Radio România Internațional

Category: Oaspiţ la microfonlu RRI

  • Prioritățli a năului guvernu

    Prioritățli a năului guvernu



    România neadzi ma largu cu un nău premier, social-dimocratlu Marcel Ciolacu, un nău guvernu, tru cari UDMR numata llia parti diadunu cu PSD și PNL, ama și cu tăxeri ditu partea a guvernanțălor că tru meşlli grei di lucru, efortu și tensiune cari yin va s’yină cu cearei dinintea a niscăntoru provocări ndilicati. Ti bitisita-a protăllei andamasi di guvernu, premierlu dimăndă că ari data a miniștrilor protili drafturi di ordonanţe, pi cari va li bagă tu lucru cât ma ntrăoară. Aeste mutrescu ñicurarea a păhadzloru la alimentele di bază, ndruparea ti lucrulu cu procesarea di alimente, schema di ndrupari ali industrie ti materialili di construcţii, nica şi băgarea ali energhie veardi tru firmili agricole.



    Tuţ funcţionarlli a statlui român lipseaşti s’akicăsească că avem ananghi di performanţă tru administraţie, diclară Marcel Ciolacu, avem ti ndridzeari ţinte şi jaloane ditu PNRR şi nu putem s’ascăpămu ici ţiva: pensiile speţiale, nomlu a tiñiiloru di cafi mesu, managementul a companiilor di stat:




    “Mandatlu aluştui guvernu easti ti reforme şi economie, ma concret, ti s’adrămu ca economia s’producă ma multă valoare şi locuri di lucru, iara rezultatele să s’veadă concret tru gekili a oamenilor. Ti atea, tru cathi andamasi di guvernu va s’videţ că avem pi agendă năi misuri di stimulare economică. Ama protlu şi nai ma concret rezultat a unăllei guvernări bună easti ca inflaţia să scadă, oamiñilli s’dukească aesta tru păhadzlli a niscăntoru produse di bază. Aesta vrem s’adrămu ună ş-ună şi s’cilăstăsimu nica di stămâna yinitoare. Pi ninga aesti mindueri şi nkisiti avem alti misuri tu scupo ta s’ndrupămu agricultura, construcţiile şi energia. Ditu videala a mea, suntu domeniile cari fac dgheafuraua tră oamiñi.”



    La ţeremonia di băgari pi ipotisi, prezidentulu Klaus Iohannis lă dimăndă a membrilor a guvernului că’lli așteaptă un greu kiro, cu multi probleme di ndridzeari. Șeflu a statlui și spusi pistusinea că și mandatul priloatu di Marcel Ciolacu va s’hibă caracterizat di stabilitate, hăiri și seriozitate idyea cum tu mandatlu a predecesorlui a lui, liberalu Nicolae Ciucă. Klaus Iohannis:



    Pistipsescu că tru aestă nauă postură, şi cu aestă echipă cari adză deadi giuratlu, va nidzeţ ninti cu lucurlu ahurhitu di coaliţie aoa şi un an ş-giumitati. Suntu multe probleme ti ndridzeari, nu lipseaşti s’bănămu cu impresia că tuti s-ndreapsir şi tora lucărli va s’ducă ma lişoru. Nu, tru practică ştim că neadzi tut ma cu zori. Avem nica giumitati di an tru cari putem s’ndridzemu multi lucri, a deapoa va s’intrămu tu un an superelectoral, cari neise easti ună provocari tră ună societate, va s’avemu patru arădăriki di alidzeri, şi, tru idyiulu kiro, văsilia lipseaşti s’hibă guvernată responsabil şi cu rezultate buni. ”



    Tutunăoară, Klaus Iohannis u spusi haristusearea că rocada guvernamentală – ună procedură tru premieră tră România s-dizv4rti iruşi și fără sincope.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Isapea a ftuhiillei tru România

    Isapea a ftuhiillei tru România



    România fu, nica şi tru perioada pandemiillei şi, deapoa, a crizei energetice alimentate di polim, anamisa di campioanele a creastirillei economiţi la nivelu ali Uniuni Europene. Di altă parte, tru dekeniul şi giumitate ţi tricu di la aderare, văsilia avu hăiri di dzăţ di miliardi di euro tră dizvultari şi s’recupereadza decalajul andicra di alte state ditu UE. Cu tuti aestea, cama di un cirecu ditu români, prucukia ică barium ună bănaticu tiñisitu armân dezidirate greu ică ţi nu pot s’hibă agiumti.



    Uidisitu cu Eurostat, pisti 34% ditu conaţionali era expuşi anlu tricutu dinintea a riscului di ftuhie şi excluziune socială, aestea hiinda di alargu nai ma marea pondire nregistrată tru arada a văsiliiloru membri ali Uniuni Europeani tru anlu 2022. Dupu România yinea, tru aestu clasament, Vărgăria (32%), Gărţia şi Spania (dauli cu 26%). Nai ma ñiţ pondiri s’nreghistra tru Cehia (circa 12%), Slovenia (13%) şi Polonia (16%).



    Anlu tricut, aproximativ 95 di milioane di persoane ditu UE, echivalentul a unei ţinţimi ditu populaţie, era cu piriclliulu di urfañe şi excluziune socială, dimi băna tu ună nicukirată cari s’alumta cu nai ma pţănu ună ditu ateali trei situaţii: riscu di urfañe, privaţiuni materiale şi sociale serti şi /ică băna tu ună nicukirată cu intensitate multu ñicurată a lucărlui. Tsifrili armasiră relativ stabile comparativ cu 2021, cundille Eurostat.



    La nivelul Uniunillei Europene, riscul di urfañe şi excluziune socială era tru 2022 ma mare tră mulleri andicra di bărbaţ. Tutyunăoară, pisti ună ţinţimi ditu populaţia Uniunillei cari băna tu ună nicukirată cu cilimeañi dependenţă eara tru risc di urfañe şi excluziune suţială. Tru ţi-lli mutreaşti pi români, un studiu publicat tora ayoñea spuni că 2022 fu un an tru cari azboirlu cu avionlu ică pachetele di vacanţă nu fură ahătu multu căftati.



    Tru marea-a lor majoritate, româñilli, constată cercetarea, suntu găilipsiţ di yinitoru şi spun că au naeti s’economisească păradz ma mulţă şi să inveastiască tru educaţie. Putearea medie di ancupărare eara la giumitate ditu media europeană, neise u aduţi România pe locul 31 ditu aţeali 42 di state analizate.



    Uidisitu cu Institutului Național di Statistică, amintatiţli totale medii tru mesu fură, tru România, anlu ţi tricu, di aproapea 6.500 lei pi nicukirată, tru creaştire cu aproapea 14% andicra di 2021, ama aestu avans nu s-apridusi sit u un nivel di bană ma bun. Inflaţia fu atea cari li curmă cabaia multu amintatiţli a românilor. La nivel di căsăbadz, venitul total tu mesu năstricu 7.000 lei, di 1,3 ori ma mare andicra di aţelu di la hoară.



