Tag: UE

  • 07.02.2024 (mise à jour)

    07.02.2024 (mise à jour)

    Iohannis – « L’unité de l’Union européenne est mise
    à l’épreuve » – a déclaré le président roumain, Klaus Iohannis, dans le
    discours qu’il a prononcé ce mercredi depuis la tribune du Parlement européen,
    dans le cadre du débat « C’est l’Europe ». Selon le chef de l’Etat,
    l’instabilité a atteint des niveaux inquiétants dans l’UE. « L’Union
    européenne doit rendre plus efficace sa capacité de prendre des décisions et la
    Roumanie est pleinement engagée dans cet exercice » – a précisé le
    président roumain. Au sujet de la guerre
    en Ukraine, Klaus Iohannis a dit que les Européens devraient être aux côtés de
    ce pays et de son peuple. Pour ce qui est de l’Espace Schengen de libre
    circulation européenne, l’élimination en ce mois de mars des contrôles aux
    frontières aériennes et maritimes devrait être suivie par l’élimination des
    contrôles aux frontières terrestres de la Roumanie. Et ce fut aussi de l’accès
    à Schengen que le président roumain a parlé à la présidente du Parlement
    européen, Roberta Metsola. L’adhésion complète de la Roumanie à l’espace
    Schengen, au plus vite, renforcera considérablement l’Union et la sécurité de
    l’Union et facilitera la cohésion et la coopération entre nous tous, a déclaré
    le président roumain. L’Europe sera plus forte lorsque la Roumanie sera membre
    de la zone euro et lorsqu’elle occupera la place qu’elle mérite dans l’espace
    Schengen, a déclare Mme Metsola, qui a également exhorté les Roumains à voter
    dans le cadre des élections européennes du mois de juin.

    Ouvriers – Le droit de séjour temporaire des travailleurs étrangers en Roumanie peut être prolongé jusqu’à deux ans et respectivement jusqu’à trois ans dans le cas des travailleurs à haute qualification, aux termes des nouvelles règles adoptées ce mercredi par le Parlement de Bucarest. Le document prévoit aussi que les demandeurs de carte bleue de l’Union européenne devraient produire un contrat de travail valable ou une offre ferme d’embauche pour une période d’au moins 6 mois, des documents qui leur attestent les qualifications professionnelles, des documents de voyage valables et un visa si nécessaire ainsi que la preuve d’avoir demandé une assurance maladie, au cas où celle-ci n’est pas prévue dans le contrat. Aux termes de la loi, l’Inspection générale des immigrations aura le droit de vérifier la légalité des contrats et des conditions de travail. L’acte normatif transpose dans la législation roumaine plusieurs normes européennes concernant les personnes extracommunautaires.

    Fermiers – La présidente de la Commission européenne Ursula von der Leyen a annoncé ce mardi son intention de proposer le retrait d’un projet de loi visant à réduire de moitié l’usage des pesticides dans l’Union européenne. Cette mesure semble être une concession faite aux fermiers qui protestent à travers l’Europe. Par ailleurs, la Commission européenne a proposé la semaine dernière une dérogation partielle aux obligations de jachères imposées par la Politique agricole commune (PAC), parallèlement à une limitation des importations ukrainiennes.

    Moldavie – La République de Moldova se fait une priorité de la poursuite et du renforcement des relations stratégiques avec la Roumanie voisine, a affirmé le nouveau chef de la diplomatie moldave, Mihai Popsoi, en visite à Bucarest. Il a rencontré son homologue de Bucarest, Luminita Odobescu et le premier ministre, Marcel Ciolacu, qui a souligné l’intérêt des deux pays de mettre en place des projets communs. La Roumanie continuera à soutenir la République de Moldova dans ses efforts d’intégrer l’UE, a encore ajouté le chef du gouvernement roumain.

    Chantiers navals – Les chantiers navals roumains de Damen ont été chargés par la marine portugaise de construire un navire polyvalent embarquant des drones, qui pourra effectuer un large éventail de missions. Proche en apparence d’un porte-hélicoptères amphibie (PHA) mais d’un gabarit inférieur avec une longueur de 107 mètres, ce navire sera capable de remplir des missions variées. Outre sa vocation militaire, il pourra ainsi servir à la recherche océanique ou à des opérations de recherche et de sauvetage. Le projet a été remporté par les chantiers navals de Damen suite à un appel d’offre européen. Il est financé par l’intermédiaire du PNRR.

    Polo – En polo, la sélection nationale de Roumanie a disposé du Kazakhstan sur le score de 25 à 3, mercredi dans le Groupe D de la Coupe du monde de polo messieurs à Doha au Qatar. Auparavant, la Roumanie avait été battue par la Hongrie sur le score de 8 à 15. Le groupe inclut aussi l’Italie. Les équipes qui remportent les groupes se qualifient directement aux quarts de finale, alors que les équipes en deuxième et troisième position jouent le barrage pour les quarts de finale. Enfin, les dernières équipes du groupe sont en course pour les 13e à 16e places.

