Tag: alegeri

  • Prioritățile noii sesiuni parlamentare

    Prioritățile noii sesiuni parlamentare

    Senatorii şi deputaţii români au început, pe 1 februarie, o nouă sesiune parlamentară, prima din acest an și penultima a legislaturii. Printre priorităţile PSD şi PNL, partide aflate la guvernare, se numără proiectele necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR, astfel încât România să poată înainta cererile de plată pentru a primi fondurile europene alocate. Totodată, social-democraţii şi liberalii şi-au stabilit și în şedinţe separate strategia pentru noua sesiune legislativă.



    Proiectele privind jocurile de noroc şi pentru combaterea consumului de droguri se află printre priorităţile social-democraţilor. Liderul PSD şi premier, Marcel Ciolacu, a anunţat și o iniţiativă legislativă privind plafonarea dobânzilor la creditele obţinute de la instituţiile financiare nebancare. Potrivit acesteia, valoarea totală care va fi rambursată nu va mai putea depăşi dublul sumei obţinute prin credit.


    Marcel Ciolacu: Eu mi-aş dori ca, în luna februarie, să treacă această lege. Cred că e mult, se ajunge şi la 1.000%. Chiar dacă sumele sunt mici, iei împrumut de 500 lei (n.r. 100 euro), să ajungi să plăteşti o dobândă de 1.000% pentru că îţi permite legea… e un pic cam mult.”



    Prioritatea anunțată de liberali este o legislaţie fermă pentru combaterea şi prevenirea consumului de droguri. Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a făcut apel către toţi parlamentarii să adopte în procedură de urgenţă aceste proiecte legislative. Alina Gorghiu:


    Înfiinţarea Registrului Naţional al Traficanţilor de droguri; legea 2 Mai prevede că traficanţii de droguri de mare risc nu mai pot să fie puşi în libertate atunci când primesc o pedeapsă cu condamnare; iar al treilea, înfiinţarea a opt centre dezintoxicare şi recuperare a dependenţilor de droguri.”



    În noua sesiune parlamentară, formaţiunile din opoziţie vor să stopeze eventuale creşteri de taxe şi impozite şi să prevină încălcarea Constituţiei. Liderul naţionalist AUR, George Simion, susţine că o comasare a alegerilor europarlamentare şi locale este un proces neconstituţional.


    George Simion: Nu se poate aşa ceva, să votezi primarii cu trei luni înainte, creezi instabilitate. Există, deja, o decizie a Curţii Constituţionale. Alegerile europarlamentare nu pot fi comasate, cuplate cu alte alegeri.”



    USR, tot în opoziţie, a anunţat începerea procedurii de sesizare a Comisiei de la Veneţia privind scenariul comasării alegerilor europarlamentare şi locale cu mai puţin de şase luni înainte de termenul stabilit. Dacă partidele din coaliţia la Putere vor cădea de acord pentru comasarea unora dintre alegerile care vor avea loc în acest an, este de aşteptat ca agenda Parlamentului să cuprindă şi modificarea legislaţiei din acest domeniu, respectiv a Codului administrativ. Amintim că în acest an, pe lângă alegerile europarlamentare și locale, în România vor avea loc și alegeri legislative și prezidențiale.





  • Înscrierea în Registrul Electoral pentru alegătorii români din străinatate, din 1 aprilie

    Înscrierea în Registrul Electoral pentru alegătorii români din străinatate, din 1 aprilie

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat că, de la 1 aprilie 2024, cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care doresc să voteze în străinătate prin corespondență sau la secția de votare la scrutinul pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, respectiv la alegerile pentru Preşedintele României, se vor putea înregistra în Registrul electoral ca alegători în străinătate, prin intermediul unor formulare online, ce vor fi disponibile pe portalul https://votstrainatate.ro/



    Aducerea la cunoștință publică a datei la care va avea loc scrutinul pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2024 se va face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Guvernului privind data alegerilor, a precizat AEP.



    Autoritatea Electorală Permanentă mai precizează că, alegerile pentru Președintele României au loc în luna anterioară lunii în care ajunge la termen mandatul de președinte. Cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabilește data alegerilor prin hotărâre.



  • CESE cere admiterea României şi Bulgariei în Spațiul Schengen

    CESE cere admiterea României şi Bulgariei în Spațiul Schengen

    Comitetul Economic şi Social European (CESE), instituţie din sistemul UE, a solicitat printr-o rezoluție, admiterea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. CESE a solicitat şi un Consiliul extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne în acest scop.



    Am stat de vorbă despre acest subiect, dar şi despre viitoarele alegeri europene și anul superelectoral 2024 din România cu profesorul Cristian Pîrvulescu, membru din România al CESE.




  • Publicitatea politică: acord cu noi măsuri de combatere a abuzurilor

    Publicitatea politică: acord cu noi măsuri de combatere a abuzurilor

    Noile norme vor reglementa publicitatea politică, în special pe cea online, în ţările membre, pe fondul preocupărilor legate de pericolele reprezentate de manipularea informațiilor și de interferența străină în alegeri.

    Concret, publicitatea politică va trebui să fie marcată în mod clar. Conform noilor reguli, va fi mai facil pentru cetăţeni, autorităţi şi jurnalişti să obţină informaţii referitoare la cine finanţează o reclamă, la suma plătită şi la originea finanţării, printre alte detalii.

    La insistenţa Parlamentului European, la 24 de luni după intrarea noilor reguli în vigoare, Comisia Europeană va înfiinţa o arhivă ce va conţine întreaga publicitate politică online şi informaţiile aferente pentru o perioadă de până la şapte ani.

    Pentru a limita interferenţele din afara UE în procesele democratice europene, eurodeputaţii au reuşit să includă în acordul provizoriu o interdicţie asupra entităţilor din ţări terţe de a sponsoriza publicitatea politică în Uniunea Europeană în perioada de trei luni înaintea unor alegeri sau a unui referendum.

    În conformitate cu acordul, numai datele cu caracter personal furnizate în mod explicit în scopul publicității politice online și colectate de la persoana vizată pot fi utilizate de furnizori pentru a targeta utilizatorii. De asemenea, va fi interzisă publicitatea politică bazată pe crearea de profiluri folosind categorii speciale de date cu caracter personal (de exemplu, etnie, religie, orientare sexuală).

    Normele convenite se referă doar la reclamele politice plătite. Nu sunt afectate opiniile personale, opiniile politice, cum ar fi orice conținut jurnalistic nesponsorizat, sau comunicările privind organizarea alegerilor din surse oficiale naționale sau europene.

    Textul convenit introduce posibilitatea de a aplica sancțiuni periodice pentru încălcări repetate, care pot ajunge până la 6% din venitul anual sau din cifra de afaceri anuală a unui furnizor de publicitate.

    Consiliul și Parlamentul mai trebuie să adopte în mod oficial acordul înainte ca normele să intre în vigoare.


  • Sprijin european pentru Ucraina şi Republica Moldova

    Sprijin european pentru Ucraina şi Republica Moldova

    Structurile europene şi euroatlantice, implicit România, vor
    continua să sprijine Ucraina cu tot ce este necesar – a declarat, la Bruxelles,
    preşedintele Klaus Johannis. Acesta a mai spus că, în discursul susţinut în
    cadrul Consiliului European aflat în derulare, a menţionat şi necesitatea
    ajutorării Republicii Moldova – stat care este afectat, la rândul său, de
    invazia rusă din Ucraina. Este vital şi pentru ucraineni, şi pentru statele
    Uniunii Europene şi NATO să păstreze
    unitatea şi solidaritatea între cele două instituţii, iar Kievul să fie
    sprijinit în continuare, necondiţionat, cu tot ce avem – mai spune şeful
    statului român.

    Cred că este clar pentru toată lumea că noi trebuie să
    încercăm să facem tot ca să oprim Rusia, să se oprească din acest război
    ilegal. Pentru a ajuta Ucraina este, în acelaşi timp, nevoie să îi ajutăm în
    parcursul lor european
    – afirmă preşedintele Iohannis, care adaugă că este
    extrem de important să-i ajutăm pe cei care suferă de pe urma acestui război şi
    au nevoie de o şansă. Şi m-am referit explicit aici la Republica Moldova, care
    are nevoie de sprijinul nostru pentru a-şi creşte rezilienţa şi pentru a deveni
    membră a Uniunii Europene.

    Vecină ambelor republici ex-sovietice pentru care
    pledează preşedintele său, România le-a ajutat din prima zi a războiului
    dezlănţuit de ruşi, pe 24 februarie 2022. Peste 4,5 milioane de ucraineni au
    fugit prin România din calea invadatorilor. Fără sprijin românesc, criza
    energetică din Republica Moldova nu putea fi depăşită. Cele mai recente sondaje
    confirmă, de altfel, adeziunea masivă a cetăţenilor republicii la calea
    europeană. Aproape 60% dintre respondenți s-au
    pronunțat pentru aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce doar 37% ar vota
    pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică, controlată de Rusia – arată datele unui
    studiu citat de Radio Chișinău. Aderarea la NATO este susținută de 33,4% dintre
    participanții la sondaj.


    Președinta
    pro-occidentală Maia Sandu rămâne cea mai populară figură politică din
    Republica Moldova, iar partidul său, Acțiune și Solidaritate (PAS),
    ar obține cele mai multe voturi în cazul unor alegeri parlamentare anticipate.

    Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, aproape 38% dintre
    respondenți ar vota pentru Maia Sandu.
    Fostul șef filorus
    al statului, socialistul Igor Dodon, ar fi votat de doar 14,2% din
    electorat, iar actualul primar al capitalei, Chișinău, ex-socialistul Ion
    Ceban, ar lua 6,2% din voturi.
    Fugarul penal Ilan
    Șor, aflat în Israel și considerat principalul vector al intereselor Moscovei
    în Republica Moldova, ar obține 2,5 procente din sufragii. Circa
    43,5% dintre respondenți au declarat că nu au încredere în nicio personalitate
    politică. În cazul alegerilor parlamentare, PAS ar obține 44,3% din voturi,
    Blocul Socialiștilor și Comuniștilor pro-moscoviți 21,5, iar
    recent
    desființatul partid populist al lui Șor – 13,6.


  • Parlamentul European vrea alegeri corecte anul viitor, fără amestec extern

    Parlamentul European vrea alegeri corecte anul viitor, fără amestec extern

    Alegerile europarlamentare de anul viitor trebuie să se desfășoare în mod corect, fără amestecul unor țări din afara Uniunii, spune legislativul comunitar. Într-un raport adoptat recent, Parlamentul European atrage atenția că este posibil ca ingerințele străine și dezinformarea să se intensifice și să devină mai sofisticate în viitorul apropiat.



    “Am tot auzit în ultima perioadă că în întreaga lume democrația face pași înapoi. Nu aș spune că este vorba de un recul. Eu cred că democrația se află sub un atac continuu”, crede europarlamentara letonă Sandra Kalniete, raportor al legislativului comunitar pe tema amestecului extern în procesele democratice. În opinia ei, ingerințele din afară reprezintă o amenințare din ce în ce mai mare la adresa securității statelor membre și a Uniunii Europene în ansamblul ei, în special în contextul dezvoltării tehnologice rapide și al războiului început de mai bine de un an de Rusia în Ucraina.



    Democrația nu trebuie considerată ca un bun moștenit de la sine. Trebuie apărată”, spune o altă parlamentară din Germania, Viola von Cramon — Taubadel, pentru care: “Putem opri orice amestec din afară dacă dovadă de trei mari calități: unitate, angajament clar în favoarea principiilor și valorilor democratice și reziliență. Unitatea ne dă cea mai mare putere”.



    Iar în raportul adoptat săptămâna trecută cu o largă majoritate, Parlamentul European cere Uniunii să aibă o strategie coordonată în privința alegerilor legislative comunitare care vor avea loc anul viitor. Și nu în ultimul rând cere suficiente fonduri pentru a combate dezinformarea.



    Eurodeputații au avertizat și asupra riscurilor legate de dependența economică, spionaj și sabotaj, care apar atunci când companiile străine dobândesc influență asupra infrastructurii critice a Uniunii Europene, cum ar fi asupra conductelor de gaze sau rutelor de transport.



    Potrivit raportului întocmit de legislativul comunitar, există companii chineze de transport maritim care dețin pachete majoritare de acțiuni sau au interese considerabile în peste 20 de porturi europene. Deputații recomandă totodată interzicerea reţelei TikTok pe toate telefoanele mobile de serviciu ale celor care lucrează în instituțiile publice naționale și europene.



    Tot ei solicită Consiliului, din care fac parte reprezentanți ai statelor membre, și Comisiei să nu se mai utilizeze echipamente și software de la producători din țări cu risc ridicat, în special din China și Rusia, precum Huawei, ZTE sau Kaspersky.



    “Uniunea Europeană rămâne o societate deschisă și democratică, dar nu își permite să fie naivă”, a conchis vicepreședinta Comisiei Europene, Vera Jourova.




  • Proiect de lege – Alegerea deputatilor in Parlamentul European prin vot universal direct

    Proiect de lege – Alegerea deputatilor in Parlamentul European prin vot universal direct

    Proiectul de lege pentru alegerea deputațior în
    Parlamentul European prevede un sistem
    în care fiecare alegător ar trebui să aibă două voturi: unul pentru a alege
    deputații europeni în circumscripțiile naționale și unul într-o circumscripție
    la nivelul UE, cu 28 de locuri suplimentare. Listele de candidați pentru aceste
    locuri ar trebui să respecte reprezentarea geografică și ar urma să fie înființată
    o nouă Autoritate Electorală Europeană. Deputații europeni încearcă, de
    asemenea, să transforme cele 27 de alegeri separate care au loc în prezent în
    țările UE (cu sistemele lor divergente și cu drepturi de vot), în care
    cetățenii își aleg deputații în Parlamentul European, într-o alegere europeană
    reală, unică, cu standarde minime comune.

    Alfăm detalii de la Domènec Ruiz Devesa, europarlamentar: Cred cu adevărat că am eleborat un
    proiect de lege care este, fără îndoială, inovator și ambițios, dar totodată, echilibrat. Toate grupurile politice, au reușit să își introducă prioriăți
    importante. Astfel, se propune o soluție pentru consolidarea
    principiului candidatului principal pentru Comisia Europeană, printr-o listă
    pan europeană formată din 28 de locuri, însă, ca soluție echilibrată. Cetățenii
    vor putea vota nu doar candidaturile naționale, ci și cele prezentate de
    partidele politice europene, iar numarul 1 de pe această listă va fi candidatul
    ce va prezida Comisia. Această listă va fi aceeași în toată Europa. Alegătorul,
    va primi o putere suplimentară, fiindcă pe lângă faptul că alege deputați va
    putea susține direct, un partid politic european, un program electoral comun și
    un candidat la Președinția Comisiei Europene, cu de altfel de întâmplă în
    democrațile parlamentare naționale. Printr-un singur mecanism se obțin trei
    obiective: se europenizează campania electorală cu 28 de candidați ce trebuie să facă
    o campanie în toată Europa și nu doar într-un stat membru cu probleme
    naționale, se scot în evidență partidele politice europene și devine real
    principiul candidatului principal care până acum a fost doar virtual.


  • PNL are un nou preşedinte

    PNL are un nou preşedinte

    Premierul
    Nicolae Ciucă este noul preşedinte al PNL, aripa dreaptă a guvernului de
    coaliţie instalat anul trecut la Bucureşti. General în rezervă, fost şef al
    Statului Major al armatei române, Nicolae Ciucă a intrat recent în politică şi
    în comunitatea liberală, pe uşa deschisă larg de inventatorul său,
    preşedintele Klaus Iohannis.
    Atât de recent, încât a fost nevoie de o derogare
    pentru a putea candida la şefia partidului. El îi ia locul lui Florin Cîţu,
    instalat în funcţie în urmă cu doar 6 luni şi care a fost nevoit să demisioneze
    din cauza relaţiei contondente cu partenerul social-democrat, una care creştea
    riscul de rupere a coaliţiei într-un moment în care instabilitatea politică ar
    fi ultimul lucru de dorit.
    Premierul Ciucă este, în schimb, agreat de PSD şi
    pare garantul perfect al funcţionării coaliţiei de guvernare. Noul lider promite
    stabilitate, amintind că România traversează o perioadă de criză – pandemie,
    creşteri de preţuri la energie, alimente şi carburanţi – peste care s-a
    suprapus criza umanitară generată de războiul din Ucraina.


    Nicolae Ciucă: Împreună
    cu partenerii noştri, PSD şi UDMR, ne-am asumat implementarea reformelor şi
    modernizarea statului spre binele cetăţeanului, nu pentru mize mici şi certuri
    sterile. Românii aşteaptă de la noi rezultate şi eficienţă, nu populism şi
    gâlceavă permanentă
    .


    Finanţist de profesie, predecesorul lui, Florin
    Cîţu acuză, însă, tocmai populismul unor măsuri sociale impuse de PSD şi care
    ar fi generat situaţia de astăzi, caracterizată de inflaţie şi dobânzi mari. El
    îşi reproşează, acum, că nu a făcut un pas în spate atunci când PNL a intrat la
    guvernare alături de PSD. Totuşi, cineva ar trebui să-i reamintească faptul că
    el a fost cel care a deschis calea colaborării PNL cu PSD, după ce a provocat
    ieşirea USR din coaliţia de centru-dreapta instalată la guvernare în urma
    alegerilor din 2020.


    Observatorii scenei politice spun că PNL şi-a pierdut
    autonomia, că mişcările sale sunt decise în altă parte, iar dovada ar fi
    impunerea unor astfel de lideri experimentali, de tip Cîţu sau Ciucă, fără o
    istorie în spate. Urgenţele impuse de contextul intern şi cel internaţional
    sunt altele, iar dezbaterea pe această temă se amână.


    În 2024, însă, sunt
    alegeri, parlamentare şi prezidenţiale, iar săbiile vor fi scoase din teacă.
    Tot atunci, va fi relansat subiectul extrem de delicat al presupusului plagiat
    de care s-ar face vinovat actualul premier. O jurnalistă cunoscută pentru
    dezvaluirile sale în materia fraudei academice
    a
    publicat, în ianuarie, un articol în care arăta că premierul Nicolae
    Ciucă ar fi plagiat în teza de doctorat susţinută în anul 2003. El e deja
    al treilea premier
    implicat într-un scandal de plagiat, după social-democraţii Victor Ponta și
    Mihai Tudose. Noul preşedinte al PNL susţine că nu a plagiat în teza de doctorat. El spune că va avea onoarea şi demnitatea să ia o decizie privind demisia de la şefia partidului şi a Guvernului, după ce instituţiile abilitate vor prezenta concluziile pe acest subiect.



  • Jurnal românesc – 14.12.2021

    Jurnal românesc – 14.12.2021

    Liderul regiunii separatiste
    Transnistria din componenţa Republicii Moldova, Vadim Krasnoselski, a fost
    reales pentru al doilea mandat, în urma unui scrutin nerecunoscut de
    administraţia centrală de la Chişinău. Krasnoselski, care a obţinut 79,4% din
    voturile exprimate, se află la conducerea regiunii transnistrene din 2016 şi
    beneficiază de sprijinul Rusiei şi al conglomeratului Sheriff, care controlează
    cea mai mare partea a activităţilor economice din Transnistria. Duminică,
    ministerul român de Externe a transmis că nu recunoaşte legitimitatea
    alegerilor organizate în regiunea separatistă. Bucureştiul a arătat că susţine
    o reglementare cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului
    transnistrean în conformitate cu dreptul internaţional, cu respectarea
    suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul
    graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional şi fără afectarea viitorului
    său european. La rândul său, Chişinăul a apreciat că alegerile au fost o
    formalitate pentru a-i legitima regimul actualului lider de la Tiraspol şi
    le-au catalogat drept o sfidare la adresa suveranității Republicii Moldova.





    Circulaţia trenului
    Chişinău-Bucureşti şi retur a fost reluată oficial din 12 decembrie. La ceremonia
    organizată cu acest prilej a participat şi ambasadorul României în Republica
    Moldova, Daniel Ioniţă, care a declarat că redeschiderea rutei comportă valenţe
    economice, turistice şi simbolice.

    Această relansare a cursei
    Chişinău-Bucureşti are loc după doi ani de întrerupere, într-un an în care au
    fost reluate pe deplin şi revigorate relaţiile bilaterale dintre România şi
    Republica Moldova,
    a declarat diplomatul. Până pe 31 decembrie, garnitura
    va circula de două ori pe săptămână, cu plecare din Chişinău în zilele de joi
    şi duminică, la ora 17:20, iar din Bucureşti în zilele de luni şi vineri, la
    ora 19:20. Începând din 2 ianuarie, trenul va circula de trei ori pe săptămână.
    Plecările din Chişinău vor avea loc marţi, joi şi duminică, iar cele din
    Bucureşti luni, miercuri şi vineri.






    Ofertele educaţionale a 11
    universităţi din România au fost prezentate la seminarul Study in
    Romania, care a avut loc la pavilionul României de la Expo 2020 Dubai.
    Evenimentul, organizat de Consiliul Naţional al Rectorilor, are drept scop promovarea
    ofertei educaţionale naţionale adresate studenţilor, masteranzilor şi
    doctoranzilor din străinătate. Preşedintele interimar al Consiliului Naţional
    al Rectorilor, profesorul doctor Ioan Vasile Abrudan, le-a prezentat
    participanţilor conceptul de Study in Romania, sub umbrela căruia
    sunt promovate peste 3.500 de programe educaţionale oferite de 100 de
    universităţi din România tinerilor din afara graniţelor. Instituţiile de
    învăţământ promovate sunt Universitatea din Bucureşti, Universitatea
    Transilvania din Braşov, Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din
    Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea Dunărea de
    Jos din Galaţi, Facultatea de Arhitectură, Universitatea Aurel
    Vlaicu din Arad, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară
    Bucureşti, Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava, Universitatea
    de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu Mureş şi Universitatea
    Naţională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din
    București. România este prezentă la expoziţia mondială din Dubai cu un pavilion
    naţional dezvoltat în jurul conceptului New Nature, ce aduce în
    atenţia publicului internaţional istoria relaţiei României cu natura, din
    perspectivă culturală şi ştiinţifică.




    Artiștii Filarmonicii de
    stat din Cernăuți au prezentat proiectul video Terra Bukovina – magneți
    artistici, care include 15 videoclipuri despre atracţiile turistice din
    regiune, transmite Agenţia BucPress. În videoclipuri, artiștii Filarmonicii
    cântă și dansează în obiective turistice cu scopul de a crește fluxul de
    vizitatori în nordul Bucovinei. Sunt promovate printre altele Muntele Tomnatic,
    una din cele mai înalte culmi ale Carpaților nord bucovineni, muzeul în aer
    liber din Cernăuți sau Biserica Sfintei Inimi a lui Isus. La realizarea
    clipurilor video au participat şi membri ai Ansamblului de cântece și dansuri
    Andrii Kușnirenko și ai Corului de cameră din Cernăuți. Toate videoclipurile
    pot fi vizionate pe canalul de YouTube al Filarmonicii de stat din Cernăuţi.


  • Majoritate pro-europeană în Parlamentul de la Chişinău

    Majoritate pro-europeană în Parlamentul de la Chişinău

    Formațiunea prezidențială pro-occidentală Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a câștigat categoric alegerile parlamentare anticipate de duminică din Republica Moldova. După numărarea voturilor din cvasi-totalitatea secțiilor de votare, PAS, fondat de șefa statului, Maia Sandu, a colectat peste jumătate din sufragii. Blocul Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), condus de foștii șefi filoruși ai statului, comunistul Vladimir Voronin și socialistul Igor Dodon, e al doilea, cu circa un sfert din opţiuni. În noul Legislativ a mai pătruns doar partidul populist al sulfurosului oligarh fugar Ilan Șor, protagonistul mai multor dosare grele de corupție, deja condamnat în primă instanţă la şase ani de închisoare. Niciuna din celelalte circa 20 de liste de candidaţi n-a trecut pragul electoral. Foarte slab, de sub un procent, a fost scorul celor două formaţiuni care promovează deschis reunificarea cu România, Partidul Unităţii Naţionale (PUN) şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), franciză a formaţiunii naţionaliste omonime, în opoziţie în Parlamentul de la Bucureşti.

    Analiştii notează că, potrivit celui mai recent sondaj, rata unioniştilor din republică e tot de peste 40%, dar şi aceştia au optat pentru partidul prezidenţial. Președinta Maia Sandu a anunțat, pe 28 aprilie, că a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului, dominat de stânga filorusă şi incapabil să învestească un guvern, și a convocat alegeri legislative anticipate pe 11 iulie. Comentatorii spun că şefa statului a urmărit epuizarea procedurilor constituţionale, pentru a putea dizolva cât mai rapid fostul legislativ, considerat cel mai corupt din istoria de trei decenii a republicii independente. Aleasă preşedinte, în toamna anului trecut, cu un program pro-Uniunea Europeană, Maia Sandu i-a acuzat, în repetate rânduri, pe foștii deputați că vor să-i saboteze autoritatea și a pledat pentru organizarea de alegeri legislative anticipate, pentru ca Parlamentul s-o ajute în combaterea corupţiei şi a pandemiei de coronavirus.

    După scorul fără precedent obţinut la alegeri de un partid declarat de dreapta, partener al PNL (la co-guvernare în România) şi al popularilor europeni, preşedinta va a avea, în sfârşit, toate pârghiile puterii. Ea are excelente relaţii la Bucureşti, de unde, pe lângă numeroase echipamente medicale, Republica Moldova a primit jumătate de milion de vaccinuri anti-COVID-19, şi uşi deschise la Bruxelles, Paris sau Berlin. Dar Maia Sandu rămâne şefa unuia dintre cele mai sărace state de pe continent, cangrenat de corupţie şi minat de separatismul pro-rus din Transnistria (est), aşa încât victoria de duminică o obligă enorm, iar greul mandatului său abia urmează.


  • Campanii de dezinformare în cadrul Uniunii Europene

    Campanii de dezinformare în cadrul Uniunii Europene

    Combaterea
    dezinformării și a știrilor false necesită măsuri concrete și adaptabilitate,
    subliniază Radu Magdin într-un articol publicat în numărul din decembrie 2020
    al revistei Romanian Journal of European Affairs.

    Pornind de la lecțiile
    învățate în România în contextul alegerilor europarlamentare din 2019 și al
    infodemiei generate de pandemia cu noul coronavirus, autorul propune șase
    direcții de acțiune, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și al statelor
    membre, pentru a reduce riscurile ce țin de dezinformare și știri false.
    Printre aceste recomandări se numără: armonizarea narativă între
    decidenții politici, la nivel european și național; monitorizarea
    actorilor statali și media ce dezinformează intenționat și
    frecvent; creșterea gradului de incluziune la
    nivelul instituțiilor UE cu privire la temele de interes
    strategic pentru toate statele membre.


    Textul integral al
    articolului poate fi accesat online la: http://rjea.ier.gov.ro/wp-content/uploads/2020/12/RJEA-vol-20-no-2_Dec-2020_articol-4.pdf


    (Ionuț
    Mircea Marcu, expert Institutul
    European din România)





  • România 43

    România 43

    Cum se va evita votul
    multiplu, tinand cont de faptul ca anul acesta alegatorii isi vor putea printa
    singuri buletinul de vot dar si cum se desfăşoară votarea prin corespondenţă/Interviu
    Constantin Florin Mituletu Buica presedintele Autoritatii Electorale Permanente


  • Cetăţenii Republicii Moldova pot vota duminică în 13 secţii organizate pe teritoriul României

    Cetăţenii Republicii Moldova pot vota duminică în 13 secţii organizate pe teritoriul României

    Cetăţenii Republicii Moldova pot vota duminică,
    la turul doi al alegerilor prezidenţiale din această ţară, în 13 secţii
    organizate pe teritoriul României. Două secţii se află în Bucureşti – una la
    sediul Ambasadei Republicii Moldova în ţara noastră şi una la sediul
    Autorităţii Electorale Permanente. Mai sunt organizate secţii de votare în
    Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Oradea, Sibiu,
    Suceava, Timişoara.

    Potrivit însărcinatului cu afaceri ad interim al Ambasadei
    Republicii Moldova la Bucureşti, Emil Jacotă, la primul tur al prezidenţialelor
    din ţara vecină au votat, în România, peste 10.000 de cetăţeni. Diplomatul
    afirmă că la respectivele secţii vor fi disponibile măşti de protecţie sanitară
    iar procesul de vot se va desfăşura între orele 7,00 şi 21,00, cu posibilitatea
    de prelungire. El a precizat pentru AGERPRES că, spre deosebire de primul tur
    al alegerilor, de data aceasta, secţia de votare organizată în Iaşi este la
    Casa de Cultură a Studenţilor.

    Lista cu adresele complete ale secţiilor de
    votare din afara Republicii Moldova, implicit şi din România, poate fi accesată
    pe site-ul Comisiei Electorale Centrale (CEC), la adresa: diaspora.cec.md.
    Potrivit legislaţiei, studenţii care învaţă în România, indiferent de
    cetăţenie, beneficiază de gratuitate la transportul feroviar intern la toate
    categoriile de trenuri, clasa a II-a, în tot cursul anului calendaristic,
    indiferent de distanţă sau rutele călătoriilor.

    În turul doi al alegerilor
    prezidenţiale se vor confrunta Maia Sandu, proeuropeană, care a câştigat primul
    tur de scrutin cu 36,16% din voturi, şi preşedintele socialist în exerciţiu,
    Igor Dodon, care a acumulat 32,61% din sufragii.

  • UPDATE Joe Biden a câştigat scrutinul prezidenţial (media)

    UPDATE Joe Biden a câştigat scrutinul prezidenţial (media)

    UPDATE


    Preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a felicitat pe candidatul democrat Joe Biden, sâmbătă, pentru victoria obţinută în alegerile prezidenţiale din Statele Unite ale Americii. Aştept cu nerăbdare să consolidăm în continuare puternicul şi dinamicul nostru Parteneriat Strategic în toate dimensiunile sale. România va continua să lucreze pentru a consolida securitatea, prosperitatea şi rezistenţa comunităţii noastre transatlantice, a scris Iohannis pe Twitter.



    Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, l-a felicitat pe Joe Biden pentru victoria obţinută în alegerile prezidenţiale din SUA. Salut alegerea lui Joseph Biden şi îi urez succes noului Preşedinte în importanta şi dificila misiune ce îl aşteaptă. Naţiunile democratice din întreaga lume şi aliaţii SUA au nevoie de o Americă implicată, vigilentă şi investind în rolul său vital de leadership la nivel global, întărind relaţia transatlantică şi NATO şi afirmând importanţa parteneriatelor sale strategice, a scris Ciolacu pe Facebook. Liderul social-democrat să asigurări că PSD va continua să susţină dezvoltarea şi aprofundarea Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, ca parte esenţială a unei relaţii transatlantice puternice, în permanentă transformare şi adaptare.



    Dacian Cioloş, copreşedinte USR PLUS şi lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European, l-a felicitat şi el pe Joe Biden. Noul preşedinte al SUA a câştigat aceste alegeri meritat, cu un program politic consistent, care atinge priorităţi pe care şi eu le susţin atât la nivel european, cât şi în România: un sistem de sănătate mai performant, programe sociale bine ţintite pe categorii vulnerabile şi o aplecare specială către domeniul digital. Nu mă îndoiesc că SUA vor rămâne acelaşi partener de încredere pentru România, a scris Cioloş. El şi-a exprimat convingerea că va exista deschidere din partea administraţiei Biden privind ridicarea vizelor pentru români.



    Copreşedintele USR PLUS Dan Barna a salutat, sâmbătă, victoria candidatul democrat Joe Biden în alegerile prezidenţiale din SUA. Românii au fost şi vor rămâne întotdeauna aliaţi de nădejde ai Americii în eforturile de construcţie a unei lumi libere, democratice şi prospere. Am încredere că sub administraţia Biden-Harris Parteneriatul Strategic dintre ţările noastre va căpăta chiar mai multă substanţă, iar această realitate se va vedea într-o apropiere şi mai mare între popoarele şi guvernele noastre, a scris Barna pe Facebook.



    —————————



    Candidatul democraţilor la Casa Albă, Joe Biden, a câştigat scrutinul prezidenţial în detrimentul preşedintelui în exerciţiu, republicanul Donald Trump, au anunţat sâmbătă mass media americane, transmit agenţiile internaţionale de presă. După patru zile de suspans, candidatul democrat şi fostul vicepreşedinte în mandatul lui Barack Obama a fost dat câştigător cu 273 de mari electori, graţie unui succes în statul-cheie Pennsylvania, potrivit posturilor CNN, NBC şi CBS, scrie France Presse.



    Biden va deveni cel de-al 46-lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Fostul vicepreşedinte în timpul administraţiei Barack Obama a postat pe Twitter un mesaj, declarându-se onorat de faptul că americanii l-au ales să conducă ţara, la scurt timp după ce mass media americane l-au anunţat drept câştigător al alegerilor din 3 noiembrie. America, sunt onorat că m-ai ales pentru a conduce marea noastră ţară. Ne aşteaptă o muncă grea, dar vă promit: voi fi preşedintele tuturor americanilor – fie că aţi votat pentru mine, fie că nu. Voi păstra încrederea pe care v-aţi pus-o în mine, a scris Biden pe Twitter.



    Preşedintele în exerciţiu al SUA, republicanul Donald Trump, a avertizat sâmbătă că scrutinul prezidenţial este departe de a se fi încheiat, transmite Reuters. Trump a anunţat că echipa sa de campanie va începe de luni acţiunile în instanţă. Ştim cu toţii de ce Joe Biden se grăbeşte să pozeze în mod fals în învingător şi de ce aliaţii lui din mass-media se chinuie atât să-l ajute: nu vor să se afle adevărul. Purul adevăr este că acest scrutin este departe de a se fi încheiat, a scris Trump pe Twitter.

  • Jurnal românesc – 02.11.2020

    Jurnal românesc – 02.11.2020

    Fostul
    prim-ministru al Republicii Moldova Maia Sandu şi preşedintele în exerciţiul al
    Republicii, Igor Dodon, se vor înfrunta în al doilea tur de scrutin al
    alegerilor prezidenţiale din stânga Prutului. Cei doi au obţinut cele mai multe
    voturi la scrutinul organizat duminica, 1 noiembrie, potrivit datelor publicate
    de Comisia Electorală Centrală de la Chişinău. Pe poziţia a treia s-a clasat
    primarul oraşului Bălţi, omul de afaceri Renato Usatîi, care a candidat din
    partea Partidul Politic Partidul Nostru. Maia Sandu, care a
    reprezentat formaţiunea pro-europeană Acţiune şi Solidaritate, a obţinut şi
    cele mai multe voturi exprimate în afara graniţelor, unde a fost alegerea a
    aproximativ 70% dintre cei 146.000 de cetăţeni moldoveni care s-au prezentat la
    urne. La secţiile din Republica Moldova au votat peste 1.2 milioane de
    alegători, inclusiv circa 15.000 din regiunea transnistreană. Participarea la
    vot a fost de 42,7 procente. Al doilea tur de scrutin prezidenţial în Republica
    Moldova este programat pe 15 noiembrie.




    Compania
    naţională TAROM a suspendat mai multe curse aeriene interne şi internaţionale
    din cauza pandemiei de COVID-19. Sunt afectate zborurile spre şi dinspre
    Bruxelles programate pe 2, 9 şi 16 noiembrie, precum şi cele pe relaţia Londra
    în perioada 7 – 30 noiembrie. Contextul actual complicat a dus şi
    la anularea curselor spre şi dinspre München, programate în zilele de 11, 18 şi
    25 noiembrie, precum şi a celor pe relaţia Amsterdam din zilele de 13, 20, 27
    noiembrie şi 4 decembrie. Totodată, TAROM a anulat şi unele curse interne către
    şi dinspre Oradea şi Suceava. Compania a anunţat că pasagerii care au cumpărat
    deja bilete pentru aceste curse au fost sau vor fi contactaţi în perioada
    următoare pentru a alege alte zile de călătorie.




    Profesorul
    emerit Andrei Pippidi, de la Universitatea din București, membru corespondent
    al Academiei Române, va fi distins cu Premiul Danubius oferit de Ministerul
    Educației, Științei și Cercetării din Austria. Istoricul este astfel răsplătit
    pentru valoroasa operă științifică și pentru implicarea în conservarea
    patrimoniului cultural material al României. Andrei Pippidi este absolvent al
    Facultății de Istorie din cadrul Universității din București şi deține două
    doctorate, unul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și un
    altul la Universitatea Oxford. Este autorul mai multor cărți, care tratează
    subiecte istorice, teologice şi culturale. Premiul Danubius a fost inițiat în
    2011 şi este decernat anual personalităților care, prin activitatea lor
    științifică sau culturală, au adus o contribuție deosebită la cunoașterea și la
    dezvoltarea Regiunii Dunării. Ceremonia de decernare va avea loc online la data
    de 6 noiembrie.




    Scriitoarele
    Clara Burghelea şi Roxana Cazan sunt promovate, pe 3 noiembrie, în cadrul
    proiectului Voci feminine românești în America de Nord, iniţiat de
    reprezentanța Institutului Cultural Român la New York. Manifestarea cuprinde o
    suită de premiere realizate sub forma unor materiale video înregistrate de
    fiecare scriitoare, materiale ce conțin o lectură în limba engleză de
    aproximativ 10 minute. Videoclipurile sunt difuzate periodic în fiecare marți.
    Seria a fost deschisă, pe 6 octombrie, de Cristina Bejan şi Alta Ifland, a
    continuat cu Mihaela Moscaliuc şi Domnica Rădulescu, Alina Cumpan şi Carmen
    Bugan şi Claudia Serea şi Diana Manole. Urmează Anca Mizumschi şi Adela
    Sinclair pe 10 noiembrie şi Alina Ștefănescu şi Lucia Cherciu pe 17 noiembrie.
    Proiectul se va încheia pe 24 noiembrie cu intervenţia Andreei Scridon şi
    Amandei O’Connor. După transmiterea pe toate platformele online ale
    organizatorului, videolecturile pot fi accesate pe site-ul rciusa.info.




    Pelicula
    La Gomera, regizată de Corneliu Porumboiu, a deschis ediţia de la
    Oviedo a Festivalului de film românesc. Producţia a reprezentat România în
    cursa Oscar-ului pentru cel mai bun lungmetraj internațional în 2020 şi a fost
    distinsă cu premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film European
    de la Sevilia. Până pe 17 decembrie, la Oviedo sunt proiectate filme româneşti
    care au făcut parte din programul celei de-a 10-a ediții a Festivalului de Film
    Românesc din Spania, care a avut loc iniţial la Madrid şi apoi itinerat la
    Barcelona şi Valencia. Printre
    acestea, Parking de Tudor Giurgiu, Ivana cea groaznică
    de Ivana Mladenović şi Un om la locul lui de Hadrian Marcu. După
    Oviedo, ciclul de film românesc își va continua turneul în peninsula iberică la
    Sevilla, Córdoba, Zaragoza și Tenerife.