    Protili hărgiueri a românilor fură consumlu tru nicukirată, pisti 60%, şi tră păltearea-a taxilor şi impozitilor, tru proporţie di 30%. Produsili alimentari eara un cirecu ditu consumlu a nicukiratiloru deapoa casa şi utilităţli.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Rocadă guvernamentală la Bucureşti

    Rocadă guvernamentală la Bucureşti







    Cu ună amănari di dauă stămâni di itia a grevăllei generale dănăsită ditu truvățământul preuniversitar, tru România s-agiumsi la ună premieră tru istoria politică dimocratică a văsiliillei – premierul liberal Nicolae Ciucă lli-aăsă loclu tru caplu a Executivlui a soţlui di coaliție, social-dimocratlu Marcel Ciolacu, tiñisindalui, aşe, akicăsearea pi cari formațiunile a lor u avea faptă tru brumaru 2021. Atumţea, tu hăvaia a unei crize politice la cari s’agiumsi di ieșearea di la guvernarea deadunu cu liberali a USR, dușmañilli declaraț PSD și PNL, tru aestă aradă amintătorlli a alidzerloru parlamentare, agiutaț di partenerlu-giunior UDMR, s’akicăsiră s’adară ună coaliție cari să-și llia borgea ti cumăndusearea-a văsiliillei. Condiția era, ama, ca la giumitatea a pirioadăllei până la yinitorlu scrutin legislativ ditu 2024, premierlu liberal s’alasă loclu tu aplu a Guvernului a unlui social-democrat. Atea ţi, tora, și s’feaţi!



    Liderlu a PNL, Nicolae Ciucă, ș-deadi demisia ditu caplu a Guvernului, iara prezidentulu a văsiliillei, Klaus Iohannis, lu aleapsi, marţă, pi șeful PSD, Marcel Ciolacu, ti funcţia di premier, dupu un maraton di consultări pi cari li avu cu partidile parlamentari. După negocieri politiţi niacumtinati, andamasi şi muabeţ, prim-ministrul aleptu dipusi deapoa, la Parlamentu, programul di guvernare şi lista a miniştrilor pripuşi tru năulu Executiv.



    Ma nu ari unu consensu cu UDMR, pi lista niintată di Marcel Ciolacu numata suntu ici reprezentanță a maghiarilor ditu România, că maş di la PSD și PNL. România va s’lipsească s’aibă ună creaştiri economică di pisti 3% până la bitisita-a anlui, iara inflaţia lipseaşt s’hibă di 8% – declară Marcel Ciolacu, cari părăstisi protili direcţii a programului di guvernare, un plan cu ţinţi mări obiective: “Ndridzearea tră daima, problema a pensiilor speţiali şi adoptarea a năului nomu mutrindalui salarizarea unitară, dănăsearea creaştirillei păhadzlli, znuearea a putearillei di ancupărari, dizvoltarea-a sistemilor publiţi di Educaţie şi Sănătate. Protlu argumentu tra s’lu căndăsească pi româñilli ţi fudziră tu xeani neise si s’toarn tru văsilie easti: crearea di locuri di lucru, ma multi şi ma ghini păltiti.”



    Tu arada-a lui, tora ti harea di premier Nicolae Ciucă spusi că, deadunu cu social-democraţllii, liberalii au ca prioritate dizvultarea a văsiliillei: “Nă lomu borgea s’asiguripsimu stabilitatea şi s’triţemu pritu criză şi vidzumu că s’poati si s’facă şi creaştirea economică. Ditu aestă oară tru cari s-feaţi aestă rocadă la guvernare, easti borgea a noastră, a aţiloru ditu Partidul Naţional Liberal, a aţiloru ditu Partidul Social-Dimocrat, s’ambărţitămu obiective cari, cadealihea, s’dizvoltă aestă văsilie, aţea turlie tra s’crească amintatiţli a cetăţañilor, s’ñîcurămu aesti adgheafuri cari suntu anamisa di cetăţeañilli ditu România şi cetăţeañilli ditu Uniunea Europeană.”



    După audierli di ñiercuri, ditu Parlament, a candidațlor pripuși ti ipotisili di miniștri, năulu Guvern poati s’llia neise nica di gioi votlu di băgaru tu ipotisi a Legislativlui.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Premieră tru politica românească

    Premieră tru politica românească

    Tru ateali pisti trei dikenii di dimocraţie ţi viniră dupu dictatura comunistă, politicienii români expirimentară aproapia tut tru materie di guvernari: cabinete monocolore, di stânga ică di dreapta, niscănti baş minoritari, ama ndrupăti parlamentar, discret ică dininti, di alti formaţiuni, coaliţii thimilliusiti pi criterii doctrinare ică, pi interese conjuncturale, mari coaliţii transpartiniţi. Aesta di tora, adrată ditu PSD şi PNL, la cari s-adăvgă şi UDMR, easti ună ahtari coaliţie, tră atea că adună numirli unu şi doi a Stângăllii şi a Dreaptăllei. Nu easti ama, ună premieră: tru 2012, Uniunea Social-Liberală, thimilliusită di idyili formaţiuni, arnea electoral aproapea tu ţi-lli şidea dininti şi agiundzea s’controleadză politic executivlu şi legislativlu.



    Aţea ţi nsimneadză, ama, ună premieră absolută tru politica di Bucureşti tora s’aproaki, neise rocada PNL – PSD la nivelul di cumănduseari a guvernului. Acordul simnatu anamisa di aţelli doi grandză a politicăllei tru brumaru 2021 pruveadi că, după un an şi giumitate tru cari cabinetlu di coaliţie easti cumăndusitu di liderul PNL Nicolae Ciucă, aestu-lu da ma largu mandatul tră s’hibă priloatu di partenerlu a lui, liderul social-democrat Marcel Ciolacu. Demisia lipsea s’facă tu bitisita-a meslui mai, ama liderllii politiţ s’akicăsiră s’amână rotaţia tră s’ndreagă criza nkisită pritu greva genearală ditu educaţie. Luni, după suspendarea aliştei, Nicolae Ciucă ş-dipusi mandatlu. Yinitorlu guvernu va s’hibă nvestit până gioi, ş’pripusiră partidile a coaliţillei.


    Nicolae Ciucă: “La nivelul a coaliţillei ahurhescu procedurile tra s’facă rocada. Atea ţi easti importantu ti sumliniat easti că ună ş-ună după aesta va s’avemu un guvern interimar, cari va s’lucreadză tru oara tru cari va s’bitisească nvestirea a unui nău guvern, nău guvern cari avemu nădia s’hibă nvestit până tu bitisita a stămânăllei. Noi nă pripusimu ca până gioi s’avem guvernul nvestit şi aestă turlie s’putem s’lucrămu ma largu ti problemele cari suntu prioritare emu pritu programul di guvernare, emu şi tră tut atea ţi nsimneadză guvernarea a unei văsilie”.



