Category: Oaspiţ la microfonlu RRI
-
Ună apunti tră Europa
Vahi nu ari români haristusiţ di infrastructura di transport ditu văsilia a lor. Iara niifharistusearea a lor easti ntimilleată: raportat la suprafaţă, România şeadi nica slab la capitolul autogeadei şi călliuri expres, iara infrastructura feroviară s’aspardzi di itia că nu ari investiţii mări. Lucărli ahuhriră si s’minăm di anda viniră păradz cabaia mulţă ditu fondurli europiane, ama nu duri ase că ună văsilie di dimensiune medie cum easti România s’poată fs’hibă străbătută lişor, şi maaxus arihati, ditu un capu tu alantu. Pi aestu fundal, inaugurarea apuntillei suspindată piasti Dunăre, cari leagă, rutier, giudeţele sud-estiţi Brăila şi Tulcea şi licşureadză cabaia bana a oamiñiloru ditu aţeali locări, easti un eveniment major, pi cari politicienii nu-lu ascăpară. Prezidentulu Klaus Iohannis salute bitisearea aliştei importante investiţii di infrastructură rutieră, cundillinda că easti nai ma amplă construcţie adrată tru România tru treili dekenii ditu soni.
Cu ună lundzime di aproapea 2 km, apuntea easti treia ca mărime ditu Europa. Custusi 500 milioane di euro, păradz ţi viniră prota ş-prota ditu fonduri europine, easti opera unui consorţiu nipono-italian şi easti adrată cu tehnologie japoneză. Pi lungu kiro, s’prefigureadză ună multu ma mari huzmeti tru zona liberă a portului dunărean Brăila, iara aesta nsimneadză alăncearea di năi locuri di lucru, anticipiază premierlu Marcel Ciolacu. El easti căndăsitu că apuntea va asigura accesul ma lişoru cătă Delta a Dunăllei, neise aşi va s’aibă un impact turistic semnficativ, ama va s’hibă şi un sturu la un proiectu fundamental a statului român, aţelu tra s’hibă un actor clleaie tru procesul di reconstrucţie ali Ucraină.
Comisarul european tră transporturi, românca Adina Vălean, cundille importanţei apuntillei tru contextul geopolitic.: “Infrastructura di transporturi ditu regiunea dunăreană easti vitală ta s’u ndreagă securitatea la nivelul Uniunillei Europeane. Capacitatea aliştei infrastructuri lipseaşti s’crească şi ţivil şi militar. Volumele di părmătii cari suntu purtati tru şi di cătă Moldova şi Ucraina tru aestu kiro, suntu di ordinlu a milioanelor di tonuri tru mesu. Idyea, avemu ananghi ma multu ca vărnăoară di infrastructură pregătită ditu videala a mobilitatillei militare”.
Unăoară cu dişcllidearea a urdinarillei pi apunti, şoferllii ascapă di oarili di aştiptare pi cari le impunea triţearea a Dunăllei cu baclu-pampori, iara aţelli nai ma hărăcoki di elli suntu şoferllii a autovehiculelor di mare tonaj cari poartă părmătie di pi un mealu pi alantu a arăului. Dişcllidearea a apuntillei suspiendată di la Brăila va u crească exponenţial economia a giudiţilor Tulcea şi Brăila şi propulsează România tru eşalonlu a statelor cu infrastructură rutieră di top, lugurseaşti directorul general al Companiei Naţionale di Administrare a Infrastructurii rutiere, Cristian Pistol. Avemu borgea, spusi năsu s’duţemu ninti implementarea-a proiectelor di infrastructură cari anvărtuşeadză rolu ali Românie emu tru Uniunea Europiană emu tru NATO.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala
-
Vizita-a premierlui român tru Ghirmănie
Ghirmănia ndrupaşti România tra s’agiungă membru cu tuti ndrepturli a spaţiului Schengen – diclară canţelarlu german, Olaf Scholz, tru arada ali andamasi di Berlin cu premierlu ali Românie, Marcel Ciolacu. Aestu eara dus tu ună vizită di dauă dzăli tru Ghirmănia, tru cadrul a curi apruke andrupămintulu nicondiţionatu a aliştei văsilii tră aderarea a Bucureștiului la spaţiul di libiră urdinari și, tutunăoară, fură cundilleati protili linii di acţiune anamisa di ateali dauă state.Tru cadrul ali andamasi bilaterală să zbură ti securitatea pi flancul estic al NATO şi ti yinitorlu summit ali Alianță di Vilnius, di stămâna yinitoari. Agiutorlu datu ti anvărtuşearea a flancului estic al NATO easti una exemplară, spusi canţelarlu, cundillinda că România easti un aliat şi partener importantu di pistusini. Tu ţi mutreaşti ligătura biltearală, oficialu spusi că “Văsiliili a noastre au relaţii multu buni şi streasi”, iara relaţiile economiţi bilaterale suntu ti anami.
Tu arada a lui, Marcel Ciolacu spusi că ari miraki ti ună ñîcurari a deficitului comercial anamisa di ateali dauă văsilii. Marcel Ciolacu: “Zburămu ti coopeararea economică şi ti cum putem s-u dizvultămu deadunu emu zona comercială, emu componenta investiţională, ufilisinda nica şi resursili europeane. Ghirmănia easti partenerlu comercial principal ali României. Ari, ama, ma largu, un potenţial cabaia mari ti dizvoltari anamisa di ateali dauă văsilii şi deadunu aflămu năi turlii pritu cari putem s’lucrăm deadunu tra ‘sanvălimu năi păzări. Ti paradigmă, dauă direcţii importante suntu participaria activă la procesul di reconstrucţie ali Ucraina ică agitorlu ti dizvoltarea ali Republică Moldova. Tru aestu context, năspoi voi să spunu ti agiutorlu a nostrum pănu di mardzină tra Ucraina”.
