Radio România Internațional

Tag: acord

  • Viitorul Acordului de la Schengen

    Viitorul Acordului de la Schengen

    Politica de bun venit promovată
    de Germania este un magnet pentru afgani şi pakistanezi, a fost un frumos gest
    moral, dar Angela Merkel se află acum în faţa unui examen al responsabilităţii
    pentru protejarea comunităţii politice a Europei şi a frontierelor sale
    externe. Aprecierea a fost făcută de preşedintele Consiliului European, Donald
    Tusk, potrivit căruia, unele state din vecinătatea UE ar folosi refugiaţii ca
    pe o armă într-un război hibrid pe care l-au pornit împotriva blocului
    comunitar cu scopul de a obţine favoruri din partea acestuia. Donald Tusk a
    atenţionat, în acelaşi timp, că dacă frontierele externe ale UE nu vor fi
    securizate, spaţiul de liberă circulaţie Schengen se va prăbuşi, iar teama ce
    se va amplifica în rândul populaţiei europene va favoriza ascensiunea
    partidelor radicale.

    Conform celor mai recente date, de la începutul anului
    peste 310.000 de refugiaţi ar fi ajuns în Grecia după ce au traversat Marea
    Egee venind dinspre Turcia, în timp ce autorităţile turce ar fi împiedicat doar
    vreo câteva zeci de mii de refugiaţi să pătrundă în spaţiul comunitar. Acum, un
    acord între UE şi Turcia a fost anunţat, acord ce prevede sporirea asistenţei
    financiare acordate Ankarei şi preluarea de către UE a unor refugiaţi din
    Turcia, guvernul turc angajându-se în schimb să deschidă şase noi tabere de
    refugiaţi.

    Potrivit Agenţiei europene pentru protejarea graniţelor extrene ale
    UE, Frontex, în primele nouă luni ale acestui an, pe teritoriul UE au sosit
    peste 710 mii de imigranţi, în timp ce pe tot parcursul anului trecut numărul
    acestora a fost de 282 de mii. Recent, Frontex a solicitat ţărilor comunitare
    ca, în scopul gestionării presiunii migraţiei, să pună la
    dispoziţia acestei agenţii aproape 800 de poliţişti de frontieră. Motivaţia a
    fost dată de directorul executiv al Frontex, Fabrice Leggeri – unele
    state membre trebuie să înţeleagă că, în loc să disloce sute de poliţişti la
    frontiera lor naţională, ar fi mai util să îi trimită la graniţele externe ale
    UE. Valul de migranţi – cel mai mare din ultima jumătate de secol – a pus
    sub semnul întrebării viitorul spaţiului de liberă circulaţie europeană, spaţiu
    care permite mişcarea fără controale la frontieră a peste 400 de
    milioane de cetăţeni din 26 de ţări ale UE, precum şi a multora din afară.
    Libertatea de mişcare aduce atât beneficii, cât şi riscuri, iar statele membre
    ale Spaţiului Schengen trebuie să le gestioneze pe amândouă. Situaţia creată de
    sutele de mii de imigranţi complică şi mai mult lucrurile, la 30 de ani de când
    cooperarea între guvernele Belgiei, Franţei, Germaniei, Luxemburgului şi
    Olandei s-a concretizat în acordul de la Schengen privind abolirea treptată a
    verificărilor la frontierele comune.

    Bucureştiul aspiră
    de multă vreme la statutul de membru Schengen. Acest lucru ar fi trebuit să se
    concretizeze încă din 2011, în condiţiile în care România îndeplineşte
    criteriile din punct de vedere tehnic. Poate fi considerată situaţia creată de
    valul de migranţi un test pentru verificarea capacităţii Bucureştiului de a
    acţiona ca membru Schengen şi totodată de a contibui la soluţionarea crizei
    migranţilor?

    Preşedintele
    României, Klaus Iohannis: România este şi doreşte să fie în
    continuare parte a soluţiei. România este solidară cu celelalte ţări membre ale
    UE. Abordările noastre se bazează întotdeauna în acest context pe solidaritate
    şi responsabilitate. Vom fi în continuare alături de celelalte state membre şi
    vom contribui la soluţii. Asigurarea frontierelor exterioare, acesta este un
    capitol unde România stă foarte bine. Chiar dacă nu suntem membru Schengen
    încă, România îşi ia foarte în serios misiunea de apărare a frontierelor
    exterioare ale UE, cu rezultate dintre cele mai bune. România se comportă de
    facto ca şi cum ar fi membră Schengen.

    În ultimii ani, aderarea a fost
    amânată din motive de politică internă ale unor state din UE, iar o posibilă repunere în discuţie a subiectului a fost, din nou,
    ratată la Consiliul JAI de la începutul acestei luni. Chiar Bucureştiul a cerut
    scoaterea de pe ordinea de zi a şedintei a punctului privind intrarea României
    în Schengen, pentru că, a explicat premierul Victor Ponta, se ştia foarte clar
    că decizia nu va fi favorabilă.

    Recent, în cadrul unei conferinţe organizate de
    Comisia specială a Parlamentului pentru aderarea României la Spaţiul Schengen,
    fostul ministru de Externe, Titus Corlăţean, preciza că aderarea la Schengen nu
    ţine de ce face România tehnic, ci de atmosfera politică neprielnică în Europa,
    de data aceasta, din cauza valului de imigraţie: Rapoartele pe care
    diferitele, multele echipe Frontex, care au fost la frontierele României,
    aparent rămân doar spre ştiinţa Agenţiei Europene Frontex şi nu ajung pe masa
    decidenţilor politici. Întotdeauna au fost factori care au făcut inoportună
    aderarea şi au fost în general, ca să o spun foarte direct şi politic, factori
    exteriori României.

    Iar percepţia generală este că nici în lunile viitoare
    atitudinea ţărilor din Spaţiul Schengen nu se va schimba în aşa măsură încât să
    existe şanse pentru aderarea României pe termen scurt.