    Tennis – Qualification spectaculaire de la joueuse roumaine de tennis, Sorana Cîrstea, dans les quarts de finale du tournoi WTA 500 à Abu Dhabi (aux Emirats Arabes Unis). Elle s’est imposée mercredi face à Maria Sakkari de Grèce 6-2, 6-1. C’est la deuxième victoire de l’année pour Cîrstea (33 ans, 26e WTA) qui affrontera dans les quarts de finale Daria Kasatkina (26 ans, 14e WTA).

  • La Commission européenne contre les agriculteurs

    La Commission européenne contre les agriculteurs

    Ce mardi, lors de la séance plénière du
    Parlement européen à Strasbourg, la présidente de la Commission européenne,
    Ursula Von Der Leyen, a proposé de retirer un projet de loi visant à réduire de
    moitié l’utilisation de pesticides dans l’Union Européenne. Le projet législatif
    est un élément fondamental du « Pacte vert pour l’Europe » et prévoit
    plus précisément de réduire de moitié l’utilisation de produits chimiques
    phytosanitaires d’ici 2030 par rapport à la période 2015-2017. La proposition,
    rejetée fin novembre au Parlement européen, alors que les négociations entre
    les Etats étaient dans une impasse, « est devenue un symbole de
    polarisation », a déclaré la cheffe de la Commission européenne devant les
    députés réunis en séance plénière.




    Des protestations devant le Parlement européen


    Lors des pourparlers, une vingtaine de
    tracteurs et plusieurs dizaines d’agriculteurs se sont rassemblés devant le
    siège du Parlement européen pour faire pression sur les députés. Les mesures de
    sécurité ont été renforcées dans la zone pour bloquer l’accès aux manifestants,
    qui ont affiché des drapeaux et des pancartes pour exprimer leurs
    revendications.


    Il y a eu deux manifestations différentes :
    l’une de la Coordination rurale, pour dénoncer l’importation de produits en
    provenance de pays comme l’Ukraine, qui ne sont pas soumis aux mêmes normes
    qu’en France, et l’autre d’une confédération qui s’oppose aux nouveaux
    organismes génétiquement modifiés.




    Des manifs dans d’autres pays


    Des manifestations ont eu lieu dans plusieurs
    pays européens ces derniers jours. En Espagne, les agriculteurs ont bloqué
    mardi la circulation sur certaines des autoroutes les plus importantes,
    rejoignant leurs homologues européens pour protester contre les coûts élevés,
    la bureaucratie et la concurrence des pays tiers. Beaucoup sont descendus dans
    les rues avec des tracteurs, créant des embouteillages dans tout le pays. A
    l’instar de leurs collègues de France, des Pays-Bas, de Belgique et du
    Portugal, les agriculteurs espagnols se plaignent de la lourdeur de la bureaucratie
    européenne, des prix bas qu’ils reçoivent pour leurs produits ainsi que de la
    hausse des coûts. En Grèce, les agriculteurs ont aussi manifesté dans la
    plupart du pays, en renforçant les barrages routiers régionaux et en organisant
    des rassemblements de tracteurs. Ils exigent la révision de la politique
    agricole commune de l’UE, qui, selon eux, a considérablement réduit leurs
    revenus, mais aussi des compensations pour les pertes subies en raison des prix
    élevés des produits nécessaires aux cultures. Les manifestations se sont
    également étendues à l’Allemagne et à la Pologne. Du côté de l’Italie, les
    agriculteurs se préparent à des manifestations à grande échelle dans les
    prochains jours. Les agriculteurs bulgares ont également protesté mardi en bloquant
    temporairement les routes principales et les postes de passage aux frontières,
    notamment avec la Roumanie.




    Des protestations à Bucarest



    Le gouvernement de coalition de Bucarest a
    conclu, à la fin de la semaine dernière, un accord avec les agriculteurs et les
    transporteurs. En Roumanie, des centaines d’agriculteurs et de chauffeurs poids-lourds
    ont protesté contre la hausse des coûts des entreprises. En même temps, des
    convois de tracteurs et de camions ralentissaient ou bloquaient la circulation
    sur les routes nationales à proximité des grandes villes, y compris autour de
    la capitale. D’ailleurs, les manifestants ont brièvement bloqué un passage de
    frontière avec l’Ukraine et ont tenté de couper l’accès au port de Constanta
    sur la mer Noire.

  • Primul regulament privind combaterea spălării banilor

    Primul regulament privind combaterea spălării banilor

    Parlamentul European și
    Consiliul au ajuns la un acord privind propunerile Comisiei referitoare la
    primul regulament privind combaterea spălării banilor și a finanțării
    terorismului (CSB/CFT). Aceste propuneri creează un cadru unic de reglementare
    în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului și
    servesc ca bază pentru coordonarea activității viitoarei Autorități pentru
    Combaterea Spălării Banilor (ACSB). Noile norme stabilesc cerințe la nivelul
    Uniunii pentru sectorul privat, în vederea asigurării unui nivel consecvent al
    controalelor în cadrul întregii piețe unice.

