爸、妈妈睡觉。

    Unde este patul lui? Nu are pat, doarme cu mama. El doarme cu mama lui.

    他的床在哪儿?他没有床,他和妈妈睡,他和他妈妈睡觉。

    Aici, în patul ăsta? Da, aici, în patul ăsta.

    在这儿?在这张床吗?是的,在这张床。

    Cine doarme aici? Aici doarme mama, este patul ei. Patul ăsta este al ei.

    谁睡在这儿?妈妈睡在这儿,这是她的床。这张床是她的。

    Dar patul ăla de lângă geam? Acolo cine doarme? Al cui este?

    窗户旁边的床呢?谁睡在那儿?是谁的(床)?

    Acolo doarme tata. Este al lui. Patul ăla este al lui.

    爸爸睡在那儿。是爸爸的(床)。那张床是他。


    Vocabular生词:


    acasă 家

    cameră 房间(名词、阴性)

    dulap 柜子(名词、中性)

    de 介词

    haine 衣服(名词、阴性、复数)

    dulap de haine 衣柜(名词、中性)

    dormitor 卧室(名词、中性)

    sufragerie 客厅(名词、阴性)

    bucătărie 厨房(名词、阴性)

    cu 和/跟……一起(连词,用以构成表示偕同的状语)

    doarme 睡觉(动词、第三人称-他睡觉)

    între 在……之间,在……中间(介词)


    下面向大家介绍一些语法现象及其用法


    Gramatică语法


    (一)şi”的用法


    şi”这个词有多种用法和多种语法价值。

    作为连词şi”的意思和汉语里的“和”、“同”、“与”相同,用来连接两个名词、代词、数词,但也能连接两个形容词,位置与汉语相同,在它在被连接的两个词中间:


    Ion şi Maria

    伊昂和马丽亚

    cărţile şi creioanele

    书和笔(复数)


    mare şi frumoasă

    又大又美


    用作副词时,意思是“也”,但位置与汉语里副词“也”不同,总是放在主语前,而不是在主语和动词中间:


    Ion merge la grădiniţă, şi Maria merge la grădiniţă?

    伊昂上幼儿园,马利亚也上幼儿园吗?

    Mama doarme, şi tata doarme.

    妈妈在睡觉,爸爸也在睡觉吗?

    Aceasta este o floare, şi aceea este o floare.

    这是一朵花儿。那也是一朵花儿


    用于句首时şi”表示上下句的连续性, 意思与“呢”相同:


    Şi camera mea? Unde este camera mea?

    我的屋子呢?我的屋子在哪儿?

    Mama merge, şi tata? Tata merge şi el?

    妈妈去,爸爸呢?他也去吗?

    Ion este aici, şi Maria? Unde este Maria?

    伊昂在这儿,马利亚呢?马利亚在哪儿?


    连词“dar”的用法

    连词“dar”一般的用来连接两个意思相反的句子,表达“但是”、“可是”的意思;但有时候可以象副词“şi”用来表示上下句的连续性。


    Camera ta este lângă camera mea. Dar Ion, Ion are o cameră?

    你的房间在我的房间旁边。伊昂呢,伊昂有房间吗?

    Eu sunt profesoara de limba română, dar tu cine eşti?

    我是罗语老师,你呢,你是谁?


    (二)Pronumele interogativ cine” – 疑问代词“cine”“谁”的属格


    疑问代词“cine”的属格形式是 “cui?”,前边加上属格冠词“a”、“al”、“ai”、“ale”:


    a cui

    al cui

    ai cui

    ale cui


    例子:


    A cui este cartea? 这本书是谁的?

    Al cui este creionul? 这支笔是谁的?

    Ai cui sunt copiii? 这些孩子是谁的?

    Ale cui sunt florile? 这些花儿是谁的?

  • 2012年5月31日:Lecţia 9 第九课


    Text 课文

    Cine sunteţi voi? 你们是谁?


    Doamna: Cine sunteţi voi?

    太太:你们是谁?

    Maria şi Eva: Noi suntem copiii profesoarei de engleză.

    马利亚和埃瓦:我们是英语老师的孩子。

    Doamna: Voi sunteţi copiii profesoarei?

    太太:你们是老师的孩子吗?

    Maria şi Eva: Da, mama are patru copii, două fete şi doi băieţi. Noi suntem fiicele ei.

    马利亚和埃瓦:是,妈妈有四个孩子,两个女孩儿和两个男孩儿。我们是她的女儿。

    Dar fraţii? Ei unde sunt? Unde sunt fraţii?

    兄弟们呢?他们在哪儿?兄弟们在哪儿?

    Maria: Băieţii sunt în curte, se joacă. Uite-i acolo! Ei au minge, se joacă cu mingea. În curte mai sunt şi două fete, şi ele au o minge şi se joacă cu ea.

    马利亚:男孩儿们在院子里玩儿。你看!在那儿!他们有一只球,他们在玩儿球。院子里还有两个女孩儿,她们也有球,也在玩儿球。

    Doamna: Ele cine sunt? Cine sunt fetele?

    太太:她们是谁?女孩子们是谁?

    Maria: Fetele sunt verişoarele noastre.

    马利亚:女孩子们是我们的表姐妹。

    Doamna: Mingea băieţilor este albastră şi mare, a cui este?

    太太:球是蓝色的,是一个大球,是谁的?

    Maria: Este a mea! Este mingea mea!

    马利亚:是我的!是我的球!