Ghirmănia să spusi sinfirisită ti investiţii tru petrochimie, di industria producătoari di ngrăşăminte, cum și ti industria di materiale di construcţii ditu România. Vizita premierului român tru Ghirmănia avu tru planu andamasi cu reprezentanţăli a Parlamentului federal, a mediului di afaceri, ali diaspora şi ali industriei di apărari. Uidisitu cu Marcel Ciolacu, investiţiile germane suntu aştiptate maxus tru domenii cum materialele di construcţie ică produsele alimentari. Tru aţea ţi mutreaşti energia veardi, premierul adusi aminti că România ari tru plan dizvoltaria a unui parcu eolian tru Amarea Lae, iara, după ţi legislaţia va s’hibă adoptată, mărli companii ghirmane ditu domeniu potu s’hibă trapti s’facă investiţii. Tu ţi mutreaşti diaspora, Marcel Ciolacu lă prezentă a reprezentanţălor ditu comunitatea di români ditu Ghirmănia proiectili a guvernului di Bucureşti ahărdziti tră aesta. “Lipseaşti s’aflămu ceareili tra s’aibă ama ună comunicari anamisa di dumnilleaavoastră şi aţelli di acasă. Va s’yinimu cu un program di start-up tra diaspora” – declară premierlu.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearia: Taşcu Lala
-
Năili Nomuri ali Educației, promulgati
Prezidentulu român Klaus Iohannis promulgă, marț, Nomurile ali Educaţie. La ţeremonie loară parti mulţă reprezentanţă ditu instituţiili a statului, ntră cari miniştri, parlamentari şi giudicători constituţionali. Evenimentul nsimnă bitisearea a imnaticlui legislativ a documentelor tru cari fu transpus proiectul prezidenţial “România Educată”.
Klaus Iohannis declară că Nomurili ali Educaţie ndregu un cadru vărtosu pi cari poati si s’ndreagă un sistem di nviţământu pregătit tră aestu greu kiro, ama aţeali dauă acte normative ahărdziti ti năţământulu preuniversitar, respectiv universitar nu va s’ndreagă problemele acute, cara nu va s’hibă băgati tru practico. Şeflu a statului spusi că easti un moment cu un impactu major tră dizvoltarea societatillei româneşti tru yinitor.
Klaus Iohannis: “Nomurile pi cari li promulgămu bagă thimeallili a unei Românii cari easti conectată la evoluţiile a secolului al XXI-lea şi cari s’hărsescu acutotalui di oportunităţile a yinitorului. Bagu besă pi cilăstăsearea şi apofasea a dumnilliloruavoastri, maxus a factorilor di apofasi prezenţă aoa, tra s’alăximu România Educată ditu idealu tru realitate.”
Prezidentulu cundille că năili Nomuri ali Educaţie ş’pripun s’ndreagă slăghinţili a actualui sistem di nvăţământu, di da curayiu tră calitatea a actului educaţional şi acordarea di agiutoru şi tiñiea tră cadrili didactiţi. Klaus Iohannis cundille că suntu promovate investiţii, cu prioritizarea a zonelor defavorizate, şi s’bagă accentu pi siguranţa a elevilor.
Născănti pruvideri a aţiloru dauă Nomuri fură cabaia cutugursiti di membri ali societati ţivilă, di elevi, studenţă, ama şi di politicieni. Easti zborlu, ntră altili, di posibilitatea ca liceele s’organizeadză un examen suplimentar di admitere ti giumitati ditu locurli disponibile, di posibilitatea exmatricularillei elevlli cu purtaticu nitiñisitu şi di limitarea a mandatilor a rectorilor. Aşe, elli pot s’armână la șefia universităților kiro di 2 mandate (8 ani). Ună altă pruvideari controversată spuni ti băgarea ali religie ca materie opţională la Bacalaureat.
Tru kirolu ali ţeremonie di promulgare di marţ, reprezentanţăllii USR protestară cu pancarte la Palatul Cotroceni, sediu ali przidenţille. Elli spusiră că easti un eşec “România Educată”, di adusiră aminti numirlu mare di tiniri cari nu s-ngrăpsiră tră s-da Bacalaureatul tru aestu an. Membrilli ali formaţiunii nica spunu că năili Nomuri nu reformeadză sistemul di nvăţământu, limiteadză ndreptul la nveţu şi calcă prinţipiul a egalitatillei tru ndrepturi. Tu ţi mutreaşti Consiliul Naţional al Elevilor şi organizaţilli studenţeşti, aeşţă lugursescu că născănti pruvideri suntu discriminatorii.
Nomurli ali Educaţie fură adoptate decizional di Senat tru meslu mai. Fură contestate la Curtea Constituţională di USR şi Forţa a Dreaptăllei, ama nu avură hăiri.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Dacia, la Raliul Dakar 2025
Raliul Dakar, ninte cunoscut sum numa di Raliul Paris-Dakar, nu ari – minduim — ananghi di multă prezentare. Compitiție automobilistică și di motociclism off-road, Raliul fu organizat, tră prima oară, tru 1978, după ţi pilotul francez Thierry Sabine s-kiru pritu pundille, furñia tra s’apufusească că pundillea cu arină easti un loc di tamam tră s’ndreagă ună compitiție auto-moto.
Inițial, cursa s-dizvărti pi traseul Paris-Dakar (Senegal). Cu kirolu, ama, di lenu turlii, punctele di nkisită shi agiundzeari nica și traseul işişi fură alăxiti. Dimi, ditu cauza a fuviserloru teroriste ditu Mauritania, Raliul s-mută tru America di Sud ahurhinda cu ediția ditu 2009, iara ditu 2020 – tru Arabia Saudită. Tru cursa di pisti 8.000 di kilometri, sute di piloţi şi copiloţi – auto, moto, quad şi di camioane — s’prezintă la startul a unei aventură extraordituară.
Emu, tora yini marea hăbarea, goda babageană, cum u spuni presa di la București. Ditu 2025, la Raliul Dakar va s’llia partia, tru calitate di constructor, și marca românească Dacia. Va s’ufilisească un prototip auto cari vas’ funcţioneadza pi bază di combustibili sintetici adraţ di ghigantul saudit Aramco, companie di energie evaluată la pisti 2.000 di miliardi di dolari. Ma mult di ahât! La volan va s’hibă multiplul campion la raliu, Sébastien Loeb. Nu ninte ca francezul și pilotul spaniol Cristina Gutiérrez Herrero s’ahuhrească s’concureadză tră Dacia, anlu yinitoru, tru fazele di testi, tră Raliul Maroc.