    De asemenea, ele armonizează
    sarcinile și competențele autorităților naționale de supraveghere și ale
    unităților de informații financiare (FIU) pentru a permite o cooperare
    transfrontalieră eficace. În plus, acest nou cadru oferă competențe sporite
    registrelor beneficiarilor reali, pentru a se asigura transparența în ceea ce
    privește persoanele care dețin sau controlează persoane juridice. Pe lângă
    acestea, el armonizează normele privind accesul la informațiile respective,
    făcând posibil ca actorii care au un interes legitim, inclusiv jurnaliștii și
    societatea civilă, să poată contribui la combaterea criminalității financiare.
    Accesul mai larg la informațiile privind bunurile imobile va ajuta de asemenea
    autoritățile competente să combată utilizarea abuzivă a acestor active de către
    infractori.

    Aceste propuneri ale Comisiei au făcut parte din pachetul
    legislativ prezentat în iulie 2021, care includea, de asemenea, un nou
    regulament de instituire a unei autorități pentru combaterea spălării banilor
    (ACSB) și o revizuire a Regulamentului privind trasabilitatea transferurilor de
    fonduri și de criptoactive.

    Luděk Niedermayer din Partidului Popular European,
    raportor pentru acest prim regulament privind combaterea spălării banilor.

    Punctul cheie al efortului de combatere a spălării
    banilor este acela de a putea identifica beneficiarul efectiv. Calitatea și
    amploarea informațiilor existente nu sunt suficiente, am ajuns la această
    concluzie. De aceea, solicităm multe măsuri prin care să ne asigurăm că avem
    acces la informații de calitate, acestea sunt esențiale.

    Cum poate fi detectat beneficiarul
    efectiv într-o astfel de operațiune? Printre altele, cei care încearcă să-l depisteze
    ar trebui să aibă voie să efectueze verificări și să lucreze cu informațiile
    respective. Am susținut că informațiile nu sunt întotdeauna actualizate sau de
    înaltă calitate.

    Insistăm să păstrăm limite clare pentru
    cât timp, de exemplu, tranzacția poate fi suspendată. Și insistăm, de asemenea,
    pe feedback-ul autorităților naționale pentru a obliga entitățile cu privire la
    o furnizare de date care să poată îmbunătăți treptat calitatea generală a
    sistemului. De aceea, putem spune că activitatea noastră este departe de a se
    fi încheiat, deoarece infractorii găsesc mereu căi de acțiune. Dar cred că odată
    cu acest pachet facem îmbunătățiri consistente.


  • UE și Republica Moldova lansează un dialog la nivel înalt privind transporturile

    UE și Republica Moldova lansează un dialog la nivel înalt privind transporturile

    În cadrul eforturilor de consolidare a cooperării în domeniul transporturilor, comisarul Adina Vălean și ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, au lansat ieri dialogul la nivel înalt care va ajuta la aprofundarea relațiilor în privința tuturor modurilor de transport și la înregistrarea de progrese împreună pentru a realiza transformarea sustenabilă și digitală.

    Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că dialogul la nivel înalt va fi important pentru proiectul european și pentru conectivitatea paneuropeană:

    Noi, ca români, ne aducem aminte cu emoţie de poduri de flori, dar, fără să fiu prozaică, este momentul pentru poduri din ciment şi oţel, de cale ferată şi rutieră peste Prut. Poate că trenul simbolic numit Prietenia, legând Chişinăul de Bucureşti, ar putea câştiga într-un viitor nu foarte îndepărtat, atribute cum sunt eficienţa şi viteza.

    Reţelele de transport din Republica Moldova au fost serios perturbate de consecinţele războiului din Ucraina, a declarant ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale de la Chişinău, Andrei Spînu, subliniind că acest domeniu este o prioritate în parcursul european al ţării sale:

    Acest război ne-a arătat cât de vulnerabile sunt reţelele de transport din Moldova, Ucraina şi că trebuie să muncim mai mult, mai hotărât şi, cel mai important, împreună cu Uniunea Europeană, pentru a fi pregătiţi pentru astfel de provocări. Tocmai din acest motiv, lansarea astăzi a dialogului la nivel înalt între Uniunea Europeană şi Moldova este un pas determinant în acest sens.

    Prima reuniune la nivel înalt este programată să aibă loc la 19 februarie, iar pe ordinea de zi vor fi lucrările viitoare pentru îmbunătățirea legăturilor de transport dintre UE și Republica Moldova, aliniate la standardele europene, precum și cooperarea în curs cu privire la culoarele de solidaritate, pentru a menține circulația mărfurilor din Republica Moldova și din Ucraina în pofida războiului de agresiune al Rusiei.


  • Diplomația economică a Uniunii Europene în Ucraina

    Diplomația economică a Uniunii Europene în Ucraina

    Într-unul din articolele publicate în cel mai recent
    număr al revistei academice Romanian Journal of European Affairs este
    abordat subiectul diplomației economice a Uniunii Europene în relația cu Ucraina.


    Demersul urmărește identificarea modalităților prin care Uniunea Europeană
    poate să-și adapteze instrumentele de diplomație publică pe care le folosește
    pentru a răspunde războiului Rusiei în Ucraina. Uniunea Europeană, ca unul
    dintre cei mai importanți actori globali, utilizează numeroase instrumente
    pentru a-și proteja interesele economice. Printre acestea sunt evidențiate: acordurile
    comerciale, asistența pentru dezvoltare și promovarea investițiilor străine
    directe în funcție de interesele sale economice.