  • Acord MAE și Organizația Internațională pentru Migrație

    Acord MAE și Organizația Internațională pentru Migrație

    Acordul cuprinde prevederi care se referă, fără a se limita, la următoarele domenii: coordonarea activităților legate de repatrierea asistată a cetățenilor români aflați în situații vulnerabile, precum și a activităților legate de consolidarea capacității de răspuns a MAE/Departamentul Consular, schimburile de informații și documente, cooperarea tehnică etc. Acordul formalizează, de fapt, colaborarea din ultimii ani între MAE român și OIM. În contextul mai larg al situației internaționale, MAE consideră că o asemenea formalizare a legăturilor cu OIM este necesară și va face mai eficiente intervențiile pe canale diplomatice pentru asistarea cetățenilor români aflați în dificultate.



    Înfiinţată în anul 1951, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie este principala instituţie interguvernamentală specializată în domeniul migraţiei, activând în strânsă legătură cu parteneri guvernamentali, interguvernamentali şi neguvernamentali.

  • Europa noastră – 8.08.2015

    Europa noastră – 8.08.2015

    Acordul UE-Vietnam, măsurile de siguranţă pentru
    agricultori şi granturile pentru cercetare, pe agenda europeană săptămâna aceasta.


  • Reacţii la acordul cu Iranul

    Reacţii la acordul cu Iranul

    A fost nevoie de 21 de luni de negocieri pentru ca Iranul şi grupul
    ‘5 plus 1’ (Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie, Franţa şi Germania) să
    încheie un acord privind programul nuclear al Teheranului. Dacă va fi
    respectat, el ar urma să risipească, treptat, temerile privind ambiţiile
    nucleare militare ale Iranului şi să ridice, gradual, de pe umerii acestuia,
    povara sancţiunilor internaţionale.

    Un acord despre care preşedintele american,
    Barack Obama, spunea, lucid, că nu este construit pe încredere, ci pe
    verificare. Inspectorii – a subliniat liderul de la Casa Albă – vor avea acces
    24 de ore din 24 la instalaţiile nucleare cheie ale Iranului, pentru a se
    asigura că acesta nu va transfera materiale nucleare de la instalaţiile
    cunoscute la instalaţiile pe care le ascunde.

    O realizare istorica care, atunci
    când va fi implementată, va întări securitatea internaţională, a calificat NATO
    acordul de marţi.

    La Bucureşti, Ministerul Afacerilor Externe a salutat, la
    rândul său, înţelegerea. Esenţială – consideră MAE român – este implementarea
    pe deplin a măsurilor asumate, astfel încât comunitatea internaţională să poată
    conta, în permanenţă, pe garanţii incontestabile asupra naturii exclusiv
    paşnice a programului nuclear iranian, în acord cu dreptul legitim al Iranului
    de a utiliza paşnic energia nucleară.

    Moscova a profitat abil de entuziasmul
    provocat de încheierea acestui acord pentru a reveni la una din chestiunile
    care îi dau frisoane: instalarea în Europa de elemente antibalistice. Ministrul
    rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Rusia se aşteaptă ca Statele
    Unite şi NATO să anuleze planul de instalare a elementelor antirachetă pe
    continent, în noul context creat de acordul marilor puteri cu Iranul în
    domeniul nuclear.

    Amintim că Moscova a exprimat în mai multe rânduri preocupări
    în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România,
    Polonia, Spania şi Turcia.

    Recent, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus
    pentru Securitatea Naţională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianţei
    Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei şi Chinei. Ameninţarea
    balistică la adresa NATO este în creştere. Numeroase ţări deţin sau încearcă să
    dobândească tehnologie balistică.

    Acordul internaţional cu Iranul nu modifică
    situaţia a replicat un oficial al Alianţei, sub acoperirea anonimatului.
    Potrivit acestuia, sistemul antirachetă va proteja aliaţii europeni ai NATO de
    ameninţările balistice, deci este justificat atât timp cât rachetele balistice
    există şi au capacitatea de a atinge partea europeană a NATO. Scopul – a
    precizat el – este contracararea tuturor ameninţărilor din afara zonei
    euroatlantice. Statele Unite şi NATO au afirmat, repetat, că elementele
    antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, ci au
    rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează
    reglementărilor internaţionale.

  • În aşteptarea referendumului din Grecia

    În aşteptarea referendumului din Grecia

    Prima parte a zilei de miercuri anunţa un posibil
    compromis salvator pentru Grecia. Guvernul de la Atena ar fi acceptat, cu unele
    amendamente, propunerea de acord formulată de creditorii internaţionali şi ar
    fi lăsat să se înţeleagă că renunţă la referendum. Totul s-a năruit, însă, în
    cursul după-amiezii, când premierul elen, Alexis Tsipras, a anunţat că
    referendumul de duminică va fi organizat aşa cum s-a plănuit. Mai mult, el le-a
    cerut conaţionalilor să spună Nu programului propus de finanţatori. În
    consecinţă, comunicarea între Atena şi Bruxelles s-a intrerupt iar şansele ca
    ea să fie reluată, luni, după consultarea populară, depinde de rezultatele
    acesteia. Liderii europeni au avertizat că un Nu majoritar ar echivala cu
    ieşirea din zona euro, interpretare pe care imprevizibilul Tsipras o respinge
    categoric.

    Liderul opoziţiei conservatoare, fostul premier Antonis Samaras, a
    chemat grecii să spună un da răspicat pentru Europa.
    Responsbilitatea cetăţenilor trebuie să învingă iresponsabilitatea Guvernului -
    a declarat Samaras, în opinia căruia ţara se află în cel mai critic moment din
    ultimele decenii.