Prototipurile pi cari le vor conduce ar urma să fie dizvăluite la truceputul lui 2024. Tru vârstă di 49 di ani, Sébastien Loeb diţine mai multe recorduri la Campionatul Mondial di Raliuri, tru timp ce Cristina Gutiérrez Herrero, 31 di ani, easti prima femeie-pilot ditu Spania cari a terminat Raliul Dakar tru 2017.
foarte
Cât tră Dacia, cari nregistrează vinderi multu buni cu automobilele a llei cu păhadz atractive, aceasta vrea să îşi promoveze noua sa iditutitate off-road la Raliul Dakar, prin natura sa un laborator di tehnologie, cari divine şi un laborator tră mobilitatea cu emisii reduse di carbon. Ma multu, Dacia țintește ndzeana : nu vrea să termine Raliul pi locul ţinţi I şasi.
Tru paralel, Dacia, tru nicukirata a grupului Renault, va s’lanseadza un SUV ma mare şi ma elegantu andicra di actualul Duster, număsitu Bigster, minduitu maxus tră să u seducă muştiramea ma acvuta ditu Germania i Marea Britanie. S’nă aduţemu aminti că, priloată di francezii di la Renault tru 1999 şi rilansată tru 2004 cu modelu Logan, Dacia easti, tru aist kiro, un agiucător di notorietate pi păzarea auto europeană.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Spania ndrupaşti intrarea ali Românie tru Schengen
Pi 1 iulie, Spania, țară tru cari trăieasti o importantă comunitate românească, a preluat preşedituţia rotativă a Consiliului Uniunillei Europine. Anamisa di prioritățli dimăndati s’arădăpsecu și finalizarea păzărăpserloru tră aţea ca România și Vărgăria s’intră tru spațiul Schengen. Executivlu spaniol ndrupă vărtosu România tru anlu ditu soni și giumitati tra s’intră tru spațiul di libiră urdinari, di itia că ligăturli politiţi și suţiali anamisa di Madrid și București suntu la un nivel fără preţedentu.
Madridlu ndrupaşti aderarea ali Românie la Spaţiul Schengen şi acţionează di mulţă añi aţea turlie că aestu obiectiv să s’bagă tru practico, spuni ambasadorul spaniol di la Bucureşti, José Antonio Hernándiz Pérez-Solórzano.
Minduimu că vini oara să s’facă aestu lucru şi lucrăm aţea turlie ca tuoţ partenerllii tru aestu dosar, comisarlu tră afaceri interne, deadunu cu autorităţli române şi cu alanţă parteneri s’agiung la un consensu mutrinda dosarlu ali aderri. Ase, România şi Vărgăria lipseaşti s’hibă parti a Spaţiului Schengen ca ună garanţie di securitate tră işişi Uniunea Europiană, cundille diplomatlu spaniol.
Aoa şi ndauă dzăli, prezidentulu român Klaus Iohannis declara că subiectul aderarillei ali Românie la spațiul di libiră urdinari să zburaşti pi ma multi paliere, iara Spania şi spusi di multi ori disponibilitatea tra s’bagă aestu subiectu pi agenda prezidenţiillei a Consiliului UE. El spusi că progreslu tru aestu caz easti ayălisitu, ama easti.
Pi 26 cirişaru, Comisia tră petiţii a Parlamentului European căftă, pritu ună rezoluție, a Consiliului Europian s’aprobă admiterea ali Românie şi Bulgariei tru spaţiul Schengen la bitisita a aluştui anu, cundillinda că aţeali dauă state continuă s’tiñîsească criteriile di aderare şi că niaprukearea-a loru adusi un sentimentu antieuropean şi adusi zñii ali economie şi a mediului.
Faptul că România şi Vărgăria suntu ma largu nafoara a spaţiului di libiră urdinari reprezintă un impedimentu societal şi economic tră firmele şi populaţiile aţiloru dauă state, spun eurodeputaţlli.
Un spaţiu Schengen ma lărdzitu, fără controale la sinuri, va u facă Uniunea Europeană ma vărtoasă, argumenteadză elli.
Membrilli ali comisie s’fac pişmani ti apofasea ditu 8 di andreu 2022 a Consiliului tra s’nu aproaki aţeali dauă state fără s’prezintă ñiţi ună justificari juridică ligată di criteriile di aderare.
Năpoi aduţemu aminti că, la bitisita-a anlui ţi tricu, nu fu adoptată ună apofasi tru unanimitate tu ligătură cu intrarea tru spaţiul Schengen a aţiloru dauă văsilii membre ali UE ditu 2007, după ţi Austria și Olanda s-ncuntrară. Cancelarlu austriac, Karl Nehammer, motivă aestă poziție aducânda tru muabeti migranțălli paranomu agiumţă tu v4silia a lui ti cari afirmă că mulță au vinită pritu România și Vărgăria, date contradzăse ama di către autoritățile di la București. Tu arada a llei, Olanda spune ca ndrupaşti aderarea ali Românie, ama nu la pachet cu Vărgăria. Până tru aestu kiro, Austria nu dimăndă niţi ună alăxeari tu ţi mutreaşti poziția a llei.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Agiutoru european tră Ucraina şi Republica Moldova
Structurile europeani şi euroatlantiţi, nica şi România, va s’agiută ma largu Ucraina cu tut ţi easti ananghi- declară, Bruxelles, predzuuădentulu Klaus Johannis. Acesta a mai spus că, tru discursul susţinut tru cadrul Consiliului Europian aflat tru dirulare, a menţionat şi necesitatea ajutorării Republicii Moldova – stat cari easti afectat, la rândul său, di invadzuuăa rusă ditu Ucraina. Easti vital şi tră ucraineni, şi tră statele Uniunii Europeani şi NATO să păstreze unitatea şi solidaritatea trutre cele două instituţii, iar Kievul să fie agiutoruit “tru continuare, necondiţionat, cu tot ce avem” – mai spune şeful statului român.
“Cred că easti clar tră toată lumea că noi trebuie să trucercăm să facem tot ca să oprim Rusia, să se oprească ditu acest război ilegal. Tră a ajuta Ucraina easti, tru acelaşi timp, nevoie să îi ajutăm tru parcursul lor europian” – afirmă predzuuădentulu Iohannis, cari adaugă că “easti extrem di important să-i ajutăm pi cei cari suferă di pi urma acestui război şi au nevoie di o şansă. Şi m-am referit explicit aici la Republica Moldova, cari are nevoie di agiutoruul nostru tră a-şi creasti redzuuălienţa şi tră a diveni membră a Uniunii Europeani”.
