Category: 罗语课

  • 2013年11月28日:第三课

    首先请大家收听今天罗语课的对话:

    来到罗马尼亚学习的两位中国学生-小梅和小李已经在学生宿舍安置妥当,办完所需的手续并在宾馆中将姨母安置好后,他们就要开始上课。首先,他们应该知道课程表,为此他们去大学秘书处那儿询问。

    “小李,你看,那边写着 “Secretariat”,这应该是秘书处。你去问一下儿。”

    - Nu vă supăraţi, unde este orarul?

    -La parter, la avizier. 秘书回答。

    “ 她刚才说什么?”小梅问道。

    “ 她说课程表在底层,在广告窗上。Avizier 就是那个有各种广告的地方。”

    “ 但是你为什么告诉她《不要生气》呢?”

    “ 什么? 啊,不不不,尽管“Nu vă supăraţi” 看来是这个意思, 可是这是一种礼貌用语,和中文的《请问》或者《劳驾》一样的。 来,我们先去看那个广告窗。”

    “你看,这里写着:cursul de limba română, sala 10(zece)。 在“etajul doi”, 二层,可是似乎这里和中国不一样,因为罗马尼亚二层就是中国的三层。所以“parter”是底层,而不是一层。”

    “是吗?好,还有别的课程吗?”

    “有。《Luni》有语法和文学。《Marţi》有语言学和语言历史。《Miercuri》和 《Joi》有实用罗语课。”

    “ 《Vineri》 呢?”

    “《Vineri》 有实验课和两个小时体育。”

    “ 我知道,体育就是《sport》。那太好了,我们必须锻炼身体。”

    “好了,我们先去10号教室上罗马尼亚语课。不要去晚了。”

    “好了,走吧。”


    在今天课的对话里,小李和小梅去大学上课。为此他们必须在秘书处询问课程表在哪儿,然后从课程表中得知所有的课程在哪个教室、几层、什么时候举行。所以,我们有机会一道复习罗语每周的各个日期。当然,两位学生只提到了有课的日子,但是我们将在不久后介绍每周的七天如何说。

    今天我们也向大家介绍了希望从不认识的人那里得到某种消息时所用的言词。这就是“nu vă supăraţi”,说完这句话后,就问希望得到的信息。比如说:“nu vă supăraţi, unde este avizierul?”-“ 劳驾,广告窗在哪儿?”。


    下面请大家跟我们一起复习一下儿用于介绍的词和句子:


    Nu vă supăraţi, unde este orarul?

    劳驾,课程表在哪儿?


    La parter, la avizier.

    在底层,在广告窗。


    Cursul de limba română este la sala zece(10)

    罗语课在10号教室。


    luni

    星期一


    marţi

    星期二


    miercuri

    星期三


    joi

    星期四


    vineri

    星期五


    sâmbătă

    星期六


    Duminică

    星期天


    secretariat

    秘书处


    parter

    底层


    etajul doi

    二层


    sport

    体育


    听众朋友们,今天的罗语教学到此就结束了。结束前请大家作一下很简单的家庭作业。请你们把下面的句子翻译成罗语:


    “ 劳驾,食堂在哪儿?”

    “ 食堂在宿舍底层。”


    今天罗语教学是洛河播送的。谢谢大家的收听,下次节目再见- “La revedere!”

  • 2013年 11月 21日: 第二课

    来自中国的两名学生,小李和小梅以及她姨母刚刚由他们的老朋友拉杜从国际机场接回 。然 后,拉杜带他们去学生宿舍,帮助他们办理住宿手续。

    拉杜说:

    “从今以后你们就住在这个宿舍里。首先你们必须办好住宿手续,这就是说,你们要去宿舍接待处,分别填好一张表,出示护照。你们看,那边是接待处。


    姨母念上边的牌说:

    “《Re-cep-ţi-e》-这是什么意思?”

    小梅回答说:

    “《Recepţie》 就是接待处。那里要填表,这就是 《formularul》,出示护照-《paşaportul》。

    小李问拉杜说:

    ”那我怎么说《 填表》 和《 出示护照》 呢?”

    拉杜回答指出:

    “《您填表》 就是《completaţi formularul》 而《 请您出示护照》 是《vă rog, prezentaţi paşaportul》。”

    不一会儿,拉杜向两位学生递交了房间的钥匙,说:

    “Poftiţi cheile. Şedere plăcută!”

    他们同声回答说:

    “Mulţumim!”

    在房间里放下行李后,拉杜带他们去看宿舍里外主要的地方。

    “ Aici este sala de lectură. Acolo este cantina.”

    小李向姨母介绍说:

    “ 姨母,这里是阅览室,那里是食堂。”

    姨母着急地说:

    “啊呀,我饿死了,巴不得去宾馆的《cantină》。”

    小梅笑着说:

    “ 知道,姨母,可是宾馆并没有食堂,而有饭馆, 用罗语这是《restaurant》。 这就比食堂要大,所做的菜种更多。”

    姨母说:

    “ 我太饿了,只要问一下拉杜先生:用罗语,怎么说《 我想去饭馆,吃饭”?

    拉杜回答说:

    “ 是这样:《Vreau să merg la restaurant să mănânc》”

    小李说:

    “ 好了,好了,姨母,我们带你去宾馆,走吧。”



    亲爱的听友们,在今天的《 罗 语课》 对话中你们有机会收听有关安置外国客人时常用的一些词儿和习语。实际上,客人必须办理的手续和世界任何地方的一样:需要填 《表》-formular- 并出示《 护照》-paşaport.

    办完安置手续,接待处服务员给客人房间钥匙说:“ 给你们钥匙”-poftiţi cheile。 Poftiţi (或者poftim) 这 个词儿在给别人东西时使用。

    对要在某个地方呆较长时间的客人可以这样说“şedere plăcută!”- 意思是“ 祝你呆得开心!”,对此要回答说“mulţumim!” 意思是“ 谢谢!”

    带姨母去宾馆前,拉杜向两位中国学生介绍了《 阅览室》-sala de lectură 和《 食堂》-cantină。 Cantină 是学生宿舍里特有的餐厅。不过,宾馆或城里的饭店应该叫“restaurant”。



    下面请大家复习一下儿已听到的语词:



    Completaţi formularul

    你们填表。

    Prezentaţi paşaportul

    你们出示护照

    Poftiţi cheile

    给你们钥匙

    Aici este sala de lectură

    这里是阅览室

    Acolo este cantina

    那里是食堂

    Vreau să merg la restaurant să mănânc.

    我想去饭店吃饭

    Recepţie

    接待处

    Cazare

    安置

    Mulţumim/mulţumesc

    (我们 / 我) 谢谢!



    听众朋友们,为下次播送的课文你们可以作一种简单又需注意的作业:请大家告诉我们怎么说“给你们护照” 或者“ 给你们表”。同时,为了记住上次的课文,请告诉我们迎接来到罗马尼亚的客人时如何问候?

  • 2013年11月14日: 第一课

    小李、小梅和她姨母到达了布加勒斯特国际机场。他们拿起行李后到机场出口惊喜地发现布加勒斯特大学所派去迎接他们的是他们好朋友-拉杜。三年前,拉杜去北京学习两年的中文。他高兴地对他们说:


    “Bine aţi venit! Bine aţi venit în România!”“ 欢迎你们来到罗马尼亚!”

    “Bine te-am găsit!”, 小李和小梅同声回答说。

    拉杜告诉他们:

    “布加勒斯特大学的负责人派我去迎接你们。一路辛苦吗?”

    “比较好”,姨母说, “尽管坐飞机时间较长,但是因有些激动没有感到时间太长。”

    小梅对姨母说:

    “ 姨母,这是我们的朋友-拉杜,他在北京学过两年的中文,去年才回国。他是我们的好朋友,用罗语说,朋友是 “prieten”。

    “ 我很高兴见到您!”“Mă bucur să vă cunosc!” 拉杜说。

    “ 我也很高兴见到你!” 姨母说。“ 小梅,小李,你们刚才到达罗马尼亚就找到一个《prieten》。 我也很希望在罗马尼亚交很多《prieten》”

    可是小梅向姨母说:

    “ 姨母《prieten》 这个词儿的复数形式是《prieteni》。《 很多朋友》用罗语说《mulţi prieteni》,如果是女朋友们应该说《multe prietene》。 ”

    姨母笑着重复说:

    “ 《multe prietene》? 我知道了,罗语词儿老要要改变形式。我希望逐步学习每个词儿的正确形 式。”

    当时拉杜向姨母说:

    “您肯定会学习罗语学地《repede》 又《bine》。”

    “他刚才说的是什么?”

    “ 他说您肯定会学的很快,又很好。”

    “ 你们看,拉杜说,那就是带我们去学生宿舍的汽车。”

    “ 哦”,姨母说, “多么漂亮, 现代的车,我们肯定会去地《repede》。”

    “ 太好了,姨母,您所学的罗语词儿越来越多啊!” 小梅说。


    迎接客人的时候,罗语的问候是《bine ai venit》,这是在迎接一个人的时候;如果我们迎接很多人,用bine ati venit。 同时, 助动词复数形式《aţi》 也用作尊称的时候。

    用这个问候时也可以加上我们欢迎客人的国家或城市,比如说:


    《Bine aţi venit în România!》-《 欢迎你们来到罗马尼亚!》或者

    《Bine aţi venit la Braşov!》-《 欢迎你们来到布拉索夫市!》。

    对这个问候回答时我们要说《bine te-am găsit》或者《bine v-am găsit》,意思是《来到这里,重新见到你们、我很高兴》。


    下面我们复习一下刚才收听的句子和词儿:


    “Bine aţi venit în România!”

    欢迎你们来到罗马尼亚!


    “Bine te-am găsit!”

    我们很高兴重新见到你!


    “mulţi prieteni”

    很多朋友


    “multe prietene”

    很多女朋友


    “repede”

    很快


    “bine”

    很好



    听众朋友们,今天向大家建议的练习是非常简单的,我们就请你们说出迎接客人时用罗语如何表示,客人应该怎样回答。你们就可以把练习用email寄给本台。

    同时, 《罗语课》的网页上可以发现上节课中寄送的答案中,谁回答得最好,也可 以见到最好学生的名次表。


    paşaport 护照

    restaurant 饭店

    cheie 钥匙

    mulţumesc 谢谢

    今天的 罗语课到此结束,节目主持人洛河感谢大家收听, 再会!


  • 第三十八课 Lecţia 38

    Text 课文



    Familia lui Ion 伊昂的家



    Ion Popescu este din Bucureşti, capitala României.

    伊昂·波佩斯库来自布加勒斯特,罗马尼亚的首都。

    Acolo locuiesc părinţii, surorile, fratele şi bunicii din partea mamei.

    他的父母、兄弟姐妹和外祖父母都住在那儿。

    Tatăl, Mihai Popescu, este medic stomatolog.

    爸爸,米哈伊·波佩斯库是牙医。

    El are un cabinet stomatologic în centru.

    他在市中心有一个牙医诊所。

    Mama, Elena Popescu, este funcţionară la bancă.