    Profesorlu universitar Andrei Ţăranu mindueaşti că rocada va si s’facă, acă ari boţ ţi nu au nădie cari aduv aminti ti multili angajamente şi aranjamente politiţi cari cădzură pi hiotea a kirolui. Andrei Ţăranu: “Vahi căe, altă turlie tută construcţia politică cari tut s’ari adrată tu kirolu ditu soni vrea s’agiungă disuetă. România avu un, să-lli spunem, ascendent tu ţărilor ditu Europa Centrală şi di Est pi aestă construcţie, vără turlie insolită”. Ma multu, spuni profesorlu Ţăranu, modelu românescu ali rocadă poati si s’bagă ca unu di succes, maxus tră ţările di anvărliga, şi va s’hibă amărtie ca România să u alasă nanăparti nolgica di cali.



    Ditu opoziţie, Uniunea Salvaţi România easti căndăsită că rotaţia a premierlor nu va s’nsimneadză şi rezolvarea a problemelor cu cari s’ampulisescu cetăţeañilli. Neise, presa internaţională noteadză că guvernul Ciucă nu aprăftăsi s’ducă pănu tu capu reforme importante, pruvidzuti tru planlu di redresari tră cari România llia păradz di la Uniunea Europeană.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Sezon di ploiuri tru România

    Sezon di ploiuri tru România



    Giudeţi ditu sud-vestul şi sudlu ali Românie suntu, până marţă, sumu incidinţa a unlui cod portocaliu di ploiuri torenţiale. Eali au parti di cantităţi di apă di 30…40 l/mp şi izolat baş pisti 60 l/mp. Meteorologilli apufusirănica un cod galbinu di instabilitate atmosferică temporar accentuată, valabil tru idyiulu interval, tru vest, sud-vest, local tru ţentru şi sud, cum şi tru Carpaţllii Meridionali şi tru Carpaţllii Occidentali. Suntu ploiuri torenţiale, cu bătearea a kiritlui şi izolat grindină, intensificări di scurtă durată a vimtului şi fărtuñi. Cantităţli di apă agiung şi la 30 l/mp. Zonili zniipsiti di năili coduri suntu, tru bună parte, tamam aţeali cari trapsiră di itia a ploiurlor torenţiale şi tu bitisită di stămână.



    Volumlu di apă intrat tru canalizarea ditu Timişoara la furtuna di viniri după-prăndzu fu di 40 di litri pe metru pătrat. Ma multu, 50 di cuprii agiumsiră la Staţia di Epurare. Căsăbălu ditu ascăpitata ali văsiliee eara sumu codu aroşu di ploiuri şi tuţ lucrătorlli di la reţele şi di la staţiile di tratare şi di epurare avură salami di lucru. Pompierlli timişeni feaţiră intervenţii, dupu fenomenili meteorologhiţi di dumănică după-prăndzu, tră s’da nanăparti unu cupaciu di pi ună geadei ditu căsăbă şi tră evacuarea apăllei ditu ma multi avlii, casi şi obiective socio-economiţi ditu ună hoară relativ aprukeată. Populaţia fu faptă timbihi cu mesaje RO-ALERT.



    Şi tru Reşiţa, municipiul reşedinţă a giudeţlui sud-vestic Caraş- Severin, unu preponderentu montan, fură probleme tru week-end. Geadeili ditu Reşiţa fură zñiipsiti di mărli loiuri, iara pompierllii loară meatri tră evacuarea apăllei ditu dzăţ di avlii şi ditu boxili aflate la subsolul a unui bloc di locuinţe. Di itia a cupaciloru ţi cădzură şi a aluviunilor, urdinarea feroviară avu zñie. Pi ruta Timişoara – Reşiţa, un tren avu amănari, altu fu anulat. Problemi fură şi tru giudeţlu nord-vestic Bihor. Tru municipiul Oradea, vimtulu surpă ma mulţă cupaci, cari asparsiră aftukinati. Ună parcari subtearană a unui centru comercial s-nică, idyea şi ună parti ditu călliurli di acces tru municipiu. Tru ună localitate ditu giudeţ, ună mlleari cu probleme locomotorii fu evacuată di pompieri ditu amllei casă nicată. Alti 10 misiuni di urgenţă ascumbusiră pompierlli militari tră evacuarea apilor ditu avlii, izbi şi garaje. Salvatorllii s’ascumbsiră cu ma multi motopompi.



    Bănătorlli ditu ma multi locuri ditu Bihor loară tu kirolu a dzuuăllei mesaje di timbihi RO-ALERT. Probemi di idye turlie, cauzate di intemperii, fură şi tru giudeţile Sibiu şi Alba, ditu ţentrul ali Românie. Tru Alba, dzăţ di casi ică subsoluri fură nicati, dumănică dicseara, dupu virsarea a niscăntoru arăuri, iara subsoluri, inclusiv a niscăntoru blocuri, fură tru idyea catandisi tru muniţipiile Alba Iulia şi Blaj, di itia a canalizarillei ţi nu putea s’prillea apa pluvială. Sum incidenţa a unui cod portocaliu di nicări fură, tru prota parti a dzuuăllei di luni, arâuri ditu giudeţile Vâlcea şi Gorj. Aoa, codlu hidrologic vini, ti amărtie, pisti aţelu meteorologic di ploiuri torenţiali.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Zona Euro, tru recesiune tehnică

    Zona Euro, tru recesiune tehnică



    Economia zonăllei euro s-apridună emu tru primul trimestru ditu 2023 emu şi tru sonea di trimestru ditu 2022, dimăndă, gioi, Oficiul european di statistică, Eurostat. Tehnic, aesta nsimneadză intrarea tru recesiune tră economiile a statelor ditu UE cari au adoptată moneda unică. Iniţial, Eurostat avea dimăndată ună dănăseari tru sonea di trimestru ditu 2022 comparativ cu trimestrul precedentu şi ună creaştire di 0,1% tru primlu trimestru ditu 2023. Li revizui, ama, ţifrele, iar aestea spunu scăderi ale PIB-ului zonei Euro cu 0,1% tru dauli trimestre. Di altă parte, economia Uniunii şi a zonei euro nregistrară ună creaştire di 1% tru primul trimestru ditu 2023, comparativ cu idyea perioada ditu 2022. Pi protili locuri tru ti mutreasti avansul Produsului Intern Brut suntu Spania, Cipru si Malta, tuti cu pisti 3 procente, deapoa yini România, cu 2,8%. Diclinuri cabaia mari avură Estonia, Lituania şi Ungaria. Pi baza a datelor ajustate sezonier, PIB-ul UE şi a zonăllei euro eara cu 2,9% şi, respectiv, cu 2,2% pisti nivelu nregistrat tru trimestrul patru ditu 2019, atelu ditu soni ninti di pandimie.