Viţină a dauliloru ripubliţ ex-sovietiţi tră cari cundilleadză predzuuădentulu a llei, România li agiută ditu prima dzuuă a polimlui nkisitu di aruşi, pi 24 di şcurtu 2022. Pisti 4,5 miliuñi di ucraineni fudziră pritu România ditu calea a invadatorilor. Fără agiutoru românesc, criza energetică ditu Republica Moldova nu putea s’hibă năstricută. Aţeali ditu soni sondaje confirmă, neise, vrearea cabaia mari a cetăţenilor republicăllei la calea europeană. Aproapea 60% ditu respondență să spusiră simfuñi ti aderarea la Uniunea Europeană, kiro tru cari maş 37% va s’voteadză tră aderarea la Uniunea Eurasiatică, controlată di Rusia – spunu datili a unlui studiu aleptu di Radio Chișinău. Aderarea la NATO easti ndrupătă di 33,4% ditu participanțălli la sondaj.
Prezidenta pro-occidentală Maia Sandu armâne nai ma populară masti politică ditu Republica Moldova, iar partidlu a llei, Acțiune și Solidaritate (PAS), poati s’amintă nai ma multi voturi tru cazul a născăntoru alidzeri parlamentare ninti di kiro.
Cara dumănica yinitoare vas ă s’ţănă alidzeri prezidenţiali, aproapea 38% ditu respondent va s’voteadză tră Maia Sandu. Fostul șef filorus a statlui, socialistul Igor Dodon, poati s’hibă votat di maş 14,2% ditu electorat, iara actualul primar ali capitală, Chișinău, ex-socialistul Ion Ceban, poati s’llia 6,2% ditu voturi. Fugarlu penal Ilan Șor, aflat tru Israel și lugursitu protlu vector a sinferurloru ali Moscovă tru Republica Moldova, poati s’amintă 2,5 procente ditu sufragii. Aproapea 43,5% ditu respondinți spusiră că nu au tpisti tru niţi ună personalitate politică. Tru cazlu a alidzerloru parlamentare, PAS poati s’amintă 44,3% ditu voturi, Blocul Socialiștilor și Comuniștilor pro-moscoviți 21,5, iara aţelu ditu soni ncllisu partid populist al Șor – 13,6.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
România şi SUA ndrupăscu Ucraina
Pritu forţa-a lor militară, ti easti ună tru lume, şi pritu aportul enormu la bugetlu ali Alianţă, Statele Unite suntu calificate, daima, ca hiinda protlu anamisa di aţelli isa tru cadrul NATO. Pritu viţinătatea cu Ucraina aputrusită, anlu ţi tricu, di askerili aruse, România – ea işişi membră NATO şi ligată di americani pritu un parteneriat strateghic cari umplu un cirecu di seculu – easti un actor di mari simasie tru gaeretea a lumillei libiri tra s’lli-agiută pi ucraineni s’ţănă keptu.
Pritu România tricură cătă păzărli mondiale exporturli di yipturi şi alti produse agro-alimentare ucrainene, cari agiută Kievlu să-şi ţănă tru bană economia greu stulţinat di polim. Drama umanitară ditu văsilia viţină vrea s’hibă nica ma greauă ma s’nu avea agiutorlu a românilor. Pritu România fudziră ditu calea aruşilor cama di patru miliuñi şi giumitate di cetăţeni ucraineni. Majoritatea nkisiră calea ma largu cătă văsilii ditu ascăpitata ali Europăi, ama aproapea ună sută di ñilli, ma mulţă mulleri şi cilimeañi, aleapsiră s’armână aoa.
Meslu aestu, numirlu a cetăţenilor ucraineni cari intrară pi lucru tru România după declanşarea-a polimlui agiumsi un nău record – dimăndă ministrul a Lucărlui tru guvernul di București, Marius Budăi. Uidisitu cu aestu, la nivel naţional fură simnati 6.810 contracti di lucru tră cetăţeni ucraineni, nai ma marli livelu ditu 24 di şcurtu 2022 până tru aestu kiro. Nai ma mulţă ucraineni angajaţ tru România, 1.452, lucreadză tru industria prilucrătoare, iar 1.181 tru construcţii. Alţă 737 suntu angajaţ tru domeniul a comerţului. Ditu videala a zonilor tru cari aleapsiră s’lucreadză, nai ma mulţă – 2.770, ş’aflară di lucru Bucureşti, iara 418 tru giudeţlu Timiş.
“Deadunu cu partenerlli a noştri europeañi, atelli transatlantiţ şi di pi tut globlu, Statele Unite şi România cilăstăsiră şi ma largu cilăstăsescu ta s’agiută Ucraina şi tuţ partenerlli vulnerabili ditu regiunea ali Âmarea Lae” — adusi aminti diznău prezidentulu Klaus Iohannis, ñiercuri dicseară, la recepţia ndreaptă di ambasada americană la Bucureşti, cu furñia a Dzuuăllei naţionale.
Ambasadoarea-a Statelor Unite tru România, Kathleen Kavalec, spusi, tu arada-lli, că România şi Statele Unite voru s’construiască societăţ democratiţi cama incluzive şi cama tu prucukie, iara aesti valori comune li determină s’armănă adunati stogu dinintea a aţillei ţi număsi “ataca niprovocată şi lăhtăroasă ali Rusie contra ali Ucraină”. Aproapea tru idyiulu kiro cu discursurli di Bucureşti, prezidentulu american, Joe Biden, declara, la Washington, că omologlu a lui rus, Vladimir Putin, easti un “proscris”, “un paria tră tută planeta”. Ntribatu di jurnaliştilli acreditaţ la Casa Albă desi, după aribilipsirea afanu faptă a pareiillei di mercenari Wagner, regimlu al Putin easti slăghitu, Biden lugursi că “easti zori ti spuneari, ama limbidu easti că aestu keari olmlu ditu Ucraina”.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearia: Taşcu Lala
-
Evaluare europeană mutrinda România
Comisia Europeană evaluă pozitiv a doua căftari di plată pitricută di România tru cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă, tru valoare di 3,22 miliardi euro, după ţi vidzu tiñisearea a 49 ditu aţeali 51 di jaloane şi ţinte asumate. Tră aţeali dauă jaloane restante, ţi mutrescu investiţiile tru energie, România kică, toradioară, examenul, lucru ţi feaţi că Comisia s’activeadză procedura di curmari a pălterloru ligati di aestea. Di itia că nu tiñisi 2 jaloane, România va s’llia cu 53,36 milioane euro ma pţănu tru contul a componentăllei di agiutoru sum turlie di împărmut a PNRR, ama ari kiro nica 6 meşi tra s’yină cu dovedz că şi tră aeşţă păradz jaloanili fură tiñisiti haristusitoru.