    Analiza diplomației economice a
    Uniunii Europene în relația cu Ucraina pornește de la modalitatea în care au
    interacționat cei doi actori înainte de 2014 și continuă cu modificarea
    atitudinii Uniunii Europene față de Ucraina după această perioadă. Schimbarea a
    antrenat folosirea ajutorului pentru dezvoltare și a politicii comerciale în
    vederea protejării sectorului economic european.



    Autoarea articolului, Oana-Antonia
    Colibășanu, identifică o serie de provocări și oportunități pe care le are de
    întâmpinat Uniunea Europeană, inclusiv pentru a contribui la viitoarea
    reconstrucție a Ucrainei.




    Textul complet al articolul este disponibil în
    limba engleză, la adresa: http://rjea.ier.gov.ro/.




    Mihaela-Adriana Pădureanu,


    Expertă, Serviciul Afaceri Europene

  • Noi inițiative pentru consolidarea securității economice

    Noi inițiative pentru consolidarea securității economice

    Comisia Europeană a
    adoptat cinci inițiative pentru a consolida securitatea economică a Uniunii Europene
    într-o perioadă de tensiuni geopolitice din ce în ce mai mari și de schimbări
    tehnologice profunde. Pachetul de măsuri vizează consolidarea securității
    economice a Uniunii Europene, menținând în același timp deschiderea comerțului,
    a investițiilor și a cercetării în beneficiul economiei Uniunii Europene, în
    conformitate cu Strategia europeană pentru securitate economică din iunie 2023.



    Propunerile fac
    parte dintr-o abordare mai amplă a securității economice a Uniunii Europene,
    bazată pe trei piloni: promovarea competitivității Uniunii, protejarea
    împotriva riscurilor și crearea de parteneriate cu o gamă cât mai largă de țări
    pentru a promova interesele comune în materie de securitate economică.


    Există o concurență
    acerbă la nivel mondial pentru tehnologiile de care avem cea mai mare nevoie,
    spune Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene. Și, în
    această competiție, Europa nu poate fi doar locul de joacă al marilor actori.

    Am stabilit o listă de tehnologii pe care le considerăm critice pentru
    securitatea noastră economică. Lucrăm cu statele membre pentru a face o
    evaluare colectivă a riscurilor. Sunt patru arii: inteligență artificială,
    semiconductori avansați, biotehnologie și cuantică.

    În paralel cu această
    evaluare a riscurilor, ne-am revizuit propriile instrumente europene. Astfel,
    luăm inițiative pentru a ne asigura că sunt adecvate scopului, pentru a atenua
    riscurile la adresa securității noastre economice. Trei dintre acestea privesc
    comerțul. Două dintre ele sunt pentru cercetare și inovare. Toate ne ajută să
    abordăm riscurile la adresa securității tehnologiei și a scurgerilor de
    tehnologie prin exporturi, prin investiții și prin cunoștințe. În primul rând,
    propunem o recomandare a Consiliului privind securitatea cercetării.

    De ceva
    timp, lucrăm pentru a proteja programul Orizont Europa de riscurile de
    securitate ale cercetării. În programul de lucru actual, avem un total de 3,5% proiecte
    cu restricții de eligibilitate. Cooperarea cu entitățile cu sediul în China a
    fost exclusă din acțiunile de inovare. Și entitățile din Rusia și Belarus sunt
    complet excluse din program. Acestea sunt doar câteva exemple.


    Recomandarea
    Comisiei este ca statele membre să ia măsuri și la nivel național, în baza unor
    îndrumări concrete cu privire la modul de identificare și de abordare a
    riscurilor de securitate ale cercetării. Astfel, sunt urmărite parteneriate cu
    organizații de cercetare fie cu sediul în afara UE, fie în interiorul UE, dar
    controlate din exterior. Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă a Comisiei
    Europene.

    Ca să vă dau un exemplu, în 2022, jurnaliștii de
    investigație, au găsit aproape 3.000 de colaborări științifice ale
    universităților Uniunii Europene cu institute militare din China începând cu
    anul 2000. Poate că atunci nu era ilegal, dar întrebarea este, desigur, este de
    dorit? Asta ne dorim? Pentru a atenua aceste riscuri, Comisia vine cu un set
    concret de recomandări atât pentru statele membre, cât și pentru organizațiile
    de cercetare, fie ele universități sau laboratoare publice de cercetare.


    Rezultatele
    cooperării internaționale în materie de cercetare și inovare pot fi utilizate
    în scopuri militare în țări terțe sau cu încălcarea valorilor fundamentale.
    Instituțiile de învățământ superior și de cercetare pot deveni victime ale
    influenței răuvoitoare a statelor autoritare.



  • Tinerii, o influență mai mare asupra politicilor UE

    Tinerii, o influență mai mare asupra politicilor UE

    Tinerii europeni vor avea o
    influență mai mare asupra politicilor UE. Pe baza realizărilor Anului european
    al tineretului 2022, Comisia a anunțat mai
    multe acțiuni care le oferă acestora un cuvânt mai greu
    de spus în deciziile care îi afectează și care aprofundează dimensiunea
    tineretului într-o serie de politici ale UE.


