Pictorul Ion Țuculescu
Pictorul Ion Țuculescu (1910-1962) s-a născut la Craiova, reședința județului Dolj, din sud-estul României.
Eugen Cojocariu și Ion Puican, 16.03.2025, 16:00
Pictorul Ion Țuculescu (1910-1962) s-a născut la Craiova, reședința județului Dolj, din sud-estul României. A provenit dintr-o familie de intelectuali. Nu a urmat o școală artistică, considerând despre sine că nu are neapărat un talent pentru pictură. A absolvit Facultatea de Științe Naturale a Universității din București în 1936 și a obținut și un doctorat în medicină în 1939. Prima expoziție personală a avut-o în 1938 la Ateneul Român, expoziție organizată din resurse proprii. După aceasta este remarcat și participă la diferite expoziții de grup, personale sau la Salonul Oficial din 1941 și cel din 1945. Numele lui Ion Țuculescu a izbucnit exploziv în primăvara lui 1965, odată cu neuitata lui retrospectivă postumă de la Sala Dalles din capitală.
A practicat medicina doar ca medic militar pe timpul anilor de război (al Doilea Război Mondial) și a fost un avid cercetător științific, biolog, la Academia Română. Și-a împărțit viața între paleta de pictură și microscopul de cercetare.
Criticul de artă Erwin Kessler a folosit două expresii în legătură cu pictorul Ion Țuculescu: acesta l-a numit „un erou național cultural”. Tot Erwin Kessler a spus despre expoziția dedicată lui Ion Țuculescu de la Pavilionul contemporan de artă Art Safari (expoziție care poate fi văzută până la finalul lunii iulie 2025 sub numele de „Ion Țuculescu – geniul amator” și la care criticul Erwin Kessler a fost co-organizator) a spus că expoziția este un „agregat curatorial”. Această expoziție marchează 60 de ani de la redescoperirea de către critică, colecționari și public a marelui pictor Ion Țuculescu prin expoziția din anul 1965 organizată la Sala Dalles din centrul Bucureștiului.
„O să vă explic, în ordinea în care le-ați prezentat. „Erou național cultural” înseamnă că din 1965 până în 1972, Țuculescu a fost expus și supraexpus de către regimul comunist în toate orașele mari ale țării. După București a fost dusă expoziția de la Constanța până la Craiova, de la Craiova până la Timișoara, Târgu Mureș, Iași, Cluj, Brașov, pretutindeni. S-a creat deja o legendă națională. Anul următor, 1966, 80 lucrări de Țuculescu din aceeași expoziție sunt prezentate în Pavilionul Național al României de la Bienala de la Veneția. După aceea, până în 72, cum spuneam, a fost dusă expoziția în Statele Unite, San Francisco, Washington, Columbus în Ohio, apoi în Europa, Londra, Paris, Oslo, Varșovia, pretutindeni a fost prezentat Țuculescu, Roma. A fost pus în cadru de erou. A fost eroizat.
După această întreprindere internațională, Țuculescu a fost readus în țară și acolo a rămas unul dintre numele care la fiecare aniversare era… I s-au închinat eseuri, piese de teatru, piese de muzică clasică, deci a intrat în Panteon. Asta înseamnă erou. Al doilea e vorba despre „agregatul curatorial”. Prin agregat curatorial am înțeles, ceea ce o să și vedeți când o să vizitați expoziția, o mașinărie, nu doar o expoziție. Asta înseamnă că am pus piese care în mod normal n-ar trebui să se potrivească. Piese de etnografie, piese documentare, am făcut un laborator științific de cercetare. Iar partea imersivă, cum s-ar spune acum, dar de fapt este interactivă, este că pe microscoapele pe care le avem acolo, cu colaborarea Facultății de Biologie a Universității din București, pe microscoapele acelea puteți vedea, cu toții putem vedea, exact protozoarele luate din lacul Techirghiol pe care le-a studiat Țuculescu. …”
Erwin Kessler ne-a mai dat câteva detalii despre ce poate fi văzut în expoziția comemorativă Ion Țuculescu – Geniul amator de la Pavilionul Art Safari. „Geniul amator” este o expoziție-fenomen care aduce în fața publicului versiunea cea mai complexă și completă a unui creator unic, inegalabil.
„Avem 120 de lucrări de Țuculescu, de tablouri. Avem fotografie, peste 50 de alte piese, filme de epocă, vreau să spun, înregistrări radio, … Muzică, muzică clasică. … Avem covoare, covoare oltenești, evident, cele care au acționat ca o sursă de inspirație majoră pentru Țuculescu, începând din 1942-43 până la sfârșitul vieții. Avem deci o serie întreagă de obiecte care cer într-un fel diferit … interacțiuni diferite și toate sunt în interiorul aceluiași mecanism.”
În finalul discuției noastre cu Erwin Kessler, acesta a ținut să menționeze următoarele despre pictorul Ion Țuculescu, artist ce a activat într-o perioadă sumbră, cea a regimului comunist din România:
„Pentru orice om care vrea să fie liber trebuie să știe că în acea perioadă de nelibertate totală, Țuculescu a fost singurul artist care a pictat doar ce a vrut el, cum a vrut el și a pictat cu ochii la eternitate, fără să se uite la prezent, care era un prezent al oprimării.”
Țuculescu a fost un autodidact cu o forță de muncă extraordinară. A pictat cu înverșunare. Pictura sa provoacă, tulbură. A fost un artist descoperit și apreciat cu adevărat postum. Pictorul Ion Țuculescu rămâne un important reper în arta contemporană din România. Într-un articol publicat în 1965, pictorul era citat astfel: „Am vrut să las oamenilor o operă plină de dragoste de viață… ”.
În realitate, opera lui Țuculescu este produsul unic al unui artist original de geniu, care nu a putut fi încadrat în nici un curent sau mișcare artistică.