Tru simfunie cu reglementărli mutrinda implementarea a Mecanismului di redresare şi rezilienţă, a statilor membre lă si toarnă fondurile aferente ţintilor şi jaloanilor tiñisiti acătaţi tru ună căftari di plată şi au la dispoziţie kiro suplimentar tră s’ndreagă hopili restante.
Năulu premier, Marcel Ciolacu, lugurseaşti că aestă evaluari da curayiu a guvernului s’continueadză ta s’bagă tu practico scupadzlli pripuşi. El tăxeaşti că va s’hibă recupearate iruşi aţeali dauă jaloane amanati ditu domeniul ali energie, tră s’llia tuţ păradzllii alocaţ. Predecesorlu al Ciolacu tru caplu a executivului, Nicolae Ciucă spuni că păradzllii europeni va s’agiută cabaia ti modernizarea ali Românie tru tuti domeniile clleaie, maxus infrastructură, sistemul sanitar şi aţelu educaţional.
Tru ună evaluare ghenearală, şefa ali Comisie Europeană, Ursula von der Leyen, spusi că România feaţi progrese tru aţea ţi mutreaşti băgarea tru lucru a Planului a llei di Redresare şi Rezilienţă, di exemplu pritu realizarea di reforme mutrinda siguranţa rutieră, energia ditu izvuri regenearabile şi serviţiile di cloud ditu sectorlu public.
Ditu aţeali 3,22 miliardi euro aproximativ dauă cirecuri reprezintă agiutoru financiar nearambursabil, iara un cirecu agiutoru sum turlie di mpărmutu. Comisia va s’pitreacă evaluarea c4ftarillei di pălteari numirlu 2 a Comitetului Economic şi Financiar, tră s’hibă vulusită, simfunu cu procedura. Prota căftari di plată ditu cadrul PNRR fu rambursată ali României tru sumedrue 2022, suma plătită hiinda di 2,6 miliardi euro, ditu cari 1,8 miliardi sum turlie di granturi şi 0,8 miliardi euro sum turlie di mpărmuturi.
România ari hăiri di ună alocari di pisti 29 miliardi di euro tră implementarea a PNRR, giumitati hiinda granturi şi giumitate împărmuturi. Tră implementarea a Planului Naţional di Redresare şi Rezilienţă, România ari loată pănă tora dauaă tranşe di prefinanţare tru valoare cumulată di aproximativ 3,79 miliardi euro.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala
-
Parlamentarii, fără pensii speţiali
Easti săptămână ditu soni a sesiunillei a Legislativului di București, cari ș-pripusi s’nu intră tru vacanță ninti ta s’bitisească născănti di nai ma sensibili proiecti di nom — atelu mutrinda eliminaria-a pinsiilor spiţiali a parlamentarilor şi atelu di reformari a pinsiilor di serviciu. S-ahurhi cu eliminaria pinsiilor spiţiali tră parlamentari, votată, luni, cu largă majoritati, tru ună andamasi comună a aţiloru dauă Cameri pispilită cu ţitati ditu scriitori clasiţ, hazi, aurlări, aşuirări şi nigadz di cuputiciu.
Votlu ari ună semnificaţie ahoryea tră tută clasa politică, spunea prezidentulu a liberalilor, Nicolae Ciucă. Iara prezidentulu interimar a Camerăllei a Deputaţlor, social-democratlu Alfred Simonis, spunea că easti ună protă jgllioată cătă reforma-a tutăloru pinsiilor spiţiali, sturu tru PNRR: “Ahurhimu adză, cu prota reformă salami a pinsiilor, pinsiili a parlamentarlor, pi cari nu li impozităm, nu li ñicurămu, ama li eliminăm. Le abrogăm şi pi aţeali cari suntu tru pălteari şi pi aţeali cari putea s’intră tru pălteari, cara nu vrea s’eara aestu nom. Pensiile speţiali, cumulul a pensiillei cu tiñia di cafi mesu, restanţele ditu PNRR suntu priorităţ.“
Opoziţia ndrupă proiectul di nom, ama avea boţ cari feaţiră timbihi că documentul poati s’hibă declarat neconstituţional di Curtea Constituțională: Parlamentul nica adoptă și aoa şi doi ani eliminarea a pensiilor speţiali a alepţăloru, ama foşti parlamentari u sesizară CCR, cari u declară niconstituţională. Ma multu, liderlu USR, Cătălin Drulă, adusi aminti că: “Cumu ţi s’hibă, zburămu ti 700 di beneficiari di pensii speţiali. Alanti 210.000 di pensii speţiali arămân tru lucru.” Di itia că, tru România ari ndauă categorii ocupaționale a curi pensie nu s’ntimilleadză exclusiv — ca tru cazlu a tutulor alăntoru pensionari — pi contribuția cătră asigurărlu suţiali di Stat tru kirolu a lucărlui a loru profesional. Aţea ţi faţi că, majoritatea a româñilor asociadză parlamentarllii, magistrațlli, militarllii, polițiștilli, diplomațllii ică aviatorlli cu membrilli a născăntoru “caste privileghiati intanghibile”.