    Plasând nevoile tinerilor în centrul atenției, aceste acțiuni îi implică pe tineri într-un mod semnificativ înainte de alegerile europene din acest an și ulterior. La elaborarea politicilor, Comisia va aplica un sistem de verificare al adecvării pentru tineret care va garanta că impactul acestor politici asupra tinerilor este luat în considerare în mod sistematic. Acest lucru se va realiza prin asigurarea faptului că instrumentele pentru o mai bună reglementare existente, inclusiv consultările și evaluările impactului, sunt utilizate la potențialul lor maxim. Aceste instrumente vor fi completate cu altele specifice tinerilor în cadrul Strategiei UE pentru tineret pentru perioada 2019-2027.


    Alte inițiative includ
    dialoguri politice între tineri și comisari, o serie de mese rotunde dedicate
    integrării aspectelor legate de tineret și o nouă platformă a părților
    interesate din domeniul tineretului, care va facilita un schimb continuu cu
    organizațiile de tineret, cercetătorii din domeniul tineretului, reprezentanții
    statelor membre și alte instituții ale UE.


    De asemenea, Comisia va
    consolida dialogul UE cu tinerii, cel mai mare
    mecanism de participare a tinerilor din Europa, aliniind mai îndeaproape
    accentul dialogului la programul de lucru al Comisiei.

    Tinerii europeni sunt cei mai buni amsadori ai Europei, a spus vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas. El a subliniat importanța prezenței lor la alegerile europene din iunie:

    Suntem absolut
    hotărâți să răspundem preocuparilor tinerilor europeni în toate domeniile de
    politică și să le întărim vocea. Avem nevoie
    de puterea tineretului pentru ca ei să participle la alegerile europarlamentare
    din luna iunie. Și atunci când îi vedem pe
    tineri în stradă, purtând cu mândrie steagurile europene la Belgrad, Kiev sau
    Tbilisi, este pentru că acești tineri văd o perspectivă europeană clară ca
    fiind cea mai bună garanție a modului lor de viață și al modelului societății
    pe care îl reprezintă. Și în egală masură, ne dorim ca
    tinerii nostri, cei care au privilegiul de a trăi în ineriorul granițelor
    noastre, să poată să se ridice și să vorbească pentru libertate, pace, democrație,
    frontiere deschise și mobilitate.


    Comisia a
    prezentat mai multe acțiuni concrete care abordează preocupările tinerilor în
    cinci domenii de politică care au o relevanță majoră pentru aceștia: sănătatea
    și bunăstarea, mediul și schimbările climatice, educația și formarea,
    cooperarea internațională și valorile europene, precum și ocuparea forței de
    muncă și incluziunea.


    Acțiunile anunțate se bazează pe informații obținute cu
    ocazia Anului european al tineretului 2022. Anul a
    cuprins peste 13 000 de activități organizate de peste 2 700 de părți
    interesate din întreaga UE și din afara acesteia, printre care se numără instituții
    ale UE, state membre, organizații care lucrează cu și pentru tineri, precum și tinerii
    înșiși.


  • Daniela Gîtman va participa, luni, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

    Daniela Gîtman va participa, luni, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

    Secretarul de stat pentru afaceri europene din ministerul român de Externe Daniela Gîtman va participa, luni, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) al Uniunii Europene.

    Agenda cuprinde o dezbatere politică asupra pachetului legislativ dedicat apărării democraţiei europene, precum şi prezentarea priorităţilor preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, urmate de un schimb de opinii pe aceste teme între miniştrii şi secretarii de stat pentru afaceri europene ai statelor membre ale Uniunii.

    Reuniunea CAG va prilejui, totodată, o nouă rundă de discuţii pe marginea rapoartelor de ţară, subsumată mecanismului de dialog anual privind statul de drept – precizează un comunicat de presă al MAE de la Bucureşti.

  • Priorităţile comunitare la lansarea preşedinţiei belgiene a Consiliului UE

    Priorităţile comunitare la lansarea preşedinţiei belgiene a Consiliului UE

    În prima
    jumătate a acestui an, Belgia deține a treisprezecea președinție a Consiliului
    Uniunii Europene, ale cărei priorități au făcut deja obiectul mai multor
    întâlniri între factorii de decizie ai UE, în vederea unei mai eficiente
    colaborări în atingerea lor.


    La lansarea
    preşedinţiei belgiene, Ursula von der Leyen, Preşedinta Comisiei Europene, şi-a
    exprimat încrederea în capacitatea Belgiei de a contribui la stabilitatea UE
    până la alegerile din iunie, precizând care sunt priorităţile perioadei:

    Daţi-mi voie să încep cu cele mai strategice dintre aceste priorităţi,
    respectiv susţinerea Ucrainei. Cu toţii am fost martorii brutalei agresiuni
    ruse asupra ţintelor civile din Ucraina şi după decizia istorică de a lansa
    negocieri extinse de aderare cu Ucraina, trebuie să avansăm înspre stabilizarea
    ajutorului financiar pe care îl acordăm acestei ţări.

    Comisia vine la Consiliul
    Europei cu soluţii operaţionale care să asigure un cadru asupra căruia putem
    toţi cădea de acord, în privinţa ajutorului pe care îl facilităm Ucrainei. Iar
    Belgia va avea apoi rolul cheie de a trece acordul politic şi facilităţile
    convenite prin Consiliu şi Parlament, în cel mai scurt timp. Facilităţile
    pentru Ucraina sunt centrul revizuirii bugetului multianual, dar aceasta nu
    este singura prioritate.

    Trebuie revizuit bugetul pe timpul preşedinţiei
    belgiene, ceea ce ne va acroda mijloacele implementării multora dintre
    priorităţile noastre politice, pe care le-am identificat şi asupra cărora
    acţionăm.

    Să luăm ca exemplu migraţia, cu recentul acord avem baza unor
    politici noi şi eficiente, iar acum este important să ducem aceste proiecte la
    bun sfârşit. Un alt exemplu este competitivitatea: iar eu abia aştept un acord
    între Parlament şi Consiliu în ceea ce priveşte propunerea noastră cu privire
    la Actul net zero al industriei. Şi asta ar face ca industria noastră să aibă
    un cadru de reglementări îmbunătăţit considerabil spre tranziţia verde şi
    digitală.


    Competitivitatea,
    IMM-urile și incluziunea socială se află în centrul programului Președinției
    belgiene. Dar competitivitatea înseamnă foarte multe lucruri a mai spus Ursula
    von der Leyen şi a adăugat:

    Avem nevoie, de asemenea, de reguli
    fiscale modernizate, care să stimuleze investiţii sustenabile la nivelul UE.
    Sunt încrezătoare că preşedinţia belgiană poate conduce către un acord cu
    Parlamentul până la încheierea mandatului. Avem, de asemenea, nevoie de un
    dialog social robust, în primul rând pentru că ideea de competitivitate pe
    termen lung se bazează în primul rând pe talentele europene, iar aici ne
    referim la oameni şi abilităţile lor.

    În al doilea rând, competitivitatea este
    o modalitate de a asigura prosperitatea tuturor. Aştept cu interes Summitul de
    la Val Duchesse, pentru a discuta despre viitorul muncii şi susţin obiectivul
    dvs de a semna o decalraţie interinstituţională referitoare la o Europă
    socială, cu focus pe o nouă orientare de implementare a stâlpului european al
    drepturilor omului.


  • Inițiative pentru securitatea economică a UE

    Inițiative pentru securitatea economică a UE

    Pachetul propus are ca scop întărirea securității economice a Uniunii Europene, păstrând în același timp deschiderea către comerț, investiții și cercetare, în acord cu Strategia de Securitate Economică Europeană din iunie 2023.

    Noile propuneri sunt parte a unei abordări extinse, structurate pe trei piloni: promovarea competitivității, protejarea împotriva riscurilor și parteneriatul cu o gamă cât mai largă de țări pentru a promova interesele comune în domeniul securității economice.

    Cele cinci direcţii vizate de noile iniţiative sunt: consolidarea controlului investițiilor străine în Uniunea Europeană; monitorizarea şi evaluarea riscurilor legate de investiţiile externe; un control mai eficient asupra exporturilor de bunuri cu dublă utilizare; sprijinirea cercetării și dezvoltării în domeniul tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare; consolidarea securității cercetării în întreaga uniune.

    Acțiunile viitoare ale UE vor continua să se bazeze pe evaluările continue ale riscurilor și pe coordonarea strategică cu statele membre, pentru a ajunge la o înțelegere comună a riscurilor cu care se confruntă Europa și a acțiunilor adecvate.

    În contextul actual geopolitic provocator, UE acționează pentru a îmbunătăți coordonarea controlului exporturilor de bunuri cu dublă utilizare – cum ar fi electronice avansate, toxine, tehnologie nucleară sau de rachete – astfel încât acestea să nu fie folosite pentru a submina securitatea și drepturile omului. Acest aspect este abordat în Cartea Albă a Comisiei privind Controlul Exporturilor, care propune acțiuni pe termen scurt și mediu, respectând pe deplin regulile existente la nivelul Uniunii, dar și la nivel multilateral.

    În plus, Comisia lansează o consultare publică prin intermediul Cărții Albe privind opțiunile de sprijinire a cercetării și dezvoltare în domeniul tehnologiilor cu potențial de dublă utilizare, contribuind astfel la dimensiunea de promovare a Strategiei de Securitate Economică, urmărind menținerea unui avantaj competitiv în tehnologiile critice și emergente. Autoritățile publice, societatea civilă, industria și mediul academic își pot exprima opinia până la data de 30 aprilie.


  • Schimbare la vârful diplomaţiei din Republica Moldova

    Schimbare la vârful diplomaţiei din Republica Moldova

    Șeful
    diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a anunțat, miercuri, că și-a depus
    mandatul de viceprim-ministru și de ministru al afacerilor Externe în guvernul
    pro-occidental al Republicii Moldova.

    Am îndeplinit cu succes obiectivele de
    politică externă stabilite la numirea în funcție și, în această etapă, am
    nevoie de o pauză
    – a declarat el.

    În iunie 2022, cu Popescu șef la Externe și
    Integrarea Europeană, Republica Moldova a obținut statutul de candidată la
    admiterea în Uniune, iar luna trecută decidenții de la Bruxelles au dat verde
    pentru deschiderea negocierilor. Pe 26 decembrie 2023, președinta Maia Sandu
    i-a conferit lui Nicu Popescu Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincție de
    stat.

    Pentru moment, fostul ministru a evitat să confirme informaţiile
    vehiculate în spaţiul public, potrivit cărora ar urma să fie numit
    negociator-şef al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniune, funcţie nou
    creată după decizia din decembrie a responsabililor comunitari. El este,
    notează presa, perfect calificat pentru un atare mandat.

    Înainte de a fi
    ministru, Popescu a fost cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene
    de la Bruxelles, apoi analist și director de program la Consiliul European
    pentru Relații Externe (ECFR), analist la Institutul pentru Studii de
    Securitate al Uniunii Europene și consilier de politică externă și integrare
    europeană la cabinetul premierului Republicii Moldova.


    Ultima vizită pe care a
    făcut-o peste hotare, chiar în ajunul demisiei, a fost la București, unde a
    avut întrevederi cu omologul său român, Luminița Odobescu, și cu alți oficiali.
    Potrivit diplomației de la Chișinău, miniștrii de Externe ai celor două state
    vecine au discutat despre dezvoltarea și aprofundarea parteneriatului
    bilateral, precum și despre pașii următori în ceea ce privește negocierile de
    aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.


    Noul ministru de Externe în
    cabinetul condus de Dorin Recean va actualul vicepreşedinte al Parlamentului de
    la Chişinău, Mihai Popşoi. Va fi creat şi un minister nou, pentru Afaceri
    Europene, pentru Cristina Gherasimov, până acum secretar de stat la Externe. Mihai Popşoi, care-și va prelua
    portofoliul săptămâna viitoare, a avut, deja, o primă discuţie la telefon cu
    omoloaga sa din România.


    Luminiţa Odobescu l-a invitat să facă o vizită la
    Bucureşti şi a confirmat angajamentul României pentru dezvoltarea
    parteneriatului strategic, pentru avansarea proiectelor comune şi a cooperării
    bilaterale. Anterior, și președintele Klaus Iohannis declarase, la întâlnirea
    anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, că România este
    va rămâne alături de statul vecin în procesul de negocieri pentru aderarea la
    Uniunea Europeană. El a spus că decizia de începere a negocierilor a
    reprezentat un obiectiv strategic pentru România și a subliniat că este crucial
    ca Republica Moldova să primească în continuare sprijin.


  • Raportul privind starea Uniunii Energetice

    Raportul privind starea Uniunii Energetice

    Între august 2022 și august 2023,
    cererea de gaze în Uniunea Europeană a scăzut cu peste 18% față de media
    ultimilor cinci ani. De asemenea, emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii
    au scăzut cu aproximativ 3% în 2022, continuând trendul descendent al ultimilor
    30 de ani. Capacitățile de energie regenerabilă au sporit cu 47% şi, pentru
    prima dată, în 2022 s-a produs mai multă electricitate din surse eoliene și
    solare decât din centralele electrice pe gaz. Toate aceste date sunt cuprinse
    în raportul privind starea Uniunii Energetice şi arată că, în ciuda crizei
    energetice, Uniunea Europeană a respectat angajamentul său față de acțiunea
    climatică și a accelerat tranziția sa către o energie curată. Despre acest
    subiect îl ascultăm pe Cristian-Silviu Buşoi, eurodeputat.


    Anul trecut a fost un
    an al acțiunilor decisive ale Uniunii în domeniul politicii energetice.
    Războiul în curs de desfășurare din Ucraina și instabilitatea geopolitică
    generală, au subliniat cât de important este pentru Uniune și statele membre
    reducerea la minimum a dependențelor de parteneri nesiguri și creşterea
    autonomiei energetice strategice.

    Energia se află în centrul economiilor noastre.
    Cu cât controlăm mai mult această resursă, cu atât vom fi mai puțin vulnerabili
    la șocurile externe. Obiectivele noastre Green Deal și REPowerEU de a obține
    această energie în cea mai mare parte din surse proprii curate sunt, prin
    urmare, justificate. Ar trebui să ne felicităm pentru toate acțiunile
    întreprinse pentru a aborda consecințele războiului din Ucraina.

    Ar trebui să
    fim mândri că am redus dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia, că
    am consolidat regulile de stocare a gazelor, că am crescut generarea de energie
    regenerabilă în cantități record. Suntem și rămânem pe deplin angajați să
    actualizăm cadrul legislativ al Uniunii Europene pentru a putea face față
    acestor vremuri provocatoare cu toate instrumentele de care statele membre au
    nevoie pentru a ne asigura că atingem obiectivele de zero emisii nete.


  • O nouă lege interzice dezinformarea și declarațiile înșelătoare despre produse

    O nouă lege interzice dezinformarea și declarațiile înșelătoare despre produse

    Noile norme sunt menite să îi ajute pe consumatori să facă alegeri mai bune atunci când cumpără diverse bunuri.

    Astăzi îi plasăm pe cetățeni deasupra profitului și le transmitem celor din industrie că este timpul să renunțe la unele practici, este de părere raportoarea Parlamentului European pe această temă, Biljana Borzan, cea care își propune ca produsele puse la vânzare în toate statele membre să fie cu adevărat mai prietenoase cu mediul, iar reclamele să reflecte realitatea.

    De aceea, ar urma să fie interzise pe etichete utilizarea unor expresii precum ecologic, natural, biodegradabil sau eco, atunci când nu sunt însoțite și de dovezi. În consecință, ar urma să existe sisteme oficiale de certificare, iar criteriile să fie stabilite de autoritățile publice.Cu alte cuvinte, spune raportoarea, companiile nu îi mai pot păcăli pe oameni să cumpere, de exemplu, sticle de plastic doar pentru că o parte din bani sunt folosiți pentru plantarea unor copaci.

    Studiile arată că cele mai multe produse se strică undeva între al doilea și al treilea an de folosire. Adică exact în termenul legal de acordare a garanției, mai afirmă Biljana Borzan, care ține să precizeze:

    În Uniunea Europeană, defecțiunile apar cel mai adesea în termen de doi ani de la prima utilizare în cazul telefoanelor mobile. Urmează imprimantele, mașinile de spălat și televizoarele.

    Este motivul pentru care un alt obiectiv important al noii directive, care a trecut de Parlamentul European, este ca producătorii să se concentreze mai mult asupra duratei de viață a produselor.

    Iar Uniunea Europeană și-ar dori ca perioada în timpul căreia consumatorii să poată solicita repararea produselor defecte pe cheltuiala comerciantului să fie mai mare decât cei minimum doi ani, stabiliți în prezent.

    După girul dat de Parlament, directiva mai trebuie acum să primească aprobarea finală din partea Consiliului, din care fac parte reprezentanți ai statelor membre. Va fi apoi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii, iar statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a o pune în practică.

    La final mai trebuie spus că Uniunea Europeană are în lucru și alte dosare care vizează protejarea consumatorilor și promovarea consumului sustenabil.


  • CE lucrează la un set de măsuri pentru a rezolva problema cerealelor ucrainene ieftine

    CE lucrează la un set de măsuri pentru a rezolva problema cerealelor ucrainene ieftine

    România, Polonia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care îi cer să susţină propunerile ce îi pot proteja pe agricultorii din Uniune de efectele vânzării de cereale mai ieftine provenite din Ucraina. Executivul comunitar ar urma să prezinte astăzi, la prima reuniune sub preşedinţie belgiană, a Consiliului pe Agricultură şi Pescuit, setul de măsuri care ar trebui să răspundă acestor probleme. Una dintre solicitări se referă la introducerea taxelor de import pentru cerealele din Ucraina, care acum pot fi vândute mai ieftin întrucât nu trebuie să respecte standardele de calitate precum cele produse în Uniunea Europeană.

    De altfel, comisarul pentru Agricultură menţiona, săptămâna trecută, că volumul exportului ucrainean către spaţiul comunitar s-a dublat în ultimii doi ani, iar cele mai afectate sunt pieţele agricole ale celor cinci state apropiate de Ucraina. Olof Gill, purtător de cuvânt al Comisiei pe probleme de agricultură:

    Confirm faptul că am primit această scrisoare şi vom răspunde în timp util. La Consiliul pentru Agricultură va fi un punct de discuţie tocmai pe această problemă. Intenţia Comisiei este să răspundă celor cinci state şi să vină cu o propunere legată de comerţul cu Ucraina.


    O organizaţie naţională a fermierilor români, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, le solicită, de asemenea, forurilor europene să menţină şi în acest an derogarea de la standardele privind bunele condiţii agricole şi de mediu. Fermierii români mai cer introducerea unui sistem european de monitorizare a transporturilor de produse agricole ucrainene, sistem care să garanteze că acestea ajung la destinaţie şi nu rămân pe traseu. O altă măsură propusă vizează introducerea pragurilor de import pentru orice marfă agricolă supusă comerţului, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii 2021 şi 2022.


  • Semnal editorial: Președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene

    Semnal editorial: Președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene

    Institutul
    European din România propune publicului interesat de domeniul afacerilor
    europene o lucrarea de tip Opinie despre prioritățile președinției
    belgiene a Consiliului Uniunii Europene, semnată de Oana-Mihaela Mocanu și
    Caroline-Raluca Ghețu. Această a 13-a președinție belgiană se desfășoară sub
    mottoul Protejează, consolidează, pregătește (Protect, strengthen, prepare).


    Autoarele prezintă direcțiile de acțiune ale președinției și posibilele efecte
    ale acestora asupra României, inclusiv prin sublinierea sprijinului Belgiei
    pentru aderarea deplină a țării noastre la spațiul Schengen. Cele șase
    priorități ale președinției vizează: apărarea statului de drept, a democrației și a unității, consolidarea
    competitivității Uniunii Europene, continuarea eforturilor pentru îndeplinirea
    obiectivelor unei tranziții verzi juste, consolidarea agendei
    politicii sociale a UE, protejarea cetățenilor europeni și a frontierelor
    Uniunii, respectiv promovarea Europei pe scena globală.




    Vă invităm să accesați textul
    integral al documentului aici.






    Mihaela-Adriana
    Pădureanu,



    Expertă, Serviciul Afaceri Europene