    Criza greacă este urmărită cu atenţie la Bucureşti.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a reluat apelul la înţelepciune şi calm şi
    i-a îndemnat pe deponenţii la băncile din România cu capital elen să nu
    acţioneze emoţional retrăgându-şi depozitele. El a explicat că toate băncile în
    cauză sunt sigure, bine capitalizate şi se supun reglementărilor BNR, nu
    deciziilor Greciei. Iar în caz de panică, Banca Naţională este pregătită să
    intervină cu toate instrumentele pe care le are la îndemână. Mugur Isărescu: Banca
    Naţională a adoptat măsuri care să le asigure lichiditatea şi în condiţiile în
    care, datorită unor motive emoţionale – zvonuri, suprareacţii – băncile nu ar
    găsi lichiditate în piaţă, cu toată că au o situaţie bună. Băncile pot să
    asigure lichiditatea, să se aprovizioneze de la Banca Naţională, dobânda este
    scăzută şi singurii care pierd sunt deponenţii. Pierd timp, pierd dobândă -
    mică, cât este, dar este – şi mai pierd şi comisioanele de retragere.

    Pe
    de altă parte, chiar dacă situaţiile nu suportă comparaţie – Grecia e în pragul
    colapsului financiar, iar România stă pe un sol financiar-bancar ferm – criza
    greacă îndeamnă, totuşi, la o meditaţie serioasă asupra relaţiilor ţării cu
    parteneri precum FMI sau Uniunea Europeană. Mugur Isărescu: Contextul
    internaţional incert – cu situaţia din Grecia şi din zona euro, în general, şi
    cel intern – cu nevoia de consolidare, solicită menţinerea acordurilor cu
    partenerii noştri internaţionali, UE şi cu FMI, sub diverse forme. Eu cred că
    negocierile vor continua, şi e bine să continue, e vorba de credibilitate.

    Asemenea Comisiei Europene şi FMI, Mugur Isărescu nu crede că datele economice
    de până acum sunt un argument în favoarea relaxării fiscale iniţiate de
    executiv, motiv de dezacord între acesta şi instituţiile financiare
    internaţionale.

  • Misiuni economice la Bucureşti

    Misiuni economice la Bucureşti

    O delegaţie
    a Comisiei Europene se află, de marţi, la Bucureşti, într-o misiune de evaluare
    a situaţiei economiei româneşti. Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, a
    precizat că de rezultatul acestor discuţii depinde şi venirea pe 15 iulie a
    misiunii Fondului Monetar Internaţional în România. Reprezentanţii Comisiei
    sunt interesaţi de evoluţia reformelor structurale, de eficientizarea
    sectoarelor de transport şi energie, rămasă restantă, de modul în care s-a
    aplicat sistemul managementului profesionist la companiile cu capital de stat,
    dar şi de stadiul listărilor şi al procesului de privatizare.

    Un alt subiect
    care nu va lipsi de pe agenda discuţiilor este legat de măsurile de relaxare
    cuprinse în noul Cod Fiscal, mai ales de impactul lor asupra respectării
    obiectivului pe termen mediu privind deficitul bugetar asumat de România în
    cadrul acordului de tip preventiv aflat in derulare şi care ar urma să se
    încheie în luna septembrie. La sfârşitul
    lunii mai, o misiune tehnică formată din reprezentanţii FMI, CE şi Băncii
    Mondiale s-a aflat la Bucureşti pentru discuţii pe aceeaşi temă.

    FMI a
    recomandat Executivului să ajusteze măsurile de relaxare fiscală, întrucât
    tăierea cheltuielilor pentru compensarea acestor măsuri nu va fi suficientă să
    acopere golul semnificativ la capitolul venituri bugetare începând din 2016. Executivul a insistat, atunci, că România are
    nevoie de relaxare fiscală, fapt recunoscut de finanţistii internaţionali, care
    vor, însă, garanţii în legătură cu menţinerea ţintei de deficit bugetar. La
    începutul lunii,reprezentantul FMI la
    Bucureşti, Guillermo Tolosa, afirma că proiectul Codului Fiscal aflat în
    prezent în dezbatere parlamentară va trebui revizuit semnificativ pentru că,
    altfel, Guvernul nu va reuşi să se încadreze în ţintele de deficit stabilite.

    Tolosa a spus că au
    existat discuţii intense şi în ceea ce priveşte reformele structurale, în
    special în domeniul energiei, un sector care înregistează mari pierderi. Actualul acord de tip
    preventiv aflat în derulare este al treilea solicitat de România FMI-ului de la
    declanşarea crizei economice în 2009. A fost încheiat în septembrie 2013 pentru
    2 ani şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Autorităţile au anunţat că îşi doresc finalizarea cu succes
    a acordului în vigoare, urmând ca ulterior să se ia o decizie în privinţa unei
    continuări a parteneriatului cu FMI în condiţiile în care România este stabilă
    din punct de vedere macroeconomic şi se împrumută la costuri relativ mici de pe
    pieţele internaţionale.

  • România şi NATO

    România şi NATO

    Într-un moment în care acordurile de la Minsk menite să rezolve criza din
    Ucraina generată de separatiştii proruşi sprijiniţi de Moscova sunt puse sub
    semnul întrebării de noi violenţe, situaţia din vecinătatea estică a UE şi NATO
    nu putea lipsi de pe agenda vizitei la Bucureşti a ministrului
    german al apărării, Ursula von der Leyen. Aceasta şi omologul român, Mircea
    Duşa, au discutat despre consolidarea flancului estic al NATO, în contextul
    riscurilor de securitate la adresa ţărilor aliate, generate de politica agrsivă
    a Rusiei.

    Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen: Amândoi
    suntem îngrijoraţi cu privire la efectele politicii Kremlinului în Ucraina.
    Berlinul înţelege perfect marea importanţă strategică a bazinului Mării Negre.
    De aceea observăm foarte atent evenimentele din estul Ucrainei, din Crimeea şi
    Transnistria. Am constatat împreună că o soluţie pentru conflictul din Ucraina
    nu poate fi găsită decât în termeni paşnici. Ucraina este chemată să decidă pe
    cont propriu care este drumul pe care îl va urma. De aceea împreună am stabilit
    şi constatat că deciziile luate la nivelul NATO şi Uniunii Europene se doresc a
    fi implementate cu celeritate. Este vorba de măsuri defensive, dar care
    demonstrează şi unitatea noastră comună    .