    Dimi, economia zonei euro intră tru recesiune tru protlli trei mesi a alustui an, kiro tu cari UE u evită recesiunea. Tru UE, nai ma marea creastire economică tru primul trimestru ditu 2023, comparativ cu treilli meşlli di ma ninti, s-nregistră tru Polonia, Luxemburg şi Portugalia, iara nai ma semnificativ diclin tru Irlanda, Lituania şi Ţările di Nghiosu. România nregistră ună creaştire di 0,1% tru primul trimestru ditu 2023, comparativ cu precedentele trei meşi, cându PIB-ul avu un avans di 1%. Revizuirea semnificativă operată di Eurostat s’exighiseasti prota pritu năili date mutrinda evoluţia ali Germanie, motorlu economic principal ali Europă, cari spuni că aesta intră tu arada a llei tru recesiune la ahurhita anlui 2023, di itia a dificultăţilor nregistrate di sectorul industrial. Suntu seamni di ntribari şi tu ligătură cu perspectivele tră tut anlu 2023. La giumitatea a meslui mai, Comisia Europeană miza pi ună creştere di 1,1% tru 2023, tră ateali 20 di state cari fac parti ditu zona euro. Tora, ama, aestă ţifră pare una optimistă, lugursi economistul a unei importante bănţă di pe continent, cari prognozeadză ună creştere di maş 0,5% tră tut anlu.


    Uidisitu cu Charlotte di Montpellier, economia europeană easti tru ună fază di stagnare şi tricu cu greu iarna di itia a şoclui energetic. Acă cotaţiile la gaze şi petrol scădzură tru meslli ditu soni, explozia di anul tricut a păhadzloru avu un impact important ti pistipsearea a nicukiratiloru, cari ş-ñicurară consumul. Economia europeană easti zñiipsită şi di creastirea a tocurloru di referinţă di către Banca Centrală Europeană, misură cari ñîcureadză căftarea di mpărmuturi şi dănăsescu investiţiile, maxus tru sectorul imobiliar, antrenânda ună scădeari a activitatillei tru construcţii. Dănăsearea economică constatată tru SUA şi revenirea sum aştiptări tru China zñiipsescu şi eale, exporturli europene.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Românii și standardul a lor di bană

    Românii și standardul a lor di bană



    Bana s’dizvărteaşti tru un univers a ţifrilor, ase că studiile mutrinda nivelu di bană adrati di lenu turlii di companii di profil ică datili ţentralizate pitricuti di Institutul Național di Statistică, ti exemplu, nu pot s’armănă nibăgati oară. Aeşţă suntu indicatori importanți tră atea că yilipseaşti nivelu a amintatiţloru și putearea di ancupărari, standardul di bană și gradlu di haristuseari a oamenilor tru raport cu bana pi cari u duc, spun ţiva ti nivelul di educație ică ti aţelu di sănătate, ama și ti turlia tru cari aeșţă potu şi lă da di mănă s’aibă ună casă, ună aftuchină ică ună vacanță. Un ahtari studiu, adratu di GfK Purchasing Power Europe, spuni ti exemplu, că 2022 fu un an tru cari niţi biletele di avion, niţi pachetele di vacanță nu avură multă căftari, româñilli, găilipsiţ di evoluția economică yinitoare, declarânda tru ună proporție cabaia mari că au naeti s’economisească păradz ma mulţă (68%) și s’inveastiască tru educație (22%). Studiul spuni, tutunăoară, că putearea medie di ancupărare eara cu 51% sum media europeană, aţea ti u spunea România pi loclu 31 ditu ateali 42 di ţări analizate.



    Ateali ditu soni date, vinite aestă aradă di la Institutlu Național di Statistică, spuni că, acă amintatiţli totale medii tu mesu fură, tru România, anlu tricut, di aproapea 6.500 lei (circa 1300 di euro) pe nicukirată, tru creaştire cu aproapea 14% andicra di 2021, nivelu di bană nu easti unu ma bun. Aesta, di itia că inflația și spusi anamea — hărgili fură ma mări di 85% ditu păradzlli amintaţ. La nivel di căsăbadz, amintaticlu total năstricu 7.000 lei (circa 1400 di euro), dimi fu di 1,3 ori ma mar andicra di la hoară. Protili hărgi fură ateali cu consumlu ditu nicukirata, pisti 60%, cum şi tră păltearea a taxelor şi impozitelor, tru proporţie di 30%. Produsili alimentare eara un cirecu ditu consumul a nicukiratiloru, deapoa yinu aţeali ti casă şi utilităţ. Tră biuturi alcoolice şi tătumi romăñilli hărgiuriră tru mesu 265 lei şi maş 17 lei tră educaţie. Amintatiţli ţi nu suntu duri au consecințe sociale importante – scot pi geadei tut ma multi cătigurii profesionale.



    Di aproape trei stămâni, greva generală diclanșată di profesori țăne caplu di afiș a giurnalelor informative, deapoa si cadrele sanitare, angajații ditu penitenciare ică ceferiștilli exprimânda-și niifharistuserli ti tiñiili di cafi mesu pritu protesti. Acăţaţ anamisa di căftărli a sindicatelor, di ună parte, și nananghea ta s’ñîcureadză hărgili, di alantă parte, di itia că adunarea di fonduri la buget nu easti la nivelu la cari eara lugursită, politicienii caftă cearei. Cearei cu ahât ma anănghisiti cu cât easti anticipată ună creaștire economică ma ñică tru aestu an, iara inflația nică easti pi dauă ţifri.



    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Ună vizită văsilikească

    Ună vizită văsilikească


    Nu pţăñi s’ntribară desi Charles al III-lea, agiumtu suvearan a Regatului Unit după moartea a dadăllei a lui, Elisabeta a II-a, tru yismăciuni meslu tricutu, şi ncurunatu tru ahuhrita a meslui mai, va u veadă şi altă oară România, tru naua ipotisi. Ataşamentul tră văsilia tru cari vini prota oară ao şi un cirecu di etă, tru harea di prinţu clirunomu, şi pi cari u vizită daima di atumţea, easti, ama, nimărdzinită, neise yilipsită pritu aţea că năulu văsille britanic aleapsi s’facă prota voltă tu xinătati tamam tru România. Totna mi dukiiu ca acasă tru România”, spusi Charles la recepţia tru tiñia a lui ndreată, viniri, di prezidentulu Klaus Iohannis.



    Suvearanlu britanic ţănu un zboru emoţionant, ahuhritu tru limba română şi tru cari ghivăsi ditu marli poet Mihai Eminescu: “Ţară de glorii, ţară de dor”. Şi dusi ma largu cu zborlu tu engleză (suprapus): Domnule prezidentu, doamnilor şi domnilor, nu potu să u zuyrăpsescu mirakea pi cari u am vizitânda nicaunăoară România. Minduescu că tricură 25 di añi de la prota a mea vizită tru aestă văsilie ti anami. Cându viñi aoa, nica şi ma ninti, dukiiu ună ligătură ahăndoasă cu România. Aşi cum u-amu spusă, agiumşu s’u-voi România, cultura şi arta, patrimoniul, istoria, peisajele şi biodiversitatea”.



    Prezidentulu Iohannis ălli haristusi a suvearanlui britanic tră rolu pi cari lu-are tru vigllearea a yişterloru ţi ţănu di identitatea românească şi tră dişcllidearea andicra di aţea ţi easti hoara românească şi adusi aminti gaereţli pi cari Charles li feaţi ta s’veaglle ecosistemlu şi s’u-znuească biodiversitatea ţi easti ună tu România.



    Cara prota dzuuă, atea di viniri, ditu capitală, reprezentă componenta di curtoazie a vinităllei a lui tru România, tu yinitoarili patru Charles li ahărdzi ti vizitili tru localităţi ditu dauă giudeţe transilvănene, Covasna şi Braşov, ti cari arcă miraki ditu ahuhrită şi iu ari nicukirati pi cari li znui, di li ascăpă di la kireari. Fu aştiptatu cu harauuă di oamiñilli a loclui, aşi cum s-feaţi cafi oară tru aţeali ditu soni dauă dekenii, şi s-hărsi di priimn4ri tru fise.



    “Nă spuni vrearea pritu aestu purtaticu”, declară un responsabil local, aleptu di AFP, ti vizita Văsillelui. Agenţia franceză cundilleadză că Văsillelu Charles easti pirifanu că easti soie cama di largu cu unu domnitor ditu secolul al XV-lea, cunuscut sumu numa di Vlad Ţepeş, cari inspiră pirsonajlu a Contelui Dracula, şi că ari, după a lui spuneri, Transilvania tru sândzu.



    Ecologistu căndăsitu, el u află regiunea tru 1998, şi agiumsi vigllitoru a goariloru ditu inima ali Românie, thimilliusiti di colonişti germani aoa şi optu secole, aduţi aminti AFP. Va s’hibă un momentu unic tră comunitatea a noastră ta s’lu aştiptămu văsillelu, ca un semnu di pricunuşteari a lucărlui faptu tu aeşţă añi, cundillea prezidenta a fundaţiillei Mihai Eminescu Trust, ahărdzită ti vigllearea a patrimoniului transilvănean şi aflată sumu patronajlu al Charles.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Summitlu a Comunitatillei Politică Europeană tru Rep. Moldova

    Summitlu a Comunitatillei Politică Europeană tru Rep. Moldova


    Republica Moldova fu nicukirlu tu protu di cirişaru, la Castelul Mimi ditu hoara Bulboaca, a doilui summit a Comunitatillei Politice Europene – ună platformă nauă di coordonare politică, ţi ş-pripune s’promoveadză dialoglu şi cooperarea ta s’acaţă tu isapi lucărli di sinferlu idyealui şi s’nvărtuşeadză securitatea, stabilitatea şi prucukia-a continentului european. Aţelli aproapea 50 di lidiri prezență zburără ti securitate şi irine, dizvoltarea infrastructurăllei economice şi sociale tru spaţiul european şi rezilienţa dinitea fuvirserloru fapti di polimlu ditu Ucraina. Tutunăoară, oficialii europeni năpoi adusiră aminti ti agiutorlu datu tră Republica Moldova tru scupolu ti bagarea tu lucru a angajamentelor loati harea di stat candidat la adirarea la Uniunea Europeană.



    Summitul yilipseaşti vărtoasa ascumbusari a lidirilor europeni ta s’aducă diznă iriñea tru Europa, cundille nicukirlu ali andamasi, prezidinta Maia Sandu. Uidisitu cu aesta, andamasea s’bitisi cu ma multi rezultate concrete tră văsilia a llei, anamisa di aestea s’arădăpsescu apofasea mutrinda scădiarea a tarifelor tră serviciile di roaming, lansarea a misiunillei UE di parteneriat cu Republica Moldova, un nou pachet di agiutor tru valoare di aproximativ 1,6 miliardi di euro şi darea di partea ali Norvegia a unei finanţări nearambursabile di 50 di milioane di euro. Maia Sandu cundille și aţea că organizarea a summitului la maş 20 km di Ucraina “easti ună expresie limbidă a solidaritatillei cu aestă văsilie şi cu populu ucrainean, cari aalumtă tră libertate, valori europene şi tră yinitorlu a continentului”.



    Tu arada a lui, prezidentulu ucrainean Volodimir Zelenski declară că apruke un se,nu vărtosu di agiutoru ditu partea aliaţilor tru problema ti furnizari avioane di alumtă. Zelenski nica spusi că Ucraina caftă yinitoari garanţii di securitate, carea aderarea la NATO nu easti di căbuli tu aestă oară.



    Prezentă la summit, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alăvdă reformele fapti di Republica Moldova cu scupolu ti aderarea la UE şi tăxi că va s’crescă “semnificativ” dimensiunea a delegaţiei comunitare la Chişinău, tră “s’agiuta ti băgarea tu lucru a reformelor”, kiro tu cari Analtul Reprezentantu ali UE tră Afaceri Externe şi Politică di Securitate, Josep Borrell, lugursi că diferendul transnistrean nu va s’hibă ambodyiu ti aderarea ali Ripublică Moldova la Uniune.



    Tru zborlu a lui, prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, cundille că Ripublica Moldova nu easti singură, iara agiutorlu a statilor democratiţi va s’ducă ma largu emu tră Chișinău, emu tră Kiev. “Agresiunea militară contra ali Ucraină easti nai ma greaua perioadă di după Polimlu Araţi. Avemu borgea, tru harea di Comunitate a statelor democratiţi europeane, s’apăndăsimu aluştui momentu istoric şi să’lli andrupămu pi atelli nai ma vulnearabili ditu noi”, spusi liderul di București.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Mutarea capu a profesorlor

    Mutarea capu a profesorlor



    Nică ditu iarnă, profesorllii avea dimăndată că, ma s’hibă di Guvernul di București nu află ñiţi ună cearei cari să-lli haristusească, atumţea va s’intră tru grevă ghenerală, cu posibile consecinți negative ti călindarea a examenilor ditu bitisita-a anlui scularu. După ună pandemie tru cari fură anănghisiţ, dimi, s’treacă ma largu kindinlu pi a loru puteri cu pridarea online ică tru sistem hibrid tră itia că vărnăoară nu fură instruiț, pi fondul – gheneral – a unlui nvițămintu sumfinanțat și alăsat la dispoziția a apofasiloru cama multu niinspirate a miniștrilor di ma multi hromi politiţi cari s-arădăpsiră tru caplu a domeniului, profesorlli apufusiră că vini oara tra s’hibă avdzăţ cu a loru niifharistuseri ţi s’adunară añi arada. La greva ditu șculii, ahurhită pi 22 di mai, lă si adăvgară, tru dzălili ditu soni, mări protesti pi geadei emu tru Capitală, emu și tru mulţă căsăbadz ditu România. Protestatarlli căftară a Guvernului s’află cearei tra s’lă da ună creaştiri a tiñiiloru di cafi mesu până la bitisita a anlui, iara a profesorlor debutanță s’lă hibă asigurispsitu, pritu un actu normativ, ună tiñie di cafi mesu tiñisită. Ti lă deadi Executivlu ? Dauă primi !


