Category: Agenda armânească

Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire

Vruţ soţ şi oaspiţ, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, Alba Iulia — câsâbălu a Uniril’ei”, faptu hare/dedicat a împliniril’ei 100 di an’i di cându locurile iu cama mulţâl’i ţi bâneadzâ aclo suntu român’i si uniră într-un stat naţional.

La 1 andreu 1918 si feaţe/avu loc Marea Adunare Națională di la Alba Iulia (câsâbă tru chentrul a Româniil’ei), care consacră/u feaţe cunoscută unirea a provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatulu a Româniilei. 1 decembrie easte DZuua Naţională a Româniilei, celebrată cathe an di-tru 1990.

Vă grim să urmăriţ/să alâgaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ/să turnaţ zborulu corectu, în scris, la îndoauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va ţână până pi 30 cirişar 2018, data a poştâlei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniilei, trâ mediul online).

Mările Premii va hibă doauă excursii trâ câte un insu/persoană, cazare cu pensiune completă, tru dzâlile 10-18 agheazmăciune 2018, sponsorizate di Hotelul Transilvania, di Alba Iulia, şi di Pensiunea turistică Casa Moţului”, di-tru Arieşeni, judeţulu Alba. Ca di cum agiumse aradai va hibă ananghe să vă asiguripsiţ cathiun pi gepea/isapea a lui transportul internaţional până în România şi, macă si hibă necesară, viza trâ România. Va avem şi premii şi menţiun’i tru obiecte, mai ahoria produse di promovare culturală. Concursul easte organizat deadun/împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria a Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastiţ Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia.

Şi tora/acmu, întribările:

– Ţe si sărbătoreaşte în România la 1 decembrie şi ţe simnificaţie are aestă sărbătoare?

– Iu si feaţe Marea Adunare Naţională di la 1 andreu 1918?

– În ţi parte (tru ţi loc) a Româniil’ei si aaflă Alba Iulia?

Vă pracalsim să nâ scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concurs şi, mai ahoria, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rr.ro………. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. (ică să nâ turnaţ zbor) până la 30 cirişar 2018, data a poştâl’ei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pi Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

****************************

Aduţim aminte un evenimentu si îndreadze tra sâ si facă, şi dzuua va hibâ siptâmâna aestâ, gioi, 10 mai. Tru organizarea a Societatil’ei di cultură macedo-română, di Bucureşti, preşedinte actorulu Ion Caramitru, la Bâsearica Mavrogheni di Bucureşti, Izvorul Tămăduirii, va hibă sărbătoriţ 113 an’i, di la amintarea a iradeauăl’ei di-tru anulu 1905, la 10 mai, pi stilul vecl’iu di calendar. Iradeaua eara un decret imperial pri-tru care sultanulu Abdul Hamid u recunoştea naţionalitatea română tru Imperiul Otoman. Si confirma tutunâoară şi drepturile a trâ aromân’i şi meglenoromân’i tra să-şi aleagă primaril’i şi să ufilisească limba română tru şcol’iurile şi bâseriţâle din Balcan’i. Iradeaua fu amintată di statulu roman cu agiutorulu a mărilor puteri europeane.

Maca evenimentul aestu easte tra să si facă, un altu evenimentu deja easte faptu, şi si leagă tut di Ion Caramitru, preşedinte şi a UNITER, Uniunea Teatrală din România.

Anlu aestu, tru anulu a Maril’ei Unire di-tru anulu 1918, di cându si fac 100 di an’i, UNITER aleapse să ţânâ Gala a Premiilor, agiumtă la ediţia 26, tru câsâbălu Alba Iulia, la Ţitatea Alba Carolina, fortăreaţă construită tru arhiusita a secolului 18 tru sud-vestul a Transilvanil’ei. Alba Iulia easte câsâbălu iu la 1 decembrie 1918 fu proclamată unirea a Transilvanil’ei cu România. Gala di anulu aestu, si ţânu aieri 7 mai, şi avu ca motto “Gala UNITER uneaşte Tratrul”, aducânda aşi aminte unirea politică di la 1918. Festivitatea avu loc într-un pavilion transparentu amplasat pe esplanada dintre Catedrala Episcopiei Ortodoxe şi Biserica Romano-Catolică, special construit pentru această ocazie. Fură acordate 11 premii. Măril’i amintători fură Regizorii Mihai Măniuţiu şi Yuri Kordonski şi actorii Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc.

Aduţim aminte şi premiul trâ

Cel mai bun spectacol di teatru radiofonic:

Dialogurile lui Platon. Criton, regia artistică Attila Vizauer, producţie a Societatil’ei Română di Radiodifuziune

Tutunâoară loară premiu alte dauă producţii SRR:

Ovidiu, exilatul de la Pontul Euxin. O biografie poetică dedicată împlinirii a 2000 de ani de la moartea poetului Publius Ovidius Naso. Scenariul di Emil Boroghină după Tristele şi Ponticele, scenariul radiofonic şi regia artistică Gavriil Pinte, producţie a Societatil’ei Română di Radiodifuziune

Quo Vadis de Henryk Sienkiewicz, dramatizarea radiofonică Rodica Suciu Stroescu, regia artistică Diana Mihailopol, producţie a Societatil’ei Română di Radiodifuziune

***********

M’eardzim cu unâ hâbare la Scopia, aclo iu, după cum nâ informeadză Dina Cuvata si ţâne ediţia 30 a “Pânâirului Intrernaţional a cartil’ei”. Dzâlile tru care fu dişcl’is furâ di pi 3 mai, pânâ pi 9 mai. Dina Cuvata nâ informeadzâ că evenimentul si feaţe tru Sala di Sportu “Boris Traicovski” şi are aclo un standu a l’ei şi Uniunea trâ Culturâ a Armân’ilor dit Machidunie, UCAM. Anulu aestu si fac 20 an’I di cându UCAM l’ia parte la aestu Panair.

**********************

Di Scopia m’eardzim şi la Madrid, cu unâ hâbare sportivă: tenismena româncă Simona Halep, di fară armânească, numărul unu mondial, si calificăă, ază, fără emoţii, tru optimurile di finală a turneului WTA di la Madrid, dotat cu premii totale di aproapea 6,7 milioane di euro, după ţi u azvimse belgianca Elise Mertens (16 WTA) cu 6-0, 6-3. Halep, amintătoare a ultimilor doauă ediţii a competiţil’ei din capitala Spanil’ei, va o înfruuntă în etapa urmatoare pi cehoaica Kristyna Pliskova (94 WTA). Tot ază, in turulu doi, partida anamisa di românca Sorana Cîrstea (36 WTA) şi rusoaica Daria Kasatkina (15 WTA) fu întreruptă din cauza ploail’ei, la scorulu di 1-0 trâ sportiva din Rusia. La masculin, românulu Marius Copil (92 ATP) fu azvimtu, în primulu tur, di germanul Jan-Lennard Struff ( 65 ATP), după doauă seturi simetriţe, 6-4, 6-4.

Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire

Vruţ soţ şi oaspiţ, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, Alba Iulia — câsâbălu a Uniril’ei”, faptu hare/dedicat a împliniril’ei 100 di an’i di cându locurile iu cama mulţâl’i ţi bâneadzâ aclo suntu român’i si uniră într-un stat naţional.

La 1 andreu 1918 si feaţe/avu loc Marea Adunare Națională di la Alba Iulia (câsâbă tru chentrul a Româniil’ei), care consacră/u feaţe cunoscută unirea a provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatulu a Româniilei. 1 decembrie easte DZuua Naţională a Româniilei, celebrată cathe an di-tru 1990.

Vă grim să urmăriţ/să alâgaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ/să turnaţ zborulu corectu, în scris, la îndoauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va ţână până pi 30 cirişar 2018, data a poştâlei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniilei, trâ mediul online).

Mările Premii va hibă doauă excursii trâ câte un insu/persoană, cazare cu pensiune completă, tru dzâlile 10-18 agheazmăciune 2018, sponsorizate di Hotelul Transilvania, di Alba Iulia, şi di Pensiunea turistică Casa Moţului”, di-tru Arieşeni, judeţulu Alba. Ca di cum agiumse aradai va hibă ananghe să vă asiguripsiţ cathiun pi gepea/isapea a lui transportul internaţional până în România şi, macă si hibă necesară, viza trâ România. Va avem şi premii şi menţiun’i tru obiecte, mai ahoria produse di promovare culturală. Concursul easte organizat deadun/împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria a Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastiţ Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia.

Şi tora/acmu, întribările:

– Ţe si sărbătoreaşte în România la 1 decembrie şi ţe simnificaţie are aestă sărbătoare?

– Iu si feaţe Marea Adunare Naţională di la 1 andreu 1918?

– În ţi parte (tru ţi loc) a Româniil’ei si aaflă Alba Iulia?

Vă pracalsim să nâ scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concurs şi, mai ahoria, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rr.ro………. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. (ică să nâ turnaţ zbor) până la 30 cirişar 2018, data a poştâl’ei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pi Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

****************************

Hâbări di-tru lumea a sportului.

Cama ninte — hâbarea di-tru sportul albu, tenisulu, tru care Ţara Românească easte ghine reprezentată di arămăna a noastra Simona Halep. Aşi cum vâ informam tru dzuua di bitisitâ a mesului apriir, pri-tru hâbarea a colegului a nostru Bogdan Matei:

Românca Simona Halep conduţe în continuare cu mare distanţâ nintea a lântor locuri, tru clasamentul mondial al jucătoarelor profesioniste de tenis (WTA), dat a publicitatil’ei luni, 30 apriir. Cu peste 1.200 de puncte avans faţă de daneza Caroline Wozniacki, a doaua clasată, Halep agiumse la 26 di siptămân’i în capulu a ierarhiil’ei mondiale şi u egalăă aşi pi rusoaica Dinara Safina, şi daule tru aestâ situaţie ocuupă loculu 14 într-un clasament all-time al liderilor WTA. Alte ţiinţe românche figureadză tru Top 100 a tenisului profesionistu mondial. Sorana Cîrstea dipuse un loc, pi 35, Irina Begu alinăă ună poziţie, pi 36, iar Mihaela Buzărnescu alinăă doauă praguri di scară, până pi 37, ţea mai bună clasare din carieră. Monica Niculescu dipuse un loc şi easte pi 64, iar Ana Bogdan chiru şi ea un loc, şi easte tora pi 67. Tru clasamentul WTA Race, trâ Turneulu a Campioanilor, Halep easte a doaua, nâpoia a li Wozniacki.

(Bogdan Matei)

**************

Trâ unâ altâ hâbare treaţim di la sportul cu racheta, tenisulu di câmpu, treaţim la sprtul cu paleta, ping-pong ică tenisulu di masă, iu România easte reperzentată di arămăna a noastră Eliza Samara. Tut Bogdan matei nâ informeadză di evenimentul spoprtiv di la Stockholm.

Echipa feminină di tenis di masă a Româniil’ei amintăă Grupa C şi si calificăă tru cirecurile di finală a Campionatului Mondial din Suedia. Marţâ dicseara, tru ultimulu meci din grupa, Bernadette Szocs, Elizabeta Samara si Daniela Monteiro Dodean azvimsiră cu 3-1 Coreea di Nordu, dupa ţi avea tricută, cu 3-0, si di Taiwan. România amintăă patru victorii şi chiru un singur meci în grupă, 1-3 cu Olanda. La masculin, România azvimse, tut ază marţâ, Eghiptul, cu 3-0, iar marţâ seara giucăă ultimulu a l’ei meci din Grupa A, cu Hong Kong. Tru clasament, pi primulu loc easte Ghirmănia, cu 8 puncte, urmată di Suedia, 7, Hong Kong si România, câte 6, Slovenia – 5, şi Eghiptu – 4. Primele trei clasate din grupă si caliifică în faza următoare. (Bogdan Matei)

Aduţim aminte că Eliza Samara, sportiva la CSA Steaua Bucuresti, cuceri treie titluri europeane si reprezentăă Romania la treie Olimpiade, tru 2008, 2012 si 2016.

********************

După hâbari sportive di la topâ, di la balone m’ică, avem şi unâ hâbare s-dzâţim cu bilă neagră, la sportul vâsil’ei, cu balonea di cicor — fotbalului, tru care ştim că si fac transferuri di la unâ chipâ la altâ a fotbaliştilor, tru alumta trâ care poate sâ facă ună pareie mai bună, tra să amintă tru confruntările di pi terenulu di agioc. Ştim că di ahtări transferuri si ocupa, tra s-da agiutor, si ocupaa Giovani Becali Becali, care fu aghentu di giucător şi a lu Gheorghe Hagi. Ama, niscântiori si fac şi niscânte lucre contra a nomului, cu pâradz lai, di la care spusim şi zborulu di hâbare cu “bilă neagră”.