    Ministrul Mircea Duşa a
    menţionat că în spaţiul aerian al României au loc non-stop misiuni de poliţie
    aeriană, iar aproape zilnic un avion al NATO asigură supravegherea electronică
    a teritoriului naţional. Mircea Duşa: Încă de la summitul din Ţara
    Galilor măsurile de reasigurare au vizat şi spaţiul aerian. Aproape zilnic este
    prezent în spaţiul aerian al României un avion al NATO, care face supravegherea
    electronică. În momentul de faţă se află dislocate în România avioane F-16 din
    Portugalia, care pe parcursul lunii mai şi iunie asigură împreună cu noi
    misiunile de poliţie aeriană, dar, încă o dată, acest serviciu este organizat
    24 de ore din 24 şi se execută conform standardelor şi cerinţelor NATO.

    Ministrul german al apărării a apreciat modul rapid prin care România a reuşit
    să implementeze deciziile aliate privind crearea a două structuri NATO de
    comandă-control la Bucureşti. Mircea Duşa a primit asigurări din partea
    omologului său de la Berlin că militarii germani vor fi prezenţi în
    comandamentul pentru unitatea de integrare a forţelor şi în cel multinaţional
    de divizie.

    Pe de altă parte, Duşa a subliniat faptul că România sprijină în
    continuare drumul euroatlantic al Moldovei, Ucrainei şi Georgiei .

  • Jurnal românesc – 25.05.2015

    Jurnal românesc – 25.05.2015

    Experţi
    ai FMI continuă, până pe 26 mai, la Bucureşti, misiunea de evaluare, în
    contextul în care Romania doreşte să încheie actualul program financiar cu
    Fondul în luna septembrie. Principalele teme de discuţie sunt modificările
    aduse Codului Fiscal şi măsurile economice preconizate pentru 1 ianuarie anul
    viitor, în condiţiile în care guvernul insistă că Romania are nevoie de
    relaxare fiscală. Potrivit preşedintelui Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, Viorel Ştefan, reprezentanţii FMI recunosc
    necesitatea relaxării fiscale, cred că este benefică economiei româneşti, dar
    vor garanţii în legătură cu conservarea ţintelor de deficit bugetar asumate de
    România. Actualul acord, al treilea de la declanşarea crizei economice în 2009, a fost încheiat în septembrie 2013
    pentru 2 ani şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro.




    Guvernatorul BNR a
    recomandat băncilor din România să finanţeze economia reală, dând ca exemplu
    sectorul agricol, pentru care încă există reţinere. Prezent la o conferinţă pe
    tema perspectivelor sistemului bancar şi ale economiei, Mugur Isărescu a arătat
    că în România există o tendinţă de creştere moderată a creditării, mai ales în
    lei. În opinia sa, creşterea economică din prezent este robustă şi sustenabilă,
    cu inflaţia şi deficitul ţinute sub control şi cu un efort important de
    consolidare fiscală. Şeful BNR a subliniat că această evoluţie pozitivă va
    continua şi a punctat principalele direcţii de acţiune: creşterea
    concurenţei şi a eficienţei în sectoare-cheie ale economiei, precum cel al
    energiei, dezvoltarea educaţiei, dar şi a
    unei infrastructuri de transport de calitate.






    12 militare româneşti, un distrugător american şi un dragor maritim din
    Bulgaria, cu circa 1500 de militari la bord, participa, în aceste zile, la
    exerciţiul ‘Trident Poseidon 2015`. În apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării
    Negre, vor avea loc acţiuni specifice luptei pentru apărarea comunicaţiilor
    maritime. Exerciţiul are ca scop consolidarea nivelului de interoperabilitate
    între forţele NATO, precum şi cooperarea inter-agenţii din România, într-un
    mediu cu ameninţări multiple, în cadrul unei Operaţii de răspuns la criză. Pe de altă parte, până la sfârşitul lunii
    iunie, avioane româneşti MIG 21 Lancer, alături de avioane de luptă portugheze,
    desfăşoară misiuni de patrulare în spaţiul aerian
    românesc, inclusiv deasupra Mării Negre. Aceste misiuni sub coordonarea Comandamentului Aerian al NATO, cu baza la
    Ramstein, în Germania, fac parte din măsurile NATO de garantare a securităţii
    statelor din flancul estic al Alianţei.




    În România, ameninţările în spaţiul cibernetic se
    înmulţesc, iar atacurile, inclusiv asupra site-urilor guvernamentale, au
    devenit un fenomen, susţine Directorul Centrului Naţional de Răspuns la
    Incidente de Securitate Cibernetică, Augustin Jianu. El a precizat că
    instituţiile statului au puţine instrumente pentru a-i identifica pe hackeri şi
    a adăugat că politicienii ar trebui să gândească o legislaţie specială în
    domeniu, în condiţiile în care Statele Unite au alocat deja, în acest an,
    apărării cibernetice 14 miliarde de dolari, iar Franţa – un miliard de euro. România
    nu e cu nimic mai vulnerabilă decât orice altă ţară în momentul de faţă, a mai
    spus Augustin Jianu.

  • Acordul privind micul trafic a intrat în vigoare

    Ministerul Afacerilor Externe salută intrarea în vigoare, la data de 14 mai 2015, a Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind micul trafic de frontieră, semnat la Kiev la data de 2 octombrie 2014, de către Prim-miniştrii celor două ţări, Victor Ponta şi Arsenii Iaţeniuk.


    Noul instrument juridic facilitează considerabil regimul călătoriilor în regiunile limitrofe frontierei comune a celor două țări vecine, în beneficiul locuitorilor acestor zone.