    Liderlu sindical, Marius Nistor: “Oferta a Guvernului easti iidyea, dimi cu atea di aseara, iara apandisea categorică pi cari u aduţemu ditu partea a sutilor di ñilli di lucrători cari protesteadză tru văsilie şi, adză, tru Bucureşti easti: Nu! Au ananghi di ună tiñie di cafi mesu tiñisită, au ananghi di aţea creaştiri a amintatiţloru cu 25%, au ananghi di atelu actu normativ cari să spună că tiñia di cafi mesu a debutantului lipseaşti s’hibă isa cu tiñia di cafi mesu di mesi brută pi economie şi lipseaşti s’hibă la thimellilu a yinitorlui nomu unitaru di salarizare.”


    Ași că marță, cu nădia că ʹprotlu profesor a văsiliilleiʹ, prezidentulu fostu cadru didactic Klaus Iohannis, va s’mintească ti medierea a conflictului cu Executivlu, dzăţ di ñilli di dascalli și di reprezentanță a personalui nididactic ditu tută văsilia s’adunară dinintea a sediului prezidenţiillei ta s’caftă tiñii di cafi mesu tiñisiti ma mări, ama și investiţii tru Educaţie. Prezidentulu lă dimăndă că lă akicăseaşti gailelu şi căftărli, ama cundille că ndridzearea a niakicăsearillei ditu Educaţie şi curmarea a grevăllei suntu cruţiale tră buna dizvărteari a anlui şcolar. Klaus Iohannis spusi, tutunăoară, că easti etimu s’ndrupască un acordu politic simnat di tuti partidili la guvernare pritu cari să s’asiguripsească că naua grilă a tiñiiloru di cafi mesu va s’tiñisească căftărli a lucrătorloru ditu nvițămintu. Ia ţi spunu niscănţă di elli: “S-akicăsi alătusitu mesajlu a nostru că avemu sinferu maş ti partea cu tiñiili di cafi mesu, alumtăm tră ună legislaţie corectă.” “Voi bănaticlu atelu tiñisitu garantat di Constituţia ali Românie. Bănămu maş ditu mpărmuturi.”


    Tru aestu kiro, perioada di ncllideari a catandisillei şcolare și ngrăpseari tră bacalaureatul ditu aestu an fu prilundzită. Ministerlu ali Educaţie cundille că alăxearea nu va s’aducă zñie la călindarea ti dizvărtearea-a examenlui.


    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Alăxearea la guvernare s’amână

    Alăxearea la guvernare s’amână

    Akicăsearea cari fu la thimellilu ali coaliţii di tora cari guverneadză România, simnatu tru brumaru 2021, pruveadi că premierlu şi liderlu liberal Nicolae Ciucă lipseasi s’da mandatul de şef a Executivului după un an şi giumitate, atea turlie că aestu s’hibă priloatu di liderlu social-democrat Marcel Ciolacu, tru aestu kiro prezidentu tru Camera a Deputaţilor. Priamaea mandatului lipsea să s’facă viniri, 26 mai, ama liderllii politici ali coaliţie PSD — PNL — UDMR apufusiră că momentul nu easti ti bunu, tora cu ună grevă a profesorilor tru mplină desfăşurare. Easti ananghi di stabilitate tra s’află cearei la un conflictu suţialu fără preţedentu tru dauli dechenii ditu soni, cundilleara elli.



    Nicolae Ciucă: Avum muabeţ până aseara amănatu, nă vidzum diznău adză tahina şi n’akicăsimu ca, până la ndridzearea aluştoru problem, s’nu dipunu mandatul şi să-ñi facu ma largu borgea tu ipotisea di premier. Aestă turlie am nădia s’hibă ndreapti condiţiile aţea turlie că tu un kiro cât ma şcurtu s’putem s’băgămu tu practico planul di rocadă la nivelu ali coaliţie”.



    Omologlu al Ciucă di la PSD, Marcel Ciolacu, easti aţelu cari nkisi ideea ca muabeţli politiţi pi tema ti ampărţari a fotoliilor ministeriale să s’ducă ma largu dupu dănăsearea a grevăllei. Marcel Ciolacu: Easti ună apofasi pi cari nă u lom deadunu; deadunu va nidzemu ninti — mini, ditu harea di prezidentu la Camera a Deputaţilor, reprezentânda Legislativul, dumnilleavostă tu harea di prim-ministru, reprezentânda Executivlu — s’ndridzemu cătu ma ntrăoară aest provlemă, orlea zorlea legitimă, vinită ditu partea a profesorlor, ama lipseaşti s’avemu ama şi echilibru tra s’aflămu momentili nai cama cu hăiri. Şi deadunu apufusimu că tru programul di guvernare prioritatea numirlu 1 suntu profesorlli şi sistemlu di sănătate”.



    Liderlu UDMR, Kelemen Hunor, nu easti implicat direct tru rotaţia la cumăndusearea–a Executivului, ama lugurseasti amânarea a llei ună misură anănghisită. Actuala coaliţie are şansa s’adară lucre cu hăiri tra România, mindueaşti Hunor: Mini, am ma largu nădii, am pistipseari tru forţele a noastre şi am pistipseari tru oameni că ştiu că triţemu pritu un greu kiro, ama tru idyiulu kiro avem ună şansă babageană. România tru aestu dekeniu poate streacă şi va s’treacă ună cali. Tu caplu a calillei va s’avemu unăsuţiitati multu ma ghini dizvultată, cu serviţii publiţi bune, cu instituţii stabile, cu instituţii cari da apandisi la anănghiserli a oamiñilor”.



    Ditu opoziţie, liderlu USR, Cătălin Drulă, l’aduţi căbati a liderloru ditu coaliţie, cari di mulţă meşi păzărăpsescu ipotisi tru yinitorul Executiv, că sunt arupţă di realitate şi spuni că amânarea alăxearillei easti nica ună spuneari a eşeclui aliştei guvernari. Ratară nica şi proiectul di suflitu a prezidentului Iohannis, România Educată. Adză, cându lipsea să sfacă alăxearea, avem prima grevă ghenerală ditu Educaţie tu aeşţă 18 añi, profesorllii suntu pi geadei, sculiili suntu ncllisi şi cilimeañilli suntu acasă, cundille Drulă.


    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Ligăturli româno-ghirmani, fapti muabeti Bucureşti

    Ligăturli româno-ghirmani, fapti muabeti Bucureşti



    Vizita a prezidentului ali Ghirmănie, Frank Walter-Steinmeier, tru România şi ligăturli româno-ghirmani intense a kirolui ditu soni scoati tu vidială caractirlu privilegiat, cu valenţe strateghiţi, a ligăturloru anamisa di aţeali dauă văsilii. Declarația easti a șeflui a statlui român, Klaus Iohannis, cari lu apruke, București, pi omologlu a lui di Berlin.


    “Avem un dialog politic consistentu tru plan bilateral şi european, ună cooperare economică vărtoasă şi ligături interumane vărtoasi, di itia a comunitatillei româneşti ditu Ghirmănie şi minoritatillei ghirmane ditu Româniaˮ, spusi Klaus Iohannis. El işhiși membru a minoritatillei ghirmane, Iohannis cundille că aesti comunităţ easti puntea yie di ligătură anamisa di aţeali dauă societăţ, iara contribuţia a lor la dizvultarea ligăturăllei româno-ghirmane easti multu di simasie tru plan cultural, suţial, economic, ama și tru alti dumenii.