Magistraţâl’i loară apofasea definitivă, – după cum nâ informeadză colega a noastră Corina Cristea – ază, 2 mai, ca fostul impresar Ioan Becali să hibă eliberat condiţionat di-tru închl’isoare. El avea de executat un rest de pedeapsă din condamnarea de 7 ani şi 4 luni închl’isoare loată trâ mituirea, darea aruşfete, a fostâl’ei giudicătoare Geanina Terceanu. Conform a Direcţil’ei Naţională Anticorupţie, tru mesulu şcurtu 2009, a Geaninâl’ei Terceanu, în calitate di giudicător la Tribunalul Bucureşti, îl’i fu repartizat dosarulu a transferurilor di fotbalişti, în care fraţâl’i Ioan si Victor Becali, arada di Cristian Borcea si de alţâ conducători din fotbal, fură pitricuţ în giudicată trâ arâdâciune ică arâdeare/nispunire îndreptu şi evaziune fiscală. Tru apriliu 2012, maghistratul pronunţăă tru dosarul respectiv ună apofase di achitare faţă di toţ inculpaţâl’i. Uidisit a rechizitoriului, trâ pronunţare aestă soluţie di achitare, Terceanu apriche 195.000 di euro. Ulterior, tru marţu 2014, Curtea di Apel Bucureşti îl’i condamnăă definitiv pi aţel’i implicaţ în dosarulu a transferurilor, deshiinţânda aşi soluţia di achitare dată di giudicătoarea Terceanu.

(Corina Cristea)

Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire

Vruţ soţ şi oaspiţ, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, Alba Iulia — câsâbălu a Uniril’ei”, faptu hare/dedicat a împliniril’ei 100 di an’i di cându locurile iu cama mulţâl’i ţi bâneadzâ aclo suntu român’i si uniră într-un stat naţional.

La 1 andreu 1918 si feaţe/avu loc Marea Adunare Națională di la Alba Iulia (câsâbă tru chentrul a Româniil’ei), care consacră/u feaţe cunoscută unirea a provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatulu a Româniilei. 1 decembrie easte DZuua Naţională a Româniilei, celebrată cathe an di-tru 1990.

Vă grim să urmăriţ/să alâgaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ/să turnaţ zborulu corectu, în scris, la îndoauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va ţână până pi 30 cirişar 2018, data a poştâlei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniilei, trâ mediul online).

Mările Premii va hibă doauă excursii trâ câte un insu/persoană, cazare cu pensiune completă, tru dzâlile 10-18 agheazmăciune 2018, sponsorizate di Hotelul Transilvania, di Alba Iulia, şi di Pensiunea turistică Casa Moţului”, di-tru Arieşeni, judeţulu Alba. Ca di cum agiumse aradai va hibă ananghe să vă asiguripsiţ cathiun pi gepea/isapea a lui transportul internaţional până în România şi, macă si hibă necesară, viza trâ România. Va avem şi premii şi menţiun’i tru obiecte, mai ahoria produse di promovare culturală. Concursul easte organizat deadun/împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria a Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastiţ Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia.

Şi tora/acmu, întribările:

– Ţe si sărbătoreaşte în România la 1 decembrie şi ţe simnificaţie are aestă sărbătoare?

– Iu si feaţe Marea Adunare Naţională di la 1 andreu 1918?

– În ţi parte (tru ţi loc) a Româniil’ei si aaflă Alba Iulia?

Vă pracalsim să nâ scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concurs şi, mai ahoria, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rr.ro………. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. (ică să nâ turnaţ zbor) până la 30 cirişar 2018, data a poştâl’ei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pi Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

****************************

Mesulu apriir, tru a daua a lu parte, pi 23 apriir, poartă sârbâtoarea a Sâmtului Gh’iorgh’e, sârbâtoare cu mare simasie trâ bana pastorală a arămăn’ilor, cându oile eara alinate tru munte la naua păşune a ţilui an, pân` di Sâmtul Chetru, di-tru m’idzulu di veară, şi apoia ciclul si încl’idea cu dipunearea tru mesulu Sâmedru, la sârbtoare4a a Sâmtului Dimetru. Agh’ilu Gh’iorgh’e easte protulu di treil’i sâmţâ di aestâ triadă pastorală tru bana a arăman’ilor. Ca hara di aţel’i care poartă aestâ numâ, aşi cum easte şi sora a marilui şi nimuritorului actor Toma Caragiu, mai m’ica di surorile, daule surori, ma m’iţ di el, şi anume Georgeta — Geta — Caragiu-Gheoghiţă, intrată şi ea tru nimurire mesulu ţi tricu, tru marţu. Mesulu marţu easte mesulu tru care treil’I fraţ trâ aname, Tora Geta şi Matilda, intrară tru eternitate. Pi 4 marţu muri Toma, iar surorile a lui, muriră pi 11 marţu, tru 2009, Matilda, şi tru 2018, Geta. Academician, specialisttu tru filologie, Matilda Caragiu Marioţeanu (1927-2009), artistu plastic, specialistă tru sculprtură Geta Caragiu Gheorghiţă (1929-1018). Tamam trâ dzuua a l’ei di numâ, a sculptorului Geta Caragiu, trâ Sâmtul Gheorgh’e, la Institutlu Cultural Român, di Bucureşti, fu lansat albumulu “Geta Caragiu-Sculptură”. Albumulu fu realizat di plasticiana Elena Dumitrescu, dedicat a reputatâl’ei artistă Geta Caragiu (6 augustu 1929 — 11 marţu 2018), şi fu prezentat di criticulu di artă Aurelia Mocanu.

Pi nângă ţeale 75 de imagin’i a sculpturilor realizate tru lemnu, cheatră, ghipsu, brondzu, sunt reproduse şi deseamne simnate di Geta Caragiu. Albumulu include, şi, fotografii di-tru arhiva a familil’ei Caragiu, articole şi documente di epocă ţi spun parcursul professional şi tutunâoară uman a artistâl’ei.

Dispre materialile di sculptură, tru care artistul plastic îşi construiaşte imaghinea concretă a ţil’ei lucrare şi totunăoară concepţia artistică di realizare, Geta Caragiu dzâţea:

Lemnul şi cheatra au tru ele înţelesuri/simasii adâncoase şi ţi aravdă. Mutresc cu îndirise tra să li disfac di coajă, să li bag pi aradă în spaţiu, echilibrate şi stăpânite după ună anume ordine, a mea. Am tru mirache arta masturului anonim, a cui îl’i rămân tributară“, aprecia Geta Caragiu.

La aestâ sârbâtoare di Sâmtul Gh’eorgh’e, fraţâl’i Caragiu fură omagiaţ cu mare tim’ie, aşi cum videm pi zboarâle a li Elena Dumitrescu, plasticiana ţi realiză aestu album:

“Astădzâ vine chirolu ca, arada di marile actor Toma Caragiu, arada di marea cercetătoare tru domeniul a lingvisticâl’ei Matilda Caragiu-Marioţeanu, să u sărbătorim pi sculptoriţa Geta Caragiu“, spune Elena Dumitrescu.

Ea u caracterizeadză pi marea omagiată cu zboarâle:

Cu faţa spre trecut, spre istoriile personale, Geta Caragiu şi-are bâgată amprenta, arada di alţâ mări sculptori, asupra artâlei românească a an’ilor ’70, în contextul în care arta era, di cama multile ori, constrânsă ideologhic. Creaţiile a l’ei plastiţe nu abdicară/nu trapsiră mână di la convindzerile personale, aflânda permanentu resurse di reinventare, tamam şi atumţea cându tematica a chirolui eara ună impusă.”

Criticulu Aurealia Mocanu sumcundil’iadză:

De faptu, Geta Caragiu premearse — nicăftat şi cu parcimonie expoziţională — a ghestului sincer, confesiv, a umorului di-tru deriziune şi autoderiziune, pi care li expriimă un frontu mare/largu di creatoril’i în tridimensional, di peste doauă dechenii încoaţe, tru arta românească tiniră“, sublinia Aurelia Mocanu.

Andamusea di lansarea a albumului “Geta Caragiu — Sculptură”, di la ICR (Institulu Cultural Român), ca sărbătoare şi trâ numa a l’ei tru dzuua di Agh’i-Gh’iorgh’i, 23 apriir, arhiursi cu zborulu di ghinueari şi haristuseari tră oaspitsl’i ţi eara viniţ, gritu di doamna Ana Ivan, secretar general adjunctu a ICR cari spusi:

“Nadia a mea eara tra s-alăncească aestu albumu tu chirolu anda doamana Geta Caragiu eara tru bană, ama ştiţ ţi s-feaţi aoa şi ndauă stămăn’i căndu năsă tricu tru eternitati; nu fu tra s-hibă aşi, nă harismu multu di multu că alănci cu dauă dzăli ninti tra s-ducă la Atel di Analtu; doamna Caragiu al vidzu albumlu, exemplarlu di probă, cu ndauă dzăli ninti ta s-treaca tu lumea alantă. Io, personal mi hărsescu că avui ucazea prit aestă alănceari editorială a protlui album cu creaţia a Getăl’ei Caragiu s-cunoscu un baiur di lucri dit ună zonă ancestrală, arhaică, dimi s-cunoscu opera a l’ei acă pi hiotea a chirolui tricui pi ninga multi operi ţi li vidzui prit căsăbadz, u şteam doamna Caragiu, lu şteam aţel trio: Toma, Matilda Caragiu Marioteanu şi Geta.”

Deapoa, doamna Ana Ivan ghivasi un mesaju di la prezidentul a ICR, Liliana Ţuroiu:

“Easti ună mari harauuă şi un mari privilegiu ti ICR să scoată aestu album a sculptoriţăl’ei Geta Caragiu. Creaţia artistică easti yilipsită di doamna Elena Dumitrescu ahăt musheatu; nica yilipseaşti şi ună lumi ancestrală cari fu dit ahurhită ună tradiţie ahăndoasă…s-alanceasca multu ayon’ea.”

Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire

Vruţ soţ şi oaspiţ, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, Alba Iulia — câsâbălu a Uniril’ei”, faptu hare/dedicat a împliniril’ei 100 di an’i di cându locurile iu cama mulţâl’i ţi bâneadzâ aclo suntu român’i si uniră într-un stat naţional.

La 1 andreu 1918 si feaţe/avu loc Marea Adunare Națională di la Alba Iulia (câsâbă tru chentrul a Româniil’ei), care consacră/u feaţe cunoscută unirea a provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatulu a Româniilei. 1 decembrie easte DZuua Naţională a Româniilei, celebrată cathe an di-tru 1990.

Vă grim să urmăriţ/să alâgaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ/să turnaţ zborulu corectu, în scris, la îndoauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va ţână până pi 30 cirişar 2018, data a poştâlei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniilei, trâ mediul online).

Mările Premii va hibă doauă excursii trâ câte un insu/persoană, cazare cu pensiune completă, tru dzâlile 10-18 agheazmăciune 2018, sponsorizate di Hotelul Transilvania, di Alba Iulia, şi di Pensiunea turistică Casa Moţului”, di-tru Arieşeni, judeţulu Alba. Ca di cum agiumse aradai va hibă ananghe să vă asiguripsiţ cathiun pi gepea/isapea a lui transportul internaţional până în România şi, macă si hibă necesară, viza trâ România. Va avem şi premii şi menţiun’i tru obiecte, mai ahoria produse di promovare culturală. Concursul easte organizat deadun/împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria a Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastiţ Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia.

Şi tora/acmu, întribările:

– Ţe si sărbătoreaşte în România la 1 decembrie şi ţe simnificaţie are aestă sărbătoare?

– Iu si feaţe Marea Adunare Naţională di la 1 andreu 1918?

– În ţi parte (tru ţi loc) a Româniil’ei si aaflă Alba Iulia?

Vă pracalsim să nâ scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concurs şi, mai ahoria, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rr.ro………. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. (ică să nâ turnaţ zbor) până la 30 cirişar 2018, data a poştâl’ei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pi Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

****************************

Tru dzâlile 13-16 apriir ministrulu trâ român’il’i di pretutţido, Natalia-Elena Intotero feaţe unâ vizită tru Spania.

Dumn il’ia l’ei avu întrevederi cu reprezentanţâ a autorităţâlor chentrale şi locale, a mediului asociativ şi cu reprezentanţâ a cultilor. Numirulu a rezidenţâlor român’i din Spania tricu di 1 milion, conform a datilor oficiale publicate la bitisita anului trecut di cătră Observatorulu Permanentu di Imigraţie spaniol. Si înreghistreadză, aşi, ună creaştire di 2,4% faţă di 2016.

