Organizate în condiții speciale, pe fondul pandemiei de
coronavirus, alegerile prezidențiale de duminică, din Republica Moldova, fost
stat sovietic si majoritar românofon, vecin la vest cu România, au produs o
surpriză de proporții.
Proeuropeana Maia Sandu, fost prim ministru şi candidata
opoziției reprezentând Partidul Acțiune și Solidaritate, a câștigat, în prima
rundă, cele mai multe voturi, devansându-l cu câteva procente pe actualul şef
al statului, filorusul Igor Dodon. Opt
persoane s-au înscris în cursa pentru funcția supremă, însă niciunul dintre
candidați nu a obținut 50% din voturi, astfel că, pe 15 noiembrie, va avea loc
un al doilea tur de scrutin. Așadar,
rezultatele anunțate de Comisia Electorală Centrală arată o repetare a
confruntării de acum patru ani, când în turul al doilea au mers tot Igor Dodon
și Maia Sandu.
Fostul premier, care promovează apropierea de Uniunea Europeană,
și-a atras de partea sa alegătorii militând pentru lupta împotriva corupției și
acuzându-l pe principalul său contracandidat de blocarea reformei justiției.
La rândul său, președintele
în funcție promite apărarea și consolidarea statalității Republicii Moldova și
o politică externă echilibrată între Rusia și Uniunea Europeană. El a afirmat că scrutinul de duminică a fost
corect, liber şi democrat, însă, de cealaltă parte, Maia Sandu a invocat
încercări de fraudare a alegerilor.
Pe locurile următoare s-au clasat doi
candidaţi care îşi dispută cu Igor Dodon electoratul de stânga. Controversatul
primar al oraşului Bălţi, Renato Usatîi, a obţinut în jur de 17% din voturi,
iar Violeta Ivanov, susţinută de partidul oligarhului fugar Ilan Şor, a primit
peste 6 procente. Ceilalţi patru candidaţi proeuropeni, care susțin unirea cu
România, au obţinut împreună doar 8% din voturi.
La acest scrutin, un număr
record de alegători au votat peste hotarele Republicii Moldova – mai bine de
146.000 de cetăţeni. Dintre ei, aproape 13.000 au votat, la alegerile prezidenţiale de duminică, în cele 13
secţii de votare deschise pe teritoriul României. În
țară, s-au prezentat la urne peste 1.214.000 de alegători, inclusiv 14.700 din
regiunea transnistreană.
O serie de incidente au avut loc în secţiile dedicate
alegătorilor din această regiune separatistă aflată în estul Republicii
Moldova, care a ieșit de sub controlul Chișinăului, în 1992, după un conflict
armat soldat cu sute de morți și tranșat odată cu intervenția trupelor Moscovei
de partea separatiștilor. Ziua
scrutinului a fost marcată de scandaluri şi contestaţii depuse de mai mulţi
candidaţi privind transportarea organizată şi coruperea alegătorilor din
Transnistria.