    妈妈,爱丽娜·波佩斯库是银行职员。

    Ion are două surori şi un frate.

    伊昂有两个姐姐和一个弟弟。

    Surorile lui Ion sunt mai mari decât el şi sunt gemene.

    伊昂的姐姐比他年龄大,他们是双胞胎。

    Le cheamă Cristina şi Maria.

    她们叫克丽斯蒂娜和玛丽亚。

    Cristina este profesoară şi Maria este reporter.

    克丽斯蒂娜是老师,玛丽亚是记者。

    Andrei, mezinul familiei, este student la conservator.

    安德列,家中最小的,是音乐学院的学生。

    Tatăl şi mama doamnei Popescu, bunicii, locuiesc împreună cu ei.

    波佩斯库太太的爸爸、妈妈,外祖父母和他们住在一起。

    Bunicul a fost inginer, iar bunica nu a lucrat niciodată, a fost întotdeauna casnică.

    爷爷以前是工程师,姥姥从来没工作过,她一生是家庭主妇。

    Ei mai au un fiu, mai mic, Şerban, care s-a căsătorit cu o franţuzoaică, ei au doi copii, o fată şi un băiat.

    他们还有一小儿子,谢尔班,他跟一个法国人结婚。他们有两个孩子:一个女孩儿和一个男孩儿。

    Familia lui Ion locuieşte într-un apartament de patru camere, la bloc.

    伊昂的家庭住在一个四居室的单元里。



    Vocabular 词汇



    familie, familii 家庭(名词,阴性)

    din (从,介词)

    capitală, capitale 首都(名词,阴性)

    a locui 住(动词)

    părinte, părinţi 父母(名词,阳性)

    soră, surori 姐姐,妹妹,姐妹(名词,阴性)

    frate, fraţi 哥哥,弟弟,兄弟(名词,阳性)

    bunic, bunici 爷爷,老爷(名词,阳性)

    bunică, bunici 姥姥,奶奶(名词,阴性)

    mamă, mame 妈妈,母亲(名词,阴性)

    bunici din partea mamei 外祖父母

    bunici din partea tatălui 祖父母

    tată, taţi 爸爸,父亲(名词,阳性)

    medic, medici 医生(名词,阳性)

    stomatolog, stomoatologi 牙医(名词,阳性)

    medic stomatolog 牙医

    cabinet, cabinete 小房间;事务所;医务室;牙医诊所 (名词,中性)

    cabinet stomatologic 牙医诊所

    centru, centre 中心,市中心(名词,中性)

    funcţionar, funcţionari 职员,公务员(名词,阳性)

    bancă, bănci 银行(名词,阴性)

    funcţionar la bancă 银行职员

    geamăn, geamănă, gemeni, gemene 双胞胎(名词)

    a se chema 叫(动词)

    profesoară, profesoare 老师,教师(名词,阴性)

    reporter 记者(名词,阳性)

    mezin, mezini 最小的(兄弟姐妹)(名词,阳性)

    conservator, conservatoare 音乐学院(名词,中性)

    doamnă, doamne 女士,太太(名词,阴性)

    împreună cu 跟……一起

    inginer, ingineri 工程师(名词,阳性)

    a lucra 工作(动词)

    niciodată 从来,从不(副词)

    întotdeauna 永远,总是(副词)

    casnică, casnice 家庭主妇(名词,阴性)

    fiu, fii 儿子(名词,阳性)

    a se căsători 结婚(动词)

    franţuzoiacă, franţuzoiace 法国人(女)(名词,阴性)

    copil, copii 孩子,女儿,儿子,儿女(名词,阳性)

    fată, fete 女孩子,女儿(名词,阴性)

    băiat, băieţi 男孩子,男儿(名词,阳性)

    apartament, apartamente 套房(名词,中性)

    cameră, camere 房间,屋子(名词,阴性)

    bloc, blocuri 公寓楼(名词,中性)





    Întrebări şi răspunsuri问答



    Câţi membri are familia lui Ion?

    伊昂的家庭有几口人?

    Familia lui Ion are opt membri: mama, tata, două surori gemene, un frate mai mic, bunicii din partea mamei şi Ion.

    伊昂的家庭有八口人:妈妈、爸爸、两个双胞胎姐姐、弟弟、外祖父母和伊昂。

    Ion are fraţi şi surori?

    伊昂有兄弟姐妹吗?

    Ion are două surori şi un frate.

    伊昂有两个姐妹和一个兄弟。

    În total sunt patru fraţi.

    一共是四个兄弟姐妹。

    Câţi nepoţi au bunicii lui Ion?

    伊昂的外祖父母有几个孙子?

    Bunicii lui Ion au şase nepoţi, patru de la fiul cel mare, Mihai, şi doi de la fiul cel mic, Şerban.

    伊昂的外祖父母有六个孙子,两个是大儿子,米哈伊的,两个是小儿子,谢尔班的

    Cu ce se ocupă tatăl lui Ion?

    伊昂的爸爸做什么工作?

    Tatăl lui Ion este dentist.

    伊昂的爸爸是牙医。

    Ce meserie are mama lui Ion?

    妈妈从事什么职业?

    Mama lui Ion este funcţionară la bancă.

    伊昂的妈妈是银行职员。

    Bunicii lui Ion lucrează?

    伊昂的外祖父母工作吗?

    Nu, bunicul este pensionar, iar bunica nu a lucrat niciodată, este casnică.

    不,爷爷是退休者,姥姥一生没有工作,她是家庭主妇。

    Fratele mai mic al lui Ion lucrează?

    伊昂的弟弟工作吗?

    Nu, el este student.

    不,他是学生。

    Ion locuieşte împreună cu părinţii?

    伊昂和他爸爸、妈妈一起住吗?

    Da, locuieşte împreună cu părinţii.

    是的,他和父母一起住。

    Şi bunicii din partea partea mamei locuiesc împreună cu ei.

    外祖父母也和他们一起住。

    Locuiesc cu toţii împreună.

    大家都一起住。

    Unde locuieşte familia lui Ion?

    伊昂的家庭住在哪儿?

    Familia lui Ion locuieşte într-un apartament, la bloc.

    伊昂的家庭住在一个公寓套房。

    De unde sunt?

    他们是哪里人?

    Sunt din Bucureşti, capitala României.

    他们从布加勒斯特,罗马尼亚首都来。

    Câţi copii are bunicul lui Ion?

    伊昂的爷爷有几个孩子?

    Bunicul lui Ion are doi fii.

    他有两个儿子。

    Cine este Şerban Popescu?

    谢尔班·波佩斯库是谁?

    Şerban Popescu este unchiul lui Ion.

    谢尔班·波佩斯库是伊昂的叔叔。



    Vocabular 词汇



    membru, membri (党派、组织、家庭的)成员(名词,阳性)

    în total 一共

    nepot, nepoţi 孙子,外孙;侄子,外甥(名词,阳性)

    a se ocupa 从事, 做(动词)

    dentist, dentişti 牙医(名词,阳性)

    pensionar, pensionari 退休者(名词,阳性)

    cu toţii 大家都(是什么,或做什么)

    unchi, unchi 伯叔,叔爷;姑父,姨父;叔叔,大叔(名词,阳性)






    好, 今天我们的罗语课到此结束,下次节目时间再见!La revedere!


  • Lecţia 37第三十七课

    在今天的课中我们向大家介绍一些简单的对话。



    对话


    (一)La bancă 在银行


    A: Bună ziua, aş dori să trimit nişte bani în China.


    A:我要向中国寄钱。


    Funcţionarul: Cât doriţi să trimiteţi ?


    银行职员:要寄多少?


    A: Vreau să trimit 1580 de dolari SUA.


    A: 我要寄1580美金。


    Funcţionarul: Vă rog să completaţi acest formular. Îmi mai trebuie cartea dumneavoastră de identitate.


    银行职员:请您填这个表。还需要您的身份证。


    A: Când ajung banii în China ?


    A: 钱什么时候到中国?


    Funcţionarul: În aproximativ cinci zile.


    银行职员:大约5天。


    A: Mulţumesc.


    A: 谢谢。



    生词 Cuvinte noi



    a dori 想,想要,希望(动词)


    a trimite 寄,送(动词)


    nişte 一些(不定冠词)


    ban, bani 钱(名词,阳性)


    a trimite bani 转账


    China 中国(名词,阴性)


    cât 几,多少?(疑问代词)


    dolar, dolari 美元(名词,阳性)


    a ruga 请(动词)


    a completa 填写(动词)


    formular, formulare 表格(名词,中性)


    carte de identitate 身份证


    când 什么时候?(疑问代词)


    a ajunge 到,达到,抵达(动词)


    aproximativ 大约,左右(副词)




    (二)Biletul de avion 机票



    A: Am auzit că plecaţi în China.


    A: 我听说您去中国。


    B: Da. Am bilet de avion pe data de 26 octombrie 2013, la ora 22:30.


    B: 是的。2013年10月26日晚上11:30的机票。


    A: Plecaţi pentru afaceri ?


    A: 是做生意吗?


    B: Nu, mă duc să o văd pe mama mea. Pe 30 octombrie împlineşte 84 de ani. S-a născut în anul 1929.


    B: 不是,我去看母亲。10月30日她满84岁。她是1929年出生的。




    La/de la aeroport 到/从机场



    A: Cu ce v-aţi întors de la aeroport ?


    A:您是坐什么车从机场回来的?


    B: Cu taxiul.


    B:坐出租车。


    A: Dar este foarte scump. De acolo costă 3,5 lei kilometrul, dar majoritatea taxiurilor costă de fapt 1,4 lei kilometrul. Mai există şi autobuzul 783.


    A: 但出租车很贵。从那里(打车)价格是每公里3,5列伊,但大部分出租车的价格实际上是(每公里)1,4列伊。还有783路公共汽车。


    B: Ştiu, dar am avut multe bagaje.


    B: 我知道,但我的行李很多。


    A: Cât a costat biletul de avion dus-întors ?


    A:往返机票是多少钱?


    B: 750 de euro.


    B: 750欧元。



    生词 Cuvinte noi



    a se întoarce 回来,回去,回家(返身动词)


    taxi, taxiuri 出租车(名词,中性)


    scump, scumpi, scumpă, scumpe 贵(形容词)


    acolo 那儿(指事代词)


    a costa 值,价钱为(动词)


    leu, lei 列伊(名词,阳性)- 罗马尼亚的 国币


    kilometru, kilometri 公里(名词,阳性)


    majoritate 多数(名词,阴性)


    de fapt 其实,实际上


    a exista 有,存在(动词)


    autobuz, autobuze 公共汽车(名词,中性)


    a şti 知道(动词)


    bajag, bagaje 行李(名词,中性)


    bilet, bilete 票(名词,中性)


    avion, avioane 飞机(名词,中性)


    bilet de avion 飞机票


    bilet dus-întors 返程票


    euro 欧元(名词,阳性)



    好, 今天我们的罗语课到此结束,下次节目时间再见!La revedere!