Tru dzuua di sâmbâtă, 14 apriir, demnitarulu avu întrevederi cu doamna Amparo Marco Gual, primarulu a câsâbălui Castellon de la Plana, şi cu mediul asociativ românescu di-tru comunitatea valenciană. Uidisit a unui comunicat a Ministerului, nivelul analtu di integrare a comunitatil’ei românească locală, care nu easte maşi aţea mai numeroasă comunitate di xen’i, că şi ţea mai ghine articulată din provincia Castellon, reprezentăă un subiect importantu di discuţie pi aghenda dzuuâl’ei. Numirulu român’ilor rezidenţâ tru Castellon de la Plana easte di aproximativ 18.000 — 20.000 di persoane, iar în provincia Castellon, di circa 52.000 persoane. Tot sambata, Natalia Intotero si adunăă cu mediulu asociativ românescu di-tru comunitatea valenciană. În cadrul a discuţiilor, ună atenţie ahoria fu acordată a modalităţâlor pri-tru care Guvernul a Româniil’ei, pri-tru intermediul MRP, poate s-li facă mai mări ahât demersurile di susţânire a comunitatil’ei românească aflată în Peninsula Iberică, cât şi oportunităţâle bâgate la dispoziţie di minister pri-tru finanţări nirambursabile trâ proiecte dedicate a păstraril’ei şi promovaril’ei a li identitate românească.

******************************

După ţi tricu paştile, care anulu aestu fu pi 8 apriir, tru siptâmâna lum’inată si ţânu unâ liturghie pi graiulu armânescu, tru câsâbălu Mihail Kogălniceanu, di Dobrogea. Di aclo, di la aţea slujbă, Goran Puşuticlu pitricu unâ muşată hâbare. Va li spunim zboarâle a lui:

“Casabalu Mihali Kogalniceanu iu baneadza multsa Armanji di soi farshiruteasca na-apruche multu ghini Sambata Lunjinata, pi 14 di Apriir. Tu-aesta prota Sambata di dupa Pashti ti prota oara tu-aestu casaba s-tsanu dgheavasi pi grailu armânescu. Dgheavasea u tsanura un sobor di preftsa an cap cu preftul Arman iconom stravrofor Yioryi Dima.

Soborlu s-aduna casten ti-aesta furnjii, sa-lji da ma mari mushuteatsa-a samtaljei liturghii. Pi-ninga preftul Y. Dima pi-armaneashti canta shi preftul paroh a Basearicaljei Samtsalji Arhanghilji Mihali shi Gavril, loclu iu s-tsanu dgheavasea. Parohlu-a basearicaljei nu easti Arman ama u spusi mirachea cu-aesta furnjii s-canta sh-el pi-armaneashti. Anaparti cantara psaltul Arman Coli Racu tsi fu agiutat nica di doi-trei Armanji dit casaba tsi canta dupa el. Mari la fu harauua ca sh-elji ti prota oara canta pi grailu di dada.

Liturghia fu-ndreapta di Sutsata di cultura Yi-Andoni di Iezer a Armanjlor di Custantsa an colaborari cu Pareeia Vanghilizmo dit aestu casaba iu prezidentu easti darutlu Costa Puiu. Pi-ninga Armanjlji pistimenji, basearica u umplura shi membrilji a pareiljei Vanghilizmo alaxits tu stranju popular armanescu, tsi-lji deadi una ahorghea mushuteatsa a evenimentului.

Vluyia fara di-alta vini di la APA Teodosie, dispoti a Tomislui, a s-canta dupa cartsali basiricheshtsa adrati pi limba armaneasca di Dina Cuvata dit R. Machidunia.

Easti interesantu fatul ca preftul Yioryi Dima ninti di cama di 15 di-anji shi-u ahurhi priftsaljea tamam la aesta basearica, iu featsi preftu 3 anji di dzali. Ti-atsea tora dupa ahat chiro s-turna la zartsinji shi cu ahorghea emotsii canta shi s-aduna cu vrutslji-a lui pistimenji. Preftul Yioryi Dima priadusi atumtsea ti-analtsarea-a basearicaljei, ti cari lucru fu agiutat di emburlu Arman Farshirot Nicolae Dushu, a curi numa sta zugrapsita stri usha di la intrari.

Dgheavasili pi limba armaneasca s-duc ninti, una oara tu stamana tu casabalu Custantsa, cata cum shi dgheavasi ahorghea adrati tu altsa casabadz shi hori iu baneadza Armanjlji.

Habarseari shi cadurseari fapti di

Goran Pushuticlu,

miryean dit Machidunii​

Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire

Vruţ soţ şi oaspiţ, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, Alba Iulia — câsâbălu a Uniril’ei”, faptu hare/dedicat a împliniril’ei 100 di an’i di cându locurile iu cama mulţâl’i ţi bâneadzâ aclo suntu român’i si uniră într-un stat naţional.

La 1 andreu 1918 si feaţe/avu loc Marea Adunare Națională di la Alba Iulia (câsâbă tru chentrul a Româniil’ei), care consacră/u feaţe cunoscută unirea a provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatulu a Româniilei. 1 decembrie easte DZuua Naţională a Româniilei, celebrată cathe an di-tru 1990.

Vă grim să urmăriţ/să alâgaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ/să turnaţ zborulu corectu, în scris, la îndoauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va ţână până pi 30 cirişar 2018, data a poştâlei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniilei, trâ mediul online).

Mările Premii va hibă doauă excursii trâ câte un insu/persoană, cazare cu pensiune completă, tru dzâlile 10-18 agheazmăciune 2018, sponsorizate di Hotelul Transilvania, di Alba Iulia, şi di Pensiunea turistică Casa Moţului”, di-tru Arieşeni, judeţulu Alba. Ca di cum agiumse aradai va hibă ananghe să vă asiguripsiţ cathiun pi gepea/isapea a lui transportul internaţional până în România şi, macă si hibă necesară, viza trâ România. Va avem şi premii şi menţiun’i tru obiecte, mai ahoria produse di promovare culturală. Concursul easte organizat deadun/împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria a Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastiţ Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia.

Şi tora/acmu, întribările:

– Ţe si sărbătoreaşte în România la 1 decembrie şi ţe simnificaţie are aestă sărbătoare?

– Iu si feaţe Marea Adunare Naţională di la 1 andreu 1918?

– În ţi parte (tru ţi loc) a Româniil’ei si aaflă Alba Iulia?

Vă pracalsim să nâ scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concurs şi, mai ahoria, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rr.ro………. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. (ică să nâ turnaţ zbor) până la 30 cirişar 2018, data a poştâl’ei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pi Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

****************************

Un mesaj trâ pace tru siptămâna Lum’inată a Paştilui ortodoxu:

Institutul “Euxodiu Hurmuzachi” trâ român’il’i di pretutţido, instituţie care easte tru subordinea Ministerului trâ Român’il’i di Pretutţido, în parteneriat cu Complexul Educaţional Lauder-Reut are organizată dzâlile aeste di după Paşte, siptămâna lum’inată ortodoxă, Marşul a suprav’iuţuitorilor a Holocaustului – să cunoaştim împreună, în perioada 9-13 aprilie, tru Polonia. Evenimentul are un caracter educaţional şi agiuută la cunoaştirea a unui episod dramatic a li istorie. Marşul a suprav’iiuţuitorilor a Holocaustului – să cunoaştim împreună easte un proiectu educaţional la care viniră tineri di-tru cama di 52 di ţări. Tru delegaţia din România sunt duşi elevi şi profesori di la Şcoala Lauder-Reut di Bucureşti, ama şi din Republica Moldova. Proiectul faţe parte din programulu IEH ,,Caravana a Identitatil’ei Românească, ţi cuprindeţi încurpil’eadză ună serie di acţiun’i culturale ţi au scupolu a sâ promoveadză cultura românească şi să consolideadză identitatea naţională românească şi si ar`dâpseaşte/si înscrie tru Programul Strateghic – Spaţiul Cultural Comun Românescu – Centenar Marea Unire 1918 — 2018.

********************

Aşi cum ştiţ, siptămâna tricută, tru intrata di apriir, prota dzuuă di mes, dumânică, dzuuă di Florii, tru câsâbălu Constanţa si ţânu spectacolul di cântiţe şi giocuri armâneşti, Primuveara a arămăn’ilor, la care ara duşi In sală ca spectatori şi numirulu 1 tenisului monmdial feminine, Simona Halep deadun cu pârinţâl’I a l’ei şi cu nipoata di la frati-su. La aestu spectacol eara prezenţâ şi doi poeţ armân’I, Kira manţu, viniită di-tru Ghirmânie, şi Vanghiu Zega, vinit di-tru Italia. Sala, di 800 di locuri eara împlină, şi spectatoril’i si hârâsiră di muşuteaţa portului şi a gioclui armânescu, şi di iholu mai vecl’iu şi mai nou a pareilor di cântâtori cama tru vacate, ili a tinirilor vlăstare.

Aduţem aminte di artişti:

HRISTA Lupci, Cornelia Rednic şi Gigi Sima deadun cu formaţia Pindul, Stealian cu formaţia Makidonia, Gh’iorgh’i Nicolae cu formaţia Kavalla, Ioti Mela tut di la formaţia Kavalla,; mai eara prezenţâ poetulu, cântâtoarea a Cristinana Roşca, cântâtoarea Diana Zelca, cant`torulu Iotis Nicolae, cântâtoarea Eliza Scupra, cântâtoarea Florentina Gârţu, Agiutară la prezentarea a spectacolului Mariana Beca Anagnosti şi hrista Lupci. Actorulou Hari Grămoşteanu feaţe un stand-up armânescu, turlie di umor modernu, cu improvizaţie, un umor spontan pi situaţii pi care li imaghineadzâ artistulu, un gustat momentu umoristic vinit canda pi napandica fârâ niţe ună reghie.

Hari Grămoşteanu aduse aminte, di exemplu, numa a li Simona care eara în sală deadun cu familia, şi cu nipoata di la frati-su, aşi cum spusim mai năinte, ca unâ parte di momentul a lui, ţi lu giuca. Ama giucare si feaţe nu maşi în maniera teatrală, că si feaţe şi în maniera di cor arâmânescu, în care Simona giucă şi cu nipoata a l’ei în cap, – în cor eara acâţaţ şi pâinţâli a li Simonă, corulu işişi fu prota acâţat di tatâ-su a li Simonă, domnul Stere Halep – ; pri-tru aestâ, Simona spuse ninca unâ oară că suflitulu a l’ei easte armânescu, şi că şi-u va isnafea. Armân’il’i si mârescu cu ea, şi aţel’i 3 artişti, Gheorghe Nicolae, Ioti Mela şi Hrista Lupci cântară trâ Simona cânticulu scris di Hrista Lupci speacial trâ ea, după cum ştiţ, di niscântu chiro ninte.

Tut Hrista Lupci, cu alanţă cântâtori adusiră aminte muşatile cântiţe pi stihiurile a poetâl’ei Kira Manţu, prezentă. Kira fu cl’imată pi scenă, iu aduse aminte că aoa şi 35 di an’i si fâţea lansarea a volumului a l’ei, “Steaua di dor”. Ea diavasii îndauă poezii di-tru aestâ carte, ama şi di-tru “Ahapse lingvistică” şi “Ainodekam/Makedonia” . Tru sone, zburâ şi trâ naua carte cu paramithe armâneşti, “Curnicea”, ţi va u durusească a ficiuriţlor ţi uurdină la sculia pi armâneaşte.

Multu lo hare şi pareia di gioc “Iholu”, cumândusitâ di Mirela Goga; cu giocurile Ceamcu, Paiduşca, Pamporea, şi alte, ţi li giucară ca ţiva aslan’i. Tru sone Mariana Anagnoste lâ dzâse evharisto a armân’ilor şi lâ câftă sâ şeadă arada di tuţ aţel’i ţi vor sâ lucreadză şi s-adară ţiva trâ armâname. Spectacolulu avu numa “Paramithulu a li Primuveară”.

Anunţu trâ un nou Concursu RRI: Alba Iulia — câsâbălu a li Unire

Vruţ soţ şi oaspiţ, RRI vă greaşte să participaţ la un nou concursu cu premii, Alba Iulia — câsâbălu a Uniril’ei”, faptu hare/dedicat a împliniril’ei 100 di an’i di cându locurile iu cama mulţâl’I ţi bâneadzâ aclo suntu român’i si uniră într-un stat naţional.

La 1 andreu 1918 si feaţe/avu loc Marea Adunare Națională di la Alba Iulia (câsâbă tru chentrul a Româniil’ei), care consacră/u feaţe cunoscută unirea a provinciilor Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Sătmar cu Regatulu a Româniilei. 1 decembrie easte DZuua Naţională a Româniilei, celebrată cathe an di-tru 1990.

Vă grim să urmăriţ/să alâgaţ emisiun’ile RRI, siteul www.rri.ro şi profilurile di Facebook, Google+, LinkedIn, să răspundiţ/să turnaţ zborulu corectu, în scris, la îndoauă întribări şi puteţ să amintaţ. Concursul va ţână până pi 30 cirişar 2018, data a poştâlei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniilei, trâ mediul online).

Mările Premii va hibă doauă excursii trâ câte un insu/persoană, cazare cu pensiune completă, tru dzâlile 10-18 agheazmăciune 2018, sponsorizate di Hotelul Transilvania, di Alba Iulia, şi di Pensiunea turistică Casa Moţului”, di-tru Arieşeni, judeţulu Alba. Ca di cum agiumse aradai va hibă ananghe să vă asiguripsiţ cathiun pi gepea/isapea a lui transportul internaţional până în România şi, macă si hibă necesară, viza trâ România. Va avem şi premii şi menţiun’i tru obiecte, mai ahoria produse di promovare culturală. Concursul easte organizat deadun/împreună cu Consiliul Judeţean Alba, Primăria a Municipiului Alba Iulia, Uniunea Artiştilor Plastiţ Filiala Alba Iulia, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, Fabrica de porţelan Apulum SA Alba Iulia.

Şi tora/acmu, întribările:

– Ţe si sărbătoreaşte în România la 1 decembrie şi ţe simnificaţie are aestă sărbătoare?

– Iu si feaţe Marea Adunare Naţională di la 1 andreu 1918?

– În ţi parte (tru ţi loc) a Româniil’ei si aaflă Alba Iulia?

Vă pracalsim să nâ scriiţ ţe vâ feaţe să participaţ la concurs şi, mai ahoria, câţe ascultaţ emisiun’ile RRI sau nâ urmăriţ în mediul online. Coordonatile a noastre sunt tut aţeale: Radio România Internaţional, str. G-ral Berthelot nr. 60-64, sector 1, Bucureşti, PO Box 111, cod 010165, fax 00.40.21.319.05.62, e-mail: arom@rr.ro………. Aştiptăm răspunsurile a dumnil’ilor a vs. (ică să nâ turnaţ zbor) până la 30 cirişar 2018, data a poştâl’ei (respectiv 30 cirişar 2018 ora 24.00, oara a Româniil’ei, trâ mediul online). Regulamentul a concursului poate să hibă aflat pi site-ul RRI şi pi Facebook. Succes! (Eugen Cojocariu, Alecu Marciuc)

**************************

Aşi cum ştiţ, pi 23 marţu, fu faptă comemorarea a preftului Haralambie Balamce di Corcea, vâtâmat la 23 marţu 1914 ca martir trâ apararea a limbâl’ei şi culturâl’ei armânească, şi deadun cu el sunt comemoraţ martiril’i român’i di la sud di Dunăre, arămân’i şi meglenoromân’i, unâ m’il’e di martiri român’i, tru slujbâ la bâsearica “Sâmtul Gh’iorgh’i Nou”, di Bucureşti.

Siptâmâna alantâ, ma s-misuram di atumţea, aaa, ma s-misurăm di tora, siptâmâna easte aţea tricută, marţâ, 27 marţu, cându si ţânu un simpozion, tut pi teme di bâsearică, pi teme di bâsearicâ aşi cum eara şi comemoraea a preftului Haralambie Balamace. Ama, ca unâ şi diferenţâ, simpozionulu eara ligat di situaţia politică din România comunistă di ninte di revoluţia di-tru anulu 1989 contra a totalitarismului: stinahurea ţi lâ si didea a prefţâlor şi a li bâsearicâ; eara trâ unâ perioada istorică mai recentă.

Siptâmâna tricută, Marţâ, 23 martie 2018, si ţânu Simpozionulu moderat di Florin Caragiu, la restaurantul Alouette, di Bucureşti; tru/în prima parte — Florin Caragiu prezentăă unâ lucrare dispre “Rugul Aprins”, mişcare isihastă di după al doilea polim mondial, mişcare care cuprinse/încurpil’e preoţimea/priftamea cu har şi intelectualitatea. Aestâ minare fâţea Rugăciunea Rugului Aprins la Mănăstirea Antim, cu tematică spirituală, ama eara minduită contra a comunismului care di puţân chiro si avea instalată în România. Florin Caragiu spuse perioada di doi-trei an’I, di după doilu polim mondial, cât fu activă mişcarea, până fu eliminată tru anulu 1948.

Zburâ, diapoaia, Marius Vasileanu, academician; aduse aminte cum intră mişcarea isihastă în România, di la Sf Munte, pri-tru părintele (Sfântul) Nicodim di la Tismana, şi agiumse mişcare ţi si arâspândi prin Paisie Velicicovschi, prin Vasile di la Poiana Mărului şi Gheorghe di la Cernica. La Mănăstirea Antim Mişcarea Rg Apr fu iniţiată di Călugărulu rus Ioan Streinu, şi avea acâţată mări intelectuali din ţară şi prefţâl’i cu har. Un rol ahoria lu avură preftul armân Andrei Scrima şi părintele Arsenie Papacioc, după care poetulu Vasile Voiculescu şi alţâ. Minarea fu curmată, ama pri-tru an’il’i ‘70 la Mănăstirea Frăsinei, preftul Ghealsie arhiusi el ună Cale isihastă. Trâ aestu scrise şi Florin Caragiu 3 volume iu specifică că di alithea părintele Ghelasie expreimentăă bânarea isihastă arhiusinda di la alimtetaţie (pânea harică) la rugăciunea propriu-zisă. Si după părearea a lu Florin Caragiu putem sâ zburâm di un isihasmu carpatin avânda in vedeare specificulu pi care lu aduse părintele Ghelasie di la Mănăstirea Frăsinei, din Vâlcea.

Mai zburâ, în final, doctorulu Nicolae Ctinescu, care zburâ di originalitatea a sculptorului Brâncuşi, şi ligâtura ţi u avu Brâncuşi cu studiile di medicină care lu agiutară tru lucrările a lui di sculptură.

**********************************

Dzâlile aeste furâ oaspiţ la Suţata Culturală Armânească di Bucureşti, doi poeţ armân’i di-tru xeane, ţi eara viniţ la unâ manifestare culturală armânească din România, ţi anulu aestu agiumse la a 12-a ediţie, Primuveara Armân’ilor. Si dzâţe că avem sâ spunim treie evenimente, dauă vizite la suţata di Bucureşti, unâ dzuua di viniri, alantâ – dzuua di luni, iar anamisa di eale, dumânicâ, la Sala di Culturâ, polivalentâ, di Constanţa, spectacolulu, trâ care eara viniţ aesţi doi poeţ a cure numâ ninca nu lâ u spusim, Kira Manţu, di-tru Ghirmânie, şi Vanghiu Zega, di Italia.

Vizita a li Kira Manţu la SCA di Bucureşti, ninte ca ea sâ si ducâ tru municipiul Constanţa, vizita di Bucreşti si feaţe viniri 30 apr, loc iu ea zburâ trâ naua a l’ei carte “Curnnicea”, cu ma multe paramithe, ma veacl’e paramithe şi mai nale. Cartea easte scrisă, disigura, tru unâ curata limbă armânească, şi tutunâoară cu personaje şi simboluri armâneşti; are muşate diseamne adrate di Laura Armeanu, di Cţa.

Kira diavasi di paramithe, şi tru calitate di moderator, ama şi di prezentator/parastăsitor zburâ Alexandru Gica.

Cântăă Flori Costea, şi strinipotulu a li Kira, Ştefan. Kira dzâse că u duruseaţe aestâ carte a nipoţâlor di partea a nicuchirului a l’ei, ama şi a nipoţâlor di partea a l’ei, şi ca are umutea că aestâ carte tipusită tru Ghirmânie va agiungă la cât mai muţâ ficiuriţ arâmân’i di pritutţido.

Arâsârim doauă-treie dzâle şi agiundzim la alantu poet, Vanghiu Zega, care eara oaspe la SCA, luni 2 apr – iu eara vinit şi cu nicuchira. Vanghiu dzâse că feaţe/că vru s-facă cu Vinita a lui ună voltâ la soţâl’iI armân’i din România, aform’ie trâ care fu cl’imat şi la SCA. Vanghiu Zega zburâ trâ protile a lui poezii scrise ninca di-tru tinireaţă, ama protulu volum îl’i fu tipusit Freiburg di mentora a lui, ţi u cunuscu aclo, la Cogresulu di Freiburg di-tru anuu 1986, Kira Manţu. Autorulu şi oaspile Vanghiu Zega, împreună/deadun cu el şi AlexandruGica şi Aurica Piha diavasiră di-tru volumulu “Toară di zboară”, la care VZ aduse şi explicaţii.

Amintat la 24 augustu 1964, tru unâ hoară nângă Ştip, VZ criscu tru hoară şi tru fuemeal’e armânească, feaţe facultatea di economie; el, deadun cu Santa Gica şi cu fratile a lui fundară suţate armâneşti di Veles şi Ştip.

VZ criscu tru Renensa armâneascâ di-tru Machidunie, ama tru 1996 si purtăă cu tutâ taifa nângâ Torino, tru Italia. Aclo., ama nu-şi agârşi isnafea şi adunăă poematile cama nauă, di-tru spaţiul Italian, scrise tru unâ manieră modernă, tru năulu volum “Invictus”, cu numâ latinească, ţi îl’i fu tipusit, Belgrad, di Lila Cona.

Tru aeste poezii si ducheaşte învirinarea şi înfârmâcarea a poetului ţi iintrâ în contracţie cu tabaetea a lui di şicăgii. Are adunată multe şicăi armâneşti, di care aduse aminte îndauă tru vizita a lui la suţată şi feaţe publiculu sâ arââdă. Cântă Flori Costea, iar nicuchira Iţa Zega zburâ trâ taifa a lor, familia cu unâ featâ mârată, Tania, şi un ficior Nicola. Tru sone, VZ zburâ trâ avuta a lui colecţie audio şi video di muzică, ama şi cu înreghistrări di evenimente armâneşti. Dzâse cu chefe evharisto trâ aştiptarea ţi-l’I si feaţe şi dzâse că îndreadze ninca un volum di poezii, di blues armânescu.

Şi, cum vâ spuneam că avem tra sâ spunim trâ 3 evenimente, şi cuj dauă li spusim, vizitile a poeţâlor Kira manţu şi Vanghiu Zega, la SCA, agiundzim tora la al treilea aqevenimentu, anamisa di aeste dauă vizite, şi la care furâ prezenţâ, şi aclo, doil’I poeţ, tru câsâbălu Constanţa.

Trâ aţea nâ turnăm nâpoi di la vizita di luni a lu Vanghiu Zega ţi u feaţe la SCA, di Bucureşti, iu si hârâsi di apruchearea a armân’ilor ca oaspe la suţată, nâ turnăm la evenimentul la care mare îl’i fu haraua a lu Vanghiu Zega sâ si adună cu arâmân’il’i di Cţa la spectacolul P”irmuvearea a arâmân’ilor”, dumânică, tru dzuua di Florii. Tru sala împl;ină di armân’i, di 800 di locuri, putu sâ veadă muşuteaţa portului şi a gioclui armânescu, şi s-avdă iholu mai vecl’iu şi mai nou a pareilor di cântâtori cama tru vacate, ili a tinirilor vlăstare.

Aduţem aminte di artişti:

HRISTA Lupci, Cornelia Rednic şi Gigi Sima deadun cu formaţia Pindul, Stealian cu formaţia Makidonia, Gh’iorgh’I Nicolae cu formaţia Kavalla, Ioti Mela tut di la formaţia Kavalla,; mai eara prezenţâ poetulu, cântâtoarea a Cristinana Roşca, cântâtoarea Diana Zelca, cant`torulu Iotis Nicolae, cântâtoarea Eliza Scupra, cântâtoarea Florentina Gârţu, Agiutară la prezentarea a spectacolului Mariana Beca Anagnosti şi hrista Lupci. Actorulou Hari Grămoşteanu feaţe un stand-up armânescu, turlie di umor modernu, cu improvizaţie, un umor spontan pi situaţii pi care li imaghineadzâ artistulu, un gusta momentu umoristic vinit canda pi napandica fârâ niţe ună reghie.

Hari Gramoşteanu aduse aminte, di exemplu, numa a li Simona care eara în sală deadun cu familia, şi cu nipoata di la frati-su, ca unâ parte di momentul a lui ţi lu giuca. Ama giucare si feaţe nu maşi în mamiera teatrală, că si feaţe şi în maniera di cor arâmânescu, în care Simona giucă şi cu nipoata a l’ei în cap, şi spuse ninca unâ oară că suflitutulu a l’ei easte armânescu, şi că şi-u va isnafea. Armân’il’i si mârescu cu ea, şi aţel’i 3 artişti, Gheorghe Nicolae, Ioti Mela şi Hrista Lupci cântară tr Simona cânticulu scris di Hrista Lupci speacial trâ ea, după cum ştiţ, di niscântu chiro ninte.

Tut Hrista Lupci, cu alanţa cântâtori adusiră aminte muşatile cântiţe pi stihiurile a poetâl’ei Kira Manţ, prezentă. Kira fu cl’imată pi scenă, iu aduse aminte că aoa şi 35 di an’I si f`ţea lansarea a volumul;ui Steaua di dor. Ea diavasii îndauă poezii di-tru aestâ carte, ama şi di-tru Ahapse lingvistică şi Ainodekam . Tru sone, zburâ şi trâ aua carte cu paramithe armâneşti, Curnicea, ţi va u dureusească a ficiuriţlor ţi urdina la sculia pi armâneaşte.

Multu lo hare şi parei di gioc Iholu, cumândusitâ di Mirela Goga; giucară Ceamcu, Paiduşca, Pamporea, şi alte, ca ţiva aslan’i. Tru sone Mariana Anagnoste lâ dzâse evharisto a armân’ilor şi lâ câftă sâ şeadă arada di tuţ aţel’I ţi vor sâ lucreadză Şi s-adară ţiva trâ armname. Spectacolu avu numa “Pirmiflu a li Primuveară”.

Aşi cum ştiţ, 23 marţu fu apofăsită ca Dzuuă trâ aduţirea aminte a martirilor Român’i din Balcan’i, aromân’i şi meglenoromân’i. După cum vâ avem informată după textul a unui comunicat di presâ pitricut di ministerulu di resortru di-tru guvernul a li Românie — Institutulu “Eudoxiu Hurmuzachi” trâ Român’i’li di Pretuţido, comunicat di-tru 20 marţu, dzuua di 23 maerţu eara dzuua di-tru anulu 1914 cându preftul di Corcea, Haralambie Balamce, Papa Lambru Balamace, fu martirizat tru alumta lui trâ apărarea a identitatil’ei etnică a rămăn’ilor di Albania dinitea a presiun’ilor di deznaţionalizare dusdă pi cale a slujbilor ru bâsearică. La 23 marţu si feaţiră di la aţea martirizare a lu Harlambie Balamace şi a altor trei inşi, 104 an’i. El’i, aţel’i patru aromân’i ţi fură martirizaţ, ma saghlame spus furâ vâtâmaţ ca ţiva prăvdzâ, nu feaţirâ altuţiva că maşi să cultivă identitatea şi unitatea a noastră naţionala di limbă şi credinţă.

Mesulu alantu a anului 1914, la 12 apriir fu faptă unâ slujbă di aduţire aminte la bâsearica di Bucureşti “Sâmtul Gheorghe Nău”, ctitorie a unui altu martir di-tru anulu 1714, domnul a Ţarâl’ei Românească, Constantin Brâncoveanu, vâtâmat tru dzuuă di Stâmârie, ama acâţat ninca di ti paşte. Papa Lambru ama fu vâtâmat unâşiună cum fu acâţat, tamam tru aţeale dzâle di paşte.

Cităm diznou di-tru comunicatulu di presă:

“Aduţirea diznou tru memoria colectivă a importanţâl’ei ţi u are sacrificial/curbanea a martirilor români din afoara a ţarâl’ei, care trapsiră tirăn’i trâ ţânirea/păstrarea a conştinţâl’ei naţională, a spiritualitatil’ei românească şi a limbâl’ei română, easte unâ di cilâstâsirile/preocupările a IEH. În contextul a li îndeplinire a misiun’ilor a lui, amadar şi tru asentimentul a strateghiilor guvernamentale şi a politiţâlor naţionale, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi trâ român’il’i di pretutţido are loata apofasea tra să dedică/hărzească dzuua di 23 marţu, cathe an, trâ comemorea şi evocarea a martirilor român’i/aromân’i di-tru Balcan’i, care, pri-tru lucrarea şi jertfa/curbanea a lor, nu feaţiră altuţiva di cât să cultiivă identitatea şi unitatea noastră naţională di limbă şi credinţă, limba română şi dialectile a l’ei di la sud di Dunăre, din zona Corecea, aromân şi meglenoromân.

Evenimentul di pi 23 marţu fu organizat di Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi trâ românil’i di pretutţido, instituţie aflată în subordinea a Ministerului trâ Românil’i di Pretutţido, deadun cu care – Societatea di Cultură Macedo-Română şi Fundaţia Naţională trâ Românil’i di Pretutţido.

Ţel’i patru martirizaţ la 23 marţu, fac parte dintr-ună serie di vâră/circa 1000 di român’i di-tru Balcan’i, înviţători, profesori, prefţâ, ama şi simplil’i elevi care furâ vâtâmaţ/muriţ în condiţii bestiale/ca ţiva prăvdzâ di cătră antarţâl’i greţ di aform’ia că apăra identitatea românească şi slujea (tru bâsearica) a comunităţâlor din care făţea parte tru limba română/dialectul aromân/dialectul meglenoromân.” Si spunea tru

Comunicatulu poarta simnătura a Departamentului di Comunicare

Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Liturghisearea di aualtari 23 marţu u ţănu Mult Luţitlu Preftu Varlaam Ploieşteanul, Episcop-Vicar Patriarhal deadun cu Preftul Paroh Emil Nedelea Cărămizaru şi cu alţă trei prefţă cari scoasiră tru videală că, maxus tora tu anlu Centenar, tinirlu bărnu lipseaşti s-hibă ngăldzătu cu identitatea criştină, cari lipseaşti s-hibă siminată tu fumeal’ea criştină şi tru băsearică.

Domnul Nicolae Brînzea, director gheneral a Institutlui ʹʹEudoxiu Hurmuzachi” tră Român’il’i di Iuţido haristusi a Multluţitlui Preftu Patriarh Daniel ti agiutorlu ţi ălu deadi ti dizvărtearea-a aliştei adunari tră aduţearea aminti a armân’ilor şi migliniţlor dit Balcani, a preftului paroh Emil Cărămizaru şi a prefţălor slujitori di la Băserica Ayiu Yioryi Nău”, ama şi a partenerlor instituţionali şi sumcundil’e simasia ţi u ari nsimnarea a aiştei andamasi: Evenimentul nă aduţi aminti ti simasia ti u ari ţănearea tru bană şi duţearea tră ninti a identitatil’ei româneşti prit curbani, nă aduţi aminti ti vrearea prit curbani. Român’il’i – armanj shi miglinits martiri tră identitati armân urnechi şi tru dzălili a noasti tu sinidisea/ conștiința a noastră, nă căndăseaşti s-duţem ma largu proiectul a lor cari ţăni di 1000 di an’i ş-cama. Cari ţi s-hibă provocărli ţi li aduţi istoria, ţi easti tu sinidise – harea tsi u-ari omlu s-aduchească n sinea-a lui că el s-află şi băneadză tu lumi, că lucărli s-fac tu bană aşi cum li veadi, că poati s-minduească şi să zburască ca om – armăni yie şi nu-ari ta s-keară.”

Ţănură câte un zbor/alocuţiun’i:

– Domnul Eugen Popescu prezidentul a Fundaţiil’ei ’’Român’l’I di Pritutţido.

– Domnul Mihai Toti viţeprezidentul a Societatil’ei di Cultură Macedo-Română.

Eara viniţ la aestă adunari ti Liturghiseari şi Misali/uspeţ funerar armân’i di la Societatea di Cultura Macedo-Romănă, Suţata di Cultură Armânească di Bucureşti, Fara Armânească dit Românie, membri di la Institutlu “Eudoxiu Hurmuzachi” cum shi ună parei di mul’eri armâni dit hoara Pipera di ningă Bucureşti cari ndreapsiră şi misalea tră aduţearea aminti a Iroului Armânu Papa Lambru Balamace dit Curceaua, Arbinishie.

U nsimnară aesta adunari canalu Trinitas TV şi Radio România Internaţional — Secţia Armânească, reporter Taşcu Lala şi redactor Aurica Piha.

***********************

Tru revista “Trâ Armâname” si faţe hâbare şi si preziintă cartea a lu Alexandru Gica, matematician, ama cu preocupări şi di istoric, alincită la EdSCA, Bucureşti, tru 2017. Easte, cum spune sumtitlu – Unâ isturie pritu cântiţi a armân’ilor ditu Românie, iar ca titlu zboarâle cu un versu di cântic: “– Tut cu cântic sh-anchisea…“

Tru revisită easte dată bana a cântiţilor care nu mor şi bâneadzâ mai multu di oamin’il’i, alidzem:

“Sh-cara, lailji, va s-chirem,

Cântitsli s-armânâ.

Cântitsli atseali di doru,

Vârnâoarâ nu-shi ma moru.”

Aflăm dit revistă că lucrarea a lu Alexadru Gica easte:

Unâ carti ashtiptatâ di multsâ, unâ carti multu ahoryea. Cartea alânci tu unâ yraficâ mudernâ, andreaptâ di Monica Gica: câpakea laie shi titlulu anyrâpsitu cu galbinu Tut cu cântic sh-anchisea“… Aestâ arâdhâriki galbinâ, da lunjinâ shi va sâ spunâ idheea a cartileji: tu isturia greauâ, scutidoasâ a armânamiljei, ari shi nâdii… Unâ ahtari nâdii easti CÂNTICLU.

Alexandru Gica vidzu câ urdinâ multi cântitsi armâneshtsâ nali, la armânjilji ditu România, adrati dupu tsi sh-lâsarâ locurli shi curdisirâ Cadrilateru shi, ma nâpoi, tu Românii. Vidzu multi muabets cari s-featsirâ ti aesti cântitsi shi multsâ nu shtea cari li adră aesti cântitsi: zboarâli, iholu. Sh-ashi ahurhi câftarea/xitâxearea a lui…

Un comunicat di presă, cu data di, azâ, 20 marţu, di la departamentul di comunicare a Ministerului trâ Român’il’i di Pritutţido, nâ informeadzâ trâ un evenimentu di pâimâne, 23 marţu, data cându Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românil’i di Pretutţido, are loată apofasea, tra să facă aduţire aminte, comemorarea –si spune tru comunicat – şi evocarea martirilor român’i/aromân’i din Balcani, care, prin lucrarea şi jertfa a lor, nu feaţiră altuţiva că maşi să cultivă identitatea şi unitatea noastră naţională de limbă şi credinţă.

Tru comunicatulu di presă, Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românil’i di Pretutţido informeadză că anulu aestu si fac 104 di cându fu vâtâmat preftul Haralambie Balamace, care fu bilit di v’iu di cătră andarţâl’i greţ.

Tru comunicatulu di presă si spune că momentul comemorativ, alidzem, : “dedicat a Martirilor Român’i din Balcani va aiba loc vineri, 23 marţu 2018, la Bâsearica Sâmtul Gheorghe Nou di Bucureşti, ctitorie a Sâmtului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, apărătorulu a tutulor român’ilor, locaş iu si feaţe şi prima slujbă/liturghie trâ aduţire aminte a Preftului Haralambie Balamace, martirizat/vâtâmat la data di 12 aprilie 1914. Momentul cuprindă/va sa si facă cu un parastas/misale di aduţire aminte şi m’iţ alocuţiuni/zboară a invitaţâlor.

Aduţirea diznou tru memoria colectivă a importanţâl’ei ţi u are sacrificiul/curbanea a martirilor români din afoara a ţarâl’ei, care trapsiră tirăn’i trâ ţânirea/păstrarea a conştiinţâl’ei naţională, a spiritualitatil’ei românească şi a limbâl’ei română, easte unâ di cilâstâsirile/preocupările a IEH. În contextul a li îndeplinire a misiun’ilor a lui, ama şi tru asentimentul a strateghiilor guvernamentale şi a politiţâlor naţionale, Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi trâ român’il’i di pretutţido are loată apofasea tra să dediică/hărzească dzuua di 23 marţu, cathe an, trâ comemorea şi evocarea a martirilor român’i/aromân’i di-tru Balcan’i, care, pri-tru lucrarea şi jertfa/curbanea a lor, nu feaţiră altuţiva di cât să cultiivă identitatea şi unitatea noastră naţională di limbă şi credinţă.