Toradioară, proiectul legislativ mutrinda reforma tru tutu sistemlu di pensii speţiali pruveadi, ntră altili, ună creastiri eşalonată a ilikiillei di pensionari, minimum 25 di añi vicllimi tru specialitate tră magistraţ tră s’hărsească di pensie di serviciu ică impozitarea cu 15% a sumilor cari năstrecu nivelu a tiñiiloru di cafi mesu di mesi net. Pruvederli reprezintă amendamenti dipusi di parlamentarlli a Putearillei după aţeali ditu soni consultări cu reprezentanţăllii a Comisiillei Europeani, tra s’hibă tiñisiti angajamentili asumate pritu PNRR şi tra s’nu s’keară ditu finanţaria aferentă. Formaţiunile ditu ţerclliulu guvernamental salutară alăxerli fapti tra nomu. Alliumtrea, Opoziţia spuni că eali nu reformeadză cadealihea pensiile speţiali.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearia: Taşcu Lala
-
Zñiili a nicărloru tru România
Ndauă suti di oamiñi armasiră izolaţ tru România di itia a apiloru mări, cari arupsiră apunţă și ambudyiusiră călliuri naționale și giudețeani. Dzăţ di casi fură asparti aoa şi aclo ică asparti didipu, traficlu pi calea di heru fu zñiipsitu, a deapoa pi autostrada a Soarilui, cari faţi ligătura cu litoralu ali Amarea Lae, urdinarea s’feaţi cu zori di itia a ploiurloru mări.
Tabloulu a consecințelor catandisillei meteorologhiţi easti adăvgatu dramatic cu moartea a unui bărbat di 74 di ani, loatu di api tru ună localitate ditu ascăpitata a văsiliillei. Tru giudeţlu Arad, ună plăscăneari cu arupeari di niori tru comuna Brazii fu deapoa aputrusită di dauă viituri cari arniră tut ţi eara ncali, di alăsară dinăpoi casi avariate, nicukirati nicati, călliuri comunale ambudyiusiti, ama şi aftukinati şi cupaci duşi di apili mări la vale. Tutunăoară, ună cali comunală fu aspartă, iar furnizarea a apăllei potabilă tru dauă hori fu curmată dupu ţi fu aspartă stația di clorinare.
Și tru giudeţlu Hunedoara, suti di oamiñi armasiră izolaţi dupu aspărdzerli fapti di viituri pi călliurli di urdinari, iara echipele di electricieni dusiră pi teren tra s’ndreagă defecţiunile și si alimentarea cu energhie electrică tră cama di 1200 di oamiñi zñiipsiţ. Ma multi apunţă şi apuntici fură loati di apili mări și di itia a ploiurloru abundente ţi cădzură tru zona di nordu a giudeţlui Buzău, iu pompierllii s’ascumbusiră tis ă scoată apa ditu ma multi nicukirati.
Ună isapi a calamitatillei fu prezentată di purtătorlu di zboru a Inspectoratlui General tră Situații di Urgență, Adrian Marin:
“Di itia a ploiurloru abundente, s-nreghistrară zñii pi nivelu a 65 di localităţ ditu 21 di giudeţe, catacum şi tru municipiul Bucureşti. Tut cu tut, soţlli a noştri interveniră tra să scoată apa ditu 54 di case, pisti 220 di avlii, 62 di izbi şi di pi dauă geadei. Tutunăoară, soţlli a noştri tra s’agiută s’născărsească locurli iu avea cădzută 20 di cupaci şi doi stâlki pi geadei, cari asparsiră patru autoturisme.
Urdinarea rutieră avu şi ea zñiie, tru noima că trei călliuri giudeteani fură ambudyiusiti, ditu giudeţili Arad, Covasna şi Hunedoara, iara alti dauă călliuri naţionale şi dauă călliuri giudeţeani fură temporar zñiipsiti di itia a apăllei şi a lăskiloru adunati pi carosabil. Tru atea ţi mutreaşti alimentarea cu energhie electrică, s-nreghistrară zñii tru nauă localităţ ditu dauă giudiţe, Hunedoara şi Vrancea, iu cama di 8.000 di consumatori armasiră fără energhie.”
Pompieri, jandarmi, echipe di la călliuri şi autorităţ locale cil4stăsescu fără dănăseari ta s’facă afanu zñiili di itia a fenomenelor meteo periculoase nregistrate, cundilleară autoritățile. Iara hidrologilli spun că piriclliulu a nicărloru nica easti pi multi cursuri di apă ditu văsilie. Avertizările mutrescu prota ş-prota fenomenele di curare a apilori di pi măyuli, torenţi, pâraie, viituri rapidi pe qrâurli ñiţ, cu căbilea zñii mări di nicări locale.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Agiutoru niacumtinatu tră Ripublica Moldova
Oficiali români tu scară analtă eara duşi, stămâna aesta, Chișinău, tră să spună diznă nica nă oară — desi eara ananghi – că Bucureștiul ndrupaşti acutotalui imnaticlu europian ali Ripublica Moldova viţină. Cătu fu băgatu pi ipotisi tu caplu a năului Guvernu di coaliție PSD-PNL, liderul social-democrat Marcel Ciolacu, deadunu cu aţelu di ma ninti premier liberal tora prezidentulu a Senatlui, Nicolae Ciucă, feaţiră prota a lor vizită comună externă la Chișinău, iu avură muabeţ cu prezidenta ali Ripublică, Maia Sandu, cu primul ministru Dorin Recean şi cu prezidentulu a Parlamentului, Igor Grosu.
“Guvernul ali Românie va s’armănă garantul a securitatillei şi stabilitatillei Ripublicăllei Moldova şi ma largu va u ndrupască cu tută hăştea imnaticlu a llei di aderare la Uniunea Europiană” – declară Marcel Ciolacu. Aestu lugursi, tru particular, progreslu pi cari Chișinăulu lu nregistră ti băgarea tu lucru a reformelor tru domeniul ali justiţie şi combătearea ali aruşfeti. Și, isa isa, zbură ti duţearea ma largu a coopirarillei economiţi bilaterale.
Premierlu Marcel Ciolacu: “Avemu borgea deadunu s’băgămu un accent ahoryea pi zona economică. Relaţiile comerciale anamisa di România şi Republica Moldova, anlu tricut, criscură cu 50%, agiumsi tora la aproapea 3,6 miliardi di dolari şi minduescu că aesta easti calea atea buna.”