    Eva: (către Maria) Ba nu, nu este mingea ta, este mingea mea! (către doamnă) Nu este a ei doamnă, este a mea!

    埃瓦:(对马利亚)不是,不是你的球,是我的球!(对太太)太太,这不是她的,是我的!

    Maria: Uite-te bine, fetele se joacă cu mingea ta, este acolo, la fete, băieţii se joacă cu mingea mea. Mingea ta este mică şi roşie. Mingea roşie este a ta. Mingea albastră este a mea. Nu este a ta.

    马利亚:你注意地看,女孩们用你的球玩儿,(球)在那儿,在女孩子们那儿,男孩儿用我的球玩儿。你的球很小,是红色的。红色的球是你的,蓝色的球是我的。

    Eva: Da, da, aşa este. (către doamnă) Este a ei.

    埃瓦:是的,你说得对。(对太太)是她的。

    Doamna: Dar maşinuţa?

    太太:小汽车呢?

    Maria: Care maşinuţă? Maşinuţa verde de sub pom, sau maşinuţa galbenă din faţa porţii?

    马利亚:哪个小汽车?树下的绿色小汽车,还是门前的黄色小汽车?

    Doamna: Maşinuţa albastră de pe bancă.

    太太:板凳上的蓝色小汽车。

    Maria: Maşinuţa albastră este a fratelui meu mai mare, este a lui.

    马利亚:蓝色的车是我哥哥的,是他的。

    Eva: Ba nu, nu este a lui, a lui este verde şi mică. Este acolo, sub pom.

    埃瓦:不,不是他的,他的车是绿色的,而且是小车。在那儿,在树下。

    Maria: Da, aşa este, a lui este verde, maşinuţa galbenă este a fratelui mai mic.

    马利亚:对,你说得对,他的车是绿色的,黄色的车是弟弟的。




    Vocabular生词:


    profesoarei 老师的(名词、阴性、属格)

    copiii profesoarei 老师的孩子们

    cu 用(介词)

    minge 球(名词、阴性)

    cu mingea 用球

    se joacă 玩儿(动词、第三人称)- 他/他们玩儿

    uite 看(动词、第二人称、命令式 — 你看)

    uite-i 看他们!

    uite-te 你看!

    mai 还(副词)

    mai sunt 还有

    noastre 我们的(人称代词、第一人称、复数)

    albastru 蓝(形容词)

    roşu 红(形容词)

    galben 黄(形容词)

    verde 绿(形容词)

    către 对、向、朝(介词)

    bine 好(形容词)

    poartă 大门(名词、阴性)

    din 从(介词、引出表示地点的定语)

    din faţa 前面

    de pe 从(介词、引出表示地点的定语)


    Gramatică语法




    下面向大家介绍一些语法现象及其 用法:


    (一)Pluralul pronumelui personal人称代词的复数


    singular单数 plural 复数

    eu 我 noi 我们

    tu 你 voi 你们

    el 他(阳性) ei 他们(阳性)

    ea 她(阴性) ele 她们(阴性)


    (二)Pronumele şi adejectivul posesiv物主代词和形容性物主代词


    在上次节目中我们向大家介绍了物主代词的单数。我们上次讲到物主代词数与所修饰的名词相同。对学习罗语的中国人来说这比较复杂,因为物主代词表示数的词形变化,包括两个成分:一是名词的数,二是物主的数,这样就产生四中不同情况:

    a)一个事物和一个物主

    b)多个事物和一个物主

    c)一个事物和多个物主

    d)多个事物和多个物主

    在上节课中我们学习了物主代词一个事物-一个物主的物主的形式。在今天这节课中向大家介绍多个事物和一个物主的形式:


    单数、阳性 单数、阴性

    al meu a mea

    al tău a ta

    al lui/ei(男/女) a lui/ei(男/女)


    复数、阳性 复数、阴性

    ai mei ale mele

    ai tăi ale tale

    ai lui/ei(男女) ale lui/lor(男女)


    例子:


    Căţelul este al meu. 狗是我的。

    Cartea este a mea. 书是我的。

    Câinii sunt ai mei. 这些狗是我的。

    Cărţile sunt ale mele. 这些书是我的。

    Acesta este profesorul tău. 这是你的老师。

    Aceasta este sora ta. 这是你的姐姐。

    Aceştia sunt profesorii tăi. 这是你的老师。(指多个老师)

    Acestea sunt surorile tale. 这是你的姐妹。




    在中性名词的情况下,单数名词用阳性形式,复数名词用阴性形式:


    Creionul este al meu. 这支笔是我的。

    Creioanele sunt ale mele. 这些笔是我的。


    物主代词和形容性物主代词的区别是什么呢?物主代词代替名词或补充谓语,在一个“A是B”的句子中表示主语“A”属于谁。形容性物主代词则加在名词的后边,起修饰作用,表示是某人的。形容性物主代词前边不加属格冠词“a/al/ai/ale”。


    例子:




    Cartea este a mea. 书是我的。

    Cartea mea este pe masă. 我的书在桌子上。

    A mea este pe masă. 我的(书)在桌子上。


    (三)Cazurile substantivului – genitivul名词的格-属格


    在罗语中名词共有五个格,即主格、属格、与格、宾格和呼格。属格还叫做“所有格”,表示一个名词的所属,例如一个名词提及的对象拥有的一些属性。属格名词如果用作间接宾语前边要加上属格冠词“a/al/ai/ale”,性、数、格与所代替或修饰的名词相一致,如果用作状语就不加属格冠词。


    阴性名词属格单数词尾-ei、复数词尾是-elor


    a/al/ai/ale profesoarei

    a/al/ai/ale profesoarelor


    阳性名词属格单数词尾是-ului、复数词尾是-ilor


    a/al/ai/ale copilului

    a/al/ai/ale copiilor


    例子:


    Aceasta este cartea profesoarei.