Evenimentul easte organizat di Institutulu Eudoxiu Hurmuzachi trâ românil’i di pretutţido, instituţie aflată în subordinea a Ministerului trâ Românil’i di Pretutţido, deadun cu care – Societatea di Cultură Macedo-Română şi Fundaţia Naţională trâ Românil’i di Pretutţido.

Pi data di 23 marţu 1914, Preftul Haralambie Balamace împreună cu alţâ trei român’i/aromân’i, eara martirizat (bilit di v’iu şi spânticat cu baioneta/câţutulu di tufeche) la Corcea trâ faptul că slujea a Hristolui/u fâţea liturghia în limba română şi si alumta trâ identitatea românească. Ţel’i patru fac parte dintr-ună serie di vâră/circa 1000 di român’i di-tru Balcan’i, înviţători, profesori, prefţâ, ama şi simplil’i elevi care furâ vâtâmaţ/muriţ în condiţii bestiale/ca ţiva prăvdzâ di cătră antarţâl’i greţ di aform’ia că apăra identitatea românească şi slujea (tru bâsearica) a comunităţâlor din care făţea parte tru limba română/dialectul aromân/dialectul meglenoromân.”

Comunicatulu poarta simnătura a Departamentului di Comunicare

Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

**************************

Un evenimentu dedicat a limbâl’ei română si feaţe aualtari, sâmbâtă, 17 marţu, la Odesa, în Ucraina.

Aşi cum are informată RRI, Asociaţia Naţional-Culturală Basarabia” a Român’ilor din regiunea Odesa are organizat/faptă, sambata, ţea de-a II-a ediţie a Forumului a Cadrilor Didactiţe di Limbă Română di-tru Reghiunea Odesa. Tema a ediţil’ei di aestu an fu Educaţia în limba maternă: realizări, realităţ şi perspective”. La Forum, organizat tru incinta a Chentrului di Informare al României din cadrul a Universitatil’ei Umanistă di Stat di-tru câsâbălu Ismail, au participată cadre didactiţe care predaa/fac înviţarea în limba română tru instituţiile de înviţămintu preşcolar, şcolar şi universitar din reghiunea Odesa, Ucraina.

*********************

Evenimentu la Muzeulu a Ţăranului Român, di la Şoseauă/Geadeie, cum si spune.

Tru bairulu di conferinţe care si ţân la aestu muzeu, va aibă loc siptâmâna alantâ, la işita a mesului, gioi pi 29 marţu, unâ conferinţâ ligată di adeţâle armâneşti. Conferinţa va hibâ ţânutâ di Georgiana Vlahbei, muzeograf la MŢR, cercetător etnolog în proiectul european CU TENDA, şi Vlad Gheorghiu, antropolog, conferinţă cu tema Bubuşaril’i/Mascaţâl’I di Tafota/Bubutează. Easte ultima adete v’ie din România.

Adetea si conseervă tru localităţâle Pipera (nordul a capitall’ei Bucureşti) şi în Palazu Mare (cartier la mardzina a câsâbălui Constanţa), di cătră grupulu a aromân’ilor plisoţ. Si faţe unâ colindare, cându si alagă cu ună ceată barbătească cu faţa anvâlită cumaste, bubuşari, di iarnă, Liguşaril’i. Adetea easte printră ultimele ritualuri care au suprav’iuţuită a timpului la aromânil’i din ţară, Julamila — are numa aestă adete – si faţe cathe an di Bobotează/di Tafota.

Adusă –adetea Julamila – din localitatea orighinară, Pleasa (sudul Albaniei), purtată pri-tru numeroasele căl’iuri prin Balcani şi agiumtă, până tru sone, în România, în primele dechenii a secolului XX, ritualulu/adetea a Julamilâl’ei refleectă transformările a unei comunitate fără graniţe”, tru căutarea a unui acasă.

Un comunicat di la Ministerulu a Român’ilor di Pritutţido!

Maca la intrata a mesului marţu, tru dzâlile 2-3, doamna ministru trâ român’il’i di pritutţido, di-tru guvernul a li Românie, Natalia Intotero, feaţe ună vizită tru Ucraina viţină, tru dzâlile aeste 11-13 marţu, ministerulu feaţe şi unâ vizitâ, prin-tr-un membru di-tru conduţire, în Albania. Va lu spunim comunicatulu cu aestâ cale la fraţâl’I a noştri di-tru Albania.

“Vizita di lucru a secretarului di stat, Veaceslav Şaramet, tru Albania

Comunitatea di aromân’i din Republica Albania easte chestiune di prota importanţă/ ună prioritate pi aghenda a Ministerului trâ Românil’i di Pretutţido (MtrRP), şi tru aest sensu, Secretarulu de stat Veaceslav Şaramet feaţe tru dzâlile 11-13 marţu 2018 ună vizită de lucru în teritoriu. Agenda a demnitarului român avu tricute întrivideri cu reprezentanţâ a mediului asociativ, reprezentanţâ a Ministerului trâ Europa şi Afaceri Externe şi a Parlamentului din Albania.

Tru arada a întrevidearil’ei cu reprezentanţâl’i a Asociaţil’ei Culturală a Aromân’ilor din Albania, cu reprezentanţâ a Fundaţil’ei Culturală Aromână Nicolae Iorga” Saranda şi a Ligâl’ei a Aromân’ilor din Albania, secretarul de stat u spuse diznou, u xana-spuse importanţa multu mare ţi si da di cătră Guvernul a li Românie a comunităţâlor di român’i di pretutţido pri-tru crearea a unui minister casten/dedicat a luştui lucru, ţi s-aibă ca scupo ţânirea, dezvoltarea şi afirmarea a identitatil’ei a luştor. Discuţiile fapte cu mare câştigă şi atenţie si concentrară pi tema a Leadzilei nr. 96/2017 trâ apărarea/protecţia minorităţâlor naţionale tru Republica Albania, pri-tru care aromân’il’i aprucheară statutulu oficial di minoritate naţională. Reprezentanţâl’i a suţatilor prezentară activităţâle ţi li au faptă şi li fac şi, în contextu, demnitarulu român li spuse/ li tricu în revistă programile di finanţare a Ministerului trâ Românil’i di Pretutţido.

În continuarea vizitâlei di lucru secretarulu di stat avu ună adunare cu domnul Taulant Balla, vicepreşedintile a li Comisie trâ integrare europeană a Parlamentului albanez. Veaceslav Şaramet lu hiritisi/felicită trâ adoptarea a leadzil’ei pri-tru care aromân’il’i sunt recunoscuţ ca minoritate naţională, aţea ţi easte un amintatic trâ cultura română. Tutunăoară, aestua îşi spuse deşcl’iderea trâ un alâximintu de bune practiţ tru ţi mutreaşte integrarea a minorităţâlor. Un alt subiectu zburât fu aţel a acordurilor di colaborare/înfrăţâre, MtrRP hiinda coordonator a campanil’ei Centenar (sărbătoare di 100 di an’i) pri-tru înfrăţâri”, şi tru aestu sensu, parlamentarulu albanez îşi manifestăă/ îşi spuse interesulu şi vrearearea s-hibă materializate ahtări proiecte.

În contextul tru care u deţâne, România, Preşedinţil’ia la Consiliul a Uniunil’ei Europeană, în primulu semestru/proţâl’i şase meşi a anului 2019, şi în contextul a anului Centenar, adunarea cu domnul Etjen Xhafaj, deputy minister tru Ministerulu trâ Europa şi afaceri externe, şi mai ahoria pi aeste dauă teme şi pe modulu/turlia tru care aestea au ligătură cu arămân’il’i din Albania. Aşi, em demnitarulu român, em aţel albanez, îşi exprimară/spusiră vrearea tra să ţână trâ ninte un dialog susţânut în beneficial/hâirea a daulor comunităţ.

Aghenda a adunărilor ţi li avu secretarulu di stat si duse ninte cu reprezentanţâ a comunităţâlor di arămăn’i din hoarile/localităţâle Divjaka şi Korcea.”

********************

Mira, destinulu vru ca pri-tru cutremburulu di-tru anulu 1977, di Bucureşti, dzuua a treaţiril’ei tru eternitatea a nimuriorului a li schenâ româneascâ di teatru, actorulu Toma Caragiu să hiba comemoratâ tru mesulu marţu. Aestâ eara dzuua di 4 marţu, anulu 1977. Ama, şi sora lui Matilda, academicianulu, singura pânâ tora ică prota mul’iare academician di farâ arâmâneascâ tru România, Matilda Caragiu Marioţeanu fu l’irtatâ di Dumidză tut tru mesulu marţu, pi 11 (tru anulu 2009), decalaj di unâ siptămănă, faţă di 4 marţu (di-tru anulu 1977). La tut aţea distanţă di dzuua di comemorare a lu Toma, la unâ siptâmânâ, ama dzuua alantă dicât Matilda, si asţease di-tru bană sora mai m’ică, Geta Caragiu-Gheorghiţă.

Anunţul a dispariţil’ei a li Geta Caragiu fu făcut de Societatea di Cultură Macedo-Română, prin intermediul unui mesaj postat pe Facebook. Mai m’ică di treil’i fraţ, sculptoriţa Geta Caragiu eara faptâ tru 1929, tru eidiul mes cu fratile Toma tru augustu, şi bână 89 di an’i. Fraţâl’i a l’ei bânară mai puţân, Toma 52 di an’i (1925- 1977), şi Matilda, 82 (1927-2009). Geta Caragiu eara professor di sculpturâ la Institutulu di Arte Plastiţe “Nicolae Grigorescu”, di Bucureşti. Mâsturil’ia tru arta a tâl’iaril’ei şi sâparil’ei tru cheatrâ Geta Caragiu u transmise/u tricu la studenţâl’i a l’ei, tora sculptori avdzâţ, Aurel Vlad, Adrian Ioniţă, Ion Mândrescu, Gheorghe Zarnescu, Liviu Brezeanu.

Geta Caragiu, singură sau deadun cu nicuchirulu, cu soţulu a l’ei di curună, adră un numir mare di lucrări di referinţă tru domeniul a sculpurâl’ei di for public: Statuia ecvestră (pi cal) a lu Mihai Viteazulu/Gionile, di Oradea, amplasată tru 1994 tru Piaţa Unirii, di Oradea; Bustul a lu Grigore Antipa, statuie/aghalmă inaugurată tru 1995, tru Municipiul Tulcea sau statuia a istoricului Vasile Pârvan, amplasată dinintea a Muzeului Judeţean di Istorie, di Bacău — toate adrare împreună cu sculptorulu Alexandru Gheorghiţă, siţulu a l’ei di curună. Tutunâoară Geta Caragiu adră şi bustul di brondzu a lu Toma Caragiu, dizvălit la Ploieşti pi 15 noiembrie 2000, anulu cându actorulu vrea sâ facă împlin’i/ vrea sâ-mplinea 75 di an’i.

************************

Expoziţie a Muzeulu a Horiatului Român. Cunoscută trâ colaborarea a l’ei la proiecte arămăneşti deadun cu Muzeulu a Ţăranului/ Horiatulu Român, Georgiana Vlahbei, nâ informeadzâ că si ncl’ise/ si bitisi ună expoziţie organizată un mes şi giumitate tru aestu locaş di cultură. Easte zborulu di Expoziţia proiectului european CU TENDA care si ncl’ise dumânică, 11 martie! Aduţim aminte că după ţi la MTR fu director unâ arămână după un di părinţâ, l’irtata Irina Nicolau-Şafarica, tora director interimar easre artista plastică, arămănă, Lila Passima.

Georgiana Vlahbei nâ inromeadză şi dzâţe

Di-tru aprier, apărn’im itinerarea a paramithilor cu aromâni în Balcan’i. Primulu câsâbă pi traseu — easte Plovdiv, Bulgaria.

Expoziţia “di iarnă”, să-l’i dzâţim, a cure numă fu şi easte Cu Tenta, fu dişcl’isă di la 26 gh’inar- 11 marţu la Muzeulu a Taranului Român.