Cum tuti lipseaşti s’hibă adrati ti hăirea a cetăţeañilor di pi dauli mealuri a Prutlui, premierlu moldovean, Dorin Recean, ălli călisi agenţălli economiţ ditu România s’inveastească tru Republica Moldova: “Zburămu adză ti ateali nauă proiecte tră tranşa a daua ditu agiutorlu a Bucureştiului, a Guvernului ali Românie, di 100 di milioane. Aasti nauă proiecte valoreadză 28 di milioane di euro şi eale va s’ducă tru investiţii tră oportunităţli a companiilor a noastre şi va li crească icunomic localităţli ditu Republica Moldova.”
Tru paralel cu kivernisearea-a crizelor provocate di polimlu ali Rusie tru Ucraina, ditu viţinată, Bucureștiul și Chișinăul lipseaşti s’bagă accentu pi dizvoltarea infrastructurălleii — apunţă, călliuri şi reţele energhetiţi. Diznău, Marcel Ciolacu: “Io vă garantedzu că tru yinitoarea andamasi di Guvern va s’hibă hăbinisiţ păradzlli pi proiecte tru aţea ţimutreaşti apa potabilă, canalizarea, punctuale tră agiutarea a hoarăllei ditu Republica Moldova, tra s’hibă ună hoară europeană.”
România easti hăzări s’da ma lrgu ditu experienţa a llei legislativă tru proiectul di integrare europeană a Ripublicăllei Moldova, declară și prezidentulu a Senatlui ali Românie, Nicolae Ciucă. După ţi, tu ahurhita-a stămănăllei, tut Chișinău, năulu ministru român di Externe, Luminiţa Odobescu, cundille că Bucureștiul faţi gaereţ diplomatiţi consistente tră avansarea proţesului di integrare comunitară a statlui viţinu, cu accentu ahoryea pi obiectivlu a dişcllidearillei cât ma aṬoñea a păzărăserloru di aderare.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Protestili a magistraţlor
Magistraţii ditu ma multe instanţe şi parchete ditu România ş’dănăsiră, ñiercuri, activitatea, di itia că iminenta alăxeari ali legislaţie tu ligătură cu pensiile di serviciu pot s’aducă zñie ti independenţa ali justiţie. Tru aesti condiţii, va si s’giudică maş urgenţele, ntră cari cazurile penale cu arestaţi, arăkiri internaţionale di cilimeañi, plasamentu, adopţii, custodie publică, ordinu di protecţie. Consiliul Superior ali Magistratură dimăndă că ia act şi ndrupaşti nicondiţionat minduita spusă di magistraţ, tru noima că aestă catandisi easti di ună gravitate ahoryea şi agudeaşti fundamental independenţa ali justiţie şi statutlu a magistraţlor, cu consecinţe directe tră actulu di justiţie. Nai ma analţă responsabili ditu sistemul judiciar, aduţi aminti CSM, avură ună andamasi cu reprezentanţăllii a putearillei executivă şi legislativă, a curi lă părăstisiră impactul pi cari poati s-lu aibă alăxerli lnegislative pripuse ti sistemlu di justiţie, cari di cabaia kiro easti tru ună xiki di personal, tru contextul di perpetuari a incertitudinillei mutrinda statutlu a profesioniştilor ditu domeniu. Di altă parte, CSM spuni că nu s’ncuntreadză ti reformarea a pensiilor di serviciu şi easti cu mintea ta s’află nai ma uidisiti cearei normative tră s’da hăiri a aluştui proces.
Năulu ministru ali Justiţie, Alina Gorghiu, avu reacţie la misura radicală loată di magistraţ spunănda că tiñiseaşti ndreptul aluştoru la libiră exprimare, ama nkiseaşti di la premisa că dialoglu easti ceareia ti ndzidzeari iţi problimă a sistemlui judiciar, nu protestul. Prinţipiul sinfunu cu cari niţi ună pensie nu poati s’năstreacă tiñia di cafi mesu easti unlu moral, iara societatea românească aşteaptă aestă reformă a pensiilor di serviciu, lugurseaşti Alina Gorghiu. Reforma-a pensiilor cari au la thimelliu maş tru ună ñică misură contribuţia ditu perioada activă şi di cari s’hărsescu prota ş-prota magistraţlli, ama şi alti categorii profesionale, easti jalon tru cadrul a Planlui Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Nibăgarea tu practico a lui duţi la kirearea di cătră România a 3 miliardi di euro. Coaliţia di guvernământu PSD – PNL va ta s’crească preayalea-ayalea ilikia di pensionari tră giudicători şi procurori până la 65 di añi, iara pensia s’hibă calculată pi thimellilu a veniturilor ditu ma mulţă ani, nu maş ditu atelu ditu soni an di activitate.
Reforma tru domeniu nica nsimneadză impozitarea a pensiilor cari trec di un tadi nivel şi eliminarea pensiilor di serviciu tră ma multi categorii cum easti personalu di specialitate asimilat giudicătorlor şi procurorlor, personalu ncadrat pi ipotisi di execuţie speţifiţi ditu misiunile diplomatiţi şi personalu asimilat cu funcţionarlli publiţ parlamentari. Numirlu beneficiarilor di pensii di serviciu năstriţea, meslu mai a alustui anu, 10.000, giumitate hiindalui ditu arada a magistraţlor. Tru cazlu a lor, pensia medie năstreaţi 20.000 di lei, dimi 4000 di euro, nai ma mari parte hiinda tu fortuma di la buget.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Apofasi sertă tru Ripublica Moldova
Stipsitu că lucră tru contradicţie cu prinţipiile a statlui di dreptu şi băgă tru piriclliu suveranitatea şi independenţa ali Ripublică Moldova, hiinda finanţat di nafoară şi nrupătu di serviţiile secrete ruseşti, partia ȘOR ditu ñica ripublică viţină ali Românie fu dizolvat pritu ună apofasi a Curtillei Constituționale. Magistraţllii apufusiră aestă turlie tru cazlu a unei sesizări dipusă di guvernul moldovean mutrinda scutearea nafoara a nomlui a formaţiunillei politiţi thimilliusită şi cumăndusită di oligarhul Ilan Şor, stipsitu acuzat di Occidentu şi di Chişinău că mindueaşti s’aspargă arada tru Republica Moldova, kiro tu cari SUA şi Uniunea Europeană băgară sancţiuni contra a lui. Anamisa di argumentili a reprezentanţălor a guvernului ta să scoată aestă partie nafoara a nomlui s’arădăpsescu şi ateali că “membri a Partiaui ŞOR au data păradz la alegători şi protestatari, formaţiunea respectivă ari ligături cu persoane nitiñîsiti di Kremlin și nu tiñisiră multi ori arada legislaţia tru ţi mutreaşti activitatea financiară a partiaui”. Apofasea a instanţei easti difinitivă şi nu poati s’hibă atacată, uidisitu cu apofasea a Curtillei, cari cundilleadză că Ministerlu moldovean ali Justiţie va a’dişcllidă ună comisie di dizolvare. Partia “ŞOR” ari tru aestu kiro ţinţi membri tru Parlamentul di Chişinău, adratu ditu 101 di deputaţ, cari, uidisitu cu instanţa superioară, va s’poată să-şi ducă pănă tru capu mandatele ca membri individuali.