    Extinderea cadrului juridic bilateral prin acest acord ilustrează deschiderea și nivelul remarcabil atins în prezent de relațiile dintre România și Ucraina.


    Din punct de vedere procedural, intrarea în vigoare a Acordului va fi urmată de o serie de formalități tehnice necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor acestuia. Înmânarea primelor permise de mic trafic de frontieră eliberate în baza Acordului va avea loc în viitorul apropiat, în cadrul unei ceremonii organizate în zona de frontieră, în prezența miniștrilor afacerilor externe ai celor două state. Bogdan Aurescu si Pavlo Klimkin au salutat în cadrul unei discuţii de ieri, în marja ministerialei de externe a NATO (Antalya) intrarea în vigoare a Acordului şi au discutat detalii legate de înmânarea primelor permise.



    Acordul reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenţii din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenţionează să rămână în zona de frontieră a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere neîntreruptă.



    Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maximum 50 de km de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km.



    De prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Acestor persoane li se adaugă şi soţul/soţia, copiii minori sau majori aflaţi în întreţinere (inclusiv adoptaţi), chiar dacă aceştia locuiesc de mai puţin de 3 ani în zona de frontieră. Aproximativ 2 milioane de cetăţeni români şi ucraineni de pe o parte si alta a frontierei pot fi potenţialii beneficiari ai acestui Acord.

  • Jurnal românesc – 6.05.2015

    Jurnal românesc – 6.05.2015

    La 14 mai 2015, intră în vigoare Acordul privind micul trafic de frontieră, semnat între Cabinetul de Miniştri al Ucrainei şi Guvernul României — informează portalul Vidido, citând un comunicat remis de Administraţia Regională de Stat Transcarpatia. Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 kilometri situate de o parte şi de alta a frontierei dintre România şi Ucraina, zonă care poate fi extinsă la maximum 50 de kilometri de linia de frontieră în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de kilometri. Documentul prevede că locuitorii din zona de frontieră vor primi permise de liberă trecere cu drept de şedere în celălalt stat (în zona de frontieră) de 90 de zile de la data trecerii graniţei. Acordul va acoperi 662 de localităţi din Ucraina, din regiunile Transcarpatia, Ivano-Frankivsk, Odesa şi Cernăuţi, cu o populaţie totală de aproximativ 1.500.000 de persoane.




    Aproape 50% dintre tinerii români cu studii în străinătate sunt interesaţi de oferte de angajare în România, în timp ce 61% dintre aceştia rămân în contact profesional în ţara noastră, reiese din datele Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri. Ele au fost discutate, recent, de ministrul de resort, Andrei Gerea cu reprezentanţii Ligii Studenţilor Români din Străinătate. Potrivit unui comunicat de presă, reprezentanţii Ligii au propus ministerului de resort participarea în cadrul SMART Internship, un program competitiv de management shadowing în instituţiile publice, adresat studenţilor şi proaspăt absolvenţilor cu studii în străinătate, care vizează instituţiile publice româneşti interesate să lucreze cu tinerii care au experienţă internaţională. La rândul său, ministrul Andrei Gerea a precizat că este foarte important ca instituţiile statului român să se implice şi să sprijine programele axate pe atragerea în ţară a studenţilor din diaspora, mai cu seamă în contextul în care există deschidere de ambele părţi. Dacă ne-am obişnuit ca, în ultimii ani, să exportăm inteligenţă în străinătate, este momentul ca acest flux să se inverseze şi să aducem înapoi tinerii cu potenţial. Sunt sigur că bagajul serios de cunoştinţe, stagiile de practică şi viziunea modernă pe care au dobândit-o aceşti studenţi în afara ţării sunt atuuri incontestabile ce pot fi exploatate la nivel înalt nu doar de aparatul de stat, ci şi de mediul privat din România, a spus Gerea. Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri a răspuns pozitiv la iniţiativa SMART Internship, având în vedere faptul că pentru tinerii români cu studii în străinătate dezvoltarea unei cariere în România reprezintă o perspectivă credibilă.



    Un renumit politolog şi istoric turc, născut în România, Kemal Haşim Karpat, fost consilier al administraţiei de la Casa Albă pe vremea preşedintelui american, Jimmy Carter, a primit, marţi, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai. Kemal Haşim Karpat, în vârstă de 90 de ani, s-a născut într-un sat interetnic din Dobrogea, iar la vârsta adolescenţei, în anii 40, s-a stabilit în Turcia, alături de familia sa. Ulterior, el a fost forţat să se refugieze în SUA şi a devenit profesor emerit al Universităţii Wisconsin-Madison. Numele Karpat şi l-a adăugat singur, după numele munţilor din România.

  • Jurnal românesc – 16.03.2015

    Jurnal românesc – 16.03.2015

    Guvernul a anunţat că va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie şi Curtea de Conturi, după ce Corpul de Control al premierului a constatat nereguli în activitatea de restituire a proprietăţilor. Din raportul publicat duminică reiese că, în perioada 2008-2011, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a soluţionat cu prioritate peste 2.200 de dosare calificate drept cazuri excepţionale de Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor. Printre acestea figurează motive medicale ca depresia, lombosciatica, hemoroizii, atacurile de panică, osteoporoza sau colonul iritabil. De asemenea, desemnarea evaluatorilor nu a fost realizată în mod aleatoriu, iar în cazul a 94 de dosare, valoarea imobilelor rezultată în urma reevaluării a fost cu cel puţin 20% mai mică decât cea iniţială. Cea mai mare despăgubire acordată “unui caz excepţional” a fost de peste 100 de milioane de lei.