  • Lecţia 36 第36课

    亲爱的听众朋友,今天让我们学习罗马尼亚著名诗人乔治·巴克维亚(1881-1967)的一首诗歌,题为:“秋天的音符”。



    乔治·巴克维亚是一位受到法国象征主义文学影响的诗人。早期,文学评论家把他看成是一个小诗人,但他渐渐地越来越受欢迎,最后被评为最伟大的罗马尼亚象征主义诗人和罗马尼亚最重要的现代诗人之一。他过着艰苦的生活,但致力于诗歌创作,身体疾病也时常困扰着他——这在他沉郁的诗歌中也有所体现。他的诗歌非常独特,创造了所谓的“巴科维亚氛围”。天总在下雨,树叶凋零,乌鸦在空中飞,街上是送葬的队列,病弱的亲人、虚弱的儿童、腐烂的躯体,四下里尽是哀悼、咳嗽、苦痛和死亡。




    Note de toamnă

    秋天的音符



    Tăcere… e toamnă în cetate…

    Plouă… şi numai ploaia dă cuvânt –

    E pace de plumb, e vânt, şi de vânt

    Grăbite, trec frunze liberate.



    寂寂无闻……城里已是秋天……


    雨……只有雨发出言语——


    铅般的和平,阵风,


    阵风吹散的树叶,匆匆飘来飘去。



    Vocabular 词汇



    toamnă, toamne 秋天(名词,阴性)


    notă, note 音符(名词,阴性)


    tăcere, tăceri 沉默,静默,寂静(名词,阴性)


    a ploua 下雨(动词)


    numai 只,仅,只有(副词)


    ploaie, ploi 雨(名词,阴性)


    cuvânt, cuvinte 词(名词,中性)


    a da 给,给予(动词)


    a da cuvânt 说话


    pace 和平,安静(名词,阴性)


    plumb, plumburi 铅(名词,中性)


    vânt, vânturi 风(名词,中性)


    grăbit, grăbite,


    grăbiţi, grăbite 匆忙,急忙,快速(形容词)


    a trece 走过;飞,飞过(动词)


    frunză, frunze 叶子,树叶(名词,阴性)


    eliberat, eliberată,


    eliberaţi, eliberate 被解放的,被释放的


    liberat “eliberat”的缩约型式



    Deschide, dă drumu,-adorato,

    Cu crengi şi foi uscate am venit;

    În târg, o fată tristă a murit, –

    Şi-au dus-o pe ploaie, şi-au îngropat-o…



    我亲爱的,开门,让我进去,


    我给你带来干枯的树枝和树叶;


    在城里,一个悲伤的姑娘死去了——


    他们在雨中带走了她,把她埋葬了。




    Vocabular 词汇



    a deschide 开,打开(动词)


    drum, drumuri 路,道路(名词,中性)


    a da drumul 放开,释放;允许近来


    adorat, adorată,


    adoraţi, adorate 被爱慕的(形容词)


    adorato! 阴性形容词“adorată”的呼格


    creangă, crengi 树枝(名词,阴性)


    foaie, foi 叶子(名词,阴性)


    uscat, uscată,


    uscaţi, uscate 干的(形容词)


    a veni 来(动词)


    târg, târguri 集市,小城市(名词,中性)


    fată, fete 姑娘,女孩子(名词,阴性)


    trist, tristă,


    trişti, tirste 悲伤的,忧伤的(形容词)


    a muri 死(动词)


    a duce 带,携带,带走(动词)


    pe ploaie 雨中,雨天


    a îngropa 安葬,埋葬;埋到土里(动词)



    Dă drumu, e toamnă în cetate –

    Întreg pământul pare un mormânt…

    Plouă… şi peste târg, duse de vânt,

    Grăbite, trec frunze liberate.



    让我进去吧,城里已是秋天——


    整片大地犹如一个坟墓一般……


    雨在下…风在刮,城市上空


    阵风吹散的树叶匆匆飘来飘去。



    Vocabular 词汇



    Cetate 城堡,城(名词,阴性)


    întreg, întreagă, 整个的;完全的,全部的


    întregi (形容词)


    pământ, pământuri 大地,土地 (名词,中性)


    a părea 显得,似乎是(动词)


    mormânt, morminte 坟墓(名词,中性)


    peste 在……上(介词)


    dus, dusă, duşi, duse 被带走


    dus de vânt 被风刮走的



    在节目的最后请您再次收听我们今天学习的诗歌《秋天的音符》,由舒伯特作曲的G大调即兴曲,著名罗马尼亚钢琴家迪努·李帕蒂演奏配乐。





    Note de toamnă


    Tăcere… e toamnă în cetate…

    Plouă… şi numai ploaia dă cuvânt –

    E pace de plumb, e vânt, şi de vânt

    Grăbite, trec frunze liberate.



    Deschide, dă drumu,-adorato,

    Cu crengi şi foi uscate am venit;

    În târg, o fată tristă a murit, –

    Şi-au dus-o pe ploaie, şi-au îngropat-o…



    Dă drumu, e toamnă în cetate –

    Întreg pământul pare un mormânt…

    Plouă… şi peste târg, duse de vânt,

    Grăbite, trec frunze liberate.




    好, 今天我们的罗语课到此结束,下次节目时间再见!La revedere!



  • Lecţia 35 第三十五课

    Text 课文


    O călătorie cu trenul 一次火车旅游



    Xiao Wang şi Victor au sosit cu trenul în Gara de Nord.


    小王和维克托尔坐火车抵达北站。


    Ei nu vor rămâne în Bucureşti, vor pleca la Predeal.


    他们将不停留在布加勒斯特,而是前往普雷迪亚尔。


    După ce au coborât din tren, au căutat casa de bilete.


    他们下了火车后,去找售票处。


    Au stat puţin la coadă şi au cumpărat două bilete cu locuri rezervate la trenul rapid intercity Bucureşti-Braşov.


    他们排了一会儿队买了两张布加勒斯特-布拉索夫城际快速火车票。


    Au pus biletele în buzunar, au privit panoul cu mersul trenurilor şi au văzut că trenul în direcţia Braşov va pleca de la linia şapte.


    他们把车票放在口袋里,看了 看列车时刻表,他们发现开往布拉索夫的火车在7站台。


    În Gara de Nord este foarte multă forfotă: călători cu bajage multe, grupuri de turişti, adulţi şi copii, şoferi de taxi.


    北站熙熙攘攘:带有很多行李的乘客、游客团体、成年人和孩子、出租车司机。


    Victor şi Xiao Wang nu ştiu cum vor ajunge la tren, toţi oamnii sunt grăbiţi, aglomeraţia este foarte mare.


    维克托尔和小王不知道怎么到达火车,大家匆匆忙忙,很拥挤。


    În sfârşit au ajuns la compartiment.


    他们终于抵达了车厢。


    Xiao Wang: Ce locuri avem?


    小王:我们有什么座位?


    Victor: Locurile treizeci şi cinci şi treizeci şi şapte.


    维克托尔:三十五和三十七号座位。


    Unul e lângă fereastră, celălalt e la mijloc.


    一个在窗旁,一个在中部。


    Dar, deocamdată suntem singuri.


    可是,暂时只有我们两个人。


    Ce loc preferi?


    你喜欢什么座位?


    Xiao Wang: Locul de lângă fereastră.


    小王:窗户旁边的座位。


    Am auzit că după Câmpina apar munţii.


    听说在肯比纳之后出现大山。


    Îmi plac foarte mult peisajele montane.


    我很喜欢山景。


    Victor: Stai pe locul de lângă fereastră, dacă vrei.


    维克托尔:你如果愿意的话,请坐在窗户旁边的座位。


    Eu voi sta pe locul de vizavi până când cva veni cineva.


    我到别人来时要坐在对面的座位。


    Xiao Wang: Unde suntem acum?


    小王:我们现在在哪儿?


    Victor: Abia am ieşti din Bucureşti.


    维克托尔:刚刚驶出布加勒斯特。


    Cred că aici e Chitila.


    我想这儿是基蒂拉。


    Nu durează mult şi vom intra în Valea Prahovei, priveliştea va fi minunată.


    我们快要进入普拉霍瓦河谷了,这里风景优美。


    Xiao Wang: Ai spus că vom coborî la Predeal. Unde vom sta?


    小王:你说,我们在普雷迪亚尔下车。我们在哪儿住?


    Victor: Vom sta într-o vilă.


    维克托尔:我们要住在一个别墅。


    Sper că nu va ploua, altfel vom rămâne în cameră.


    我希望不要下雨,否则就要呆在房间里。



    Cuvinte noi


    生词



    a sosi 到达,抵达(动词)


    gară, gări 火车站(名词)


    nord 北,北方,北边(名词,阳性)


    Gara de Nord 北站(布加勒斯特的主要火车站)


    a rămâne 留在(动词)


    spre 往,向,朝(介词)


    după ce 在……以后


    a căuta 找(动词)


    casă de bilete 售票处


    puţin 一点儿(副词)


    coadă, cozi (按先后顺序排成的)队


    a sta la coadă 排队


    a cumpăra 买(动词)


    bilet, bilete 票(名词,中性)


    loc, locuri 座位,位置(名词,中性)


    rezervat 预定的(动词,现在分词)


    bilet cu loc rezervat 有座位的票


    tre, trenuri 火车(名词,中性)


    rapid 快(形容词)


    tren rapid 快车


    intercity 城际车


    buzunar, buzunare 口袋(名词,中性)


    direcţie, direcţii 方向(名词,阴性)


    în direcţia 往……方向


    linie, linii 线,路线(名词,阴性)


    forfotă 熙熙攘攘


    călător, călători 乘客(名词,阳性)


    grup, grupuri 群,团(名词,中性)


    turist, turişti 游客(名词,阳性)


    adult, adulţi 成年人(名词,阳性)


    şofer, şoferi 司机(名词,阳性)


    taxi, taxiuri 出租车(名词,阳性)


    a şti 知道(动词)


    a ajunge 达到(动词)


    grăbit, grăbită 匆忙(形容词)


    aglomeraţie, aglomeraţii 拥挤(名词,阴性)


    sfârşit, sfârşituri 结束,结尾部分(名词,中性)


    în sfârşit 终于,到底


    compartiment, compartimente 车厢(名词,中性)


    lângă 旁边(副词)


    fereastră, ferestre 窗户(名词,阴性)


    la mijloc 中部


    deocamdată 暂时;目前(副词)


    singur 当然(副词)


    a prefera 宁愿,更喜欢(动词)


    a auzi 听见(动词)


    a apărea 出现(动词)


    munte, munţi 山(名词,阳性)


    dacă 要是,如果(连词)


    vizavi 对面(副词)


    până când 到……之前,到……为止


    cineva 有人(不定代词)


    acum 现在(时间副词)


    abia 刚刚(副词)


    a ieşi 出去(动词)


    a crede 想,认为,以为(动词)


    a dura 持续(动词)


    a intra 进入(动词)


    privelişte, privelişti 风景,景色(名词,阴性)


    minunat 优美的,美妙的(形容词)


    a coborî 下来,走下(动词)


    vilă, vile 别墅(名词,阴性)


    cameră, camere 屋子,房间(名词,阴性)


    uneori 有时,时而(副词)



    Gramatică 语法



    今天的课中我们复习动词的复合过去式和未来时


    (一)复合过去时


    动词的复合过去时表示过去已经完成的动作,其中的一些与现在有某种关联。在罗语里动词的符合过去时是用助动词“a avea”“有”和动词的现在分词组成的。动词“a avea”作为助动词使用时的变化形式与独立使用时不同。


    独立使用:


    单数 复数


    eu am 我有 noi avem 我们有


    tu ai 你有 voi aveţi 你们有


    el (ea) are 他(她)有 ei (ele) au 他们(她们)有



    助动词:


    单数 复数


    eu am noi am


    tu ai voi aţi


    el (ea) a ei (ele) au



    (二) 未来时


    罗语里动词的未来是式有好几种形式。我们已经学了两个。


    (a)第一个是用不变形助词“o”加动词的连接式组成的:


    (b)第二个表达未来的方式用助动词“a vrea”“要,想”和动词不定式构成。


    助动词“a vrea”的变化形式如下:



    eu voi noi vom


    tu vei voi veţi


    el (ea) va ei (ele) vor



    动词“a merge”“走”的两种未来形式如下:



    单数 复数


    eu voi merge noi vom merge


    tu vei merge voi veţi merge


    el (ea) va merge ei (ele) vor merge



    eu o să merg noi o să mergem


    tu o să mergi voi o să mergeţi


    el (ea) o să meargă ei (ele) o să meargă



    好, 今天我们的罗语课到此结束,下次节目时间再见!La revedere!


