Lecţia o sută şaptezeci şi patru
Dominique : Bună ziua!
Alexandra : Bună dimineaţa!
Alexandru : Bună seara!
Valentina : Bună!
Bun venit, dragi prieteni. Aujourdhui – retour aux choses très simples. Nous passons en revue les principales formules que les Roumains utilisent dans différentes occasions. Et nous commençons avec celle que je viens de vous adresser :
Alexandra : Bun venit! Bienvenue !
Cest la formule générale, la variante la plus simple. On peut dire aussi :
Alexandru : Bine ai venit ! – si lon sadresse à une seule personne – que lon tutoie.
Valentina : Bine aţi venit! Si lon sadresse à plusieurs personnes ou à une personne que lon vouvoie.
Que répondra lautre?
Alexandra : Bine ai venit, Alexandru !
Alexandru : Bine te-am găsit, Alexandra! Heureux de te retrouver, Alexandra !
Valentina : Bine aţi venit, dragi prieteni!
Alexandra : Bine v-am găsit! Heureux/Heureuses de vous retrouver !
A une personne qui part en voyage, on souhaite :
Valentina : Drum bun! Bon voyage!
Alexandra : Ce faci, Alexandru? Que fais-tu, Alexandru? Pleci în week-end? Tu pars pour le week-end?
Alexandru : Da. Plec la Câmpina. Oui, je pars à Câmpina.
Alexandra : Drum bun, Alexandru! Bon voyage, Alexandru! Alexandru : Mulţumesc. Merci.
Valentina : Week-end plăcut! Bon week-end!
– plăcut signifie agréable.
Alexandru : Week-end plăcut şi vouă! Bon week-end, à vous aussi.
Valentina : Mulţumim. Merci.
De la même façon, on dira :
Vacanţă plăcută! Bonnes vacances!
Ajoutons aussi la formule :
O zi bună! Bonne journée!
Lhabitude de souhaiter à quelquun O zi bună! est de date récente et elle a probablement été empruntée à langlais et aux films américains.
A table, avant de commencer à manger, on souhaite aux autres :
Alexandru : Poftă bună! Bon appétit!
Valentina : Poftă bună!
Si lautre ne mange pas, on se contentera de répondre :
Alexandra : Mulţumesc. Merci.
A la fin du repas, les Roumains ont lhabitude de dire :
Alexandru : Să vă fie de bine ! Que cela vous soit profitable.
ou
Valentina : Să ne fie de bine ! Que cela nous soit profitable.
Quand on trinque, on dit:
Alexandru : Noroc! A la vôtre! Textuellement: Bonne chance! Lautre répondra de même :
Alexandra : Noroc !
Quand on veut exhorter un convive à lever son verre, on lui dira plutôt.
Alexandru : Hai noroc! Lexpression est pourtant très familière.
Quand quelquun éternue, on peut lui souhaiter toujours:
Alexandra : Noroc!
mais surtout :
Valentina : Sănătate ! Santé !
Aux jeunes mariés, on souhaite traditionnellement :
Casă de piatră ! Maison de pierre !
Le soir, avant de se coucher, on souhaite aux autres :
Alexandru : Noapte bună ! Bonne nuit !
Alexandra : Somn uşor ! Dors bien ! ou Dormez bien! En fait, nous souhaitons à lautre textuellement « un sommeil léger » – antonyme de « sommeil lourd »!
Valentina : Vise plăcute ! Fais/Faites de beaux rêves!
Corina Chiriac se joint à nous pour vous dire :
Noapte bună, Pe mâine ! Bonne nuit, A demain !
Ou plutôt : A bientôt !
LA REVEDERE !
Noapte bună, pe mâine
Noapte bună, pe mâine,
Să mă suni – iar, de-o fi, cumva
Să mă uiţi până mâine
Eu te voi ierta.
Poate luna, pe drum,
Îţi va spune acum,
Apărând dintre nori,
Să mă uiţi până-n zori.
Ce să fac, ce să spun ?
Noaptea e sfetnic bun.
Dar şi mâine-i o zi,
Om vedea ce-o mai fi
Şi ce vis te-o trezi.
Totuşi, încă o noapte,
Mai reţine de nu-i prea greu
Doi doi opt cinci trei şapte –
Telefonul meu.
Noapte bună, pe mâine,
Să mă suni – iar, de-o fi, cumva
Să mă uiţi până mâine
Eu te voi ierta.
Ne vedem, deci, când vrei,
Peste-o zi, peste trei,
Peste-o sută de ani,
Pe aleea cu castani.
Dar să nu te complici,
Ci să-ncerci să-mi explici
Că ai fost ocupat,
Nu eşti tu vinovat
Şi oricum eşti iertat.
Noapte bună şi totuşi,
Mai întreabă-l pe Cupidon,
Vezi ce-ţi spune şi totuşi,
Dă-mi un telefon.
Noapte bună, pe mâine,
Dacă vrei orişicărei zi,
I-am putea zice « mâine »,
Când ne vom întâlni,
Peste-un secol sau mâine,
Totuşi de se-o-ntâmpla,
Să mă uiţi până mâine,
Noapte bună şi Pa!