“Easti ună apofasi aştiptată di societate, tamama tră atea că populu ali Ripublica Moldova tiñiseaşti şi va tra s’băneadză tru un stat democratic şi legal, tru cari organizaţiile criminale suntu nkidicati s’captureadz4 cratlu” – declară prezidenta pro-occidintală di Chișinău. Tru opinia ali Maia Sandu, partia “ŞOR, “thimilliusită ditu aruşfeti şi tră aruşfeti, easti un piriclliu tră sistemul constituţional şi securitatea statului”. Tru ună reacţie publicată pi frăndza a lui di Facebook, mplină di invective la adresa guvernarillei, Ilan Şor declară că apofasea a Curtillei easti una paranomu, cundillinda că va s’caftă ndriptatea la CEDO. Tutunăoară, el cundille că deadunu cu pareia a lui va s’află forme juridiţi ti cum să-şi ducă ma largu proiectele. Nică ditu 2022 partia ȘOR easti dinăpoia a unăllei dalgă di protesti antiguvernamentale şi demonstraţii pro-Rusia tru Ripublica Moldova, finanțânda, uidisitu cu Chișinăulu, alimentarea a cutulburărlor tru un kiro di instabilitate politică. Implicarea tru protestile di pi geadei fu pricunuscută tora ayoñea di Ilan Șor, condamnat la şapte añi di hăpsani nica ditu 2017, tru prima instanță, tră rolu ţi lu avu tru “furlăkea a miliardului” ditu sistemlu bancar ditu Republica Moldova. Sentința fu atacată tru instanța di apel, procesul s’amănă, a deapoa aoa şi doi meşi, Ilan Șor, fugat di ndoi añi ditu văsilie și aflat tru aestu kiro tru Israel, fu condamnat definitiv la 15 di añi di hăpsani și ălli si băgă sechestrulu pi bunuri tru valoari di 5 miliardi di lei moldovenești.
Autoru: Corina Cristea
Armânipsearea: Taşcu Lala
-
Un nău gazoductu tru România
Societatea Naţională di Transport al Gazelor Naturale Transgaz simnă contractul di execuţie a lucrărlor tră un nău gazoduct, Tuzla-Podişor, cu societatea Kalyon Insaat, ditu Turchia. Simfunu cu un comunicat pitricutu ti Bursa di Valori Bucureşti, proiectul, tru valoare di aproximativ 500 milioane euro, nsimneadză adrarea a unăllei kiunge di transport gaze naturale tru lundzime di 308,3 km, cari va s’facă ligătura anamisa di resursele exploatate tru perimetrul Neptun Deep, ditu Amarea Lae, şi aşi-număsitul coridor BRUA, ţi leagă patru state membre ale Uniunii Europene: Vărgăria, România, Ungaria şi Austria.
Directorlu general ali Transgaz, Ion Sterian declară că, după gazoductili BRUA şi Ungheni-Chişinău, anamisa di România şi Republica Moldova, Tuzla-Podişor easti nai ma important proiectu di infrastructură gazieră pi cari-lu adară firma cumăndusită di el. E, spune Sterian, un proiectu strategic, di mari simasie tră securitatea energetică şi hiptu, neise, pi lista di proiecte di interes comun ale Uniunii Europene. Aestu va s;treacă pritu giudeţili Constanţa, Călăraşi, Giurgiu, ditu sudlu a văsiliillei, şi uidisitu cu Transgaz, va s’agiută ti asiguripsearea a ananghillei di consum di gaze naturale tră economie şi populaţie, la căftarea a premiselor tră stimularea a investiţiilor private tru zonă, la alimentarea a localităţlor ditu zona proiectului, respectiv a unui numir di aproapea 185 di ñilli di bănători şi ti cama di 500 di instituţii publice (şcoli, primării, dispensare, cămine culturale, cabinete medicale, etc).
Năulu viţepremier tru Guvernul di Bucureşti Marian Neacşu spuni că yinitorul gazoduct va s’poată s’poartă şi ateali 15 di miliardi di metri cubi di gaze naturale cari va s’agiungă tu văsilie ditu zona ali Amarea Caspică, pritu terminalele ţi suntu tru Turchie şi Gărţie.
Aesti conexiuni, adavgă directorul Sterian, va u agiută România s’agiungă un importantu hub regional tru anlu 2027.
România, spuni şi năulu ministru ali Energie, Sebastian Burduja, easti ună văsilie cu resursi semnificative di gaze naturale, un punctu strategic di tranzit şi un importantu agiucător regional, putânda s’aibă contributu, haristusită ali infrastructură opearaţională di transport pi cari u ari, la ună securitate regională anvărtuşită.
Declaraţiile a politicienilor suntu confirmate şi di isăkili seţ. Importurile di gaze fapti di România tru proţlli patru meşi a anlui scădzură cu 45,6% andicra di idyiulu interval ditu 2022 – spunu datili centralizate di Institutul Naţional di Statistică. Criscu, alliumtrea, producţia internă, cu aproapea şapti proţente andicra di idyea perioadă a anlui tricut. Comisia naţională di strategie şi prognoză yini cu ună isapi tră 2023 dimi cu ună producţie di gaze tru creastire cu dauă proţente şi ună scădeari a importurilor cu 6,2% pi an.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala