Radio România Internațional

Tag: 1 decembrie

  • Jurnal românesc – 03.12.2024

    Jurnal românesc – 03.12.2024

    Cristina-Lavinia Arnăutu, director cu atribuții de secretar de stat al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a participat la concertul de gală „Stele ale Operei Românești la Veneția”, care a marcat Ziua Națională a României în rândul comunității de români din Italia și a adus în fața publicului excelența artei interpretative naționale, muzica autohtonă și pe cea universală. De asemenea, în marja vizitei de lucru în Italia, delegația din România s-a deplasat la Settimo Torinese, pentru a vizita stadiul lucrărilor finanțate de Departament, la Parohia Sf. Ierarh de la Râșca și Secu.

    Ridicată de comunitatea românească printr-un proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, cu elemente inspirate din tradițiile arhitecturale românești, „Biserica din lemn – Centru Românesc Socio-Asistențial și Cultural Bisericesc” va servi drept loc de rugăciune și comuniune pentru toți credincioșii din zonă. Centrul socio-cultural adiacent va găzdui activități educative, culturale și asistențiale, întărind legăturile dintre românii din diaspora și promovând identitatea românească în contextul italian.

     

    1 Decembrie a fost prilej de sărbătoare și recunoștință în toate comunitățile din cuprinsul Mitropoliei Basarabiei, a transmis Radio Chișinău. Ziua Națională a României a fost marcată nu doar prin slujbele de Te Deum oficiate în biserici, ci și printr-o serie de manifestații și activități culturale, care au adus laolaltă preoți și credincioși în spiritul unității și al mândriei naționale. În Arhiepiscopia Chișinăului, parohiile s-au transformat în adevărate vetre duhovnicești ale identității românești. Credincioși îmbrăcați în frumoasele straie tradiționale, purtând cu cinste tricolorul, s-au adunat pentru a se ruga, mulțumind lui Dumnezeu pentru libertatea și demnitatea de a-și păstra identitatea românească în ciuda tuturor vitregiilor istoriei.

    Slujbele au fost însoțite de rugăciuni speciale pentru unitatea neamului românesc, pentru un viitor plin de nădejde și ocrotit prin mijlocirea sfinților români. Astfel de evenimente au avut loc din nordul până în sudul Basarabiei, fiecare comunitate contribuind la această mărturie vie că identitatea și conștiința românească nu pot fi subminate. De la cântece patriotice până la conferințe tematice și spectacole culturale, parohiile au demonstrat cu mândrie că duhul românesc rămâne viu, autentic și puternic.

     

    În cazul persoanelor cu dublă sau multiplă cetățenie domiciliate sau rezidente pe teritoriul unui stat a cărui cetățenie o dețin, pe lângă cetățenia română, posibilitățile de acordare a protecției consulare din partea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României sunt limitate, informează ministerul de Externe de la București. În baza articolului 4 din Convenția referitoare la anumite aspecte ale conflictului de legi în materia cetățeniei, deschisă spre semnare la Haga în aprilie 1930, „un stat nu poate acorda protecție diplomatică unui cetățean al său împotriva unui alt stat a cărui cetățenia o posedă, de asemenea”.

    Deși foarte puține state sunt părți la această convenție, prevederea respectivă a căpătat un caracter cutumiar, fiind unanim acceptată în dreptul internațional.Astfel, un cetățean român nu se poate prevala de protecția consulară a României în raport cu autoritățile altui stat a cărui cetățenie o deține și pe teritoriul căruia își are domiciliul sau reședința, fiind tratat, de regulă, din perspectiva statului de domiciliu/reședință, exclusiv ca cetățean al acelui stat.

     

    11 artiști români prezintă, cu sprijinul Institutului Cultural Român, expoziția „Out of Place – Crossing Bordersˮ la Bienala de la Havana, în perioada 15 noiembrie 2024 – 28 februarie 2025. Expoziția este curatoriată de sculptorul româno-israelian Belu Simion Făinaru. Printre artiștii români prezenți la Bienală se numara Alex Mirutziu, Anton Răzvan, Cernica Simion Radu, Cristian Opriș, Ion Grigorescu şi Irina-Adina Bucan. ICR notează că expoziția se structurează în jurul a trei concepte principale: primul – al instalațiilor-obiect, realizate prin convenționalizarea și adaptarea unor elemente prefabricate, expuse în spațiul central al galeriei Bienalei; al doilea – al video-instalațiilor, realizate prin colajul de imagini și secvențe, redate în sălile mici ale pavilionului; al treilea – al land-artului, realizat prin popularea parcului.

  • Declarații de Ziua Națională

    Declarații de Ziua Națională

    Românii au sărbătorit, duminică, pe 1 decembrie, Ziua Națională, anul acesta împlinindu-se 106 ani de când toate provinciile în care sunt majoritari au intrat sub autoritatea Bucureștiului.

    Așadar, data de 1 decembrie 1918 marchează constituirea statului național unitar român. La sfârşitul Primului Război Mondial, au intrat in componenta Regatului României toate provinciile locuite majoritar de români aflate, până atunci, sub autoritatea imperiilor austro-ungar și țarist: Transilvania, Banatul, Bucovina și Basarabia.

    Preşedintele Klaus Iohannis, care a găzduit ultima recepţie dedicată Zilei Naţionale în calitate de şef al statului, a transmis un mesaj de unitate şi solidaritate pentru a depăşi crizele şi a merge cu demnitate înainte. Acesta consideră că poporul român este puternic şi ataşat valorilor democratice şi va continua să apere aceste valori.

    Klaus Iohannis i-a îndemnat pe români să privească înapoi cu recunoştinţă la sacrificiile şi lupta pentru unitate şi suveranitate, dar şi înainte către viitorul care trebuie construit cu înţelepciune.

    Klaus Iohannis: „Pe 1 decembrie 1918, înaintaşii noştri au reuşit să-şi îndeplinească visul de a avea o singură ţară, înfăptuind, la Alba Iulia, Marea Unire. De atunci am trecut prin războaie, dictatură, revoluţie, crize sanitare şi economice grave. Prin spiritul de unitate şi solidaritate manifestat în faţa obiectivelor comune, am reuşit, mereu, să depăşim aceste crize, să ne adaptăm şi să ne ridicăm mai puternici ca înainteˮ.

    La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că Ziua Naţională din acest an este mai importantă ca niciodată, subliniind nevoia unui Parlament care „să ţină lucrurile sub control’, pentru a nu aluneca „pe o pantă periculoasăˮ.

    „Acest 1 Decembrie este despre a alege între stabilitate şi haos, între dezvoltare şi austeritateˮ, a afirmat premierul Ciolacu. Potrivit acestuia, este nevoie de echilibru, pentru a păstra direcţia pro-europeană a României, pentru a continua investiţiile cu fonduri europene şi pentru ca oamenii să îşi păstreze locurile de muncă şi pensiile.

    Şi preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a evidențiat, într-un mesaj de Ziua Naţională, datoria de a pune stabilitatea, dialogul şi respectul faţă de cetăţeni pe primul loc, în contextul actualei perioade marcate de provocări şi decizii importante.

    „Este momentul în care ne reamintim de sacrificiile înaintaşilor noştri, care au pus temelia unui stat unit şi suveran, dar şi de responsabilitatea pe care o avem să ducem mai departe această moştenireˮ, a transmis președintele Senatului, care a făcut un apel la unitate.

    „Îmi doresc ca această zi să ne reunească, indiferent de diferenţele noastre de opinii, în jurul valorilor care ne definesc ca naţiune: unitate, solidaritate şi credinţă într-un viitor mai bun. România are resursele şi potenţialul să crească, dar pentru aceasta este nevoie de muncă, onestitate şi curajˮ, a subliniat Nicolae Ciucă.

  • Parada militară și evenimente în țară de Ziua Națională

    Parada militară și evenimente în țară de Ziua Națională

     

    Aproximativ 2.500 de militari și specialiști din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și alte structuri, alături de aproximativ 190 de mijloace tehnice și 45 de aeronave, au participat, duminică, la Parada Militară Națională organizată la București, cu ocazia Zilei Naționale a României și a celebrării a 106 ani de la Marea Unire.

    O premieră la parada de 1 Decembrie a fost includerea dronelor în dispozitivul aerian. Mai precis, au fost înălțate aeronave fără echipaj uman la bord de tip BAYRAKTAR TB2, care au intrat în dotarea Forțelor Terestre Române în această vară.

    Totodată, o aeronavă a Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere “Decebal” a transmis în timp real imagini ale paradei. Aeronava a survolat o zonă situată la nord de Casa Presei Libere și Parcul Herăstrău, la o altitudine de aproximativ 1.500 de metri, iar imaginile capturate au fost proiectate pe ecranele amplasate de-a lungul traseului paradei.

    Pe lângă soldații și specialiștii români, alți 240 de militari străini au participat la eveniment, reprezentând detașamente din Albania, Belgia, Republica Cehă, Croația, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Spania, Statele Unite și Turcia, precum și alte țări aliate ce contribuie la structurile NATO din România. Militarii străini au defilat cu 21 de mijloace tehnice.

     

    Tot la București a avut loc în Parcul Carol I ceremonia militară şi religioasă cu depunere de coroane şi jerbe de flori la Monumentul Ostaşului Necunoscut. De asemenea, sunt „Porţi deschise” la Muzeul Naţional de Artă al României, iar la Muzeul Naţional de Istorie a României este organizată micro-expoziţia „Documentele Unirii”, dedicată momentului istoric din 1 Decembrie 1918.

     

    Manifestările de la Alba Iulia au început cu vernisajul expoziției temporare „Rădăcini şi simboluri. Arta tradiției românești”. Evenimentele continuă în orașul Marii Uniri cu defilarea militară dedicată Zilei Naționale a României, programată la ora 14:00. Pe seară, are loc spectacolul folcloric „Alba Unește România”, susținut de artiști din toate zonele istorice ale țării, dar și un spectacol de artificii.

    Manifestări legate de sărbătorirea Zilei Naționale au loc și în alte localități din țară, dar și din diaspora.

  • Focus

    Focus

    Sentimentul unității naționale a existat dintotdeauna la români. Vorbeau o limbă romanică, indiferent unde se aflau, în Moldova, Valahia sau Ardeal, sau în jurul acestor principate medievale. Obiceiurile străvechi erau aceleași și, cum spunea un cercetător, aveau aceleași cântece de leagăn. Nu au fost singurul popor european despărțit în mai multe state. Dimpotrivă, românii au reușit să se unească statal înaintea germanilor și italienilor.

    În 1600, voievodul Țării Românești, Mihai Viteazul, schimbă statutul de supus al principelui transilvan cu cel de domnitor al Transilvaniei. Apoi intră victorios în Moldova, reunind sub sceptrul său cele trei principate în care trăiau românii. A fost pentru o scurtă perioadă de timp și are parte, în prezent, de cele mai fanteziste contestări. Este cert, însă, că unirea realizată de Mihai Viteazul nu a fost întâmplătoare, că locuitorii Moldovei, Valahiei și majoritarii din Transilvania, reclamată și de Buda și de Viena, aveau conștiința că formează aceeași națiune.

    În 1859, românii din Moldova și cei din Muntenia își aleg același domnitor, pe Alexandru Ioan Cuza, și pun marile puteri ale momentului în fața faptului împlinit. Treptat, unirea celor două principate s-a consolidat și a fost acceptată. În 1877, România intră  în războiul ruso-turc și își capătă independența față de otomani pe câmpul de luptă. Redeșteptarea națională devine un proces rapid și intens, românii au statul lor în care își dezvoltă societatea, cultura și civilizația.

    Când începe Primul Război Mondial, România s-a declarat neutră. Societatea era cuprinsă de o dilema. Intrarea în acest război era inevitabilă dar existau două mari tendințe. Regele Carol I, de origine germană, își dorea să lupte alături de Puterile Centrale, Austro-Ungaria și Germania. Populația și clasa politică voiau să lupte alături de Antanta. Fiecare avea motivele sale dar nimeni nu uita că românii din Transilvania sufereau de secole un adevărat regim de apartheid, în Austro-Ungaria.

    După doi ani de neutralitate, noul rege, Ferdinand, care își înlocuise unchiul pe tronul României, se supune voinței naționale și intră în război alături de franco-englezi, pentru eliberarea fraților din Ardeal. După doi ani de război cumplit, când imperiile se prăbușesc, românii din Ardeal își organizează o mare adunare, cu 1228 de delegați care, într-o organizare impecabilă, votează unirea cu Regatul României.

    Adunarea de la Alba Iulia  a avut loc la 1 decembrie 1918 și această zi a unității este, în prezent, Ziua Națională a României. În cumplitul an 1918, românii din Basarabia, Bucovina și Transilvania votaseră, pe rând, în această ordine, unirea cu România. La 27 martie, Sfatul Țării, organismul reprezentativ care conducea Basarabia, constituită într-o republică independentă, vota unirea cu România. Revoluția bolșevică începuse și situația cu trupele fostului aliat rus era scăpată de sub control. România rezista și ea cu greu, doar în Moldova de pe dreapta Prutului, cu familia regală și toată conducerea țării refugiate la Iași.

    Când se apropie încheierea războiului, România reintră în război și devine un factor de stabilitate într-o Europă bântuită de stafia ambițiilor comuniste. Bucovina, ce fusese posesiune a Vienei, și întreg Ardealul, băgat cu forța în partea maghiară a monarhiei dualiste, au cerut alipirea cu România tot prin votul reprezentanților aleși ai românilor. Se încheia, astfel, un lung proces de constituire a statului național, unitar, al românilor, aflați, de secole, la confluența unor mari imperii.

    Austro-Ungaria dispare ca stat și presiune, otomanii nu mai sunt un pericol, doar Rusia țaristă, transformată în imperiu sovietic, nu uită și nu iartă că românii din Basarabia votaseră alipirea la țara lor. În 1940, Stalin, susținut de aliatul său de atunci, Hitler, dă un ultimatum dement României, și năvălește cu trupele ca să pună stăpânire, din nou, pe Basarabia. Pe care o va amputa de teritorii și o va face republică sovietică unională, una dintre cele 15. Aceasta este povestea cronologică a reunirii românilor într-un singur stat, o dorință uriașă, măcinată timp de veacuri de marile imperii care râvneau la aceste spațiu. (Marius Tița)

  • Pregătiri pentru Ziua Naţională

    Pregătiri pentru Ziua Naţională

    În România, urmează o duminică electorală aglomerată. Oamenii sunt aşteptaţi, din nou, la urne pentru a-şi alege, de această dată, senatorii şi deputaţii. Iar Biroul Electoral Central ar urma să anunţe, pe seară, rezultatul renumărării voturilor de la primul tur al prezidenţialelor, de pe 24 noiembrie. O tensiune politică fără precedent în 35 de ani de democraţie românescă post-comunistă ameninţă să eclipseze o presupusă zi a concordiei, când se sărbătoreşte tocmai ceea ce în istoriografie s-a consacrat drept Marea Unire a tuturor românilor. Instituţie apolitică, Armata îşi vede, însă, de treabă.

    Repetiţia generală pentru parada militară consacrată Zilei Naţionale, 1 Decembrie, programată, iniţial, pentru joi, a fost mutată sâmbătă – anunţă ministerul Apărării. Vor participa la paradă aproximativ 2500 de militari şi specialişti ai Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Penitenciarelor şi Autoritatea Vamală Română, cu circa 190 de mijloace tehnice şi 45 de aeronave.

    Alături de militarii români, la parada militară vor defila şi circa 240 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din ţări aliate: Albania, Belgia, Cehia, Croaţia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, Spania, Statele Unite şi Turcia. Detaşamentele străine cuprind circa 21 mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă, precizează MApN. În premieră, vor trece pe sub Arcul de Triumf din Bucureşti şi femei din cadrul Armatei Republicii Moldova vecine.

    Şi reprezentanţele din străinătate ale Institutului Cultural Român au programat evenimente speciale în preajma Zilei Naţionale. ICR Varşovia, de pildă, împreună cu ‘Festivalul Internaţional de Film Watch Docs. Drepturile Omului în Film’ invită publicul cinefil la o retrospectivă românească în secţiunea ‘Documentar de format mare’, dedicată celor mai importante realizări ale genului. În acest an, secţiunea este consacrată României și se desfăşoară până pe 1 Decembrie.  Grupajul de documentare româneşti rememorează câteva producţii de arhivă, din anii 60-70-80 ai secolului trecut, dar prezintă în premieră poloneză şi o nouă creaţie a lui Radu Jude, unul dintre cei mai apreciaţi cineaşti contemporani în Polonia.

    Devenită sărbătoare oficială după Revoluţia anticomunistă din 1989, data de 1 Decembrie marchează finalizarea, la sfârşitul Primului Război Mondial, în 1918, a procesului de constituire a statului naţional unitar român. Atunci au intrat sub autoritatea Bucureştiului toate provinciile cu populaţie majoritar românească aflate sub stăpânirea imperiilor multinaţionale vecine, ţarist şi austro-ungar: Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

     

  • Petre Velicu din Franţa

    Petre Velicu din Franţa

    Artistul plastic din Franţa, Petre Velicu, oferă publicului, până la 20 iulie, expoziţia personală «Perpetuum mobile», la Galeria Paul Amarica din Paris.

  • Ziua Națională a României: Parada militară de la București

    Ziua Națională a României: Parada militară de la București


    Ziua Națională a României a fost marcată la București prin tradiționala paradă militară de 1 decembrie. Potrivit unor estimări, peste 100.000 de persoane au asistat la paradă, cea mai mare prezență înregistrată la aceste eveniment.



    În deschiderea manifestării, s-a intonat Imnul Național și au fost trase douăzeci şi una de salve de tun, în semn de salut, folosindu-se muniție de manevră. Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori în memoria eroilor căzuți pe câmpurile de luptă pentru reîntregirea neamului românesc. A urmat un moment de reculegere în memoria acestor eroi.