  • Lecţia 33 第三十三课

    Text 课文


    Vacanţa de vară 暑假



    Xiao Wang: Bună Maria, ce mai faci?


    小王:你好玛丽亚,最近怎么样?


    Maria: Bine, dar tu?


    玛丽亚:很好,你呢?


    Xiao Wang: Şi eu bine, mulţumesc. Dar copiii?


    小王:我也很好,谢谢。孩子们呢?


    Maria: Copiii mai au puţin şi intră în vacanţă.


    玛丽亚:孩子们快要放假了。


    Xiao Wang: Unde o să petreacă vacanţa de vară?


    小王:他们在哪儿过暑假呢?


    Maria: Anul acesta în vacanţa de vară, copiii o să meargă la munte şi la mare.


    玛丽亚:今年暑假孩子将到山区和海边。


    La sfărşitul lunii iunie o să meargă în tabără la Sinaia, cu şcoala.


    六月末他们将去学校在锡纳亚组织的夏令营。


    Xiao Wang: Unde este Sinaia? Este la mare?


    小王:锡纳亚在哪儿?在海边吗?


    Maria: Nu, Sinaia este la munte, este una dintre cele mai renumite staţiuni montante din România.


    玛丽亚:不,锡纳亚在山区,是罗马尼亚最著名的山边修养站。


    Se află la poalele munţilor Bucegi, la 120 de kilometri de Bucureşti. Datorită frumuseţii ei mai este numită şi Perla Carpaţilor”.


    位于布切基山脚下,距布加勒斯特120公里远。由于它的优美,还被称为“卡尔巴阡山的珍珠”。


    Xiao Wang: Cât timp o să stea copiii la Sinaia?


    小王:孩子们在锡纳亚要呆多长时间?


    Maria: O săptămână. O să fie cazaţi la vilă frumosă, la marginea pădurii.


    玛丽亚:一个星期。他们将在森林边的一个优美的别墅住宿。


    O să facă excursii în fiecare zi. Într-o zi o să meargă să viziteze şi palatul Peleş.


    他们将每天出去郊游。有一天他们还会去游览佩雷什宫。


    Xiao Wang: Şi la mare, când o să mergeţi?


    小王:海边呢?什么时候去吗?


    Maria: La mare o să mergem de abia în luna septembrie, la sfârşitul vacanţei.


    玛丽亚:海边,九月在假期结束前才去。


    Xiao Wang: De ce nu mergeţi mai devreme?


    小王:为什么不早一点去呢?


    Maria: În iunie este tabăra, în iulie şi august este plin sezon şi camerele sunt foarte scumpe, iar plaja este foarte aglomerată.


    玛丽亚:六月是夏令营,七月和八月是旺季,房价很贵,海滨很拥挤。


    Preferăm să mergem la sfârşitul sezonului, în septembrie, când preţurile sunt mai mici, şi este mai puţină lume.


    我们宁愿在九月这个淡季去,价格低,人不那么多。


    Xiao Wang: Mergeţi la mare în România sau în străinătate.


    小王:你们去罗马尼亚还是国外的海边?


    Maria: Multă lume merge în străinătate la mare, în Grecia sau în Bulgaria, dar noi o să mergem în România, la Marea Neagră, în staţiunea Mamaia, la marginea Constanţei.


    玛丽娅:有很多人去国外,到希腊或保加利亚的海边,可是我们去罗马尼亚,去康斯坦察边的马马亚黑海海边疗养站。


    O să stăm la un hotel de trei stele, situat chiar lângă plajă. Avem cameră cu vedere la mare. Hotelul are şi restaurant şi piscină. Copiii o să se distreze grozav. O să facă baie în mare, o să înoate în pisicină, o să se joace în nisip. Seara o să ne plimbăm pe faleză.


    我们将住在海滨旁边的三星级宾馆。我们的房间朝向大海。宾馆里有食堂和游泳池。孩子会玩得很开心。在海里和游泳池游泳,在沙滩上玩儿。晚上我们沿着海边小路散步。




    Cuvinte noi 生词



    vacanţă, vacanţe 假期(名词,阴性)


    a avea 有(动词)


    puţin 一点(形容词)


    a mai avea puţin şi 快要,就要


    a intra 进,入,进入(动词)


    a intra în vacanţă 放假


    a petrece 度,过,度过(动词)


    a petrece vacanţa 度假


    la munte 山边


    la mare 海边


    tabără, tabere 营地(名词,阴性)


    şcoală, şcoli 学校(名词,阴性)


    dintre 之间的,中间的(介词)


    una dintre 其中之一


    cea mai 最(比较级的最高级)


    renumit 著名,有名(形容词)


    staţiune, staţiuni 疗养站,修养站(名词,阴性)


    montan 山边的(形容词)


    staţiune montană 山边疗养站


    poalele munţilor 山脚下


    kilometru, kilometri 公里(名词,阳性)


    la…kilometri de 距……公里处


    datorită 由于;鉴于;因为(介词)


    frumuseţe, frumuseţi 美,美丽;优美,美好(名词,阴性)


    a fi numit 被称为,被命名为(动词)


    perlă, perle 珍珠(名词,阴性)


    timp, timpuri 时间,时候(名词,阳性)


    cât timp 多长时间


    a sta 呆在(某处),在(某处)(动词)


    a fi cazat 安置,安顿(动词)


    vilă, vile 别墅(名词,阴性)


    margine, margini 边缘(名词, 阴性)


    pădure, păduri 森林(名词,阴性)


    excursie, excursii 旅游(名词,阴性)


    a face o excursie 做一次旅游


    a vizita 参观(动词)


    palat, palate 宫殿(名词,中性)


    de abia 才;勉强地,困难地(副词)


    devreme 早(副词)


    mai devreme 早一点


    sezon, sezonuri 季节(名词,中性)


    plin sezon 旺季


    cameră, camere 房间(名词,阴性)


    scump 贵(形容词)


    plajă, plaje 海滨,海滩(名词,阴性)


    aglomerat 拥挤的,挤满的(形容词)


    preţ, preţuri 价格(名词,中性)


    mai puţin 不那么


    lume 人们,众人;世人(名词,阴性)


    străinătate 外国,国外(名词,阴性)


    este situat 位于,处在


    chiar 恰好,刚好;就,就是(副词)


    chiar lângă 就在旁边


    vedere 景象,景色;图景(名词,阴性)


    cu vedere la mare 朝向海


    piscină, piscine 游泳池(名词,阴性)


    a se distra 玩儿,得到娱乐(动词)


    grozav 很,极其,非常(形容词)


    a face baie 洗澡,淋浴(动词)


    a înota 游泳(动词)


    a se juca 玩儿,玩耍,游戏;娱乐(反身动词)


    nisip, nisipuri 沙滩(名词,中性)


    a se plimba 散步(反身动词)


    faleză, faleze 沿着海边或湖边,有时也在悬崖下的散步小路(名词,阴性)



    Substantive nume proprii 专名



    Sinaia 锡纳亚


    Munţii Bucegi 布切基山


    Bucureşti 布加勒斯特(罗马尼亚首都)


    Carpaţi 咔尔巴阡山


    Perla Carpaţilor 咔尔巴阡山之珠


    Peleş 佩雷什宫


    Grecia 希腊


    Bulgaria 保加利亚


    România 罗马尼亚


    Marea Neagră 黑海


    Mamaia 马马亚(黑海海边修养站)


    Constanţa 康斯坦察



    语法


    Timpul viitor 未来时


    罗语里动词的未来是式有好几种形式。我们今天学习的形式是用不变形助词“o”加动词的连接式组成的。



    “a merge”“走”


    eu o să merg noi o să mergem


    tu o să mergi voi o să mergeţi


    el (ea) o să meargă ei (ele) o să meargă



    例子:



    Unde o să mergi mâine după ore?


    明天下课以后你去哪儿?


    Mâine după ore o să merg la cinematograf.


    明天下课以后,我去电影院。


    Unde o să meargă Andrei în vacanţa de vară?


    暑假安德列去哪儿?


    În vacanţa de vară Andrei o să meargă la mare.


    暑假安德列去海边。


    Unde o să petreceţi anul acesta vacanţa de primăvară?


    你们今年在哪儿度春假?


    Anul acesta o să ptrecem vacanţa de primăvară la munte.


    今年我们在山边度春假。


    Maria mâine nu o să meargă la şcoală.


    玛丽亚明天不上课。




    好, 今天我们的罗语课到此结束,下次节目时间再见!La revedere!

  • Lecţia 32第三十二课

    在今天的课程中我们让我们学习罗马尼亚民族诗人米哈伊•爱明内斯库的一首诗《如果》。



    首先向大家介绍生词


    Cuvinte noi



    dacă 如果,要是(连词)


    ramură, ramuri 树枝(名词,阴性)


    a bate 打;拍,拍打;敲打(动词)


    geam, geamuri 窗户,玻璃(名词,中性)


    a se cutremura 摇动,震动(动词)


    plop, plopi 杨树(名词,阳性)


    încet 慢慢(形容词)


    a se apropia 靠近(反身动词)


    stea, stele 星,星辰(名词,阴性)


    lac, lacuri 湖(名词,中性)


    adanc, adancuri 深,深处;深渊(名词,中性)


    a aduce 带来(动词)


    a lumina 发光,发亮;照亮,照明,照耀(动词)


    durere, dureri 疼,疼痛;痛苦,难过;悲痛(名词,阴性)


    a împăca 调解;习惯于;顺从;接受(想法、思想等)


    a însenina (使)开朗;(使)面有喜色,(使)露出笑容;(使)喜气洋洋


    gând, gânduri 思想(名词,中性)


    nor, nori 云(名词,阳性)


    des (雨、雾、阴影,云等)浓密的,浓厚的


    nori deşi 浓厚的云


    a se duce 去,走;过去,消失(动词)


    a ieşi 出;出现;显现


    luciu, luciuri 反光;光泽,光亮面;光泽面(名词,中性)


    lună, luni 月,月亮(名词,阴性)


    a-şi aminti 回忆,回想;记得(动词)


    a-şi aduce aminte 回忆,回想;记得(动词)


    întotdeauna 永远,始终;总是(副词)



    Şi dacă


    如果


    Şi dacă ramuri bat în geam


    Şi se cutremur plopii,


    E ca în minte să te am


    Şi-ncet să te apropii.



    如果树枝敲打着窗户,


    杨树枝尖在风中摇逸,


    是为了在我的思念中拥有你,


    你慢慢地,亦步亦趋地靠近我。



    Şi dacă stele bat în lac


    Adancu-i luminandu-l,


    E ca durerea mea s-o-mpac


    Înseninandu-mi gandul.



    如果星光反映在湖面上,


    照亮湖泊深处,


    是为了使我的痛苦安静下来,


    让我思想喜气洋洋。



    Şi dacă norii deşi se duc


    De iese-n luciu luna,


    E ca aminte să-mi aduc


    De tine-ntotdeauna.



    如果浓密的云漂走了,


    月亮闪闪发光,


    是为了让我永远回忆你。



    第三诗句最后两节词语的顺序因为文体的原因而被颠倒了。这两节的顺序原来与汉语相同,就是:


    E ca să-mi aduc întotdeauna aminte de tine.


    是为了让我永远回忆你。


    动词“回忆”“a-şi aminti”,也可以放在宾语前边:


    E ca să-mi aduc aminte întodeauna de tine.


    “Să-mi aduc aminte”-“让我回忆”,直接翻译就是“我给自己带来回忆”,而诗人爱明内斯库把这个词组的顺序颠倒了,变成“aminte să-mi aduc”-直接翻译就是“把回忆给自己带来”。副词“întotdeauna”放在句子的最后:



    E ca aminte să-mi aduc, de tine-ntotdeauna.


    是为了让我永远回忆你。



    “dacă…., e ca să”-“如果……,是为了”



    连词“dacă”在这里与往常不同,不是用来引出条件句,与词组“ca să”-“是为了”连用,是指为了某种目的正在进行中的动作。三个诗句的句法结构一样:由词组“ca să”引出的后两节表示头两节中进行的动作的目标。




    在节目的最后请您欣赏罗马尼亚著名女中音爱丽娜·切尔内演唱爱明内斯库的诗歌《如果》。




    好, 今天我们的罗语课到此结束,下次节目时间再见!La revedere!

  • Lecţia 31 第三十一课

    亲爱的听众,大家好!Bună ziua dragi ascultători!又到了罗语教学节目时间了。


    Bun venit la o nouă lecţie de limba română!



    亲爱的听众朋友在今天的罗语课程我们向大家介绍两个谚语



    第一个谚语是:


    Capul plecat, sabia nu-l taie.


    低下的头,剑不能砍掉。



    Cuvinte noi 生词



    cap, capete 头(名词,中性)


    a pleca (使)低下,(使)倾斜(动词)


    a pleca capul 低头


    sabie, săbii 剑(名词,阴性)


    a tăia 砍,剪(动词)



    Gramatică 语法



    用于宾格非重读形式第三人称人称代词,如果前边加上否定副词“nu”,可以使用人称代词的缩约形式,用连字符连接,连读。单数阴性和阳性人称代词都有缩写形式,复数只有阳性代词有缩写形式。


    第三人称人称代词阳性、宾格、非重读的缩写形式:单数“-l”,复数“-i”,前边加上否定副词“nu”的缩写形式是:单数“nu-l”,复数“nu-i”。阴性人称代词则用缩写否定副词“nu”,去掉“o”变成“n-o”。



    非缩写形式 缩写形式


    单数


    阳性 nu o n-o


    阴性 nu îl nu-l


    复数


    阳性 nu îi nu-i



    例子:



    Unde este Maria? 玛丽亚在哪儿?


    Nu o văd nicăieri. 我哪儿都看不到她


    N-o văd nicăieri. 我哪儿都看不到她。


    Mănânci mărul ăsta? 你吃这个苹果?


    Nu îl mănânc. 我不吃


    Nu-l mănânc. 我不吃。


    Îi cunoşti pe părinţii mei? 你认识我的父母?


    Nu îi cunosc. 我不认识


    Nu-i cunosc. 我不认识。



    “Capul plecat, sabia nu-l taie”-“低下的头,剑不能砍掉”,这个谚语的基本意思是我们不应该不顾对手的力量而粗心大意采取冒险行为,又不应该以自高自大、自以为是的态度对我们的对手作出反应,而最好要以一种和解、恭顺的态度在他的面前让步,对他表示我们接受他的观点,这样才能保养自己的身体和精神完整。不应该过分相信自己的力量,用暴力直接打击对手,而最好要以柔弱、婉转的行为方式应付情况。这样才能避免引起对手发怒,阻止一个将会危害你的直接冲突的爆发。这有点象道家老子的“曲则全、枉则正”,“柔胜刚 ”和“以兵强则不胜,木强则恒,强大居下,柔弱微细居上”。道家的这些说法表明他们看到了世界普遍存在着的对立统一,而且了解矛盾对立的双方互补相转化,发现人们应该首先立足于柔弱卑下的一面,这样才能最终达到“全”、“正”的目标。与道家的这个观点不同,在罗谚语的含义中这两个对立面的关系不那么平衡。主要强调卑下的态度,而并不是一种修养自己的方式,不一定保证我们可以最后以这种“柔弱”的方式战胜对手,而只不过是一种自我保护的方式而已。这是罗马尼亚人民对他们风云激荡的历史上遭遇的困局、经常遭受侵占和掠夺行动的一种自然反应。在面对强国时与其采取一种过分勇敢的态度,宁愿接受他们提出的一些条件,然后试图在不危害自己的同时适应这些条件。同时又试图暗中从中得到利益。不过,吸收这些思想,如果做得太过分,你就会成为一种奴颜卑膝的,想方设法讨好强者的,完全缺乏尊严的人。因此,除了它的哲学含义之外,这个谚语又含有贬义。可以描绘一种狡猾的行为方式。指某人在表面上对敌人采取虚心、卑下的态度,低三下四一直在赞成他的话,顺从他的命令,但却在暗中准备,在敌人不持任何怀疑时,对其发动袭击。这也就是我们祖先达契亚人为克服敌人经常使用的手段。



    我们今天介绍的第二个谚语是:


    Vorba multa, sărăcia omului


    话多人穷



    Cuvinte noi 生词


    vorbă, vorbe 话,话语,言语;言论(名词,阴性)


    mult 多(形容词)


    sărăcie 贫穷,贫困(名词,阴性)


    om, oameni 人(名词,阳性)



    Gramatică 语法


    谚语经常使用省略的句子。这里所省略的正好是动词“este”-“是”。其作用在这个句子里是将第一个词组等同于第二个词组-意思就是“甲”等于“乙”(A=B)。罗语与汉语不同,谓语词组一定需要一个动词,只有富有诗意的语言可以例外地省略动词。这里,谓语词组中所剩下的是“sărăcia omului”,即 “人很穷” 这个词组,直接翻译就是“人的贫穷”。



    正如我们以上所说的,所省略的动词“是”将这句话的第一个词组等同于第二个词组,具体来讲“vorba multă”等于“sărăcia omului” ,意思就是“多的话”等于“贫穷的人”,更简单地说“话多人穷”。



    如果想更明白地表达“Vorba multa, sărăcia omului”-“话多人穷”这个言语的意思就可以翻译成:无事闲聊天,穷得没衣穿。这就形容只说不做,没有实际行动。我们从中应该得到的教训就是我们与其乱说闲话,不如多进行思考和内省,在通达事情的本质,了解了你所面临的具体情况的真实面貌后,采取具体行动来应付情况。中国人对此事实也有深刻的了解,明白了我们不应该空口说白话,以免“眼饱肚中饥”(《醒世恒言》)。这个谚语的意思实际上与中文的“沉默寡言”这个成语有点相似,尽管所用的表达方式正好相反,指的是不采取不多言语的行为方式所造成的后果就是贫穷。使用的是一种婉转的表达方式,但你一听就可以发现,为了避免贫穷应该采取相反的行动,即“沉默寡言”。

  • Lecţia 30 第三十课

    Numeralele peste zece 十以上的数字



    zece 十


    unsprezece 十一


    doisprezece, douăsprezece 十二


    treisprezece 十三


    paisprezece 十四


    cincisprezece 十五


    şaisprezece 十六


    şaptesprezece 十七


    optsprezece 十八


    nouăsprezece 十九


    douăzeci 二十


    douăzeci şi unu 二十一


    douăzeci şi doi 二十二


    … ……


    treizeci 三十


    patruzeci 四十


    cincizeci 五十


    şaizeci 六十


    şaptezeci 七十


    optzeci 八十


    nouăzeci 九十


    o sută 一百


    două sute 两百


    trei sute 三百


    …. ……


    o mie 一千



    包括数字二在内的所有带二的数字,如:“二”、“十二”“二十二”等, 在罗语里有两种形式:阳性和阴性,性与所修饰的名次相同。阳性形式是用“doi”表示,阴性形式是用“două”表示,如:“doisprezece – douăsprezece”,“douăzeci şi doi — două zeci şi două”,“trei zeci şi doi – trei zeci şi două”,“două sute”,“două mii”。



    例子:



    În clasă sunt douăsprezece fete.


    教室里有十二个女孩子。


    Afara sunt doisprezece băieţi.


    外边有十二个男孩子。


    Este ora douăsprezece.


    现在十二点。


    Am cumpărat două zeci şi două de kilograme de mere.


    我买了二十二公斤苹果。


    Am mers cu maşina treizeci şi doi de kilometri.


    我们开了三十二公里的车。



    Exprimarea datei表达日期


    在罗语里表达日期的顺序是日、月、年,如:



    2 ianuarie 2011 2011年1月2日



    问日期的几个表达方式:



    (一)


    În ce dată suntem astăzi?


    今天几月几号?


    Astăzi suntem în data de 23 mai, 2013.


    Astăzi suntem în 23 mai, 2013.


    今天2013年5月23号。



    口语里,人们把介词“în”用介词“pe”来代替:“pe ce dată suntem azi”。第一个表达方式是最标准的。




    (二)


    Ce dată este astăzi?


    今天几月几号


    Astăzi este 23 mai, 2013.


    今天2013年5月23号。



    (三)


    Ce zi este astăzi?


    今天是什么日期。



    用这个表达方式“ce zi”“什么日期”可以是指“星期几”或“几号”,对方为了澄清会问:



    Ce zi a săptămânii sau ce zi a lunii?


    星期几或几号?




    Întrebări şi răspunsuri 问答



    Când este ziua ta de naştere?


    你的生日是几月几号?


    Ziua mea de naştere este pe 17 noiembrie.


    我的生日是11月17号。


    Sunt născută toamna.


    我是秋天出生的。


    În ce an te-ai născut?


    你是哪一年出生的?


    În anul 1975.


    1975年。


    Sora ta mai mică, Maria, în ce an este născută?


    你妹妹马利亚是哪一年出生的?


    În anul 1975.


    1975年。


    Dar fratele tău mai mic Ion, în ce an este născut?


    你的弟弟伊昂是哪一年出生的?


    În anul 1982.


    1982年。


    Când este ziua lui de naştere?


    他的生日是几月几号?


    Ziua lui de naştere este pe 23 ianuarie.


    他的生日是1月23号。


    Este născut iarna.


    他是冬天出生的。


    Care este anotimpul tău preferat?


    你最喜欢的季节是什么?


    Anotimpul meu preferat este primăvară.


    我最喜欢的季节是春天。


    Dar Ion, ce anotimp preferă?


    伊昂呢?他最喜欢什么季节?


    Lui Ion îi place cel mai mult anotimpul în care s-a născut, iarna.


    伊昂最喜欢他出生的季节,冬天。




    Ce dată a fost ieri?


    昨天是星期几?


    Ieri a fost 23 mai 2013.


    昨天是2013年5月23号。


    În ce dată a fost Paştele anul ăsta?


    今年的复活节是几月几号?


    Anul ăsta Paştele a fost în 5 martie.


    今年的复活节是3月5号。



    Când te duci la concert?


    你什么时候去音乐会?


    Săptămâna viitoare.


    下个星期。


    Sâmbătă sau duminică?


    星期六还是星期天?


    Nu merg în week-end, merg în timpul săptămânii.


    我不周末去,我周间去。


    În ce zi?


    哪一天?


    Miercuri.


    星期三。


    Ce dată a lunii este miercuri?


    星期三是几月几号?


    Miercuri este 30 mai.


    星期三是5月30号。


    Ce faci pe 1 iunie, de ziua copilului?


    6月1号庆祝儿童节时你做什么?


    De dimineaţă merg la serbarea de sfârşit de an a copilului, după masă mergem în parc.


    上午我去孩子期末的庆祝会,下午我们去公园玩儿。




    Cuvinte noi 生词



    naştere, naşteri 出生(名词,阴性)


    zi de naştere 生日


    a se naşte 出生(动词)


    în ce an 哪年?


    concert, concerte 音乐会(名词,中性)


    ziua copilului 儿童节


    serbare 庆祝会


    serbare de sfârşit de an 期末庆祝会



    为了表达一个月的第一天使用副词“întâi”-“第一”,如:



    întâi mai 五月一日


    întâi ianuarie 一月一日


    întâi decembrie 十二月一日



    Pe întâi mai sărbătorim ziua muncii.


    五一我们庆祝劳动节.


    Pe întâi ianuarie sărbătorim Anul Nou.


    一月一日我们庆祝新年.


    Întâi decembrie este ziua naţională a României.


    十二月一日是罗马尼亚的国庆节。



    好, 今天我们的罗语课到此结束,下次节目时间再见!La revedere!




  • Lecţia 28第二十八课

    Vacanţă în România


    在罗马尼亚度假



    Xiao Wang şi Xiao Zhang tocmai au sosit la Bucureşti.


    小王和小张刚刚抵达布加勒斯特。


    Au venit să viziteze România în vacanţa de primăvară.


    他们来罗马尼亚度春假。


    Au zburat cu compania Air France, şi a trebuit să schimbe avionul la Paris, pentru că nu există zboruri directe de la Beijing la Bucureşti.


    他们是坐法国航空公司的飞机飞来的,必须在巴黎换飞机,因为从北京没有直接飞往布加勒斯特的航班。


    Zborul de la Beijing la Paris a fost lung şi plictisitor.


    从北京飞往巴黎的旅途又长又无聊。


    Xiao Wang a dormit puţin în avion, dar Xiao Zhang nu a putut să doarmă, şi a ajuns foarte obosit la Paris.


    小王在飞机上睡了一觉,但小张没能睡着,到巴黎的时候感觉很累。


    Zborul de la Paris la Bucureşti în schimb a fost mai scurt, mai plăcut şi mai puţin obositor.


    与此不同的是,从巴黎到布加勒斯特的旅途不那么长,


    Cei doi prieten au fost foarte bucuroşi când a aterizat avionul pe aeroportul Otopeni.


    飞机降落在奥托贝尼机场时,两个朋友非常高兴。


    La aeroport nu i-a aşteptat nimeni.


    机场没有人等他们。


    Pentru că au avut multe bagaje, au luat un taxi până la hotel.


    因为有很多行李,他们乘坐出租车到饭店。


    Aveau rezervată o cameră la un Hotel de trei stele din centrul Bucureştiului.


    他们在布加勒斯特市中心的一个三星级的饭店订了房间。


    Taxiul i-a lăsat în faţa hotelului.


    出租车把他们留在饭店门前。



    Recepţionerul: Bună ziua! Bine aţi venit la hotelul nostru!


    招待员:你们好!欢迎您来光临我们的饭馆!


    Xiao Zhang şi Xiao Wang: Bună ziua.


    小张贺小王:您好!


    Recepţionerul: Vorbiţi româneşte?


    招待员:你们会说罗语吗?


    Xiao Zhang: Da, vorbim puţin româneşte, suntem studenţi la secţia de limba rămână a Institutului de limbi din Beijing.


    小张:是的,我们会说一点罗语,我们是北京语言学院罗语系的学生。


    Recepţionerul: Aveţi rezervate camere?


    招待员:你们定好了房间没有?


    Xiao Zhang: Avem rezervată o cameră de două persoane pentru cinci nopţi.


    小张:我们定了,5个晚上,一个双人房。


    Recepţionerul: Pe ce nume?


    招待员:订房间用的姓名是什么?


    Xiao Zhang: Zhang Li Ying.


    小张:张李英。


    Recepţionerul: Da-ţi-mi vă rog un paşaport, ca să vă înregistrez.


    招待员:请给我护照,我为你们登记。


    Xiao Zhang: Poftiţi paşaportul.


    小张:给您护照。


    Recepţionerul: Aveţi şi micul dejun inclus. Doriţi să faceţi plata acum sau la plecare?


    招待员:有早餐。您愿意什么时候付款?现在还是离开时?


    Xiao Zhang: Plătim acum.


    小张:我们现在付。


    Recepţionerul: Preţul unei camere duble pe noapte, cu mic dejun inclus este de 140 de lei, pentru cinci nopţi aveţi de plătit în total 700 de lei. Plata se poate efectua şi în valută la cursul de azi al Băncii Naţionale Romane.


    招待员:一个双人房一夜的价格,包括早餐是140列伊,五个晚上总共是700列伊。也可以用外汇付款,按照罗马尼亚国家银行今天的兑换率。


    Xiao Zhang: Plătim în dolari.


    小张:我们用美元付款。


    Recepţionerul: Cash sau cu card-ul?


    招待员:用现金还是银行卡?


    Xiao Zhang: Cu card-ul.


    小张:用卡。


    Recepţionerul: Acestea sunt cheile, aveţi camera 315, este la etajul trei şi are vedere la parc. Trebuie să luaţi liftul. Vă dorim un sejur plăcut. Pentru orice problemă vă stăm la dispoziţie.


    招待员:这是你们的钥匙,你们的房间号码是第315号,在第三层,朝向公园。您应该乘坐电梯。祝你们过得愉快。有什么问题我们随时帮助。



    Cuvinte noi 生词



    tocmai 刚才,刚刚(副词)


    a sosi 到,到达,抵达(动词)


    a vizita 拜访,访问,游览,参观(动词)


    vacanţă, vacanţe 假期(名词,阴性)


    primăvară 春天(名词,阴性)


    vacanţa de primăvară 春假


    a zbura 飞(动词)


    companie, companii 公司(名词,阴性)


    Air France 法国航空公司


    a schimba 换(动词)


    avion, avioane 飞机(名词,中性)


    Paris 巴黎


    zbor, zboruri 航班(名词,中性)


    direct 直接(形容词)


    zbor direct 直接航班


    a exista 有,存在(动词)


    lung 长(形容词)


    plictisitor 无聊,使人厌烦的(形容词)


    a putea 可以,能(动词)


    a ajunge 达到,到,到达(动词)


    obosit 累(形容词)


    bucuros 高兴(形容词)


    a ateriza 降落(动词)


    nimeni 谁都不,一个人都没(否定代词)


    bagaj, bagaje 行李(名词,中性)


    taxi, taxiuri 出租车(名词,中性)


    hotel, hoteluri 旅馆,宾馆,饭店(名词,中性)


    a rezerva 预定房间(动词)


    stea, stele 星,星级(名词,阴性)


    trei stele 三星级


    centru, centre 中心(名词,中性)


    în faţa 前,前边


    recepţioner, recepţioneri 招待员(名词,阳性)


    a vorbi 说话,讲话(动词)


    româneşte 罗语(副词)


    puţin 一点儿(形容词)


    student, studenţi 大学生(名词,阳性)


    Institutul de Limbi din Beijig 北京语言学院


    cameră, camere 房间(名词,阴性)


    persoană, persoane 人(名词,阴性)


    cameră de două persoane 双人房


    pentru 为(介词)


    nume, nume 名字,姓名(名词,中性)


    paşaport, paşapoarte 护照(名词,中性)


    a înregistra 登记(动词)


    mic dejun 早饭,早餐


    inclus 包括


    mic dejun inclus 包括早餐


    plata, plăţi 支付,付清(名词,阴性)


    a face plata 付账


    la plecare 走的时候


    preţ, preţuri 价格(名词,中性)


    dublu, duble 双的,双重的(形容词)


    cameră dublă 双人房


    pe noapte 一夜


    în total 一共


    valută 外汇(名词,阴性)


    curs, cursuri 兑换率(名词,中性)


    Banca Naţională a României罗马尼亚国家银行


    dolar, dolari 美元(名词,阳性)


    cheie, chei 钥匙(名词,阴性)


    etaj, etaje 层(名词,中性)


    lift, lifturi 电梯(名词,中性)


    parc, parcuri 公园(名词,中性)


    cu vedere la parc 朝向公园


    sejur (在疗养站或旅游地度过)假期;逗留(名词,中性)


    orice 任何事情,任何的,什么都(不定代词)


    a sta la dispoţia cuiva 随时帮助某人



    语法


    (一)Perfectul compus indicativ 动词的陈述式、复合过去时


    动词的符合过去时是用助动词“a avea”“有”和动词的现在分词组成的。动词“a avea”作为助动词使用时的变化形式与独立使用时不同。



    独立使用:


    单数 复数


    eu am 我有 noi avem 我们有


    tu ai 你有 voi aveţi 你们有


    el (ea) are 他(她)有 ei (ele) au 他们(她们)有



    助动词:


    单数 复数


    eu am noi am


    tu ai voi aţi


    el (ea) a ei (ele) au



    例子:


    “a veni”“来”


    单数 复数


    eu am venit 我来了 noi am venit 我们来了


    tu ai venit 你来了 voi aţi venit 你们来了


    el (ea ) a venit 他(她)来了 ei (ele) au venit 他们(她们)来了



    例子:


    Eu nu am fost niciodată în Africa.


    我从未去过非洲。


    De ce nu ai venit să mă vizitezi?


    你为什么没有来看我?


    Elena nu a venit astăzi la şcoală.


    爱丽娜今天没有来学校。


    În vacanţa de vară am fost la mare.


    暑假我们到海边去了。


    Copii, v-aţi făcut lecţiile pentru mâine?


    孩子们,明天的作业做好了没有?


    Fetele au mâncat o prăjitură cu frişcă.


    女孩子们吃了一个奶油蛋糕。



    好, 今天我们的罗语教学课程到此结束,下次节目时间再见!La revedere!a

  • Lecţia 26 第二十六课 – Recapitulare 复习(一)

    (一)Conjugarea verbelor la indicativ prezent动词现在,陈述式的变化形式



    Conjugarea I 第一组动词


    第一组动词的不定式结尾是“-a”,例如:



    a mânca 吃


    a comanda 点饭,订饭


    a asculta 听


    a termina 完


    a uita 忘掉


    a lăsa 留下,让


    a exista 存在,有


    a aştepta 等


    a se spăla 洗澡


    a se pieptăna 梳头发


    a se îmbrăca 穿衣服


    a se dezbrăca 脱衣服


    a se încălţa 穿上鞋子



    第一组动词现在时、陈述式的结尾如下:



    单数 复数


    没有 -ăm


    -i -aţi


    -ă -ă



    “a mânca”“吃”


    单数 复数


    eu mănânc noi mâncăm


    tu mănânci voi mâncaţi


    el (ea) mănâncă ei (ele) mănâncă




    另有些第一组动词的现在时、陈述式的结尾是:



    单数 复数


    -ez -ăm


    -ezi -aţi


    -ează -ează



    例子:


    a desena 画


    a dansa 跳舞



    “desenez”“画”


    单数 复数


    eu desenez noi desenăm


    tu desenezi voi desenaţi


    el (ea) desenează ei (ele) desenează




    Conjugarea II 第二组动词


    第二组动词的不定式结尾是“-ea”,例如:“a vedea”-“看”,“看见”,“a putea” -“能”,“可以”。



    现在时、陈述式的结尾如下:



    单数 复数


    (没有) -em


    -i -eţi


    -e (没有)



    “a vedea”“看”,“见”,“看见”


    单数 复数


    eu văd noi vedem


    tu vezi voi vedeţi


    el (ea) vede ei (ele) văd



    Conjugarea III 第三组动词


    第三组动词的不定式结尾是“-e”,例如:



    a merge 走


    a spune 说,告诉


    a face 作


    a se întoarce 回来


    a se duce 去


    a-şi pune 穿上



    第三组动词的现在时、陈述式的结尾如下:



    单数 复数


    (没有) -em


    -i -eţi


    -e ( 没有)



    例子:



    “a merge”“走”


    单数 复数


    eu merg noi mergem


    tu mergi voi mergeţi


    el (ea) merge ei (ele) merg



    Conjugarea IV 第四组动词


    第四组动词的不定式结尾是“-i”或“-î”,有四种变位法:


    (a)某些动词,如:“a veni”-“来”,“a reveni”-“再来,回来”,“a simţi””-“感觉”的现在时、陈述式的结尾如下:



    单数 复数


    (没有) -im


    -i -iţi


    -e (没有)



    例子:



    “a veni”“来”


    单数 复数


    eu vin noi venim


    tu vii voi veniţi


    el (ea) vine ei (ele) vin



    (b) 另有些动词,如:



    a citi 读书


    a găsi 找到


    a dori 希望,愿意,要


    a plăti 支付,付钱


    a se odihni 休息


    a se întâlni 会面,见面,遇到



    现在时、陈述式的结尾如下:



    单数 复数


    -esc -im


    -eşti -iţi


    -eşte -esc



    例子:


    “a citi”“读书”


    单数 复数


    eu citesc noi citim


    tu citeşti voi citiţi


    el (ea) citeşte ei (ele) citesc



    (c)不定式结尾是“-î”的动词,如“a hotărî”,的现在时、陈述式的结尾如下:



    单数 复数


    -ăsc -âm


    -ăşti -âţi


    -âm -ăsc



    “a hotăr决定”


    单数 复数


    eu hotărăsc noi hotărâm


    tu hotărăşti voi hotărâţi


    el (ea) hotărăşte ei (ele) hotărăsc




    (二)Dativul pronumelor personale 人称代词的予格形式



    予格通常表示动词的间接宾语。用于予格名词或代词回答的问题一般的是“给谁?”


    在罗语里,一些动词要求其前的人称代词使用予格,如:“a plăcea”“喜欢”和“a trebui”-“需要”:“îmi place”-“我喜欢”,“îmi trebuie”-“我需要”。动词“a plăcea”如果前边加上用于宾格形式的人称代词,如:“mă place”, 意思是“某人喜欢我”,动词“a trebui”前边不能加上宾格形式人称代词,不能说“mă trebuie”。




    予格人称代词有两种形式,重读形式和非重读形式。让我们复习非重读形式:




    单数 复数


    îmi ne


    îţi vă


    îi le




    例子:


    Îmi trebuie manualul de chineză. 我需要汉语课本。


    Îţi place muzica? 你喜欢音乐吗?


    Mariei îi plac bananele. 玛丽亚喜欢香蕉。



    (三)Dativul pronumelor reflexive 反身代词的予格形式



    反身代词第二和第三人称的单数和复数予格形式与人称代词的予格形式相同,只有第三人称的单数和复数形式不同,都是“îşi”:



    单数 复数


    îmi ne


    îţi vă


    îşi îşi



    例子:



    “a-şi pune”“穿”



    单数 复数


    îmi pun ne punem


    îţi pui vă puneţi


    îşi pune îşi pun



    例子:



    Eu îmi pun paltonul. 我穿上大衣。


    Tu îţi pui căciula. 你戴上帽子。


    Maria îşi pune o fustă. 玛丽亚穿上一条裙子。

  • Lecţia 25 第二十五课

    在今天的罗语课节目时间里,让我们学习一首由罗马尼亚轻音乐歌手克丽娜·吉利雅克演唱的歌曲。这首歌曲在70和80年代非常流行。


    首先向大家介绍歌词里的生词。


    Cuvinte noi 生词


    sau 还是,或者(连词)

    a da 给(动词)

    a crede 想,以为,认为(动词)

    chiar 恰好,刚好,就,就是(副词)

    a se ascunde 隐藏,藏身,躲藏(反身动词)

    de 介词(同动词连用)

    a se ascunde de 躲避某人

    răspuns, răspunsuri 回答,答案,答复(名词,中性)

    a umbla 走,行走,游荡(动词)

    de 如果,要是(连词,引出条件)

    măcar 至少,起码(副词)

    veste, veşti 消息(名词,阴性)

    a şti 知道,晓得(动词)

    de ajuns 足够的,够了

    a aminti 回忆,回顾,想起(动词)

    a ruga frumos 请,烦请

    adresă, adrese 地址(名词,阴性)

    speranţă, speranţe 希望(名词,阴性)

    parter 建筑物的底层(名词,阳性)

    a aştepta 等, 等待(动词)

    a spera 希望,期望(动词)

    dimineaţă, dimineţi 早上(名词,阴性)

    dacă 如果,要是(连词,引出条件)

    a putea 可以,能(动词)

    a sta 呆在(某处),站在(某处)(动词)

    până la 一直到(介词词组)

    răsărit, răsărituri 太阳/月亮升起时(名词,中性)

    lună, luni 月亮,月份,月(名词,阴性)

    noapte, nopţi 半夜,黑夜(名词,阴性)

    noapte bună 晚安!

    când 在……时候,当……时候(副词)

    a se înâlni 会面,见面,遇到,碰到(反身动词)

    cu 和,跟,与,同(连词)

    fericire 幸福(名词,阴性)



    歌词



    Strada speranţei

    希望之路


    S1: Vine sau nu vine, daţi-mi un răspuns

    Nu cred chiar de mine să se fi ascuns.

    Unde umblă? Unde este?

    De mi-ar da măcar o veste

    Să ştiu că există şi mi-ar fi de-ajuns .


    第一段:

    她来还是不来,你们给我一个回答!

    我想她不是在躲避我。

    她在哪里游荡?她在哪里啊?

    我希望她至少能给我带个信,

    让我知道她存在着,这就够了。



    R: Să-i amintiţi vă rog frumos adresa mea

    Când vă întâlniţi cu fericirea

    Casa cu flori, strada speranţei la parter

    O mai aştept şi mai sper.


    副歌:当你们遇到幸福时,

    让她想起我的地址,

    鲜花簇拥的房子,在底层,在希望之路

    我还等着她,还抱着希望。


    S2: Şi ntr-o dimineaţă dacă va veni

    Poate sta şi o viaţă, poate sta şi o zi

    Pân la răsărit de luna

    Şi să-mi spună “Noapte bună”

    Să ştiu că există şi mi-ar fi de-ajuns .


    第二段:

    如果有一天早晨她来的话,

    可以在这里呆一辈子,也可以呆上一天,

    直到月亮升起。然后对我说“晚安!”

    让我知道她存在着,就够了。


    请注意:


    “Să-i amintiţi vă rog frumos adresa meaCând vă întâlniţi cu fericirea”这两个诗句的顺序颠倒了,即:“请你们让她想起我的地址/当你们遇到幸福时”。



    Gramatică语法


    (一)介词“de”和连词“de”

    在罗语里介词“de”和连词“de”是两个同音词。介词“de”在这里与动词“a se ascunde”连用,引出间接宾语。连词“de”引出条件,与连词“dacă”相同,意思是“如果”,“要是”,“假如”。


    (二)条件句和祈愿句

    连词“de”和“dacă”一般的引出条件句或祈愿句。连词“de”一般用于文学语言,后面引出事情。口语里一般使用“dacă”。


    例子:

    Dacă plouă, nu mergem în excursie. 如果下雨,我们就不去旅游了。

    Dacă ţi-e foame, mănâncă! 要是你饿了,就吃饭吧!

    De n-ar fi, nu s-ar povesti. 如果那件事儿不存在,也就无从讲起。

    (这句话一般用于故事的开头)


    祈愿句的谓语使用祈愿-条件式:


    De mi-ar da măcar o veste! 我希望她至少能给我带个信!

    Ce bine ar fi dacă nu m-ar vedea! 要是没人看见我该多好啊!


    “să se fi ascuns”是动词“a se ascunde”第三人称、单数、复合过去、连接式。

    在今天节目的最后,请欣克丽娜·吉利雅克演唱的我们刚学习的歌曲《希望之路》

  • 2013年7月11日:Lecţia 24 第二十四课

    Dialog I 会话(一)


    你们想要什么?Ce aţi dori?



    Mama: Ce vrei să mănânci, supă de pui sau ciorbă de perişoare?


    妈妈:你要鸡汤还是丸子汤?


    Alexandru: Vreau ciorbă de perişoare.


    亚历山德鲁:我要丸子汤。


    Mama: Eva şi Sofia voi ce preferaţi?


    妈妈:埃瓦和索菲亚你们要什么?


    Eva: Eu prefer supa.


    埃瓦:我要鸡汤。


    Sofia: Mie mi-ar plăcea mai mult să mănânc o salată în loc de supă sau ciorbă.


    索菲亚:与其喝鸡汤或丸子汤, 我更想吃一个沙拉。



    Întrebări şi răspunsuri问答



    Ce vrea să mănânce Alexandru?


    亚历山德鲁想吃什么?


    Alexandru vrea să mănânce ciorbă. Alexandru vrea o ciorbă de perişoare.


    亚历山德鲁想喝酸汤。亚历山德鲁想喝丸子汤。


    Ce preferă Eva?


    埃瓦喜欢什么?


    Eva preferă supa. Eva ar prefera să mănânce o supă. Ar vrea o supă.


    埃瓦更喜欢汤。埃瓦要喝汤。


    Dar Sofia ce ar dori să mănânce?


    索菲亚呢,她想吃什么?


    Sofia ar dori să mănânce o salată. Doreşte să mănânce salată.


    索菲亚想吃一个沙拉。她想吃沙拉。


    Ce i-ar plăcea Sofiei?


    索菲亚喜欢什么?


    Sofiei i-ar plăcea mai mult o salată. Ei îi place salata.


    索菲亚更喜欢沙拉。她喜欢沙拉。



    Dialog II 会话(二)


    Ospătar: Ce aţi dori să serviţi la desert: îngheţată, papanaşi sau clătite?


    服务员: 您想吃什么甜点:冰淇淋、乳酪煎饼还是煎饼?


    Doamna: Eu aş dori o îngheţată asortată, de vanilie şi ciocolată.


    太太:我要一个香草、巧克力什锦冰淇淋。


    Ospătar: Dumneavoastră domnule?


    服务员:先生,您呢?


    Domnul: Eu aş prefera să mănânc o prăjitură cu frişcă.


    先生:我更想吃一个加奶油的蛋糕。


    Ospătar: Nu avem prăjituri cu frişcă, dar vă putem servi îngheţata cu frişcă.


    服务员:我们没有加奶油的蛋糕,但可以给您一份加奶油的冰淇淋。


    Domnul: Nu, mulţumesc, nu doresc îngheţată. Dacă nu aveţi prăjituri cu frişcă, atunci aş vrea clătite.


    先生:不要,谢谢,我不要冰淇淋。要是没有加奶油的蛋糕的话,那就要煎饼。


    Ospătarul: Cu ce aţi dori să fie clătitele? Cu gem, cu ciocolată sau cu miere?


    服务员:煎饼要加什么?果酱、巧克力还是蜂蜜?


    Domnul: Mi-ar plăcea să mănânc clătite cu miere, dar am alergie la miere. Aduceţi-mi vă rog clătite cu gem.


    先生:我很想吃加蜂蜜的煎饼,但我对蜂蜜过敏。请来一个果酱煎饼。



    Cuvinte noi 生词



    papanaş, papanaşi 一种用奶酪、鸡蛋和面粉调好后在水里煮或油里炸的点心(名词,阳性)


    clătită, clătite 油煎薄饼卷(名词,阴性)


    asortat 什锦(形容词,阴性)


    îngheţată asortată 什锦冰淇淋


    frişcă 奶油(名词,阴性)


    prăjitură, prăjituri 点心,糕点(名词,阴性)


    ciocolată, ciocolăţi 巧克力(名词,阴性)


    a exista 有,存在(动词)


    dacă 如果,要是(连词)


    în loc de ……代替……



    Întrebări şi răspunsuri 问答



    Ce desert ar dori să comande doamna?


    太太想要订什么甜点?


    Doamna ar dori o îngheţată asortată. Doamna doreşte să mănânce o îngheţată.


    太太想要一个什锦冰淇淋。太太要吃冰淇淋。


    Ar vrea o îngheţată. Ar vrea să mănânce o îngheţată asortată.


    她想吃冰淇淋。她想吃什锦冰淇淋。


    Domnului ce desert i-ar plăcea să mănânce?


    先生喜欢(吃)什么甜点?


    I-ar plăcea să mănânce o prăjitură cu frişcă, dar nu există.


    先生喜欢(吃)加奶油的蛋糕,但没有。


    Dacă nu există prăjitură, ce altceva ar dori?


    要是没有蛋糕,他想吃其它什么甜点?


    Dacă nu există prăjitură ar dori clătite.


    要是没有蛋糕,他想吃煎饼。


    Ce ar vrea să comande în loc de prăjitură?


    如果不点蛋糕他点什么?


    În loc de prăjitură ar vrea să comande clătite.


    如果不点蛋糕他想点煎饼。


    Ce ar prefera domnul?


    先生喜欢什么?


    Ar prefera să mănânce prăjitură cu frişcă, dar pentru că nu au, comandă clătite.


    他更喜欢奶油蛋糕,但因为没有,他点煎饼。


    Ce clătite preferă domnul?


    先生最喜欢吃什么煎饼?


    Domnul preferă clătitele cu miere. Ar prefera să mănânce clătite cu miere, dar are alergie.


    先生最喜欢加蜂蜜的煎饼。他最喜欢吃加蜂蜜的煎饼,但他过敏。


    Deşi i-ar plăcea să mănânce clătite cu miere, comandă clătite cu gem, pentru că are alergie la miere.


    虽然他喜欢吃加蜂蜜的煎饼,但他点果酱煎饼,因为他对蜂蜜过敏。



    Întrebări şi răspunsuri 问答



    Ce îţi place să mănânci?


    你喜欢吃什么?


    Mie îmi place să mănânc legume, fructe şi cereale. Nu-mi place carnea.


    我喜欢吃蔬菜、水果和粮食。我不喜欢肉。


    Ce ar vrea să mănânce Ion?


    伊昂想吃什么?


    Lui Ion nu-i plac legumele. Ar vrea să mănânce friptură cu cartofi.


    伊昂不喜欢蔬菜。他想要吃烤肉和土豆。


    Ce ar dori să mănânce copiii?


    孩子们想吃什么?


    Copiii ar dori să mănânce mâncare chinezească.


    孩子们想吃中国菜。


    Ce aţi dori să mâncaţi, friptură de pui, de porc, sau peşte?


    您想吃什么,烤鸡肉、烤猪肉还是鱼肉?


    Aş prefera să mânânc o porţite de cârnaţi.


    我更想吃一份香肠。


    Ce garnitură doriţi: orez, cartofi prăjiţi, cartofi natur, piure de cartofi sau mazăre?


    你们想要什么配菜:米饭、炸土豆、煮土豆、土豆泥还是豌豆?


    Aş dori o porţie de cartofi prăjiţi.


    我想要一份炸土豆。



    Cuvinte noi 生词


    legumă, legume 蔬菜(名词,阴性)


    fruct, fructe 水果(名词,中性)


    cereală, cereale 粮食(名词,阴性)


    carne, cărnuri 肉(名词,阴性)


    friptură, fripturi 烤肉(名词,阴性)


    cartof, cartofi 土豆(名词,阳性)


    mâncare chinezească 中国菜


    pui, pui 鸡(名词,阳性)


    friptură de pui 烤鸡肉


    porc, porci 猪(名词,阳性)


    friptură de porc 烤猪肉


    peşte 鱼(名词,阳性)


    cârnat, cârnaţi 香肠(名词,阳性)


    garnitură, garnituri 配荤菜的蔬菜(名词,阴性)


    orez 米饭(名词,阳性)


    cartofi prăjiţi 炸土豆


    cartofi natur 煮土豆


    piure de cartofi 土豆泥(名词,中性)


    mazăre 豌豆(名词,阴性)



    Gramatică 语法


    (一)连词“dacă””-“如果”,“要是”


    连词“dacă”引出条件句


    例子:Dacă nu plouă veniţi la mine. 如果不下雨的话,请你们来我家。



    (二) 动词“a prefera”-“更喜欢”,“a-i plăcea”-“喜欢”,“a dori”-“希望,愿意”-“a vroi”


    表示希望、偏爱、喜欢、兴趣、愿望、选择、打算的动词“a prefera”-“更喜欢”,“a-i plăcea”-“喜欢”,“a dori”-“希望,愿意”,“a vroi”-“愿意,要”经常使用祈愿式,比陈述式要温和,有礼貌。使用陈述式表达更坚定的选择和决定,与此不同,祈愿式有时候,除了温和的语调之外,有时候还表示对某一希望做的事情还没有做出最后决定,或者还不知道是否可以实现这个希望。可以用来表达一个不可实现的愿望。如果明确知道一个愿望肯定不会实现,只不过是我们心里梦想获得的东西或做到的事情,一定要使用祈愿式。



    Vreau să zbor. 我想要飞。



    Aş vrea să zbor. 我真想飞。


    Aş vrea să zbor dacă aş putea. 如果有这个能力的话我真想飞。



    Vreau o felie de pâine! 我要一片面包。


    Aş vrea o felie de pâine. 我想要一片面包。


    Vreau să mănânc supă. 我要喝(吃)汤。


    Aş vrea să mănânc o supă. 我想喝(吃)汤。



    这几句话里,动词“a vroi”用婉转、有礼貌的说法表达“要”的意思。陈述式句子比较通俗、没有礼貌,两个形式之间的区别与汉语“要”和“想”有点相似。



    动词“a prefera”和“a-i plăcea”用陈述式时,后面加上名词时表示一个固定的偏爱或兴趣。后面如加上动词的连接式,动词“a-i plăcea”同样表示一个固定的偏爱或兴趣,动词“a prefera”可以表达暂时做某种选择,在说话时,在几个事情之间做出选择。为了表达这个意思,宾语-即想获得的东西前面可加不定冠词。



    Îmi place îngheţata.


    我喜欢冰淇淋。


    Îmi place să mănânc îngheţată.


    我喜欢吃冰淇淋。


    Mi-ar plăcea să mănânc o îngheţată.


    我希望能吃一个冰淇淋。


    Ce preferi: îngheţată sau prăjitură?


    你想吃什么:冰淇淋还是蛋糕?


    Prefer îngheţata.


    最好是冰淇淋。


    Prefer să mănânc o îngheţată.


    我更想吃一个冰淇淋。



    用祈愿式更有礼貌,含有“如果可以的话”,“如果有的话”,“如果不太麻烦”的话:



    Aş prefera să mănânc o îngheţată, dacă se poate.


    如果可以的话,我想吃一个冰淇淋。


    Aş prefera să mănânc o îngheţată, dacă aveţi.


    如果有的话,我想吃一个冰淇淋。



    好,今天我们的罗语课到此结束,下次节目时间再见!La revedere!