    这是老师的书。

    Cartea profesoarei este pe masă.

    老师的书在桌子上。

    A copilului este pe jos.

    孩子的在地上。

    Cartea este a profesoarei.

    书是老师的。


    (四)介词词组“în faţa” 、“din faţa”“前面”




    罗语里某些介词引出的名词不用主格宾格形式,而用属格/予格形式,“din faţa”和“în faţa”也属于这些介词。 在作为主语表达“前面”这个意思的介词所用的形式是“în faţa”,在修饰一个名词时用“din faţa”。


    Maşinuţa din faţa porţii.

    大门前的小车。

    În faţa casei este un pom.

    房子前边有一棵树。

    În faţa copilului este o carte.

    孩子前边有一本书。




    好, 今天我们的罗语教学课程到此结束了,下次节目时间再见!La revedere!

  • 2012年11月1日:Lecţia 7 第七颗


    Text 课文

    Unde sunteţi copii? 孩子们,你们在哪儿?


    Copii unde sunteţi? Copii!!

    孩子们,你们在哪儿?孩子们!

    Unde sunt copiii? În casă nu sunt.

    孩子们在哪儿?他们不在家。

    Care copii? Fetele sau băieţii?

    哪些孩子?是女孩子们还是男孩子们?

    Fetele, unde sunt fetele? Fetele sunt la şcoală.

    女孩子们,女孩子们在哪儿?女孩子们在学校。

    Şi băieţii, unde sunt băieţii? Băieţii sunt la grădiniţă.

    男孩子们呢?男孩子们在哪儿呢?男孩子们在幼儿园。

    Cine este fata aceasta? Este fiica mea Eva.

    这个小姑娘是谁?是我的女儿,埃瓦。

    Şi băiatul cine este? Este fratele ei, fiul meu.

    男孩儿是谁?是他的弟弟,我的儿子。

    Acesta este fiul meu, Alexandru.

    这是我的儿子,亚历山德鲁。

    Alexandru merge la şcoală?

    亚历山德鲁上学吗?

    Nu, Alexandru este mic, merge la grădiniţă.

    不,亚历山德鲁很小,他上幼儿园。

    Câţi ani are? Are cinci ani, merge la grupa mare, la anul merge la şcoală.

    他几岁?他五岁,他上大班 ,明年去学校。

    Şi Eva, merge tot la grădiniţă?

    埃瓦也上幼儿园吗?

    Nu, Eva este mare, are nouă ani, merge la şcoală.

    不,埃瓦大了,她今年九岁,她上学校。

    Dar Sofia, câţi ani are? Sofia are şapte ani. Şi ea merge la şcoală.

    索菲亚呢?她今年几岁?她今年七岁。她也上学了。

    Unde este Sofia? Sofia este acasă, este bolnavă.

    索菲亚在哪儿?她在家里,她病了。

    Mama ta unde este? Mama mea este în curte.

    你妈妈在哪儿?我妈妈在院子里。

    Dar tata, unde este? Tatăl tău, sau tatăl meu?

    爸爸呢?他在哪儿?你爸爸,还是我爸爸?

    Tatăl meu este la doctor, tatăl tău nu ştiu unde este.

    我爸爸在医生那儿,你爸爸呢,我不知道他在哪儿。




    Vocabular 生词:


    fiică 女儿(名词、阴性)

    fiu 儿子(名词、阳性)

    şi 和、同、与(连词)

    也、还(副词)

    la 在、到(介词,引出地点壮语或地点定语)

    grupa mare 大班(名词组)

    an 年、岁(名词、阳性)

    la anul 明年(名词组)

    merge 去(第三人称,他去)

    doctor 大夫(名词、阳性)

    ştiu (我)知道(动词、第三人称、现在时、陈述式)

    nu 不(否定副词)

    nu ştiu (我)不知道

    bolnavă 病(形容词、阴性)




    Gramatică 语法:


    下面向大家介绍一些语法现象及其用法


    (一)加冠词名词的复数


    1)阴性名词加后缀 -le




    mame — mamele 妈妈

    fete — fetele 女孩子

    case — casele 房子

    verişoare — verişoarele 表姐妹

    vaze — vazele 花瓶

    mese — mesele 桌子

    surori — surorile 姐妹

    flori — florile 花儿

    uşi — uşile 门

    pisici — pisicile 猫


    2)中性名词加后缀 -le




    creioane — creioanele 铅笔

    paturi — paturile 床

    geamuri — geamurile 窗

    dulapuri — dulapurile 衣柜

    stilouri — stilourile 钢笔


    3)阳性名词加后缀 -i




    taţi — taţii 爸爸

    fraţi — fraţii 兄弟

    băieţi — băieţii 男孩子

    veri — verii 表兄弟

    copii — copiii 孩子

    pom — pomii 树




    (二)物主代词pronumele posesiv




    物主代词所有关系的代词叫做物主代词,也叫人称代词的所有格。物主代词分成形容性物主代词和名词性物主代词两种。物主代词的数、格和性别与所代替的名词相一致。罗语里物主代词前边加上属格冠词:“a, al, ai, ale”,“a”用于单数、阴性,“al”用于单数阳性和中性,“ai”用于复数、阳性,“ale”用于复数、阴性和中性。


    al meu a mea 我的

    al tău a ta 你的

    al lui a lui 他的(阳性)

    al ei a ei 她的(阴性)


    Exemple例子:


    Creionul este al meu. 铅笔是我的。

    Stiloul este al tău. 钢笔是你的。

    Cartea este a mea. 书是我的。

    Pisica este a ta. 猫是你的。

    Patul este al lui. 床是他的。(男)

    Vaza este a ei. 花瓶是她的。(女)



  • Lecţia 6 第六课


    Text课文

    Câţi fraţi are Sofia?索菲亚有几个兄弟姐妹?