    Alături de șeful statului, au mai fost prezenți la paradă premierul Marcel Ciolacu, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, președintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, membri ai Guvernului, șefi de instituții, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, precum şi ai cultelor religioase, politicieni, veterani.



    Peste 2.400 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Autoritatea Vamală Română, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor au participat la evenimentul de la Bucureşti.



    De asemenea, în blocul de paradă au defilat aproximativ 250 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din Belgia, Franţa, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Spania, Statele Unite ale Americii şi Ţările de Jos, precum şi militari din ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României.


    Dispozitivul de defilare al tehnicii militare a fost alcătuit din circa 150 mijloace tehnice. Avioane şi elicoptere au survolat Piaţa Arcului de Triumf la parada de 1 Decembrie.



    Fondul sonor al defilării a fost asigurat de muzicile militare ale Armatei, din garnizoana Bucureşti: Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, Muzica militară a Brigăzii 30 Gardă “Mihai Viteazul”, Muzica militară a Brigăzii 1 Mecanizate “Argedava” şi elevii Centrului de Instruire pentru Muzici Militare.



    O ceremonie militară şi religioasă s-a desfăşurat tot la București, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I. Cu această ocazie au fost depuse coroane şi jerbe de flori în memoria celor căzuţi pe câmpul de luptă.


    Printre cei care au participat la eveniment s-au numărat preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, secretarul CSAT, Mihai Şomordolea și primarul Capitalei, Nicuşor Dan.



  • ICR: peste 30 de evenimente cu ocazia Zilei Naționale a României

    ICR: peste 30 de evenimente cu ocazia Zilei Naționale a României

    Institutul Cultural
    Român organizează peste 30 de evenimente în străinătate cu ocazia Zilei
    Naţionale a României, marcată pe 1 Decembrie – concerte, expoziţii şi proiecţii
    de film, colocvii, spectacole de teatru şi evenimente literare. Între acestea
    se numără Turneul Corului Madrigal în SUA, spectacolul Teatrului Naţional din
    Sibiu la Paris, recitalul sopranei Teodora Gheorghiu şi al bas-baritonului
    Sorin Coliban la Londra, prezenţa violonistului Alexandru Tomescu şi a
    pianistei Sînziana Mircea pe scene din Beijing, Budapesta şi Viena.


    În Spania sunt
    anunţate, de asemenea, concerte, proiecţii de film şi expoziţii de fotografie,
    iar, în Italia, programul include o serie de concerte de colinde tradiţionale.

  • Anul 1918 și Noua Românie

    Anul 1918 și Noua Românie

    Pentru a înțelege schimbările de frontieră și de structuri statale pe care anul 1918 le-a adus pe harta Europei, trebuie luate în considerare două realități, una fizică și alta utopică, în care omenirea trăia. Prima a fost cea a primului război mondial, cu cele peste 20 milioane de militari și civili morți și aproximativ 23 de milioane de răniți. Cele două blocuri militare opuse, Antanta, formată din Franța, Marea Britanie, Rusia, Japonia, Italia și SUA, și blocul Puterilor Centrale format din Germania, Austro-Ungaria, Turcia și Bulgaria, s-au angajat într-o încleștare fără precedent pentru a-și îndeplini interesele.



    Marele Război, așa cum a fost denumit, a fost cel care a decis noile frontiere, ca aproape orice război în istoria modernă. A doua realitate, cea utopică, a fost cea ivită tot în timpul războiului, însă una împotriva lui, și anume revoluția bolșevică din Rusia. Marea victorie a lui Lenin i-a motivat puternic pe toți cei care doreau schimbarea profundă a lumii, nu doar a frontierelor, și care credeau că sosise timpul pentru a construi o lume mai bună pe ruinele celei vechi.



    România a plătit un greu tribut de sânge în anii Marelui Război. Deși a intrat în conflict în 1916, la doi ani de la debutul acestuia, românii au dat cât pentru întregul război. Estimările sacrificiilor umane românești, în procente, sunt cifrate între 7,5 și 9% din întreaga populație, adică între 580.000 și 665.000 de morți, jumătate din cauza epidemiei de tifos exantematic. Sacrificiul a fost recompensat cu unirea provinciilor Basarabia, pe 27 martie 1918, Bucovina, pe 28 noiembrie 1918, Banat, Maramureș și Transilvania, pe 1 decembrie 1918, cu Regatul României. A fost prețul plătit de toți românii, iar regii României, Ferdinand și Maria, și clasa politică română s-au ridicat la înălțimea momentului, așa cum arăta și istoricul Ioan Scurtu:



    Ion I. C. Brătianu, preşedintele PNL, a fost implicat în evenimente şi a avut un rol important în realizarea Marii Uniri. Atât basarabenii, cât şi bucovinenii şi ardelenii au venit la Iaşi cu emisari, înainte de proclamarea Unirii, au discutat cu regele Ferdinand şi cu Ion I. C. Brătianu şi cu alţi politicieni cu privire la modalităţile de a proceda în mobilizarea pentru unire. Brătianu a condus delegaţia României la Conferinţa de pace de la Paris şi acolo s-a confruntat cu marii politicieni ai vremii, de la preşedintele american Wilson la primul ministru al Marii Britanii.


    Regele Ferdinand era german, fusese ofiţer în armata germană. Când în Consiliul de Coroană s-a exprimat opinia pentru intrarea României în război împotriva ţării sale, a familiei sale, el a făcut un act de sacrificiu personal, dar în acelaşi timp un act de mare importanţă pentru România. Regina Maria a fost din capul locului adepta intrării României în război alături de Antanta. Ea era englezoaică şi a avut un rol important în a-l convinge pe Ferdinand să facă acest sacrificiu personal, în interesul poporului român. Pe parcurs, regele şi regina au fost în permanenţă alături de români, de armată, de principalii lideri politici.



    În ziua de 1 decembrie 1918, Adunarea Națională a românilor din Transilvania era convocată la Alba Iulia, iar Marele Sfat Național Român, organism reprezentativ cu rol de putere legislativă, cerea adunarea a 1228 de delegați pentru a redacta rezoluția de alipire la Regatul României. Împreună cu Consiliul Național Român, care deținea funcția executivă, Marele Sfat Național hotăra că un nou început nu putea fi pus decât pe bazele votului universal. Venise momentul ca românii se folosească dreptul de vot universal, votul care dădea cea mai mare reprezentare electorală, vot pentru care partidele românești și organizațiile naționale din Transilvania militaseră începând cu anul 1881.



    Votul prin care s-a proclamat unirea Transilvaniei cu România a fost unul al voinței naționale, însă și unul al urgenței. Sfârșitul primului război mondial stârnise utopiile transformiste și istoricul și politologul Daniel Barbu spune că practica democratică a votului universal trebuie privită prin ochii celor de atunci care asistau la revoluțiile bolșevice și la anarhia care se profila, după patru ani de război.



    Erau participanții la Adunarea de la Alba Iulia sau cel puțin cei care au redactat rezoluțiunea și au propus-o aclamației populare niște democrați? Erau, evident, patrioți români. Erau oameni care aveau experiențe parlamentare lungi, aveau știința și practica politicii. Ce se va întâmpla pe 6 decembrie? Armata română ocupa Ardealul. Ea a fost extraordinar de instrumentală în stabilirea granițelor și, mai ales, ea restabilea liniștea în țară. Avem mărturii foarte clare, Ion Lapedatu vorbește în memoriile lui, în paginile de jurnal redactate chiar în acele zile, unde scria că se mișcă satele. Atunci când vorbim de comuna sovietică ne gândim numai la Budapesta și la Ungaria de dincolo de Tisa. Dar întreaga Europă, inclusiv Anglia, era prinsă de un fior revoluționar.



    România Mare s-a format în anul 1918 din voința românilor și într-un cadru internațional propice. Iar în Noua Românie și-au găsit un loc toți cei care considerau că ea corespundea așteptărilor lor.






  • Ziua României, la şcoală!

    Ziua României, la şcoală!

    Începutul lunii decembrie marchează şi
    Ziua României! Ne-am oprit la o şcoală din Fălticeni, unde suflete de copii au
    anticipat Ziua României, prin activităţi pregătite cu sârg de o învăţătoare
    sufletistă.


    Sabina Dulgheriu, învățătoare la Școala
    Gimnazială Ion Irimescu din Fălticeni, ne-a spus cum s-a sărbătorit anticipat
    Ziua României:

    Chiar dacă pe data de 1 decembrie copiii nu
    sunt la școală, această zi fiind liberă, nu am ratat niciodată emoția acestei
    sărbători și an de an am organizat tot felul de activități cu o zi sau două
    înainte, astfel încât copiii să aibă ocazia să simtă, să iubească, să guste și
    să se bucure românește.


    Sabina Dulgheriu ne-a mărturisit că de
    fiecare dată încearcă să îi bucure şi să îi emoționeze pe copii prin
    activităţile organizate pentru 1 Decembrie, dar şi să îi învățe lucruri noi,
    astfel încât ei să asocieze această zi cu o bucurie imensă, cu bucuria de a fi
    român:

    Emoția acestui eveniment este altfel trăită la școală și cred că este
    mai intensă pentru că actorii principali în activitățile dedicate Zilei
    Naționale sunt chiar ei, copiii, și evident că atunci când participi activ și
    te dedici întru totul atelierelor sau lecțiilor care au ca temă 1 Decembrie
    orice emoție, simțire, dorință și, până la urmă, bucuria se dublează. De aceea
    și eu, ca dascăl, aștept cu nerăbdare să sărbătoresc alături de elevii mei Ziua
    României la școală și de fiecare dată am încercat să ajung la sufletele lor.


    Sabina
    Dulgheriu a adăugat: Cred că să tot fie vreo 5-6
    ani de când organizez cu clasa, în preajma zilei de 1 decembrie o expoziție cu
    obiecte vechi, obiecte tradiționale. Vreau să spun că, așa, ca o paranteză,
    nici măcar în pandemie nu am renunțat la această expoziție și am făcut online.
    Cea mai mare bucurie a mea a fost să constat că de la an la an, copiii mei aduc
    pentru expoziție din ce în ce mai multe obiecte pline de valoare, obiecte
    foarte vechi și, mai mult decât atât, știu și poveștile din spatele acestor
    obiecte. Şi e fascinant să auzi un copil de 8 ani
    cum povestește despre lampa cu gaz care lumina camera bunicilor în nopțile
    lungi de iarnă, cum recunosc putinica pentru brânză sau cum explică la ce era
    folosită covata. Asta mi-a demonstrat că părinții acestor copii iubesc și simt
    românește. Și, ca o precizare, acești părinți sunt părinți foarte tineri.
    Lucrul acesta zic eu că ar trebui să ne dea speranță că nu ne pierdem
    frumusețea, nu ne pierdem valorile și nu ne pierdem tradițiile.


    Cu emoţia amintirilor din propria
    copilărie, Sabina Dulgheriu îi încurajează pe copii să preţuiască tradiţiile
    româneşti. Aşa că de Ziua României se organizează, deja, tradiţional şi
    expoziţia Drag de România, care anul acesta a reunit peste 100 de exponate:

    Postamentul clasei a fost neîncăpător și am avut în sala de clasă
    expuse obiecte care erau vechi de peste 100 de ani, am avut ii foarte vechi, am
    avut covată foarte veche, am avut tot felul de obiecte din lemn, am avut câteva
    obiecte de la războiul de țesut, n-a putut fi adus tot în sala de clasă, doar
    câteva componente ale acestuia. Am avut o maramă de borangic foarte veche și
    foarte fină. Am fost și eu surprinsă de ceea ce au adus copiii. Pe lângă
    această expoziție, care a fost prima dintre activități, anul acesta am am mai
    avut alături de noi un artist local, pe doamna Mihaela Ursache care i-a
    îndrumat pe copii să își pună amprenta personală pe un obiect, un magnet de
    frigider având ca formă conturul României.


    Aşa că Sabina Dulgheriu şi-a dus încă o
    dată menirea la îndeplinire: Sunt un dascăl care reușește să ajungă
    la sufletele copiilor. Întrebându-i astăzi spre exemplu, ce i-a încântat cel
    mai mult din cele 2 zile în care noi ne-am pregătit pentru a sărbători Ziua
    României, au spus că cel mai mult le-a plăcut că au venit în costume populare,
    pentru că am renunțat la uniformă pentru 2 zile și ne-am arătat straiele
    frumoase. Le-a plăcut că au putut să gândească liber, le-a plăcut că au fost
    așezate mesele în clasă altfel, le-a plăcut că au avut oaspeți și le-a plăcut
    că s-au bucurat până la urmă foarte mult și au fost adevărați românași. La
    mulți ani tuturor românilor și să dea Dumnezeu ca povestea României să continue
    așa frumos cum o știm noi!


    A fost organizat şi un concurs Master Chef
    de România,pentru care copiii au venit cu prăjituri pregătite după reţetele bunicii,
    iar totţi participanţii, evident, au ieşit câştigători!


  • Românii au serbat Ziua Națională

    Românii au serbat Ziua Națională

    Pentru români, atât pentru cei din țară, cât și pentru cei din diaspora, 1 Decembrie a fost zi de sărbătoare – Ziua Națională a României a fost marcată prin parade militare, depuneri de coroane de flori la monumentele eroilor, spectacole de muzică populară sau expoziţii care au evocat Marea Unire de acum 104 ani. În București, la parada de sub Arcul de Triumf au asistat 35 de mii de persoane, iar în capitala Marii Uniri, Alba-Iulia, povestea evenimentelor de atunci a fost spusă pe parcursul întregii zile prin momente speciale de reconstituire istorică, în prezenţa a mii de români veniți din toate colţurile ţării.



    Oricât de grele au fost încercările istoriei, poporul român a rezistat şi s-a dezvoltat prin unitate — a transmis premierul liberal Nicolae Ciucă, care a sărbătorit Ziua Națională la Alba-Iulia: Este o zi foarte importantă pentru noi şi, aşa cum de fiecare dată am arătat respect şi cinstire pentru memoria celor care s-au jerfit în momentele cele mai dificile, pentru ca România să fie aşa cum este astăzi, consider că şi de acum înainte, în momente poate nu la fel de dificile ca atunci, avem în continuare nevoie de unitate, de solidaritate, de empatie şi sunt convins că, aşa cum am făcut-o de fiecare dată, o vom face şi de aici înainte, putând să demonstrăm că România este o ţară cu adevărat europeană. La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!”



    La București, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că România a făcut progrese remarcabile în ultimii ani, a continuat eforturile de modernizare a statului şi reformele. Șeful statului a îndemnat, în același timp, autoritățile să folosească toate pîrghiile pentru a crește nivelul de trai al românilor: Cetăţenii au, în mod firesc, mari aşteptări de la clasa politică, mai ales în această perioadă dificilă. Ne aflăm, deja, pe un drum plin de schimbări, de reforme, de eforturi de modernizare a statului, a instituţiilor, a serviciilor publice şi a infrastructurii. Este un proces de durată, pe care eu îl văd ireversibil, dar românii au nevoie de progrese cât mai tangibile şi imediate pentru creşterea bunăstării şi a nivelului de trai. Ţara noastră are la dispoziţie fonduri suficiente prin PNRR şi alte programe europene pentru a produce schimbările necesare şi îndemn autorităţile să uzeze de toate instrumentele disponibile.”



    “Pentru mine, 1 Decembrie este despre certitudinea că acest popor va găsi întotdeauna forţa de a depăşi toate situaţiile de criză”, a spus și liderul social-democrat Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților. Ziua Naţională este momentul în care celebrăm mândria, unitatea, solidaritatea, tăria de caracter şi curajul eroic al înaintaşilor noştri. Pentru mine, însă, în acest an, 1 Decembrie reprezintă şi altceva, extrem de important în actualul context zbuciumat în care trăim. Este un exemplu strălucit al felului în care poporul român a găsit întotdeauna, în cele mai grele momente ale istoriei sale, acea forţă internă, teribilă, care l-a făcut să depăşească situaţii-limită.” Indiferent de doctrine şi valori, a mai spus Marcel Ciolacu, trebuie să credem în oameni şi să oferim întotdeauna un sprijin nemijlocit pentru România, pentru că asta înseamnă să fii un adevărat patriot.






  • Ziua Națională, sărbătorită cu Radio România

    Ziua Națională, sărbătorită cu Radio România

    De 1 decembrie, toate posturile Societății Române de Radiodifuziune au fost în sărbătoare — programe interactive, interviuri de excepție, reportaje dedicate marii sărbători, muzică românească.



    Campania “Născut în România”, difuzată întreaga zi pe toate posturile Radio România, a adus în fața voastră excelența. Aţi putut asculta oameni care fac cinste țării, reprezentanți ai noii generații de profesioniști în economie, muzică, arte, sport, viață și responsabilitate socială, dar nu numai.



    Regizoarea şi scenarista română Eva Pervolovici, care trăieşte la Paris, s-a născut în 1984 la Bucureşti. A studiat regie de film la UNATC, a urmat un masterat la Edinburgh, la Screen Academy Scotland, după care a absolvit în Paris La Fémis (Ecole Nationale Supérieure des Métiers de l’Image et du Son). Cel mai recent documentar al ei, «Delta Bucureştiului», a fost premiat în 2021 la Eastern Europe International Movie Awards. Timp de 7 ani Eva Pervolovici a organizat rezidenţe de creaţie audiovizuală la Slon, în județul Prahova, unde a reunit cineaşti din România şi din lume, în casa-obiect creată de tatăl său, artistul vizual Romelo Pervolovici.






    Fost funcţionar public în Guvernul din Marea Britanie (a lucrat pentru Ministerul Transporturilor, pentru cel de Externe sau de Finanţe), membru în diferite fundaţii şi organizaţii, în prezent consultant politic pentru o companie globală americană şi politician local la Londra (a fost ales, în 2022, consilier local în districtul londonez Hammersmith şi Fulham), Adrian Paşcu-Tulbure este absolvent de Literatură Engleză, format la prestigioasa Universitate britanică Cambridge. Născut la Piatra Neamț în 1988, românul a trăit numai 3 ani în oraşul de la poalele muntelui Pietricica, după care s-a mutat împreună cu părinţii în Regatul Unit. Ce-şi aminteşte din copilărie?






    Dinu Mihăilescu este un pianist român din Elveţia. Născut la Timişoara, în 1988, într-o familie de muzicieni, a studiat muzica la Geneva. În august 2022 tânărul pianist revenea în România natală pentru a susţine un concert pentru pace la Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighetu Marmaţiei. El a evoluat atunci în cadrul grupului Oxy More din care face parte împreună cu un alt pianist româno-elveţian, Philippe Boaron. Stabilit din 2009 în Elveţia, Dinu Mihăilescu este — între altele – câștigător al locului al doilea al Concursului internațional de pian «Béla Bartók» din Szeged (Ungaria), în 2017.






    În urmă cu 10 ani, soprana Andrada Maria Paşcu înfiinţa la Londra, împreună cu soţul ei, şi el muzician, percuţionist, Florin Constantin Paşcu, AB MUSIC Academy, inclusă recent de site-ul threebestrated.co.uk, într-un top 3 al celor mai bune şcoli private de muzică din capitala britanică. Cei doi soţi cântă împreună şi în trupa Arta Duo, în acest format au scos câteva discuri cu colinde de Crăciun şi au deja programate concerte în luna decembrie în Marea Britanie. Cu studii de canto şi pian la Universitatea din Oradea, mai mult la îndemnul soţului ei, dar şi al surorii ei, românca se înscria în urmă cu 13 ani la un masterat la celebra Royal Academy of Music din Londra.






    Paul Hitter este un pictor român născut în 1982. A studiat arte vizuale la București și München. Activitatea sa artistică include expoziții personale și de grup în țară și în străinătate, de exemplu în Cehia, Franţa şi SUA. A creat coperte de CD sau afișe de concert pentru Gogol Bordello, Rromani Music Awards Belgrade, Rona Hartner și Fanfara Ciocârlia. Fondator al curentului artistic «Expresionismul balcanic», Hitter abordează cu precădere teme sociale, mituri populare din Balcani, folclor, legende și mitologii urbane. L-am întâlnit la expoziţia retrospectivă deschisă în apropierea zilei sale de naştere.






    Ana Ștefania Andronic (Buzu) este artistă vizuală, absolventă a Universității Naționale de Arte din București, secția Grafică, promoția 2004, unde l-a avut profesor îndrumător pe Mircia Dumitrescu. Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România din 2014, Ana Ștefania Andronic este fondatoarea Galeriei Fără Nume. Este fiica regretatului ziarist şi caricaturist Octavian Andronic.




  • Live Video: Parada de 1 decembrie de la București

    Live Video: Parada de 1 decembrie de la București

    Parada militară organizată la Bucureşti cu ocazia Zilei Naţionale a României a început joi la Arcul de Triumf, edificiu emblematic al Capitalei, inaugurat acum 86 de ani, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi a Reginei Maria, transmite Agerpres.



    În deschiderea manifestării, s-a intonat Imnul Naţional de către muzicile militare ale Garnizoanei Bucureşti, alături de baritonul Ştefan Alexandru Constantin, solist al Ansamblului Artistic Doina al Armatei, şi corul Academiei Tehnice Militare Ferdinand I. În timpul intonării Imnului de stat, au fost trase douăzeci şi una de salve de tun.



    Preşedintele Klaus Iohannis a depus o coroană de flori în memoria eroilor căzuţi pe câmpurile de luptă pentru reîntregirea neamului românesc. Ulterior, a fost ţinut un moment de reculegere în memoria eroilor care s-au jertfit pentru unitate.



    Asistă la paradă premierul Nicolae Ciucă, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, membri ai Guvernului, şefi de instituţii, reprezentanţi ai corpului diplomatic şi ai cultelor religioase, politicieni, veterani.



    Fondul sonor al defilării este asigurat de muzicile militare ale Armatei, din garnizoana Bucureşti: Muzica Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale, Muzica militară a Brigăzii 30 Gardă Mihai Viteazul şi Muzica militară a Brigăzii 1 Mecanizate Argedava.



    Cu ocazia Zilei Naţionale, au loc ceremonii militare în garnizoanele din întreaga ţară.



    În toate instituţiile militare din ţară se arborează Drapelul naţional, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se ridică Marele Pavoaz.






  • Alba Iulia

    Alba Iulia

    În data de întâi
    decembrie este Ziua Națională a României. Acum 104 de ani, la Alba Iulia, se
    realiza prin voința mulțimii adunate pe platoul din apropierea cetății
    medievale, unirea tuturor provinciilor românești într-un singur stat. Tot aici,
    în urmă cu patru secole, domnitorul Mihai Viteazul intra triumfal în cetatea
    medievală a Albei Iulia și realiza prima unire a celor trei mari provincii
    istorice românești: Țara Românească, Moldova și Transilvania. Așadar, chiar
    dacă e zi de sărbătoare în toată România, parcă aceasta nu are nicăieri un
    farmec mai aparte decât în Alba Iulia, oraș pe care îl vizităm astăzi.


    La Alba Iulia se
    poate ajunge pe cale rutieră și feroviară. Situat în partea sudică a
    Transilvaniei, orașul Alba Iulia se află la aproximativ 100 de kilometri sud
    față de municipiul Cluj Napoca și la 70 de kilometri nord-vest de Sibiu, orașe
    care dispun de aeroport. O așezare europeană, modernă, împărțită în orașul de
    sus și orașul de jos, așa se prezintă Alba Iulia în prezent. Orașul de sus
    cuprinde monumentele istorice milenare, bine întreținute, în timp ce orașul de
    jos a fost construit mult mai aproape de timpurile moderne. În partea istorică,
    puteți vedea principalele categorii de monumente aparținând arhitecturii
    religioase, dar și pe cele militare. Astfel, cetatea bastionară din secolul al
    XVIII-lea și clădirile de utilitate militară au adăpostit garnizoana Alba Iulia
    de la începuturi până recent. Dintre edificiile religioase, cel mai vechi și
    mai cunoscut, o îngemănare a stilurilor arhitectonice romanic, gotic,
    renascentist, baroc este catedrala romano-catolică. Amintim apoi mănăstirile
    Augustinienilor, Dominicanilor, Iezuiților, Franciscanilor și pe ale Trinitarienilor.
    Catedrala ortodoxă a fost ridicată după Marea Unire de la 1918, tot în incinta
    cetății. Monumentul e deosebit prin arhitectura sa, împrumutând din
    caracteristicile arhitecturii de la sud de Carpați. De altfel, toate aceste
    monumente au fost incluse din acest an în câteva rute cultural-turistice.

    Dan
    Lungu, purtătorul de cuvânt al Centrului de Cultură Augustin Bena din județul
    Alba. Ruta Unității Naționale 1848-1918-1922 străbate circa
    150 de kilometri din județul Alba, care este recunoscut pentru multe dintre elementele
    simbolice din istoria României. Această rută include obiective istorice și
    legendare care au legătură cu evenimente istorice marcante atât pentru România
    cât și pentru județul Alba. Vor fi regăsite în cadrul acestei rute momentele
    istorice din 1848, 1918 și 1922. Ruta Drumul Icoanei este cea mai cunoscută
    pentru turiștii români, dar și străini, fiindcă include Alba Iulia, cealaltă
    capitală, locul unde, practic, s-a scris începutul României moderne. Această
    rută presupune vizitarea unora dintre cele mai importante și cunoscute edificii
    religioase din județul Alba, dar și din România. Printre acestea, Catedrala
    Încoronării din Alba Iulia, Mănăstirea Râmeț, dar și unele mai puțin
    mediatizate, dar la fel de spectaculoase. Pentru Catedrala Încoronării sau a
    Reîntregirii, așa cum mai e cunoscută, anul 2022 e deosebit deoarece se
    împlinesc 100 de ani de la încoronarea primilor regi ai României mari.
    Catedrala a fost construită special pentru eveniment, care a avut loc în anul
    1922. De aici, Drumul Icoanei străbate zona centrală a județului Alba și
    prezintă rolul credinței în viața românilor din Transilvania, a felului în care
    credința a contribuit la menținerea comunităților românești, precum și a
    expresiei artistice a acestora.


    Alba Iulia este
    un oraș cu peste 2.000 de ani vechime, o capitală a Daciei Romane. Iar, dacă
    aveți mai multe zile la dispoziție, împrejurimile orașului oferă tentații cel
    puțin la fel de interesante. În speranța că v-am convins, vă așteptăm și data
    viitoare cu o nouă destinație. Până atunci, drum bun și vreme frumoasă!


  • Ședință specială a Parlamentului de Ziua Națională

    Ședință specială a Parlamentului de Ziua Națională

    Pe 1 Decembrie este Ziua Națională a României: în 2022, românii
    serbează 104 ani de când se desăvârșea procesul plebiscitar prin care statul
    român îi aduna între aceleași granițe pe românii și provinciile în care locuiau.
    Paradă militară, discursuri impresionante și celebra fasole cu ciolan afumat – sunt
    imaginile, mai mult sau mai puțin în clișee, ale acestei Zile. Deja, luni,
    parlamentarii de la București s-au reunit în ședinţă solemnă dedicată
    momentului. Au luat cuvântul premierul, preşedinţii
    Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi reprezentanţi ai grupurilor
    parlamentare. S-a vorbit despre patriotism, despre proiecte de ţară şi soluţii
    propuse de partide pentru bunăstarea românilor, dar şi despre criza generată de
    războiul din Ucraina.

    Premierul liberal Nicolae Ciucă a făcut apel către clasa
    politică, societatea civilă şi mass-media la un moratoriu şi, împreună, să
    încerce să folosească anul 2023 drept răgaz electoral. Tot el a îndemnat Puterea
    şi Opoziţia să se aşeze la masa unor discuţii raţionale asupra viitorului
    României, pentru că – a spus premierul Ciucă – oamenii politici ai momentului
    au datoria istorică de a duce România în rândul marilor democraţii europene. Aceasta,
    prin integrarea accentuată în spaţiul de libertate şi prosperitate occidental, deci
    inclusiv în Schengen:

    ʺAderarea la Spaţiul Schengen nu este doar o
    expresie a reformelor şi investiţiilor pe care România le-a făcut până acum,
    este, deopotrivă, o expresie a încrederii şi cea mai sigură garanţie din partea
    partenerilor noştri europeni că România este şi va rămâne ferm ancorată pe axa
    de dezvoltare occidentală.ʺ

    La rândul său, preşedintele Camerei
    Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, a declarat că 1 Decembrie
    reprezintă un exemplu al felului în care poporul român a găsit întotdeauna, în
    cele mai grele momente, o forţă internă teribilă de a depăşi situaţii limită. Tocmai de aceea, acum, când România traversează mai multe
    crize suprapuse, românii trebuie să fie solidari cu cei care au mai multă
    nevoie de sprijin – a mai spus el. România
    a câştigat, în ultimul an, o guvernare stabilă şi aprecierea partenerilor
    internaţionali ca furnizor de securitate şi stabilitate în regiune – a
    subliniat și preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu. Din Opoziţie,
    liderul USR, Cătălin Drulă, a vorbit de la tribuna Parlamentului despre
    patriotismul care trebuie să caracterizeze fiecare politician din România, prin
    patriotism înțelegând apărarea democraţiei, drepturile civile şi libertăţile
    fundamentale. Cât despre liderul AUR,
    George Simion, tot în Opoziție, acesta le-a transmis ʺLa mulţi ani !ʺ
    românilor care muncesc în străinătate.