    Transparency International România a lansat luni campania de mobilizare civică “Implică-te! Raportează corupţia!”, care îşi propune să determine opinia publică să ia atitudine şi să sesizeze faptele de corupţie mult mai uşor decât până acum. Oamenii vor fi asistaţi de un centru specializat, care le va acorda gratuit consiliere şi asistenţă juridică tuturor celor care sunt martori sau victime ale unor fapte de corupţie. Depunerea sesizărilor se va putea face mult mai simplu, prin completarea unui formular special direct pe Internet, ce va putea fi descărcat de la adresa: www.alacromania.ro/raporteaza-coruptia. Fiecare astfel de sesizare transmisă on-line va fi analizată de experţi; dacă fapta sesizată este de competenţa centrului, autorul sesizării va fi invitat pentru consiliere şi pentru a stabili paşii de urmat. Întregul proces de consiliere este gratuit şi confidenţial.



    Parlamentul olandez nu susţine, momentan, aderarea României la spaţiul Schengen, deoarece consideră că Bucureştiul nu a îndeplineşte, încă, toate condiţiile pentru a deveni membru al Uniunii Europene. Afirmaţia îi aparţine ambasadorului olandez la Bucureşti, Matthijs van Bonzel. Într-un interviu acordat unui post privat de televiziune din România, el a precizat că, in opinia Legislativului de la Haga, România a aderat la Uniune fără să îndeplinească câteva cerinţe esenţiale legate de legislaţie, sistemul judiciar, de funcţionarea lui, de eficienţă şi imparţialitate în modul de aplicare a legilor, de corupţia instituţională. Diplomatul olandez a mai spus că există o legătură între aderarea la Schengen şi respectarea standardelor legale europene.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Angel Tîlvăr, a reiterat interesul autorităţilor de la Bucureşti pentru dezvoltarea şi diversificarea modulelor educaţionale, concretizate în cursuri de limbă şi civilizaţie romană pentru conaţionalii stabiliţi în Canada. Reprezentanţi ai acestora, care s-au întlnit cu ministrul Tîlvăr, au propus înfiinţarea unui Centru Cultural Românesc la Toronto, iniţiativă menită să contribuie la păstrarea şi promovarea identităţii naţionale.



    Circa 200 de persoane au format, duminică, la Bucureşti, un lanţ uman între sediul ministerului român de Externe şi cel al ambasadei Republicii Moldova. Protestatarii au cerut autorităţilor eliminarea obligativităţii paşapoartelor la trecerea frontierei peste Prut. În semn de protest, unii manifestanţi şi-au aruncat paşapoartele în faţa Ambasadei. Iniţiatorul protestului, Platforma Unionistă Acţiunea 2012, subliniază că românii pot călători doar cu cartea de identitate în 58 de ţări sau teritorii, ceea ce face cu atât mai absurdă prezentarea paşaportului la intrarea în Basarabia.



    Liderul secesionist pro-rus din Transnistria Evgheni Şevciuc, a calificat drept pozitive rezultatele primei sale întâlniri, de sâmbătă, cu noul premier de la Chişinău, Chiril Gaburici. Cei doi au convenit asupra prelungirii acordului privind circulaţia trenurilor de marfă prin regiunea separatistă, fapt considerat drept important atât pentru activitatea economică, cât şi pentru consolidarea încrederii între părţi. Potrivit corespondentului Radio România la Chişinău, Gaburici şi Şevciuc au mai anunţat ca luna viitoare, in perioada sărbătorilor pascale, cetăţenii vor putea circula liber între cele două maluri ale Nistrului.

  • Republica Moldova – cât de aproape de Europa?

    Republica Moldova – cât de aproape de Europa?

    Fragil politic şi confuz geopolitic — astfel au calificat majoritatea analiştilor noul Guvern al Republicii Moldova. Cabinetul minoritar, condus de tânărul om de afaceri Chiril Gaburici, depinde de susţinerea comuniştilor pro-ruşi, ceea ce amplifică incertitudinile asupra viitorului european al Chişinăului. Guvernul a fost învestit abia în a doua jumătate a lui februarie, la aproape trei luni după alegerile legislative de pe 30 noiembrie, la care electoratul privilegiase calea occidentală.



    După scrutin, scenariul continuităţii părea deja scris. Cele trei componente ale coaliţiei guvernamentale tripartite declarat pro-occidentale, partidele Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal, îşi adjudecaseră 55 din cele 101 de mandate de deputaţi. Venită la putere în 2009, după un interludiu de opt ani, în care fosta guvernare comunistă pro-rusă se exersase în corupţie, abuzuri şi derapaje antidemocratice, Alianţa pentru Integrare Europeană părea condamnată să continue în aceeaşi formulă. În plus, premierul şi fostul ministru de Externe liberal-democrat Iurie Leancă, de al cărui mandat e legată încheierea, anul trecut, a acordurilor de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul şi care promitea să conducă republica în Uniunea Europeană în 2020, părea, pe mai departe, prima opţiune pentru şefia Guvernului.



    Dar, nemaiputând trece peste idiosincraziile care-i despărţeau de parteneri, tocmai liberalii, cei mai decişi promotori ai orientării spre Vest, au preferat să rămână în opoziţie. Creat de coaliţia minoritară PLDM-PD, noul Cabinet Leancă a fost respins de Parlament, iar echipa executivă a lui Gaburici a avut nevoie, pentru învestire, de voturile deputaţilor comunişti. În România vecină, în mod tradiţional susţinătorul cel mai consecvent şi energic al aspiraţiilor europene ale Chişinăului, noul preşedinte liberal Klaus Iohannis nu şi-a ascuns decepţia faţă de această formulă, dar nici dorinţa ca Guvernul Gaburici să nu abdice de la opţiunea pro-europeană:


    Eu îmi voi exprima speranţa ca acest nou guvern, cu un prim-ministru tânăr, antreprenor, va duce Moldova mai departe în direcţia Vest. Cred că orice guvern responsabil îşi dă seama că dacă o majoritate a votat proeuropean şi există această posibilitate, aceea trebuie să fie, pentru viitor, şi direcţia predilectă.”



    Primele reacţii ale Guvernului şi ministerului de Externe de la Bucureşti au fost uşor contradictorii. Premierul Victor Ponta a salutat numirea unui nou omolog la Chişinău. Cu evidentă prudenţă, diplomaţia de la Bucureşti, condusă de Bogdan Aurescu, s-a mulţumit să anunţe că a luat act de instalarea acestuia. Analistul Robert Schwartz, şeful secţiei române de la Radio Deutsche Welle, nu şi-a cenzurat nici nemulţumirea, nici epitetele. Într-un interviu pentru Radio România, el a afirmat:


    Ceea ce se întâmplă acum la Chişinău e din nou o farsă tipică pentru scena politică din Republica Moldova – îmi permit să o spun atât de clar, pentru că alegătorii care au votat pe 30 noiembrie în alegerile parlamentare şi-au imaginat cu totul altceva. Au votat partide proeuropene, acum Parlamentul a învestit noul guvern cu votul comuniştilor. E un guvern contestat de societatea civilă şi mi se pare şi simptomatică reacţia dinspre Uniunea Europeană: o reacţie foarte reţinută. Nici Statele Unite nu s-au grăbit să salute ceea ce s-a întâmplat acum la Chişinău. Interesant e şi faptul că premierul României, Ponta, a salutat învestirea guvernului şi a noului premier Gaburici.


    Mult mai reţinut a fost Ministerul român de Externe. Ministrul Aurescu ştie despre ce e vorba mult mai bine probabil decât primul ministru Ponta, atunci când ia notă de ceea ce se întâmplă acolo, şi nu se aventurează să salute rapid evoluţiile de acolo, pentru că putem să ne aşteptăm acum la o cotitură mai vizibilă spre politica dinspre Moscova. Cu alte cuvinte, Chişinăul rămâne o zonă gri, cu un conflict îngheţat în Transnistria şi o soluţie pentru europenizarea Moldovei cred că a devenit oarecum mai îndepărtată după învestirea acestui guvern.”



    Ulterior, Ponta însuşi a declarat că, de fapt, nu-l bucură situaţia din Republica Moldova, unde există un guvern minoritar care depinde de comunişti, şi a amintit că în 2014 a lucrat excepţional cu Cabinetul Leancă, susţinut de toate cele trei partide pro-europene. Departe de a împărtăşi optimismul predecesorului său, premierul Gaburici a avertizat că Republica Moldova, săracă, prost administrată, minată de corupţie şi politicianism, e, încă, foarte departe de standardele comunitare: Este un nonsens să vorbeşti despre integrarea europeană într-o ţară zguduită timp de mai mulţi ani de scandaluri, privatizări netransparente, fără ca să fie adusă normalitatea statului de drept. Toată vorbăria despre perspectiva europeană este o demagogie sterilă.”



    Cert e, totuşi, că Gaburici a făcut la Bruxelles prima sa vizită externă. După întânirea cu el, înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Federica Mogherini, a apreciat că învestirea noului guvern de la Chişinău e un semnal de reluare a angajamentelor faţă de principiile europene. Avem încredere că executivul de la Chişinău va spori eforturile în realizarea reformelor-cheie, în special a celor din sectoarele justiţiei şi financiar, precum şi în domeniul combaterii corupţiei, în interesul tuturor cetăţenilor Republicii Moldova — a mai spus doamna Mogherini.

  • Concluziile misiunii FMI

    Concluziile misiunii FMI

    În ultimii ani, în plină şi în post criză economico-finaniciară, finanţatorii externi ai României — FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană — au avut un cuvânt greu de spus în reformele promovate de guvernele ce s-au succedat la Bucureşti. Nu puţini sunt analiştii care susţin că, în lipsa obligaţiilor pe care România şi le-a asumat în faţa troicii, multe dintre măsurile luate, deopotrivă, necesare şi impopulare, nu ar fi căpătat concreteţe. Au fost, totuşi, şi destule situaţii în care părţile nu au ajuns la un numitor comun.



    Este şi cazul misiunii ce s-a încheiat marţi. Astfel, compromisul nu a fost posibil, cel puţin deocamdată, în cazul liberalizării preţului la gaze şi al privatizării unor companii energetice — măsuri cerute insistent de FMI, dar respinse categoric de executivul de stânga. Premierul Victor Ponta a declarat că liberalizarea ar însemna o creştere prea mare a tarifelor la gaze, atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici.



    Victor Ponta: ”Solicitarea delegaţiei Comisiei Europene – Fondului Monetar Internaţional se referea la o creştere, din 1 aprilie, destul de abruptă, de la 53,3 lei pe megawatt la 62, o creştere pe care noi o considerăm nesustenabilă. Al doilea punct asupra căruia nu ne-am înţeles, şi anume, la cele două companii pe care le mai avem: Compania Naţională Hunedoara şi Compania Oltenia, solicitarea celor de la Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială era a unor restructurări masive şi radicale, care din punctul nostru de vedere nu salvează industria producătoare de energie pe cărbune şi locurile de muncă, ci practic îi trimit într-o spirală care în termeni de câţiva ani va duce la reducerea semnificativă a acestui sector în România.”



    În termeni pragmatici, disensiunile se traduc prin încheierea misiunii fără obişnuita scrisoare de intenţie, urmând ca discuţiile pe cele două teme restante să fie reluate în aprilie. Preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, Viorel Ştefan, explică: ”Acordul în sine rămâne în vigoare. Faptul că nu se semnează o scrisoare de intenţie înseamnă o suspendare temporară, până când experţii guvernului, cu experţii instituţiilor internaţionale se vor pune de acord asupra problemelor care n-au fost armonizate în interiorul acestei misiuni”.



    Din opoziţie, PNL consideră că negocierile cu FMI au fost un eşec. Deputatul libral Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe: ”FMI ne spune că actualul guvern n-a făcut nimic legat de ceea ce s-a angajat, iar guvernul ne spune că totul este roz. Deci suntem într-o situaţie delicată, într-un impas. Este o incertitudine şi pentru mediul de afaceri”.


    România are în derulare cu FMI un acord stand-by de două miliarde de euro, din care, până în prezent, autorităţile nu au accesat fonduri.

  • Jurnal românesc – 10.02.2015

    Jurnal românesc – 10.02.2015

    Guvernul român nu a ajuns la un acord cu FMI şi Comisia Europeană în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea preţului la gaze pentru populaţie şi restructurarea masivă a companiilor energetice, a anunţat premierul Victor Ponta. El a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie, iar discuţiile vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare. Experţii internaţionali au discutat cu autorităţile române recentele evoluţii şi priorităţile în reformele economice. Actualul acord aflat, al treilea solicitat FMI-ului de la declanşarea crizei economice în 2009, se încheie în toamnă şi are o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro. Scopul acordului de tip preventiv este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare.



    România a exportat anul trecut, pentru prima dată în istorie, mărfuri şi servicii în valoare de peste 52 de miliarde de euro, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Balanţa comercială rămâne însă negativă, importurile depăşind 58 de miliarde. Principalele pieţe pentru exporturile româneşti rămân ţările UE, cu mai bine de 37 de miliarde de euro, mai mari cu 3 miliarde decât exporturile în anul anterior. Produsele agroalimentare au reprezentat mai puţin de 10 procente din totalul exporturilor de anul trecut, iar materiile prime puţin peste 5%. Cea mai mare pondere – peste 42% – au avut maşinile şi echipamentele de transport, urmate de produsele manufacturate.



    Ministerul de Externe al României va acorda Republicii Moldova vecine 35% din bugetul de asistenţă pentru dezvoltare pe anul 2015. Potrivit MAE român, banii vor finanţa mai multe proiecte din domeniul justiţiei şi afacerilor interne, agricultură, educaţie, creşterea capacităţii instituţionale şi dezvoltarea societăţii civile. Totodată, Georgia, Egipt, Tunisia, Libia, Ucraina şi Afganistan vor primi aproximativ 15% din bugetul amintit pentru proiecte vizând sprijinirea procesului democratic, societatea civilă, consolidarea capacităţii instituţionale în diferite domenii ale administraţiei, educaţiei, protecţia copilului, reducerea riscului la dezastre. Bugetul de asistenţă pentru dezvoltare pentru anul 2015 al MAE este de 10 milioane lei (2,2 milioaane euro).



    România nu se va împrumuta de pe pieţele externe în prima jumătate a anului şi va analiza ulterior dacă accesează astfel de finanţări, a declarat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov. El a precizat că execuţia bugetară pentru luna ianuarie arată un excedent de 3,54 miliarde lei (0,8 miliarde euro), reprezentând 0,5% din PIB. Pentru acest an, Executivul a convenit cu FMI şi CE o ţintă de deficit bugetar de 1,83% din PIB. Ministerul Finanţelor anunţă că vrea să atragă în acest an până la 40 de miliarde de lei (9 miliarde euro) prin vânzarea de certificate de trezorerie şi obligaţiuni pe piaţa internă, la care ar urma să se adauge maxim 3 de miliarde de euro de pe pieţele externe şi fonduri atrase de la instituţiile financiare internaţionale.

  • Acord politic privind finanţarea armatei

    Acord politic privind finanţarea armatei

    Ales în noiembrie, noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, începe să aplice modelul consensual pe care l-a promis în campania electorală. După cei zece ani în care predecesorul său, Traian Băsescu, a condus România fără să-şi ascundă nici simpatiile, nici idiosincraziile politice, fostul lider liberal Iohannis se proiectează, echidistant faţă de partide, deasupra luptelor cu miză mică din Parlament.



    Luni, el a obţinut acordul tuturor formaţiunile politice reprezentate în Legislativ pentru asigurarea, în fiecare an, începând din 2017 şi până în 2027, a cel puţin 2% din PIB pentru Apărare. În calitate de comandant suprem al forţelor armate, preşedintele afirmă că majorarea bugetului Apărării e necesară, fiindcă România trebuie să rămână în gardă, pe fondul crizei din Ucraina vecină.



    Membru al Uniunii Europene şi NATO, Bucureştiul nu trebuie să se bazeze doar pe aliaţi pentru asigurarea propriei securităţi, mai spune Klaus Iohannis: “Avem datoria să tratăm cu maturitate situaţia din regiune şi să arătăm că suntem o naţiune responsabilă. De aceea, am considerat că trebuie să asigurăm mijloacele necesare Armatei Române pentru a putea beneficia de fondurile necesare pentru pregătire şi pentru programele de înzestrare cu tehnică modernă.”



    Vioară-ntâi a coaliţiei guvernamentale instalate acum aproape trei ani, în cadrul căreia gestionează şi portofoliul Apărării, PSD a subscris fără ezitare la iniţiativa prezidenţială. Premierul social-democrat Victor Ponta: “Ne dorim ca ceea ce am început în 2012, adică în fiecare an mai mulţi bani pentru sistemul de apărare, să fie un proces de durată şi asumat de toate forţele politice, indiferent de momentul în care se află la guvernare sau în opoziţie.”



    Previzibil, şi sucesoarea lui Iohannis la cârma opoziţiei liberale, Alina Gorghiu, a aplaudat acordul politic propus de şeful statului: “Avem garanţia, că, de data aceasta, la iniţiativa preşedintelui României, acest acord va deveni realitate şi România va trece de la entuziasmul de a fi ţară NATO la responsabilitatea pe care o presupune acest angajament.”



    Acordul a fost îmbrăţişat, deopotrivă, de UNPR şi PC, parteneri juniori la co-guvernare, precum şi, din afara coaliţiei, de UDMR, PP-DD şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Moment rarisim în politica românească a ultimilor ani, acordul privind finanţarea armatei poate fi, spun analiştii, începutul unei noi maniere de a gestiona dosarele majore ale administraţiei de la Bucureşti.