*****************

Di la Muzeulu a Ţăranului Român, treaţim cu ună hâbare la SCMR, Suţata di Cultură Macedo-Română, ică la preşedintile a l’ei, actorulu şi reghizorulu Ion Caramitru, care tutnâoară easte şi directora a Teatruloui Naţional Bucureşti. Ion Caramitru feaţe anulu aestu 76 di an’i di bană, pi care l’i împlini pi 9 marţu. Dzuua a lui di aniversare lu aflăă anulu aestu la Timişoara, iu si fac pregătiri/îndridzeri trâ anulu 2021, cându câsâbălu Timişoara va hibă Capitală Culturală Europeană. Ion Caramitru fu cl’imat/invitat să participă la aest evenimentu di aform’ia că are ună experienţă di succes tru declararea a câsâbălui Sibiu dreptu Capitală Culturală Europeană.

Fraţâl’i di anaparte di sinure/graniţe/gârniţe a român’ilor — tru menga, tru atenţia autorităţâlor di Bucureşti.

Maca la giumitatea a mesului ţi tricu un membru a parlamentului, preşedintile a li Comisie a Comunităţâlor a român’ilor di nafoara a graniţelor, deputatulu Consantin Codreanu feaţe unâ vizită la suţata armâneascâ, fondată ninca di-tru anulu 1880, Suţata di cultură Macedo-Română, la intrata a mesului ţi him, marţul, un membru a guvernului, si duse nafoara a graniţelor, tru Ucraina, iu feaţe unâ vizită di lucru di dauă dzâle. România da un interes ahoria a comunitaţâlor istoriţe di român’i, trâ susuţânirea a ndrepturilor a etniţâlor român’i di-tru viţinata a ţarâl’ei.

Doamna Ministru trâ Român’il’i di Pretutţido, di-tru guvernul a li Românie Natalia-Elena Intotero feaţe unâ vizită di doauă dzâle, 2-3 marţu, în Ucraina, tru câsâbadzâl’i Cernăuţi şi Solotvino.

Tru aghenda a vizitâl’ei furâ acâţate întrivideri cu reprezentanţâl’i a autorităţâlor locale şi reghionale, cu membri a mediului asociativ românescu, reprezentanţâ a mass-media di limba română, ninca şi cu exponenţâ a culturâl’ei şi valorilor româneşti di-tru Ucraina.

**********************

Un român di prituţido, marile actor armân Toma Caragiu, easte comemorat la 4 marţu, tru dzuua cându îşi chiru bana tru marile cutrembur di loc, di Bucureşti, tru anulu 19977, tamam la 4 marţu. Tru împlină activitate creatorare încl’inată a muzâl’ei a teatrului, muza Thalia, Toma Caragiu (faptu tru 1925) — după unâ celebră expresie tru lumea a teatrului — muri, “ca Moliere”, pi schenă, la puţân tricut di 50 di an’i, aşi cum lu aduse aminte şi soţulu a lui mai tinir, actorulu şi reghizorulu, ama şi directorulu a Teatrului Naţional Bucureşti şi preşedinte a SCMR, Societate di Cultură Macedo-Română, Ion Caramkitru. Cu mare dureare şi tim’ie, dişcl’idim cartea pi care u scrise ilustra a lui soră mai m’ică cu doi an’i di el Mathilda Caragiu-Marioţeanu. Easte cartea cu numa Toma Caragiu, “Ipostaze”, di-tru anulu 2000, aparută/alincită la Bucureşti. Cartea are multe cadure, cu multe ipostaze di-tru rolurile pi care li giucă Toma Caragiu pi schenă, di aua şi numa a cartil’ei — “Toma Caragiu — Ipstaze”. Ună expresie di mare tim’ie, din gura a unui poet mortu şi el tut pi la 50 di an’i, (la 51 di an’i), Nichita Stănescu (ţi mai bănă ninca 6 an’i după Toma), lu compara, sigura cu hâdipsire, pi Toma cu personajulu biblic (tru Noulu Testamentu), aform’ie trâ unâ figură ornantă, di muşuţare, easte bâgată di Matilda la păgin’ile di arhiusită a cartil’ei şi cu numa “În loc de prefaţă – Toma Caragiu si prezintă pe el însuşi”, di aofrm’ia că, easte aoaţe unâ notă di umor, cu gioc di zboară, Toma nu are încredere sâ-l prezintă alţâ, aşi că suntu date zboarâle di-tru versul a lu Nichita Stanescu: ”…despre Toma Necredinciosul de Caragiu/ Noi nu ştim să zburâm tru zboară”.

Toma si născu tru Gârţie m’iclu câsâbă Argos Orestikon, ică hoara Hrupişte, la 1925. pârinţâl’i viniră tru România cându el eara ninca m’ic, şi după el cu doauă surări, Matilda faptă la 1927 şi Geta, la 1929, Tilda, şi Geti, cum li hâdipsea el. Matilda agiumtă maestru tru zânatea a cartil’ei lu imortaliză tru cartea la care nâ referim tru anulu 2000, Geta Caragiu-Gheorghiţă organiză cu hâlăţle a scupturâl’ei zâtatea a l’ei unâ expoziţie di sculprturâ şi di artă plastică. Ună turlie di pali spuneare zborâle a lu Nichita Stănescu “dispre Toma Necredinciosulu di Caragiu, Noi nu ştim sâ zburâm tru zboară”, şi ştim maşi tru ipostazile a arâl’ei plastică şi scenică, aclo iu muri el, “Ca Moliere” pi schenă.

**************************

Ligat di identitatea armânească.

Matilda Caragiu-Marioţeanu, aşi cum ştim lansă tru anulu 1993 unâ turlie di Vademecum trâ identitatea armânească, un m’ic rezumat ama şi profesiune di credinţă, tru 12 puncte, sum numa di averuri incontestabile “Dodecalog”.

Matilda Caragiu bâgă un motto multu semnificativ a luştui rezumat cu zboară loate di-tru Evanghelia a lu Matei: “Daţ a Cezarului aţeale ţi suntu a Cezarului, şi a lui Dumidză, aţeale care suntu a lu Dumidză”.

Aestă si uidiseaşte cu situaţia a arămăn’ilor arâspândiţ tru Balcan’i, pi la mai mulţâ Cezari, adică mai multe vâsilii, ama el’i au un eidiul Dumidză ca identitate, care lâ easte dată di limba a lor româneascâ în sensul istoric, a cure el’i (l’i)zurăscu un dialectu istoric. Iar tru sensul lingvistic a lu Egeniu Coseriu, după cum nâ spune işişi Matilda, aromân’il’i zburăscu ună limbă funcţională, care lâ da identitatea balcanică, pri-tru alteritate faţă di mileţâle tru care bâneadză.

Loculu 1 WTA şi cetăţean di onoare trâ Simona Halep !

După ţi alinăă tru ierarhia a tenisului mondial feminin şi agiumse aproapea di loculu 1 a sportului cu racheta, Simona Halep easte tora, dupa ună m’ică oscilaţie, diznou pi loculu la care si minduescu tuţ sportivil’I, loculu 1. Easte tra s-dzaţim aşi a treia etapă di loculu 1 trâ Simona, a cure numă şi si uidiseaşte canda cu hroma a sportului tru care ea agiumse di easte prima. “Sportul albu”, tenisulu, are pi primulu loc unâ feată cu numă di asime, cara si nâ lom dupa fonetica a numâl’ei Simona. Macă si lughrusim numa, ea are preţulu a malâmâl’ei, Aur, di cara numa easte după numa a maie-sai, care si cl’ima “Sirma”, adica numă di malâmă, şi ea şi spunea tut cu numâ di metal preţios, adica numâ di asime, Simona. Un gioc di zboarâ transformat di nioata a l’ei, marea tenismenâ tru un paramith di loculu 1 tru sportul, hai sâ-l’i dzâţim di asime, adică tru eidiul chiro şi “sportu albu” şi “sportul a li Simona a noastrâ”.

Di siptâmâna aestâ, di luni, Simona Halep agiumse diznou pi loculu 1 WTA, adică tru tenisulu profesionistu feminine, după ţi înreghistră pi 19 februarie un punctaj diznou mai mare di aţel a olandezâl’ei Carolina Wozniacki. Tesnimena di-tru Ţara dinghios a limbâl’ei ghirmană di la Amsterdam, tra s-dzâţim aşi, u aştiptă cu mare forţă tru anulu aestu pi Sioma, care v’inea tru gh’inarulu 2018, di la Australian Open pi loculu 1 di-tru anulu trecut, di pi 9 sâmedru, cându si avea instalată pi loculu a li Serena Wiliams, şi u deade nanâparte pi unâ Simona accidentată, care nu putea sâ gioacă ghine tru meciulu directu. Conduţirea WTA, care u consemnă pi Simona pi loculu doi, ama îl’i oferi pi buna ndriptate, trâ giooculu a l’ei superior di punctu di videare tehnic, titlul di aţel cama bunulu giucător mondial a mesului gh’inar. Fu a daua etapă di loculu 1 a li Simonă. Iar tora, tru mesulu februariu, di aform’ia că olandeza Carolina Wozniacki nu putu si amintă puncte ţi s-u ţână piste punctajulu a li Simonâ, si feaţe a treia etapă, aţea di revenire a li Simona la aţel mai marile punctaj, adică pi loculu 1, după turneulu di tenis di la Dubai, di-tru Emiratile Arabe Unite (19-24 şcurtu), la care Simona nu putu sâ participă di motive medicale.

Ama, fârâ sâ gioacă, aşi cum nu giucă la Dubai niţe tru 2017, Simona nu chiru niţe un punctu tru clasamentul WTA aclo iu, tru acest momentu, are un total di 7.965 di puncte. Wozniacki arămase cu 7.425 di puncte după Dubai Duty Free Championship (19-24 februarie) şi si turnă pe 2. Întrăe 26 februarie, cându si publicăă următorulu clasamentu WTA şi finalul a turneului di la Indian Wells, la 17 marţu, nu va mai hibă modificări majore tru ierarhia mondială.

Tru aestâ situaţie, Primăria a Capitalâl’ei lo apofasea tra sâ-l’i oferâ a li Simonâ titlu di cetăţean di onoare. Cheremonia avu loc la teatrul Excelsior, di Bucureşti. Tru ndauă zboarâ Simona mulţan’iisi trâ aestâ tim’ie, şi dzâse: “Aestu titlu reprezintă ună onoare trâ mine şi easte ţel mai importantul premiu. Am vinită la Bucureşti ninte cu 10 ani şi tora pot să-l numescu/să-l’i dzâc acasă”.

Deci situaţia tru clasamentu cu Simona Halep revenită/turnată pi primulu loc tru clasamentul a giucătoarilor profesioniste di tenis (WTA), dat a publicitatil’ei, luni, 26 februariu, la ţinţe siptămân’i după ţi fu ma ninte detronată di daneza Caroline Wozniacki, tru finala chirută dinintea a liştei la Australian Open. Alte ţinţe românce sunt în prezentu tru isape, în top 100. Sorana Cîrstea alinăă un loc, pi 35, Irina Begu, doauă – pi 36, iar Mihaela Buzărnescu, un loc, pi 38. Monica Niculescu dipuse treie poziţii şi easte pi 72, iar Ana Bogdan alinăă ună scară, hiinda pi 86.

****************************

Aduţim aminte că siptâmâna trecutâ vâ informam trâ vizita a preşedintelui Comisil’ei a Comunităţilor a român’ilor di nafoara a graniţelor, pzrlamentrulu Constanti Codreanu la sediul a SCMR. Dumnil’i a lui si adună cu

Ca un nou ecou a evenimentului di pi 13 octombrie, Constantin Codreanu feaţe ună vizită la sediul a Societatil’ei di cultură Macedo-română, la 4 meşi, tru dzuua di 14 februarie 2018. Informaţia u aflăm di pi contul di Facebook a domnului Codreanu. Dumnil’ia a lui avu unâ discuţie cu preşedintile a suţatâl’ei, domnul Ion Caramitru, la care eara prezenţâ şi 3 lingvişţâ, vicepreşedintile a suţatâl’ei, profesorulu doctor Nicolae Saramantu, secretarulu general Emil Ţârcomnicu şi lingvistul Manuela Nevaci, membru tru comitetulu di conduţire a SCMR.

Ideea principală a liştei adunare poate sâ hibă prezentată cu zboarâle a domnului Constantin Codreanu: ”Aromân’il’i şi meglenoromân’il’i din România repreziintă grupuri dialectale istoriţe româneşti, nu minorităţ naţionale. Dialectele istoriţe a limbâl’ei a noastră comună lipseaşte s-hibă loate sub protecţia juridică a statului român”.

Deputatulu Constantin Codreanu, preşedintile a Comisil’ei trâ comunităţâle di român’i din afoara graniţelor a li ţară, sumcundil’e: “România fu, easte singurulu stat naţional înrudit/singh’ene cultural şi lingvistic cu minoritătâle istroromână, meglenoromână şi aromână di-tru ţările balcaniţe. Noţiun’ile europeane de stat înrudit (kin state) şi minoritate înrudită (kin minority)/singh’ene se aplică a Româniil’ei şi a luştor comunităţ minoritare din Balcani”.

Dumnil’ia a lui dzâse că problematica aromână şi meglenoromână fu constantu şi va hibă în continuare în chentrul atenţiil’ei a lui ca parlamentar român aleptu în circumscripţia trâ cetăţeanil’i român’i cu domiciliul tru xeane şi ca preşedinte a Comisil’ei trâ comunităţâle di român’i din afoara graniţelor a ţarâl’ei.

Totunăoară, preşedintele a Comisiei spuse că fu singurulu parlamentar român care prezentă mai multe Declaraţii politiţe di la tribuna a Camerâl’ei a Deputaţâlor mutrinda problemele a aromân’ilor, meglenoromân’ilor şi istroromân’ilor, că abordă/zburâ unile/niscânte di chestiuni tru ţi mutreaşte aromân’il’i tru dialogulu cu Patriarhia Română şi îl’i interpelă oficial în problematica aromână pe unil’i factori di-tru administraţia chentrală di stat.

Moabetea a politicianului cu membril’e a comitetului di conduţire a suţatâl’ei. si feaţe inr-ună atmosferă calduroasă şi constructivă.

Preşedintele Ion Caramitru şi colegil’i a lui din conduţerea a SCMR tricu în revistă, împreună cu deputatulu Constantin Codreanu, un bair de chestiun’i prioritare asupra cui statulu român şi societatea românească lipseaşte să-şi concentreadză atenţia şi eforturile tru anulu current; isapea putem s-u misurăm pi dzaţe puncte: 1) înhiinţarea Institutului Cultural Român de la Tirana, cu filiale la Corcea şi Saranda şi a Institutului Cultural Român la Atena; 2) adoptarea de cătră Academia Română a unei decizie mutrindalui ortografia a dialectelor istoriţe aromân, meglenoromân şi istroromân a limbâl’ei română comună pe timel’ilu a alfabetului a limbâl’ei română modernă; 3) loarea, prin leadze, sum protecţia statului român a dialectelor istoriţe istroromân, meglenoromân şi aromân a limbâlei română comună; 4) înhiinţarea a unei redacţie tru dialectul aromân la postul public TVR Internaţional; 5) reprezentarea parlamentară a comunităţâlor dialectale istoriţe meglenoromână şi aromână; 6) eliminarea la v’initorulu recensămintu/catgrafie a populaţil’ei a li confuzie anamisa di termenil’i/zboarâle ”macedonean (slav)” şi macedo-român, ca infranim românescu; 7) tipăriturile bâsericheşti şi serviciulu divin tru dialectul istoric aromân a limbâl’ei română comună; 8) susţânerea cu burse identitare a elevilor şi profesorilor aromân’i din Albania şi alte state; 9) acordarea cetăţeniil’ei română în procedură simplificată a român’ilor di-tru comunităţâle istoriţe din varliga a graniţelor şi Balcan’i; 10) includerea a dialectilor istoriţe româneşti în programa şcolară trâ cursul di limba şi literatura română.

Vizită a unei personalitate politică la Societatea di Cultură Macedo-română, a cure preşedinte easte Ion Caramitru, di formaţie actor şi reghizor (director a Teatrului Naţional, di Bucureşti).

Di pi reţealile di socializare aflăm unâ hâbare ligată di arămăn’i, postată di Constantin Codreanu membru di la Partidulu PMP, deputat care easte implicat tru minarea armânească. Nâ aduţim aminte, aşi cum vâ avem informată toamna a anului trecut, tru mesulu sâmedru 2017, că parlamentarulu Constantin Codreanu, membru — cum dzâsim – a PMP, feaţe tru parlamentu unâ declaraţie ligat di votulu din parlamentul di Tirana ligat di minorităţâle naţionale din Albania, di pi 13 sâmedru. Evenimentul avu ecouri pi 17 octpmbrie, Constantin Codreanu ţâne unâ declaraţie tru Parlamentul di la Bucureşti, şi pi 28 sâmedru, simpozion trâ ligăturile a român’ilor di la sud di Dunăre, cu aţel’i di la nordu iar tru partea a daua, starea actuală a dialectilor sud-dunareane a limbâl’ei română.

Ca un nou ecou a evenimentului di pi 13 octombrie, Constantin Codreanu feaţe ună vizită la sediul a Societatil’ei di cultură Macedo-română, la 4 meşi, tru dzuua di 14 februarie 2018. Informaţia u aflăm (di) pi contul di Facebook a domnului Codreanu. Dumnil’ia a lui avu unâ discuţie cu preşedintile a suţatâl’ei, domnul Ion Caramitru, la care eara prezenţâ şi 3 lingvişţâ, vicepreşedintile a suţatâl’ei, profesorulu doctor Nicolae Saramandu, secretarulu general Emil Ţârcomnicu şi lingvistul Manuela Nevaci, membru tru comitetulu di conduţire a SCMR.

Ideea principală a liştei adunare poate sâ hibă prezentată cu zboarâle a domnului Constantin Codreanu: ”Aromân’il’i şi meglenoromân’il’i din România repreziintă grupuri dialectale istoriţe româneşti, nu minorităţ naţionale. Dialectele istoriţe a limbâl’ei a noastră comună lipseaşte s-hibă loate sub protecţia juridică a statului român”.

Deputatulu Constantin Codreanu, preşedintile a Comisil’ei trâ comunităţâle di român’i din afoara graniţelor a li ţară, sumcundil’e: “România fu, easte singurulu stat naţional înrudit/singh’ene cultural şi lingvistic cu minoritătâle istroromână, meglenoromână şi aromână di-tru ţările balcaniţe. Noţiun’ile europeane de stat înrudit (kin state) şi minoritate înrudită (kin minority)/singh’ene se aplică a Româniil’ei şi a luştor comunităţ minoritare din Balcani”.

Dumnil’ia a lui dzâse că problematica aromână şi meglenoromână fu constantu şi va hibă în continuare în chentrul atenţiil’ei a lui ca parlamentar român aleptu în circumscripţia trâ cetăţeanil’i român’i cu domiciliul tru xeane şi ca preşedinte a Comisil’ei trâ comunităţâle di român’i din afoara graniţelor a ţarâl’ei.

Totunăoară, preşedintele a Comisiei spuse că fu singurulu parlamentar român care prezentă mai multe Declaraţii politiţe de la tribuna a Camerâl’ei a Deputaţâlor mutrinda problemele a aromân’ilor, meglenoromân’ilor şi istroromân’ilor, că abordă/zburâ unele chestiuni tru ţi metreaşte aromân’il’i tru dialogulu cu Patriarhia Română şi îl’i interpelă oficial în problematica aromână pe unil’i factori di-tru administraţia chentrală de stat.

Moabetea a politicianului cu membril’e a comitetului di conduţire a suţatâl’ei. si feaţe inr-ună atmosferă calduroasă şi constructivă.

Preşedintele Ion Caramitru şi colegil’i a lui din conduţerea a SCMR trecu în revistă, împreună cu deputatulu Constantin Codreanu, un bair de chestiun’i prioritare asupra cui statulu român şi societatea românească lipseaşte să-şi concentreadză atenţia şi eforturile tru anulu current; isapea putem s-u misurăm pi dzaţe punctei: 1) înhiinţarea Institutului Cultural Român de la Tirana, cu filiale la Corcea şi Saranda şi a Institutului Cultural Român la Atena; 2) adoptarea de cătră Academia Română a unei decizie mutrindalui ortografia a dialectelor istoriţe aromân, meglenoromân şi istroromân a limbâl’ei română comună pe timel’ilu a alfabetului a limbâl’ei română modernă; 3) loarea, prin leadze, sum protecţia statului român a dialectelor istoriţe istroromân, meglenoromân şi aromân a limbâlei română comună; 4) înhiinţarea a unei redacţie tru dialectul aromân la postul public TVR Internaţional; 5) reprezentarea parlamentară a comunităţâlor dialectale istoriţe meglenoromână şi aromână; 6) eliminarea la v’initorulu recensămintu/catgrafie a populaţil’ei a li confuzie anamisa di termenil’i/zboarâle ”macedonean (slav)” şi macedo-român, ca infranim românescu; 7) tipăriturile bâsericheşti şi serviciulu divin tru dialectul istoric aromân a limbâl’ei română comună; 8) susţânerea cu burse identitare a elevilor şi profesorilor aromân’i din Albania şi alte state; 9) acordarea cetăţeniil’ei română în procedură simplificată a român’ilor di-tru comunităţâle istoriţe din varliga a graniţelor şi Balcan’i; 10) includerea a dialectelor istoriţe româneşti în programa şcolară trâ cursul de limba şi literatura română.

Preşedintele a Comisil’ei trâ comunităţâle de român’i din afoara a graniţelor a ţarâl’ei l’i-asiguripsi pe interlocutoril’i a lui di-tru conduţerea a Societatil’ei de Cultură Macedo-Română de întregulu a lui îndrupumintu şi agiutor trâ identificarea şi bâgarea tru practichie a soluţiilor corecte trâ problematica aromână şi meglenoromână. Interlocutoril’i conveniră/si achicâsiră să arămână în dialog permanentu trâ atindzerea a luştui obiectiv comun.

Aduţim aminte că Societatea de Cultură Macedo-Română fu adrfată/înhiinţată tru anulu 1880 pri-tru Analtu Decret Domnescu. Tru anul 1990 îl’i fu recunoscută existenţa neîntreruptă, hiinda declarată asociaţie de utilitate publică pri-tru Apofase a Guvernului di-tru 7 mai 2008.

************************

Alantă dzuuă, pi 15 şcurtu fu dzuua di amintare a l’irtatului professor doctor Vasile Barba, care ma s-b`na vrea s-avea 100 di an’I aţea dzuuă. Trâ aduţire aminte fu organizată unâ adunare la Suţata Culturalâ armânească di Bucreşti. Fu adusă aminte şi nicuchira a lui, doamna-l’I Ecaterina Barba, l’irtată di dumidză mesuu ţi tricu, aşi cum ştiţ, tru gh’inar.

Loară zborulu şi l’i adusiră aminte tru intervenţia a lor: Chiratsa Meghea, Alexandru Gica, Tashcu Lala, Eva Bozgan, Ghe Hagivreta, Aurica Piha, Costa Canacheu…

Pitricu ndauă zboară şi poeta Kira Manţu care scria:

VASILI GH.BARBA — 100!

Adzâ, prof.Vasili Barba va s-umplea 100 di anji!

Amintatu la 15.02.1918, Livădz, Gârtsii, muri la 20.10.2007, Freiburg, Ghirmânii.

La 28-li di Sumedru, Disentis, la adunarea a Consilui a Armânjiloru, dzâtseamu tu zborlu la moartea a profesorlui:

“Nu shtiu cumu va s-eara Armânjilji adzâ, fârâ prof.Vasili Barba, ama shtimu câ Armânjilji suntu adzâ iu suntu câ lu-avurâ shi prof.Vasili Barba.”

Prof.Vasili Barba — armânlu cari dishcljisi calea mudernâ, europeanâ trâ Armânami.

Acâ tu România comunistâ problema armâneascâ eara ca tabu, prof. V.Barba putu s-dukimâseascâ imposibilu … Tu kisa tsi avea câdzutâ di lungu kiro pisti limba shi cultura armâneascâ, elu putu s-aprindâ unâ njicâ lunjinâ: andreapsi-ndauâ spectacoli di folcloru, unâ ploaci di poemati, altâ di pirmithi…

Ama, cu câtu tritsea kirolu, prof.V.Barba dukea câ planlu minduitu di elu trâ ascâparea a limbâljei shi a politizmolui armânescu nu va s-potâ s-lu

bagâ tu practikii tu România comunistâ.

Tr-atsea, la 1983, cându intrâ tu pensii/sindaxi, deadunu cu nicukira a lui Katerina, di arâzgâ ghirmanâ, curdisirâ Freiburg. Câ tse Freiburg? Câ eara aproapi di Strasburg — tsentrulu politicu ti Evropa di-atumtsea shi di yinitoru. Shi, poati, câ muntsâlj Schwarzwald (Pâdurea Laie) lj-adutsea aminti di Pindulu a strâpânâjiloru a lui. […]