    Ghirmania easti, di mulţă añi, protlu partener comercial ali Românie, anlu tricut nreghistrânda alăxeri bilaterali di pisti 40 di miliardi di euro, scoasi tru migdani caplu a statlui român, cari adăvgă că pisti 25.000 di companii cu participaţie ghirmană şi pisti 5,5 miliardi di euro aportu di capital suţialu fac ditu aestă văsilie doilu mari investitor tru economia românească.



    Pi di altă parte, aţelli doi lideri zburără și ti aderarea Româniillei tru Schengen. Ghirmania easti, di multu kiro, di părere că loclu ali Românie easti tru spaţiul di libiră urdinari, spusi prezidentulu federal Frank-Walter Steinmeier, cari cundille că vini tru vizită la soţ. “Pot s’vă asiguripsescu că agiutorlu a nostru ta să-lli căndăsească şi pi atelli tsi shed tu ună parti va s’ducă nitiˮ, nica spusi prezidintulu ali Germanie. Aderarea lipsea să s’facă tru 2011, ama fu amânată di itia a opozițiillei niscăntili craturi membri. Un altu subiect di muabeti lu reprezentă și catandisea di securitati ditu reghiunea ali Amarea Lae.



    “Feaţimu isapea ti fuvirserli şi cundillemu că, deadunu – România, Ghirmănia şi alanţă aliaţ ditu cadrul NATO, himu vărtoşi şi putem s’asiguripsimu securitatea a văsiliiloru a noastri, declară Iohannis. El ălli haristusi a prezidentului ghirman di itia că văsilia-a lui ndrupaşti anvărtuşearea a Flancului Estic al NATO şi ti participarea la structurile aliati ditu România.



    Frank-Walter Steinmeier s-andămusi și cu premierul Nicolae Ciucă, muabeţli hiinda axate pi duţearea ninti a dizvoltarillei a cooperarillei tru plan bilateral şi tru contextul UE şi NATO. Oficialu român spusi că ndreapsi cu prezidentulu ghirmanu criştearea a colaborarillei anamisa di aţeali dauă văsilii tru cadrul a bloclui comunitar şi al NATO, tra s’ţănă keptu andicra di provocărli actuale, nu maş a aţiloru tru materie di securitate, ama şi aţilor tru plan economic şi social. Aţelli doi cundilleară şi simasia ti ţăneari unitatea europeană şi euroatlantică tru asiguripsearea andruparillei ti Ucraina.


    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Niifharistuseri suţiali tru România

    Niifharistuseri suţiali tru România



    Guvernul român de coaliţie easti tru ună catandisi greauă, cu zori băgată di dauli părţă, aţea a sindicatelor ditu educaţie şi sănătate, cari caftă cristeri ma mări la tiñiili di cafi mesu, şi aţea a deficitului bugetar excesiv, pisti limita aprukeată tru Uniunea Europeană. Profesorllii şi personalu nididactic suntu, di luni, tru grevă ghenerală, una ti cari spun că poati si s’lundzească sptămâñi buni, periclitânda ase examenele naţionale. Până tora, negocierile eşuară. Sindicaliştilli vor ca autorităţli s’află cearei rapidi tră criştearea a tiñiiloru di cafi mesu a tutulor cadrilor didactiţi. Reprezentanţălli a elevilor şi părinţălor avură muabeti şi elli cu guvernul. Ndrupăscu căftărli a profesorlor, ama suntu găilipsiţ di aprukearea a examenelor di bitisita di an. Executivlu spuni că ceareia u reprezintă adoptarea a nomlui ti tiñiili di cafi mesu. Profesorllii numata au ama arăvdari, spun că suntu sătulli di tăxeri şi caftă adoptarea a unui actu normativ cari s’mărească tuti tiñiili di cafi mesu ditu Educaţie până la elaborarea de cătră Parlament a năului nomu a tiñiiloru di cafi mesu bugetare. Nu maş amintatiţli a profesorlor debutanţă lipseaşti să s’mărească, ama a tutăloru cadrilor didactice, caftă sindicaliştilli. Easti zborlu ti aproapea 260.000 di persoani, uidisitu cu Anton Hadăr, lider a Federaţiillei Naţionale Sindicale “Alma Mater”:


    “Nu aprukemu ună pripunire aţea turlie că s-himu haristusiţ. Ceareili pi lungu kiro, dimi, yinitorlu nomu a tiñiiloru di cafi mesu, şi eali amănă. Tru aestu ritmo, vă asiguripsescu că stămănă aesta va s’hibă grevă şi minduescu că va s’hibă ună grevă di lungu kiro, nu maş di ună stămână”.



    Creasti cabaia multu heavra suţială şi tru zona a sănătatillei. Niifharistusiţ că tră elli nomlu a tiñiiloru di cafi mesu unitaru nu s-ari băgată tu lucru asi cum lipsea, sindicaliştilli di la Federaţia Sanitas pichetară Ministerul Sănătatillei. Ună eventuală grevă a infirmierilor şi asistenţilor nu va s’aducă zñie a muştiradloru ditu saloani, am ava s’ducă la amânarea a născăntor intervenţii chirurgicale. Prezidentulu ali Federaţie Sanitas, Leonard Bărăscu:


    “Greva ghenerală tră pacienţi nu nsimneadză ici ţiva, garantez mini tora lucrul aestu, tră aţea că lăndzidzlli va s’hibă mutriţ idyea cum pănă tora – şi multu ghini. Problema easti că va s’lipsească s’trădzemu mănă di niscănti operaţii cari pot s’hibă croniţi şi nica au amânari programări cari pot s’hibă şi eale anulate şi duse niheamă manclo cu ndaua dzali”.



    Lucrătorlli ditu sănătate caftă ma largu dutearea ninti a angajărlor tru Sănătate şi Asistenţă suţială, darea a tiñiiloru di cafi mesu ditu grilă a tutulor lucrătyorloru, calcularea a tutulor sporurlor şi a tarifului orar tră gărdză pritu raportari la tiñia di cafi mesu ti eastu tru plată, calcularea indemnizaţiei di hrană pritu raportare la tiñia di cafi mesu minimă brută pi văsilie actuală şi finanţarea suficientă a instituţiilor ditu Sănătate şi Asistenţă Socială. Pe 8 di cirişaru va s’acaţă ună grevă di avertismentu cu dănăsearea a lucărlui kiro di dauă săhăţ, iar greva ghenerală easti programată tru 15 di cirişaru.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Grevă ghenerală tru nvițămintul preuniversitar

    Grevă ghenerală tru nvițămintul preuniversitar


    După ţi pandemia di COVID-19 u mută online pridarea la clase și lu stuhină şi minti, añilli tricuț, unu ntregu bărnu di elevi, un nău cutreamburu agudeaşti nvețlu românesc. Elevllii armasiră, diznău, acasă. Sindicaliștilli ditu educație intrară tru grevă generală, niifharistusiţ di polititli cu tiñiili di cafi mesu şi sociale a guvernului PSD-PNL-UDMR. Ndrupără minarea cama di 150.000 di cadri didactiţi, la cari s’adavgă 60.000 – 70.000 di oamiñi ditu personalu didactic şi auxiliar. Elli spun că greva va s’ducă ninti până cându va lă si da di partea Executivului ună cearei ţi s’hibă pistipsită, cari s’da perspectivi multu limbidz tră ndridzearea problemelor a lor.