    Sofia: Bună ziua!

    索菲亚:你好!

    Li Lin: Bună ziua!

    李林:你好!

    Sofia: Eu sunt Sofia, sunt o fată, sunt româncă. Sunt din România

    索菲亚:我是索菲亚,我是女孩儿,我是罗马尼亚人。我是从罗马尼亚来的。

    Li Lin: Eu sunt Li Lin, sunt băiat, sunt chinez. Sunt din China

    李林:我是李林,我是男孩儿, 我是中国人。我是从中国来的。

    Încântat de cunoştinţă!

    我认识你很高兴!

    Sofia: Şi eu sunt încântată să te cunosc!

    索菲亚:认识你我也很高兴!

    Li Lin: Ai fraţi?

    李林:你有兄弟姐妹吗?

    Sofia: Da, eu am un frate şi o soră.

    索菲亚:有,我有一个弟弟和一个姐姐。

    Li Lin: Mai mici, sau mai mari?

    李林:比你大还是比你小?

    Sofia: Un frate mai mic, Alexandru, şi o soră mai mare, Eva. Fratele mai mic, Alexandru merge la grădiniţă, sora mai mare, Eva merge la şcoală.

    索菲亚:我有一个弟弟,叫亚历山德鲁和一个姐姐,叫埃瓦。弟弟,亚历山德鲁上幼儿园,姐姐,埃瓦上学校。




    Vocabular生词:


    frate 兄弟(弟弟,哥哥)(名词,阳性)

    soră 姐妹(姐姐,妹妹)(名词,阴性)

    mic 小(形容词)

    mai 更(副词)

    mai mic 比……小,更小,小一点

    mare 大(形容词)

    mai mare 比……大,更大,大一点

    văr 表弟,表哥,堂弟,堂哥(名词,阳性)

    verişoară 表妹,表姐,堂妹,堂姐(名词,阴性)

    şcoală 学校(名词,阴性)

    grădiniţă 幼儿园(名词,阴性)

    la 在,到(介词,引出地点壮语或地点定语)

    câţi? 几,多少(复数、阳性)

    câte? 几,多少(复数、阴性)

    merge 去(动词、第三人称 — 他/她去)

    unu 一

    doi 二

    trei 三

    patru 四

    cinci 五


    Gramatică语法


    下面向大家介绍一些语法现象及其用法


    (一)Pluralul substantivelor名词的复数


    1)阳性名词的复数构成法:


    阳性名词的复数结尾都是-i,例如:


    un tată — doi taţi 一个爸爸 — 两个爸爸

    un student — doi studenţi 一个学生 — 两个学生

    un profesor — doi profesori 一个老师 — 两个老师

    un copil — doi copii 一个孩子 — 两个孩子

    un căţel — doi căţei 一只狗 — 两只狗

    un băiat — doi băieţi 一个男孩儿 — 两个男孩儿

    un frate — doi fraţi 一个哥哥弟弟 — 两个兄弟

    un văr — doi veri 一个表哥 — 两个表哥




    2) 阴性名词的复数构成法


    在今天的课中我们学习阴性名词的两个复数结尾:-e,和-i,例如:


    ă-e

    o mamă — două mame 一个妈妈 — 两个妈妈

    o studentă — două studente 一个学生 — 两个学生

    o fată — două fete 一个女孩儿 — 两个女孩儿

    o masă — două mese 一张桌子 — 两张桌子

    o casă — două case 一座房子 — 两座房子

    o vază — două vaze 一个花瓶 — 两个花瓶

    o profesoară — două porfesoare 一个老师 — 两个老师

    o verişoară — două verişoare 一个表姐 — 两个表姐


    -i

    o curte — două curţi 一个院子 — 两个院子

    o carte — două cărţi 一本书 — 两本书

    o floare — două flori 一朵花儿 — 两朵花儿

    o pisică — două pisici 一只猫 — 两只猫


    有些阴性名词复数形式是不规则变化的,如:


    o soră — două surori 一个姐姐/妹妹 — 两个姐妹




    3) 中性名词的复数构成法:


    中性名词的复数结尾都是 -uri, -e, 没有一定的规律,例 如:


    un scaun — două scaune 一把椅子 — 两把椅子

    un stilou — două stilouri 一支钢笔 — 两支钢笔

    un pat — două paturi 一张床 — 两张床

    un geam — două geamuri 一口窗 — 两口窗


    (二)Verbele a fi” şi a avea” 动词“是”和“有”的现在、陈述式


    a avea”“有”

    eu am 我有

    tu ai 你有

    el are 他/她有


    a fi” “是”

    eu sunt 我是 noi suntem 我们是

    tu eşti 你是 voi sunteţi 你们是

    el este 他/她是 ei/ele sunt 他们/她们是


    (三)形容词


    形容词用来修饰名词,表示事物的特征。形容词放在被修饰的名词前边,其性、数和格要与名词相一致。有的形容词的单数阴性和阳性形式相同,有的形容词的单数阴性和阳性不同, 有的形容词的阴性和阳性复数形式相同。




    Exemple例子:


    “大”

    单数:mare

    复数:mari

    “小”

    单数

    阳性:mic 阴性:mică

    复数阳性和阴性:mici


    Exerciţii 练习:


    在节目的最后让我们练习一下儿今天这节课中所学到的语法和词汇!


    (一)


    Câţi fraţi are Sofia? Sofia are un frate şi o soră.

    索非亚有几个兄弟姐妹?索非亚有一个弟弟和一个姐姐。

    Câte surori are Li Lin? Li Lin are trei surori, două surori mai mari, şi o soră mai mică.

    李林有几个兄弟姐妹?李林有三个姐妹,两个姐姐和一个妹妹。

    Câţi fraţi are Li Lin? Li Lin are doi fraţi mai mari.

    李林有几个兄弟?李林有两个哥哥。

    Eu am un văr şi două verişoare.

    我有一个表弟和两个表姐妹。


    (二)

    Câte creioane are Eva? Eva are trei creioane.

    埃瓦有几只铅笔?埃瓦有三只铅笔。

    Tu câte creioane ai? Eu am două creioane.

    你有几只铅笔?我有两只铅笔。

    Ce este pe masă? Pe masă sunt patru cărţi, două stilouri şi patru creioane.

    桌子下有什么?桌子下有四本书,两支钢笔和四只铅笔。

    Ce este sub pom? Sub pom sunt flori. Câte flori sunt sub pom? Sub pom sunt cinci flori.

    树下有什么?树下有花儿。树下有几朵花儿?树下有五朵花儿。

    Câte animale ai? Am cinci animale: două pisici şi trei căţei.

    你有几只动物?我有五只动物:两只猫和三只狗。

    Câţi copii sunt în curte? În curte sunt patru copii: două fete şi doi băieţi.

    院子里有几个孩子?院子里有四个孩子:两个女孩儿和两个男孩儿。

  • Lecţia 5第五课(Recapitulare复习 )– 第二部分


    Dialog 会话


    Ion: Hei, Maria, unde eşti?

    伊昂:嘿!马丽亚,你在哪儿?

    Maria: Aici, în pat.

    马丽亚:在这儿,在床上。

    Ion o caută, se uită pe pat, nu este nimeni, ridică pătura, de sub pătură iese o pisică.

    伊昂找马丽亚,在床上看看,没有人在,他举起毯子,在毯子下面出来一只猫。

    Ion: Ah! O pisică! Vai, ce m-am speriat! Maria, nu eşti în pat, în pat este o pisică! Pisica

    este în pat! Nu tu!

    伊昂:哎呀!一只猫!我吓坏了!马丽亚,你不在床上,床上有一只猫!猫在床上,不是你!

    Maria: Ha, ha, nu, nu sunt în pat, te-am păcălit! Caută-mă!

    马丽亚:哈哈哈,不,我不在床上,我骗你了!你找我吧!

    Ion: Of, unde eşti? Ah, ştiu! Eşti acolo, în dulap!

    伊昂:你在哪儿?啊!我知道了!你在那儿,在衣柜里!

    Maria: Ha, ha, nu, nu sunt în dulap, în dulap este Azorel, căţelul! Căţelul este în dulap! Eu sunt aici!

    马丽亚:哈哈哈,我不在衣柜里,衣柜里是狗(狗的名字是阿索雷尔)!狗在衣柜里!

    Ion: Of, unde eşti? Unde este Maria? Sub pat nu este, în pat este pisica, în dulap este căţelul, ah, ştiu eşti sub scaun!

    伊昂:你在哪儿?马丽亚在哪儿?不在床下,猫在床上,狗在衣柜里,啊,我知道,你在椅子下!

    Maria: Cucu, m-ai găsit, sunt aici sub scaun!

    马丽亚:你找到了我,我在这儿,在椅子下!




    Vocabular 生词:


    copil 孩子(名词,阳性)

    casă 房子(名词,阴性)

    carte 书(名词,阴性)

    cine 谁(疑问代词)

    curte 院子(名词,阴性)

    căţel 狗(名词,阳性)

    pisică 猫(名词,阴性)

    vază 花瓶(名词,阴性)

    pom 树(名词,阳性)

    pat 床(名词,中性)




    Vocabular生词:


    pătură 毯子(名词,阴性)

    dulap 衣柜(名词,中性)


    Expresii 词组:


    m-am speriat 我吓坏了!

    te-am păcălit 我骗了你!

    caută-mă 你找我吧!

    te-am găsit 我找到了你!


    Gramatică 语法


    接下来让我们复习一下儿在头四课中学习的语法!


    (一)名词和代词有性、数和格的区别。


    Pronumele personal — nominativ, singular 人称代词 – 单数、主格


    eu 我

    tu 你

    el 他

    ea 她


    (二)罗马尼亚语动词为表达不同的语式、时态、人称或数会改变词尾与辅助动词的形式。


    动词“a fi”“是”的现在时、单数陈述式


    eu sunt 我是

    tu eşti 你是

    el este 他是

    ea este 她是


    (三)Genul substantivului 名词的性




    在罗语里名词共分三个性,即阳性、阴性和中性。指人和动物的名词一般与自然性一致,如:


    阳性名词:băiat(男孩子),student,profesor,tată

    阴性名词:fată(女孩子),studentă,profesoară,mamă

    表示事物的名词跟词义没有必然的联系,只是语法性而已,如:masă (阴性),creion (中性),scaun (阳性), floare (阴性), carte (阴性)。


    (四)Articolul 冠词


    不定冠词放在名词之前,表示一类人或事物中的“一个”,但不强调数目的概念,表示所指示的名词是不确定的。因此“o masă”(一张桌子)对说话者来说,比无冠词的masă(桌子)较明确,但不如加定冠词masa(这张桌子或那张桌子)那么明确肯定。定冠词具有确定的意思,用以特指人或事物,表示名词所指的人或事物是同类中的特定的一个,以别于同类中其他的人或事物,汉语中的“那个”或“这个”的意思。初次提到不确指的人或物时一般用不定冠词,再次提到时就用定冠词了。冠词性、数、格要与名次一致。冠词的用法也与英语一样,未曾提及的名词前要用不定冠词,而对方已知的人或事物,则用定冠词。


    1) Articolul nehotărât不定冠词




    不定冠词的单数、主格/宾格形式是:


    阳性/中性:un

    阴性:o


    Exemple例子:


    阴性:o masă, o carte, o floare, o mamă, o fată, o studentă, o profesoară

    阳性:un scaun, un tată, un băiat, un student, un profesor

    中性:un creion, un dulap, un stilou


    2) Articolul hotărât定冠词




    在罗语里定冠词放在名词后面,与名词结合。


    阳性

    阳性名词的后缀是-l或-ul


    pom — pomul 树

    copil — copilul 孩子

    căţel — căţelul 狗


    中性

    中性名词的后缀是-ul


    pat — patul 床

    dulap — dulapul 衣柜


    阴性

    阴性名词词尾常加的后缀是 –a


    carte — cartea 书

    curte — curtea 院子

    pisică — pisica 猫


    词尾是-ă的阴性名词,用-a代替-ă

    casă — casa 房子

    vază — vaza 花瓶

    pătură — pătura 毯子




    好, 今天我们的罗语教学课程到此结束了,下次节目时间再见!La revedere!

  • Lecţia 5第五课 – Recapitulare (复习)- 第一部分


    在今天这节课和下一课中让我们复习一下儿在头四课中所学到的语法和词汇。在复习的第一部分向大家介绍课文。在第二部分向您介绍一组对话和语法。


    Text 课文

    Unde eşti? 你在哪儿?


    Acesta este un copil. Copilul este în casă.

    这是一个孩子。孩子在家里。

    Acela este un stilou. Stiloul este pe masă.

    那是一支钢笔。钢笔在桌子上。

    Unde este stiloul? Stiloul este acolo, este pe masă.

    钢笔在哪儿?钢笔在那儿,在桌子上。

    Aceasta este o carte. Cartea este pe masă.

    这是一本书。书在桌子上。

    Unde este cartea? Cartea este aici, pe masă. Cartea este pe masă.

    书在哪儿?书在这儿,在桌上。书在桌上。

    Cine este aici? Aici este o fată.

    谁在这儿?这里有一个女孩儿。

    Băiatul este aici, în casă? Nu, băiatul nu este aici, este acolo, în curte.

    男孩儿在这儿吗?在家里?不,男孩儿不在这儿,在那儿,在院子里。

    Băiatul nu este în casă, este în curte. În curte este un băiat.

    男孩儿不在家里,在院子里。院子里有一个男孩儿。

    Cine este ea? Ea este mama? Nu, nu este mama, este fata!

    她是谁?她是妈妈?不,她不是妈妈, 她是女儿!

    Acela este un căţel sau o pisică? Nu, nu este căţel, este pisică.

    那是一只狗还是一只猫?不,不是狗,是猫。

    Aceea este o pisică. Căţelul nu este în casă, căţelul este în curte.

    那是一只猫。狗不在家里,狗在院子里。

    Ce este acesta? Acesta este un scaun.

    这是什么?这是一把椅子。

    Unde este scaunul? Pe masă sau lângă masă?

    椅子在哪儿?在桌上还是在桌旁边?

    Pe masă!? Nu, nu este pe masă! Scaunul nu este pe masă! Scaunul este lângă masă.

    在桌上?!不,不在桌上!椅子不在桌上!椅子在桌旁边。

    Pe masă este o vază. În vază este o floare.

    桌上有一只花瓶。花瓶里有一朵花儿。

    Unde este floarea? Floarea este în vază. Este aici, este în vază.

    花儿在哪儿?花儿在花瓶里。在这儿,在花瓶里。

    Ce este acolo? Acolo este un pom.

    那儿是什么?那儿是一棵树。

    Unde este pomul? Pomul este în curte. Lângă pom este o floare.

    树在哪儿?树在院子里。树旁边有一朵花儿。

    Floarea este aici? Nu, nu este aici, este acolo, este sub pom.

    花儿在这儿吗?不,不在这儿,在那儿,在树下。

    Sub pom este o floare. Floarea este sub pom, nu este în pom, este sub pom.

    树下有一朵花儿。花儿在树下,不在树上,在树下。

    În pom este pisica.

    猫在树上。

    Mama este în casă? Nu, nu este în casă. Este aici, în curte.

    妈妈在家里吗?不,不在家里。妈妈在这儿,在院子里。

    Cine este în casă? Un copil.

    谁在家里?一个孩子。

    Copilul este în casă. Este în pat. Copilul este în pat.

    孩子在家里。他在床上。孩子在床上。

    Unde este patul? Lângă uşă?

    床在哪儿?在门旁边?

    Nu, patul nu este lângă uşă, este acolo, lângă geam.

    不,床不在门旁边,在那儿,在窗户旁边。

    Lângă uşă este o masă. Masa este lângă uşă.

    门旁边有一张桌子。桌子在门旁边。

  • 2012年10月4日:Lecţia 4 第四课


    Text 课文 Unde este cartea? 书在哪儿?


    Unde este cartea?

    书在哪儿?

    Cartea este pe masă

    书在桌子上。

    Unde este creionul?

    铅笔在哪儿?

    Creionul este sub scaun.

    铅笔在椅子下。

    Unde este băiatul?

    男孩儿在哪儿?

    Băiatul este lângă uşă.

    男孩儿在门旁边。

    Ce este pe masă? Pe masă sunt un creion, o carte şi o vază.

    桌子上是什么?桌子上是一支笔、一本书和一个花瓶。

    Unde este floarea? Floarea este în vază.

    花在哪儿?花在花瓶里。

    Unde este mama? Mama este în casă.

    妈妈在哪儿?妈妈在家里。




    Vocabular 生词:


    uşă 门(名词、阴性)

    geam 窗(名词、中性)

    vază 花瓶(名词、阴性)

    pe 在……上(介词)

    sub 在……下(介词)

    în 在……里(介词)

    lângă 在……旁边(介词)

    unde 哪儿(疑问代词)

    aici 这儿(代词)

    acolo 那儿(代词)

    sunt (他们)是(动词,第三人称,复数)


    Dialog 会话


    Un domn: Bună ziua!

    先生: 你好!

    Maria:……

    Domnul: Alooo! Bună ziua! Este cineva aici?

    先生: 喂!你好!这儿有人吗?

    Maria: Da!

    马里亚:有!

    Domnul: Cine?

    先生:谁?

    Maria: Eu.Eu sunt aici. Bună!

    马里亚:我,我在这儿。你好!

    Domnul: Eu? Cine?

    先生:“我”?谁?

    Maria: Eu, Maria, sunt eu Maria, sunt o fată.

    马里亚:我,马里亚,是我-马里亚,(我)是一个女孩。

    Domnul: O fată? Maria? Unde eşti? Nu te văd!

    先生:一个女孩?马里亚?你在哪儿?我看不见你!

    Maria: Sunt aici!

    马里亚:我在这儿!

    Domnul: Unde?

    先生:哪儿?

    Maria: Aici, sub masă.

    马里亚:这儿,在桌子下。

    Domnul: Ieşi imediat de acolo!

    先生:你快从那儿出来吧!




    Maria iese de sub masă şi vine lângă uşă.

    马里亚从桌子下出来,走近门旁。




    Maria: Bună ziua domnule!

    马里亚:您好先生!


    Vocabular 生词:


    Alo! 喂!(感叹词)

    văd 看(动词)

    te văd 看你(动词+代词)

    ieşi 你出来(动词)

    de 从(介词)

    iese 他/她出来(动词)

    vine 他/她来(动词)


    Gramatică 语法




    (一)Propoziţia interogativă 疑问句


    在罗语里疑问句与英语一样,词的顺序相对陈述句是颠倒的:


    Cine este acesta? Acesta este Ion.

    这是谁?这是伊昂。

    Ce este aceea? Aceea este o carte.

    那是什么?那是一本书。

    Unde este cartea? Cartea este pe masă.

    书在哪儿?书在桌子上。




    (二)Articolul hotărât 定冠词


    定冠词具有确定的意思,用以特指人或事物,表示名词所指的人或事物是同类中的特定的一个,以别于同类中其他的人或事物,汉语中的“那个”或“这个”的意思。冠词的性、数、格要与名词一致。冠词的用法也与英语一样,未曾提及的名词前要用不定冠词,而对方已知的人或事物,则用定冠词。在罗语里定冠词一般的放在名词后面作后缀。




    1)Feminin 阴性




    阴性名词词尾常加的后缀是 –a


    carte cartea 书

    floare floarea 花儿

    curte curtea 院子


    词尾是-ă的阴性名词,用-a代替-ă:


    masă masa 桌子

    mamă mama 妈妈

    fată fata 女孩儿

    studentă studenta 大学生

    profesoară profesoara 老师

    casă casa 房子、家

    uşă uşa 门

    vază vaza 花瓶


    2)Neutru 中性

    中性名词的后缀是-ul


    scaun scaunul 椅子

    creion creionul 铅笔

    stilou stiloul 自来水笔

    geam geamul 窗户

    pat patul 床

    dulap dulapul 柜




    3)Masculin 阳性


    阳性名词的后缀是-l或-ul


    tată tatăl 爸爸

    băiat băiatul 男孩儿

    student studentul 大学生

    profesor profesorul 老师

    copil copilul 孩子

    pom pomul 树

    căţel căţelul 狗

  • Lecţia 3 第三课


    Bună ziua dragi ascultători! Bun venit la o nouă lecţie de limba română!

    亲爱的听众,大家好!又到了罗语教学节目时间了。


    Text 课文




    Aceasta este o masă. 这是一张桌子。

    Acesta este un scaun. 这是一把椅子。

    Aceea este o carte. 那是一本书。

    Acela este un stilou. 那是一个钢笔。

    Acesta este un stundent. 这是一个男学生。

    Aceasta este o studentă. 这是一个女学生。

    Acela este un profesor. 那是一位老师(男)。

    Aceea este o profesoară. 那是一位老师(女)。


    Ce este aceasta? 这是什么?

    Aceasta este o floare. 这是一朵花儿。

    Ce este acesta? 这是什么?

    Acesta este un scaun. 这是一把椅子。

    Cine este aceea? 那是谁?

    Aceea este mama. 那是妈妈。

    Cine este acela? 那是谁?

    Acela este tata. 那是爸爸。


    Vocabular 词汇




    acesta/ăsta 这(阳性)(指示代词)

    aceasta/asta 这(阴性)(指示代词)

    acela/ăla 那(阳性)(指示代词)

    aceea/aia 那(阴性)(指示代词)

    un 一个(不定冠词;阳性和中性)

    o 一个(不定冠词;阴性)

    masă 桌子(名词,阴性)

    scaun 椅子(名词,中性)

    creion 笔(名词,中性)

    stilou 自来水笔(名词,中性)

    floare 花儿(名词,阴性)

    mamă 妈妈(名词,阴性)

    tată 爸爸(名词,阳性)

    băiat 男孩子(名词,阳性)

    fată 女孩子(名次,阴性)


    Gramatică 语法


    (一)Genul substantivului 名词的性




    正如我们在上一课所学到的那样,在罗语里名词共分三个性,即阳性、阴性和中性。指人和动物的名词一般与自然性一致,如:


    阳性名词:băiat(男孩子),student,profesor,cocoş(公鸡),tată

    阴性名词:fată(女孩子),studentă,profesoară,mamă,găină,

    (母鸡)

    表示事物的名词跟词义没有必然的联系,只是语法性而已,如:masă (阴性),creion (中性),scaun (阳性), floare (阴性), carte (阴性)。


    (二)Pronumele demonstrativ 指示代词:


    同名词一样指示代词有性、数和格的区分,与它所代替的名词在性格、数上相一致。

    近指代词的单数阴性和阳性-中性形式是:acesta, aceea

    远指代词的单数阴性和阳性-中性形式是:acela, aceea

    口语里经常使用这个代词的缩短形式:

    ăsta, asta 这(近指代词)

    ăla, aia 那(远指代词)


    (三)Articolul nehotărât 不定冠词




    不定冠词放在名词之前,表示一类人或事物中的“一个”,但是不强调数目的概念,表示所指示的名词是不确定的。因此“o masă”(一张桌子)对说话者来说,比无冠词的masă(桌子)比较明确,但不如加定冠词masa(这张桌子或那张桌子)那么明确肯定。初次提到不确指的人或物时一般用不定冠词,再次提到时就用定冠词了。冠词性、数、格要与名次一致。

    在今天的课里我们学习不定冠词的单数、主格-宾格


    阳性-中性:un

    阴性:o


    Exemple 例子:


    阴性:o masă, o carte, o floare, o mamă, o fată, o studentă, o profesoară

    阳性:un scaun, un tată, un băiat, un student, un profesor

    中性:un creion


    Exericiţii练习:


    (一)

    masă 桌子

    o masă 一张桌子

    Aceasta este o masă. 这是一张桌子。

    Ce este aceasta? Este o masă. Aceasta este o masă.

    这是什么?是桌子,这是一张桌子。

    scaun 椅子

    un scaun 一把椅子

    Acesta este un scaun. 这是一把椅子。

    Ce este acesta? Este un scaun. Acesta este un scaun.

    这是什么?是椅子,这是一把椅子。

    creion 笔

    un creion 一支笔

    Acela este un creion. 那是一支笔。

    Ce este acela? Este un creion. Acela este un creion.

    那是什么?一支笔,那是一支笔。

    floare 花儿

    o floare 一朵花儿

    Aceea este o floare. 那是一朵花儿

    Ce este aceea? Este o floare. Aceea este o floare.

    那是什么?是花儿,那是一朵花儿。

    fată 女孩儿

    o fată 一个女女孩儿

    Aceea este o fată. 那是一个女孩儿

    Ce este aceea? Este o fată. Aceea este o fată.

    那是什么?是一个女孩儿,那是一个女孩儿。

    băiat 男孩儿

    un băiat 一个男孩儿

    Acesta este un băiat. 这是一个男孩儿。

    Ce este acesta? Este un băiat. Acesta este un băiat.

    这是什么?是一个男孩儿,这是一个男孩儿。

    mamă 妈妈

    o mamă 一个妈妈

    Aceea este o mamă. 那是一个妈妈。

    Cine este aceea? Este o mamă. Aceea este o mamă.

    那时谁?是一个妈妈,那是一个妈妈。

    tată 爸爸

    un tată 一个爸爸

    Acela este un tată. 那是一个爸爸。

    Cine este acela? Este un tată. Acela este un tată.

    那时谁?是一个爸爸,那是一个爸爸。


    (二)Dialog 会话




    Cine este aceasta?

    这是谁?

    Aceasta este Maria. Maria este o fată. Este studentă.

    这是马丽亚,马丽亚是一个女孩儿。她是学生。

    Cine este acela?

    那是谁?

    Acela este Ion. Ion este un băiat. Este student.

    那是元,元是一个男孩儿。他是学生。

    Cine este Maria? Maria este o fată.

    马丽亚是谁?马丽亚是一个女孩儿。

    Ea este profesoară? Nu, nu este profesoară, este studentă.

    她是老师吗?不,不是,她不是老师,她是学生。

    Cine este Ion? Ion este un băiat.

    元是谁?元是一个男孩儿。

    El este student? Da, el este student.

    他是学生吗?是,她是学生。