    Tu kirolu a unei inflații cari, anlu tricut, ansări di 15 di proţente, di u criscu cabaia custusearea a bănaticlui, nai ma ndilicată problemă easti aţea cu păradzlli. Lidirlli sindicali caftă tiñii di cafi mesu di 4000 di lei tră un profesor dibutant și di 7000 tră unu ţi s’aproaki di bitisita a carierăllei la catedră.



    Niifharistuseri aduc şi năili nomuri a nveţlui, promovate di ministrul di resort, Ligia Dica. Tru ţi mutreaşti bitisita a anului şcolar, programat, di arada, tru cirisaru, lidirii sindicali spunu că Guvernul easti aţelu cari lipseaşti s’da giueapi la aestă ntribari şi că armâne s’minduească disi va s’bitisească situaţiile elevilor. La muabeţli cu guvernanțăllii, prezidintulu ali Fediaraţie Sindicală Spiru Haret, Marius Nistor, diclară: Mini vreamu şi easti vrearea a tutăloru aţiloru cari lucreadză tru sistem s’nu nkisea aesta grevă generală. Nu noi vrumu aesta, vidzumu zori di agiumsimu aoa. Easti un cumul di niifharistuseri iara durata a llei ţăni di apandisea ţi va u da Guvernul şi, cadialihea, di vrearea a soţloru a noştri.”



    Tru apandisi, premierlu Nicolae Ciucă spuni că (TRACK): Educaţia easti prioritatea a noastră, diadunu cu sănătatea. Putem s’aflămu cearei. Nu putem s’alăsăm cilimeañilli, tru prag di examen şi ninti di bitisita a anlui di nveţu, suspendaţ.”



    Greva ditu sculii aduţi şi ambodyiuri politiţi. Tru scurt kiro, uidisitu cu protocoalili pi thimellilu a curi lucreadză coaliția guvernamentală, liberalu Ciucă lipseaşti s’alasă loclu di căpi la Executivu tră lidirlu PSD, Marcel Ciolacu, iara partidile s’adară ună redistribuire a portofoliilor. Ciolacu caftă, ama, curmarea a păzărăpserloru mutrinda yinitorlu cabinet până cându va s’hibă ndreapti căftărli a sindicatilor.



    Presa di București luyurseaşti că niţi ună ditu tăburli politiţi nu easti hărsită s’u aibă căpia a Executivului, tru un moment tru cari și sindicaliștii ditu sectorlu sanitar dimăndă că ari căbilea s’dănăsească lucărlu, iara polițiștilli caftă și elli ndreptul ta s’facă grevă. Cari ţi s’hibă hroma politică a guvernanțălor, nica spun analiștilli, aești va s’diconteadză, orlea zorlea, niifharistuserli greali ditu societate tamam şi anlu ţi yini, cându tru România va s’ţănă alidzeri europarlamentare, locale, legislative și prezidențiale.


    Autoru: Bogdan Matei


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Forum di securitate la București

    Forum di securitate la București



    Organizat ti un kiro di dauă dzăli și ună structură adrată ditu 40 de paneluri, Forumlu de Securitate ditu Regiunea ali Amarea Lae şi Balcani adună Bucureşti analţă oficiali civili şi militari, diplomaţ, experţă cu anami ditu văsiliili membre ali UE şi NATO, catacum şi ditu văsiliili partenere. Reconstrucţia ali Ucraină, andruparea a integrarillei europeani a Ripublicăllei Moldova (majoritar românofonă) şi ali Ucraină, arhitectura de securitate europeană după polimu, ama și criza alimentară di itia ali aputruseari di cătră Rusia, securitatea energetică tru Europa ică rezilienţa cibernetică suntu temele stringente acăţati tru isapi. Vinitu la dişcllidearea a evenimentului, premierlu Nicolae Ciucă spusi că fuvirserli la adresa securitatillei ditu regiunea ali Amarea Lae, di itia a călcărloru di nomu ali Federaţie Rusă, reclamă anvărtuşearea a prezenţăllei Alianţăllei Nord Atlantică tru aestă zonă. Oficialu român adusi aminti și că aesti abuzuri nu avură tu scupo maş Ucraina, că fuvirsiră şi securitatea maritimă, cu implicaţii economiţi. Reconstrucţia Ucrainăllei easti un proces cari lipseaşti s’ahurhească tora şi nu la bitisita a polimului, pritu adrarea a mecanismelor internaţionale tra s’ndrupască investiţiile, declară și prezidentulu interimar a Senatlui di București, Alina Gorghiu. Ea feaţi timbihi că easti ananghi di stabilitate regională, iara fără securitate pi flancul estic lucărli poat s’agiungă ndilicati.


    Alina Gorghiu: “Reconstrucţia ali Ucraină easti ună şansă economică babageană ti România. Lipseaşti s’agiungă un proiect di văsilie tru perioada yinitoari. Guvernul lipseaşti s’ndreagă un plan ghini ndreptu tra s’putemu s’agiundzem la aestu scupo.”



    Realităţli geopolitiţi caftă iniţiativi năi şi giuneşţă ta s’veaglle valorli şi sinferurli comune, ñicurănda, tru idyiulu kiro, dependenţa di nafta şi gazili a Federaţiillei Ruse, spusi prezidentulu a Camerăllei a Deputaţlor, Marcel Ciolacu. El să spusi căndăsitu că Ucraina va s’amintă polimlu şi deadi asiguripseri ti duţearea ma largu agiutorlu datu ali Ripublica Moldova pi tuti planurli. Marcel Ciolacu:


    “Easti miza tră tută comunitatea democratică ta şi spună putearea şi solidaritatea, s’ndrupască Ucraina şi Ripublica Moldova, s’agiungă aşi parti ali Uniuni Europene şi a NATO.”


    La Forum eara vinitu şi şeflu a executivlui di Chişinău, Dorin Recean, cari declară că Ripublica Moldova aprăftăsi, cu agiutorlu ali Românie şi a statilor occidentale, s’nu s’angreacă pi gazlu arusesc. El spusi tutunăoară, că văsilia a lui easti atacată hibrid di cătră Rusia pritu propagandă ică atacuri cibernetiţi. Tut București, prezidentulu a Parlamentului ali Ripublică Moldova, Igor Grosu, scoasi tu videală dinamica a reformelor asumate şi u spusi nădia că Uniunea Europeană va s’pitreacă păn tu bitisita a anlui mesajlu mutrinda ahurhearea a procesului de aderare.


    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala