Tag: ada solomon

  • Jurnal românesc – 20.10.2022

    Jurnal românesc – 20.10.2022

    Deputatul Dorel
    Badiu, membru al Alianţei pentru Unirea Românilor, a anunţat că se retrage din
    Grupul parlamentar de prietenie România-Olanda în semn de protest faţă de
    atitudinea foarte urâtă a europarlamentarilor olandezi faţă de România
    în privinţa aderării la spaţiul Schengen.
    Parlamentul European, reunit la 18
    octombrie în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat, cu largă majoritate, o
    rezoluţie nonlegislativă în care îndeamnă statele membre să le permită României
    şi Bulgariei să adere fără întârziere la spaţiul Schengen. În rezoluţie,
    adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă şi 43 de
    abţineri, Parlamentul European cere Consiliului ca, până la sfârşitul acestui
    an, să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia referitoare la
    admiterea României şi Bulgariei în spaţiul european de liberă circulaţie. Presa
    a transmis că cei cinci eurodeputaţi din partidul premierului olandez Mark
    Rutte s-au abţinut la votul rezoluţiei. În schimb, majoritatea europarlamentarilor
    olandezi susţin aderarea României şi a Bulgariei. O decizie finală în acest
    sens poate fi luată în luna decembrie, la Consiliul Justiție și Afaceri
    Interne, doar cu unanimitatea voturilor reprezentanţilor statelor membre.




    Miniştrii
    sănătăţii din România şi Cuba, Alexandru Rafila şi respectiv José Angel Portal
    Miranda, au semnat un document cadru care stabileşte cooperarea între cele două
    ţări în domeniul sănătăţii, informează Ambasada României la Havana.
    Cu acest
    prilej, cei doi oficiali au discutat despre dezvoltarea schimburilor de bune
    practici în domeniul acordării asistenţei medicale, pregătirii profesioniştilor
    din domeniul sănătăţii şi despre colaborarea în domeniul farmaceutic. La
    ceremonia de semnare au participat ambasadorul ţării noastre în Cuba, Theodora
    Magdalena Mircea, şi rectorii universităţilor de medicină şi farmacie din Târgu
    Mureş, Timişoara şi Braşov, Leonard Azamfirei, Marilen Pirtea, şi Ioan Abrudan.
    Reprezentanţa diplomatică precizează că aceasta colaborare se va realiza
    împreună cu universităţile de medicină şi farmacie, care vor asigura condiţiile
    pregătirii de specialitate şi vor oferi burse doctorale, inclusiv în domeniul
    tehnologiei farmaceutice. Alexandru Rafila se află într-o vizită oficială în
    Cuba până la 22 octombrie, unde participă la a 4-a Conferinţă internaţională
    Cuba-Salud 2022, a cărei temă este Sănătatea Universală, ca
    parte integrantă a Agendei de Sănătate 2030, în scenariul post-COVID-19.




    Conducerea
    Academiei Europene de Film, din care face parte și producătoarea Ada Solomon,
    se reuneşte la București în perioada 20 – 23 octombrie.
    Boardul trimestrial al
    Academiei reprezintă o oportunitate de dialog direct cu profesioniștii din
    cinematografia românească, inclusiv pentru promovarea capacităților creative și
    de producție pe care le oferă România. Întâlnirea este o bună ocazie de a
    reitera poziția României ca destinație pentru viitoare producții
    cinematografice europene. Chiar dacă România și Bucureștiul se află spre
    estul continentului, industria de film și artiștii talentați de aici rămân în
    prim-planul scenei europene de film și, astfel, ocupă o poziție foarte
    importantă în cinematografia mondială, a declarat preşedintele boardului
    Academiei, producătorul irlandez Mike Downey. Academia Europeană de Film are
    4.400 de membri, între care 66 din România. Obiectivul organizaţiei este de a
    reprezenta interesele comunității cinematografice europene, de a crea conexiuni
    între cineaști și de a le promova munca.




    Galeria
    Institutului Cultural Român la Berlin găzduiește expoziția Noi 2 -
    portrete româno-germane, un proiect realizat de Institutul Goethe din
    București cu finanțare din partea Ministerului de Externe al Germaniei.

    Manifestarea reuneşte fotografii realizate de artiştii Patricia Moroșan și Adi
    Tudose și texte narative jurnalistice de Diana Meseșan, Venera Dimulescu,
    Manuela Klenke, Anne Reinert și Ioana Casapu care prezintă 30 de cupluri
    româno-germane. Aceste perechi povestesc în moduri diferite despre fericirea
    împărtășită, dar și despre provocări, coincidențe și colaborări, dincolo de
    reprezentările stereotipice ale poveștilor lor de migrație. Expoziţia are loc
    în contextul în care, în 2022, se sărbătoresc 30 de ani de la semnarea
    tratatului de prietenie între România și Germania. De asemenea, potrivit
    statisticilor, în 2018 România a fost pentru prima dată țara de origine cu cel
    mai mare număr de imigranți în Germania. Noi 2 – portrete
    româno-germane poate fi vizitată până pe 24 noiembrie.

  • Jurnal Românesc – 02.05.2022

    Jurnal Românesc – 02.05.2022

    Ambasada României
    la Madrid anunţă că, la 30 aprilie, a organizat primul curs de chitară de anul
    acesta sub egida Clubul copiilor. 12 copii din comunitatea de români din Spania
    au dat curs invitaţiei reprezentanţei diplomatice şi au participat la lecţia
    susţinută de profesorul Elena Ninerica. Să-i ajutăm pe copii să viseze
    deoarece visurile de azi sunt viitorul zilei de mâine, a declarat
    ambasadorul României în Spania, George Bologan, la ceremonia de începere a
    cursurilor. Diplomatul i-a mulţumit profesoarei pentru implicare şi spiritul
    voluntar de care a dat dovadă în susţinerea comunităţii de români. Potrivit
    Ambasadei la Madrid, cursurile de chitară vor continua în perioada următoare.
    Pentru a-şi înscrie copiii la lecţii, românii trebuie să trimită un mesaj la
    adresa de email a profesoarei eninerica@yahoo.com în care să specifice numele
    şi vârsta minorului, numele şi un număr de telefon al părintelui, precum şi
    dacă minorul a mai urmat vreun curs de chitară. În Spania trăiesc aproape 1,1
    milioane de români, a doua cea mai mare comunitate românească din străinătate,
    după Italia, şi cea mai mare comunitate de rezidenţi străini din statul iberic,
    potrivit ministerului spaniol al Incluziunii, Securității Sociale și Migrației.




    Şapte dintre cei
    mai cunoscuți artişti plastici români contemporani sunt promovaţi de Institutul
    Cultural Român Dimitrie Cantemir din Istanbul, pe platformele
    online, în cadrul proiectului cultural intitulat Culoarea Zilei.
    Astfel, în perioada 27 aprilie – 6 iunie, ICR Istanbul difuzează înregistrări
    în care artiştii sunt invitaţi să-şi prezinte activitatea, să vorbească despre
    viziunea lor în artă şi să ofere detalii despre creaţiile lor. Filmările au
    fost realizate în atelierele artiștilor și au menirea de a pune în valoare
    cultura vizuală românească contemporană. Programul a început, la 27 aprilie, cu
    Mirela Trăistaru, protagonista a 65 de expoziții personale în România și în
    peste 24 de țări şi continuă, la 2 mai, cu Anca Boeriu, participantă la peste
    22 de expoziții personale și la nenumărate expoziții de grup şi deţinătoare a
    multiple premii obţinute în ultimii 10 ani. La 9 mai este programată
    prezentarea lui Mureșan Vasile, la 16 mai – Ștefan Pelmuș, la 23 mai – Eugen
    Raportoru, la 30 mai – Aurel Tar, iar programul se va încheia la 6 iunie cu
    Constantin Pacea. Înregistrările pot fi vizionate pe contul de Facebook şi pe
    canalul de YouTube ale ICR Instanbul.




    Reprezentanţa la
    Tel Aviv a Institutului Cultural Român găzduiește, în perioada 2-30 mai,
    expoziția Metamorfoze a artistei israeliene Suly Bornstein Wolff.
    Evenimentul de mixed media include lucrări de pictură, instalații din sticlă și
    colaje inspirate de artă tradițională românească. ICR Tel Aviv transmite că, în
    urmă cu patru ani, Suly Bornstein Wolff a vizitat Bucureștiul, unde a găsit
    arhitectură și biserici din secolele trecute, străzi largi, parcuri verzi şi
    pline de culori. Poveștile despre viața din România de dinaintea celui de-al
    Doilea Război Mondial le-a auzit de la soacra sa, născută în satul maramureşan
    Berbești. Tot la ea a văzut fețe de masă brodate și obiecte de decor
    tradiționale din sticlă, textile și lemn. Din aceste obiecte tradiționale, Suly
    preia, în mod constant, inspirație pentru lucrările sale de pictură și colaj,
    precum cele prezentate la sediul ICR Tel Aviv.
    Expoziția poate fi vizitată de luni până joi între orele 10.00 – 17.00,
    vineri între orele 10.00 – 14.00.




    Producătoarea de
    film Ada Solomon face parte din juriul Competiției Internaționale de
    lungmetraje a celei de-a 19-a ediţii a Festivalului Internațional de Cinema
    Independent IndieLisboa, care are loc, în perioada 28 aprilie – 8 mai, în
    capitala Portugaliei. Ada Solomon este unul dintre cei mai activi cineaști din
    Noul Cinema Românesc. A apărut pentru prima dată pe un generic în calitate de
    director de producţie, în 1995, la Asphalt tango de Nae Caranfil. A
    înfiinţat Societatea Culturală NEXT şi Festivalul internaţional de scurtmetraje
    cu acelaşi nume şi a lucrat la filme de succes cu regizorii Radu Jude, Adrian
    Sitaru, Paul Negoescu, Constatin Popescu, Răzvan Săvescu, Valentin Hotea şi
    Alexandru Solomon. Participarea Adei Solomon la Festivalul Internațional de
    Cinema Independent din Lisabona are loc cu sprijinul reprezentanţei culturale
    româneşti în Portugalia. ICR Lisabona promovează cinematografia românească în
    cadrul acestei manifestări din 2008, când România, în calitate de invitat de
    onoare, a impresionat cu cele 35 de filme prezentate.


  • Week-end cu prietenii 09.04.2022

    Week-end cu prietenii 09.04.2022

    Filmul şi artele plastice, din nou în prim plan la Radio România Internaţional. Lungmetrajul Os de pește”, regizat de Dragomir Sholev, coproducție Bulgaria – România, a ajuns pe marile ecrane din România (interviuri cu monteurul filmului, Cătălin Cristuțiu, şi coproducătoarea Ada Solomon). Galeria Senso din București a găzduit expoziția personală de pictură a artistului Paul Hitter, Cutia Pandorei” (interviuri cu pictorul Paul Hitter şi curatoarea Ana Daniela Sultana). ARCUB Gabroveni din București ne prezintă expoziţia-eveniment Stilul Doina Levintza”(interviuri cu cunoscuta creatoare de modă Doina Levintza, realizatoarea TV Marilena Rotaru, criticul de teatru şi film Marina Constantinescu, artistul vizual şi fotograful de artă stabilit la Paris Ştefan Maitec). Galeria Arbor.art.room din Bucureşti, în semn de susținere a artiștilor ucraineni, a organizat expoziția Suflet rănit. Olga Kovtun”, cu printuri digitale ale unor lucrări realizate de pictoriţa ucraineană Olga Kovtun (interviu cu Victoria Nagy-Vajda, organizatoarea şi curatoarea expoziţiei).




  • Filmul “Os de pește”, în cinematografe

    Filmul “Os de pește”, în cinematografe

    Lungmetrajul Os de pește”, regizat de Dragomir Sholev, producție Bulgaria – România, a ajuns pe marile ecrane din România.



    Filmul spune povestea lui Ivo, manager al unui camping de la malul mării, care refuză să îngroape un alt delfin eșuat în zonă. De data aceasta vrea dreptate și este hotărât să pornească o anchetă deoarece corpul delfinului este ciuruit de gloanțe. Ivo, alături de locuitorii din camping, intră într-un război mocnit cu autoritățile.



    Filmul este inspirat din faptele reale prezentate de un blogger care se ocupa de o plajă din Bulgaria și a scos la lumină o mulțime de absurdități în articolul său, fiind o poveste universal valabilă în spaţiul est-european.



    Am stat de vorbă cu Ada Solomon, coproducătoarea filmului.






    Monteurul filmului este Cătălin Cristuțiu, care ne-a povestit despre munca la Os de pește”.






    Os de pește” a avut premiera la Golden Rose Film Festival din Varna, unde a fost recompensat cu premiul pentru cea mai bună imagine (Nenad Boroevic) și cu premiul Uniunii Cineaștilor din Bulgaria pentru cel mai bun film.

  • Weekend cu prietenii 12.02.2022

    Weekend cu prietenii 12.02.2022

    Weeekend cu prietenii artelor vizuale şi ai filmului. Expoziţia Luna Brâncuşi” de la Galeria Simeza din Bucureşti. Interviu cu curatorul expoziţiei, sculptorul Laurenţiu Mogoşanu; Tu eşti un alt eu – O catedrală a corpului, proiectul Adinei Pintilie, care va reprezenta România la Bienala de Artă de la Veneţia. Interviuri cu regizotarea Adina Pintilie, Comisarul general al României la Bienală, Attila Kim, preşedintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, Ioana Ciocan, membră a juriului Concursului naţional pentru desemnarea proiectului câştigător; Comedia romantică Lebensdorf”, regizată de Vali Hotea, a intrat în cinematografele românești. Interviuri cu regizorul Vali Hotea, una dintre actriţele principale, Ana Covalciuc, şi producătoarea Ada Solomon:



  • Weekend cu prietenii 10.07.2021

    Weekend cu prietenii 10.07.2021

    Actriţa Elina Löwensohn, protagonista filmului recent lansat cinematografe Femei obişnuite/ Simple Women”, debutul în lungmetraj al regizoarei italiene Chiara Malta, co-produs de Ada Solomon. Descoperim povestea de viaţă a româncei născute pe 11 iulie la Bucureşti, cu origini evreieşti (tatăl a fost un supravieţuitor al Holocaustului), care a trăit în Statele Unite ale Americii şi Franţa:




  • „Ursul de Aur” pentru Radu Jude

    „Ursul de Aur” pentru Radu Jude

    Juriul internațional alcătuit din şase regizori premiaţi, în trecut, cu marele trofeu la Berlinală, între care și românca Adina Pintilie, a anunțat, la finalul săptămânii trecute, câștigătorii Festivalului Internaţional de Film din capitala Germaniei – primul european al anului. Iar cel mai bun film, câștigător al mult râvnitului Urs de Aur, a fost desemnat … Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (Bad Luck Banging or Loony Porn) al românului Radu Jude. Purtând subtitlul Schiță pentru un film popular, lungmetrajul – o coproducţie România-Luxemburg-Croaţia-Cehia – analizează raporturile dintre individ și societate, pornind de la consecinţele pe care le are un clip porno de amatori încărcat de o profesoară de şcoală generală pe un site specializat.


    Pelicula a avut premiera mondială la această a 71-a ediţie a Berlinalei desfășurată, în umbra pandemiei de coronavirus, în variantă online. Fără covor roşu și fără săli de proiecţie înțesate, pentru ediţia de anul acesta a fost preferat, totodată, un format inedit: a fost separată în două etape. Astfel, festivalul de la Berlin, care avea loc, în mod tradiţional, de-a lungul a 10 zile în luna februarie, a fost amânat pentru martie şi mutat în spațiul virtual. În perioada 1-5 martie, Berlinala a parcurs etapa Industry Event, urmând ca, între 9 și 20 iunie, în cadrul evenimentului Summer Special, iubitorii celei de-a șaptea arte să aibă ocazia de a viziona filmele selectate pentru ediţia 2021 în cinematografele din Berlin, în prezenţa cineaştilor. Și ceremonia de premiere va avea loc în cadrul unui eveniment tot cu public, parte a Summer Special! Până atunci, cei care vor dori să vadă filmul lui Radu Jude trebuie să știe că, din punctul de vedere al juriului, Babardeală cu bucluc sau porno balamuc este un film elaborat, dar în acelaşi timp sălbatic, inteligent şi copilăros, geometric şi vibrant, imprecis în cel mai bun sens al cuvântului.


    Cineastul român este, deja, un obișnuit al Festivalului Internaţional de Film de la Berlin, el revenind la evenimentul de anul acesta după mai multe participări în ultimii ani. De altfel, în 2015, Radu Jude își trecuse, deja, în palmares Ursul de Argint pentru Aferim!. Emoționat la aflarea veștii că, anul acesta, a primit Ursul de Aur, Radu Jude a recunoscut, însă, că, odată cu înaintarea în vârstă, te relaxezi și înveţi să iei lucrurile aşa cum vin.

    ʺNu ştii dinainte care va fi filmul câştigător, ideea e să faci ce vrei, să faci ceva relevant pentru tine. Cu siguranţă premiul acesta ajută şi pentru următoarele proiecteʺ – a spus Radu Jude. Acum, el aşteaptă a doua parte a Festivalului, pentru a primi premiul şi fizic.

  • Filmul lui Radu Jude, produs de Ada Solomon, câştigă Ursul de Aur la Berlinale

    Filmul lui Radu Jude, produs de Ada Solomon, câştigă Ursul de Aur la Berlinale

    Lungmetrajul Babardeală cu
    bucluc sau porno balamuc, regizat de romanul Radu Jude, coproducţie
    România-Luxemburg-Croaţia-Cehia, a fost recompensat, vineri, cu Ursul de Aur
    pentru cel mai bun film în cadrul celei de-a 71-a ediţii a Festivalului
    Internaţional de Film de la Berlin, desfăşurat online în perioada 1-5 martie.

    Subintitulată Schiţă pentru un film
    popular, pelicula a fost proiectată în premieră mondială în cadrul
    Berlinalei. Filmul analizează raporturile dintre individ şi societate, având ca
    punct de plecare urmările pe care un clip porno de amatori încărcat de o
    profesoară de şcoală generală pe un site specializat le provoacă în viaţa
    acesteia. Regizorul român Radu Jude
    a fost laureat, în 2015, cu Ursul de Argint pentru pelicula Aferim!.

  • Gopo-Filmpreisgala fand im Freien statt

    Gopo-Filmpreisgala fand im Freien statt

    La Gomera“ ist der gro‎ße Gewinner der 14. Gopo-Preise. Ursprünglich für Ende März angekündigt, wurde die Gopo-Gala, die die besten rumänischen Filme des Vorjahres auszeichnet, wegen der Coronavirus-Pandemie um drei Monate verschoben und fand nun unter Sonderbedingungen statt. Die Veranstaltung wurde unter freiem Himmel auf der Verde-Stop-Arena in Bukarest ausgetragen und brachte rund 500 Gäste zusammen.



    Der gro‎ße Gewinner der Gopo-Gala ist La Gomera“ des Filmemachers Corneliu Porumboiu, eine Produktion, die gleich 9 Trophäen einheimste, darunter die für den besten Spielfilm, die beste Regie, das beste Drehbuch, das beste Bild. Bei der Entgegennahme des Preises für das beste Drehbuch erwähnte Porumboiu die Handlung des Films, der sich auf eine Insel konzentriert, auf der das Pfeifen als Sprache verwendet wird: Ich habe nicht gelernt, wie man pfeift, aber ich glaube, ich habe es geschafft, ein ziemlich gutes Drehbuch zu schreiben.“



    Eine der Produzenten des Streifens von Corneliu Porumboiu, Patricia Poienaru, sagte ihrerseits bei der Entgegennahme des Preises:



    Vielen Dank dass sie diesen Film in so vielen Kategorien als Gewinner gewählt haben. Ich danke Ihnen auch im Namen der Koproduzentin Marcela Ursu, die heute nicht da sein konnte. Es war ein langer Weg und das war ein sehr ambitioniertes Projekt. Der Regisseur Corneliu Porumboiu war sehr entschlossen, etwas Neues und einfach anders zu machen. Das freut uns wirklich sehr, dass diese Produktion viel Applaus geerntet und die Anerkennungen unserer Kollegen in der Brache gewonnen hat. Die Trophäe für den besten Film geht natürlich an das ganze Team, an alle, an bei diesem Streifen gearbeitet haben, an alle Partner, die uns unterstützt und an unseres Projekt geglaubt haben. Dieser Preis geht natürlich auch an alle Darstellerinnen und Darsteller in diesem Film.“




    Der Abstand zwischen mir und mir“ wurde als beste Dokumentation ausgezeichnet. Der Dokumentarfilm der Regisseurinnen Mona Nicoară und Dana Bunescu erzählt das Leben der Dichterin Nina Cassian. Die Produktion feierte ihre Premiere auf dem neunten Filmfestival Les Films de Cannes à Bucarest“. Mit ihrem Ruf als verführerische Frau, erstaunlich trinkfest und Kettenraucherin, war die Avantgarde-Dichterin, Literatur-Übersetzerin, Komponistin und Grafikdesignerin Nina Cassian sowohl Komplizin des stalinistischen Regimes in seinen Anfangsjahren als auch kritisch gegenüber den kommunistischen Anführern. Sie geriet in einen direkten Konflikt mit dem Ceauşescu-Regime. 1985 entschied sie sich für einen ungewollten Exil in New York, nachdem der mit ihr befreundete Dissident Gheorghe Ursu von der Securitate ermordet worden war. Die Produktion stellt die Geschichte eines komplexen Lebens wieder her und begleitet Nina Cassian auf ihrem Weg, die eigenen Optionen in Frage zu stellen.



    Der Dokumentarfilm hat aufgrund der komplizierten Lebensgeschichte von Nina Cassian in Rumänien viele Reaktionen ausgelöst. Die Produzentin Ada Solomon sagte bei der Entgegennahme der Auszeichnung für die Produktion Der Abstand zwischen dir und mir“:



    Liebe Kollegen, ich danke Ihnen vom ganzen Herzen. Das ist die erste Gopo-Trophäe für meine Kollegin, die Koproduzentin des Dokumentarfilms, Diana Păroiu. »Der Abstand zwischen mir und mir« stellt einen wichtigen Moment für meinen Werdegang als Filmproduzentin dar. Dieser Film ist das erste Projekt, von dem ich am Anfang meiner Karriere geträumt hatte. Ich danke den zwei Filmregisseurinnen Mona Nicoară und Dana Bunescu, ich danke der Koproduzentin Diana Păroiu und nicht zuletzt der Dichterin Nina Cassian, dass sie mir beigebracht hat, das zu sein, was ich bin. Und ich danke nochmals den Kollegen in der Filmbrache, dass sie sich für diesen Film entschieden haben und in diesen schwierigen Zeiten Solidarität zeigten.“




    Die Darstellerin Adela Mărculescu und der Darsteller Virgil Andriescu wurden bei der Gopo-Gala für ihr Lebenswerk geehrt. Zwei Sonderpreise gingen ebenfalls an den Schriftsteller Radu Cosaşu und die Filmredakteurin Cristina Ionescu für ihre au‎ßergewöhnlichen Karrieren.

  • Romanian filmmakers at the Berlin Film Festival

    Romanian filmmakers at the Berlin Film Festival

    The offer of the 2020 edition of the Berlin Film festival’s includes three new productions by the Romanian filmmaker Radu Jude. Cinema-goers will be regaled with Uppercase Print and The Exit of the Trains, to be premiered in the festival’s Forum section. As for the third production, a feature film, Sleepwalkers, it will be on the Berlinale Co-Production Market.


    Radu Jude:


    There are three titles all told, work is still in progress for the third one, it will be on a market which is very important for film projects, the Berlinale Market. The other two have been shortlisted for the Forum section. I have been the full-fledged director for Uppercase Print, a free adaptation of a play by Gianina Carbunariu, a play drawing on the Securitate file of teenager Mugur Calinescu. The other film, The Exit of the Trains has been directed jointly with historian Adrian Cioflâncă, who also came up with the idea for the film, thanks to his decade-long work, that of searching the archives in order to find materials about the Pogrom in Iasi, in 1941. He suggested that the two of us should make the film and I said yes.


    The new forms of cinematographic expression have been included in the Berlinale’s Forum section. The two films by Radu Jude touch upon very sensitive issues in Romania’s modern history. Both productions have come up with a fresh and original perspective on those issues.


    Radu Jude:


    Not only is it a very important festival, but this section, the Forum section, that is, throughout the years has shortlisted radical, rather off-the-beaten-track productions, as both films are quite different from the usual, conventional narrative filmmaking pattern. Not that we have a problem with that pattern. They are, to a lesser or a greater extent, attempts at constructing or exploring reality with the help of a film, in a somewhat different manner.


    Although they are not of crucial for him, Radu Jude admits the importance of the nominations and distinctions awarded as part of Europe’s great film festivals. He was happy to participate in this year’s edition of the Berlinale, and his cinematographic creed has been reconfirmed, on that occasion.


    Radu Jude:


    A flourishing cinematography means a great many things, among which this one as well. Of course, I’m sometimes being asked why those films are being made anyway, if the audience for them is not large enough. I don’t know if I have a clear answer for that, but what I do know is that sometime in the past, the director of the New York Film Festival, who also taught with a Film school in the States, a couple of years back had some of the great Iranian director Abbas Kiarostami’s films screened for his students. Suddenly, as back then there were rumors about a possible war against Iran, one of the students asked if the people in Kiarostami’s film were to be shelled. And that’s what cinema also means, providing a certain manner, a certain way and a certain language for a society, for a civilization. From that point of view, it is important. It is even more important if the films are successful, meaning that they can capture and also convey something significantly far-reaching regarding the society. Distinctions and nominations are important, and yet, even though they do have their role, they are not essential to me.


    At European level, according to the Cineuropa web platform, more than 18,000 films have been produced over 2007-2017 in EU member states. The Romanian cinematography does have its place in that ranking, yet Radu Jude pointed at the problems that still deny us a place according to the European ranking, despite his participation in the Berlin Film Festival.


    Radu Jude:


    Romanian cinematography is still a low-key one, if we take into account the annual number of films produced here, as compared to such countries as France or even Poland or the Czech Republic. For our cinematography, distribution has become significantly limited. And by that I mean the distribution that is mainly made to malls. That is something very good, as those multiplex cinemas have decent screening conditions. But these are venues where commercial reasons come first, which is quite natural, and in this case certain forms of expression no longer reach their audiences. Education is another big problem, to that effect. I’m speaking about education in its wider sense, which still is undermined, underfinanced, but it’s also education in its narrow sense that I have in mind, cinematographic education, which does not exist, just like in other countries, in middle school or in high school. And obviously, that places us at the bottom of the table.


    Uppercase print, an adaptation of the documentary play with the same title, stage-directed by Gianina Carbunariu, was premiered in Romania on February 21st, 2020. The cast for Radu Jude’s seventh feature film includes actors Şerban Lazarovici, Bogdan Zamfir, Ioana Iacob, Şerban Pavlu, Robert Arsenie, Bogdan Romedea, Alexandru Bîscoveanu and Alexandru Potocean. The Exit of the Trains will be premiered in the autumn of 2020. The producers were Ada Solomon, Carla Fotea and Radu Jude, jointly with historian Adrian Cioflâncă. Film shootings for Sleepwalkers, Radu Jude’s most recent feature film project, written for the screen by Radu Jude himself and produced by Ada Solomon, will begin in the summer of 2020. The 70th edition of the Berlin Film Festival is held between February 20 and March 1st.


    (Translated by Eugen Nasta)




  • Festivalul Internaţional de Film NexT, ultima ediţie

    Festivalul Internaţional de Film NexT, ultima ediţie

    Cea de-a 12-a și ultima ediție a Festivalului Internațional
    de Film NexT a avut loc în perioada 14-17 decembrie, la Cinema Muzeul Țăranului
    din București, și marchează încheierea unui capitol important din povestea
    filmului românesc. Festivalul Internațional de Film NexT a fost înființat în
    2007, de către Societatea Culturală NexT, în memoria regizorului de film
    Cristian Nemescu și a sound-designerului și compozitorului Andrei Toncu.
    Fondată de producătorul Ada Solomon și un grup de prieteni apropiați ai celor
    doi cineaști, Societatea Culturală NexT și-a propus ca prin proiectele sale să
    păstreze vie amintirea lor, să descopere și să promoveze cinemaul imaginativ și
    inovator din întreaga lume și cineaștii talentați aflați la începutul carierei
    lor și să educe publicul tânăr. Primul și cel mai de amploare proiect al
    Societății Culturale NexT a fost Festivalul Internațional de Film NexT, care
    s-a impus rapid ca cel mai important festival de scurtmetraje din România și
    unul dintre cele mai cunoscute festivaluri de film românești peste hotare. De-a
    lungul celor 11 ediții de până acum, Festivalul NexT a prezentat peste 1.200 de
    filme de scurtmetraj unui număr de peste 60.000 de spectatori și a adus la
    București nume importante din cinematografia mondială, precum Walter Murch,
    Peter Webber sau Claire Denis.

    Mulți dintre tinerii cineaști din competiția
    NexT au fost mai apoi selecționați și premiați în festivaluri de categorie A
    din lume (Cannes, Berlin, Veneția etc.). Dintre aceștia poate fi amintit László
    Nemes – prezent în competiția Festivalului NexT în 2010 și 2011, ulterior
    selecționat cu lungmetrajul său de debut în competiția Festivalului de la
    Cannes și câștigător al Premiului Oscar pentru cel mai bun film străin în 2016.
    Chiar dacă Festivalul Internațional de Film NexT s-a încheiat, Societatea
    Culturală NexT își continuă misiunea atât prin proiecte deja existente, precum
    Caravana Filmelor NexT sau NexT Film Education, cât și prin proiecte noi
    dedicate cineaștilor aflați la început de drum.

    Am invitat-o pe Yvonne Irimescu,
    directorul festivalului, pentru a vorbi despre un festival aflat la ultima sa
    ediţie dar care îşi va continua misiunea începută prin alte proiecte. Ne cheamă NexT, aşa că ne
    gândim la ce facem mai departe. Nu cred că este ceva negativ faptul că
    festivalul nu va mai exista în această formulă, pentru că vom continua
    celelalte proiecte pe care le-am iniţiat. Mă refer în primul rând la caravana
    NexT, un eveniment care durează aproape o lună, cu proiecţii itinerante în aer
    liber prin oraşe din ţară. În 2019, vom include, în cadrul caravanei NexT, şi
    proiecţii în Bucureşti, vor fi tot scurtmetraje, pentru a nu pierde contactul
    cu publicul nostru. În afară de caravana NexT, mai avem două programe de
    educaţie cinematografică pentru elevi şi profesori, ambele în parteneriat cu
    Ambasada Franţei şi Institutul Francez. Unul dintre ele se numeşte Education a
    l’image, este destinat profesorilor şi elevilor, şi se desfăşoară doar în
    Bucureşti. Programul există din 2009 iar din 2015 colaborăm într-un program de
    dimensiune europeană coordonat de Institutul Francez din Paris care în acest
    moment formează un parteneriat cu 10 ţări, parteneriat intitulat CinEd. Respectivul program se desfăşoară în mai multe
    oraşe din România şi îşi propune să ofere acces la cinematografia europeană
    prin educarea tinerilor privind diversitatea culturală.

    Cum se
    desfăşoară cele două programe de educaţie cinematografică ne spune Yvonne
    Irimescu, directorul festivalului. Cele două programe sunt
    destul de asemănătoare. Ideea este că propunem o serie de filme, cele mai multe
    europene. Printre ele se numără şi româneşti, evident. Urmează o etapă de
    pregătire cu profesorii interesaţi, aceştia vizionează filmele împreună cu
    elevii lor, iar la sfârşitul proiecţiilor, elevii au întâlniri cu cineaşti cu
    care dezbat filmele respective din punct de vedere al limbajului
    cinematografic. Avem materiale pedagogice pentru fiecare dintre filmele incluse
    în aceste programe care să le servească profesorilor pentru discuţii mai
    detaliate cu elevii lor, dar care pot funţiona şi independent. De exemplu, în cadrul programului
    L’ education a l’image de câţiva ani elaborăm câte un studiu critic despre un
    film românesc important. Până acum am strâns 8 asemenea studii care pot fi găsite
    pe site-ul Liternet. Sunt studii pe care le-am dezvoltat cu o serie de
    colaboratori, o să-i amintesc pe criticii de film Andrei Gorzo, Cătălin Olaru
    şi Ionuţ Mareş. Iar aceste studii pot servi ca nişte documente de amploare
    despre filmele româneşti despre care se scrie mai degrabă treacat dar nu li se
    dedică asemenea studii detaliate.

    Viitoarele
    evenimente NexT îşi propun să adune comunitatea creată în toți acești ani şi să
    marcheze finalul unui capitol, dar și începutul unuia nou, spune Yvonne
    Irimescu, directorul festivalului. Avem în plan două evenimente anuale, un eveniment în prima jumătate a
    anului, iar pe al doilea în cea de-a doua parte. Un eveniment va fi dedicat
    regiei, iar cel de-al doilea dedicat sound designului, pentru că acestea sunt
    şi cele două direcţii pe care a fost construit Festivalul NexT, el fiind
    iniţiat în memoria regizorului Cristian Nemescu şi a sound designerului Andrei
    Toncu. Iar la aceste două evenimente preconizăm să aducem de fiecare dată câte
    un invitat important, un regizor sau un sound designer de renume internaţional,
    care să susţină un masterclass pentru un public larg şi să aibă şi un workshop
    intensiv cu un grup mai restrâns, de 15-20 de tineri cineaşti. Cred că în
    continuare este nevoie de pregătire profesională în România şi de schimb de
    experienţă de acest tip.

  • L’audiovisuel au féminin

    L’audiovisuel au féminin

    La productrice roumaine de cinéma Ada Solomon a assumé la présidence du Réseau européen des professionnelles de laudiovisuel qui se donne pour but dencourager la parité hommes-femmes dans lindustrie cinématographique européenne. Parmi les objectifs du réseau, notons la mise en place dune forte communauté des professionnelles dans le domaine et une meilleure visibilité du contenu audiovisuel créé par les femmes. Chaque année, le réseau accorde des prix à des festivals européens de film tels DOK de Leipzig, WEMW de Trieste ou encore à celui de La Corogne.





    Ada Solomon: « Cest une organisation qui a connu un bel essor et qui préfère agir au lieu de parler – une attitude qui me va très bien. En place depuis quelques années déjà, le réseau ne se propose pas forcément de défendre les femmes de lindustrie audiovisuelle. Mais plutôt de partager des expériences positives, de transmettre dune génération à lautre de réalisatrices des recettes à succès. Car, il convient de préciser que lindustrie cinématographique abonde en exemples positifs de femmes parfaitement intégrées qui devraient, selon moi, servir dexemples à leurs confrères en début de carrière. Cest, du moins, ce que je pense, tout en avouant que moi, je vois toujours la bouteille à moitié pleine. »





    Modérer un débat sur la représentation hommes-femmes dans le film européen, en 2014, à Berlin, animer un master class lors de la réunion annuelle des membres du Réseau EWA, en 2017 ou encore participer en tant que mentor au programme de formation mené à Triste à lintention des jeunes réalisatrices européennes, voilà autant dactivités que la Roumaine Ada Solomon a menées à la tête de lorganisation.





    Ada Solomon: « Après des années dabsence, voilà que depuis quelques années déjà, les figures féminines sont de retour dans lindustrie du cinéma, aussi bien pour ce qui est de leur présence auctoriale quau niveau du contenu. A suivre les projets artistiques des cinéastes – quils soient jeunes ou consacrés – je constate un retour presquobsessionnel vers la famille, vers les communautés plutôt restreintes et vers la figure maternelle. Par ailleurs, jai eu loccasion de remarquer à quel point une présence féminine au sein dune équipe est importante. Dabord, parce que les femmes ont la force de se consacrer entièrement à leurs projets. Après, elles font meilleurs médiateurs que les hommes et en plus, elles ont la capacité de sadonner au travail avec délicatesse et diplomatie, en laissant souvent de côté leur petit égo. Or tous ces avantages sont à exploiter! »





    Ada Solomon a produit et coproduit une cinquantaine de films qui ont décroché, au total, plus de 180 prix à des festivals internationaux. Il suffit de penser au long-métrage dAdrian Sitaru « Par amour et avec les meilleures intentions », doublement primé au Festival de Locarno, en 2011, aux films de Radu Jude « Tout le monde de notre famille », grand gagnant, entre autres, du Cœur de Sarajevo, en 2012, « Aferim » – lOurs dargent de la Berlinale 2015 pour le meilleur réalisateur et le Bayard au Festival du film francophone de Namur et « Cœurs cicatrisés », récompensé, entre autres, duprix du jury lors du Festival de Locarno. La liste pourrait continuer par « Childs pose » du réalisateur Calin Peter Netzer qui, en 2013, a décroché en première pour le cinéma roumain, lOurs dor du Festival de film de Berlin.





    Rien quen 2017, Ada Solomon a produit 5 films – trois de fiction et deux documentaires – considérés, tous, les meilleures productions cinématographiques de lannée en Roumanie. Il sagit dUn pas derrière les séraphins de Daniel Sandu, de Marita de Cristi Iftime, du Pays mort de Radu Jude, des OEufs de Tarzan dAlexandru Solomon et des Soldats. Une histoire de Ferentari, premier long-métrage dIvana Mladenovic.





    Ada Solomon: « Le choix des films, je le fais en fonction des réalisateurs, du regard que ceux-ci jettent sur le monde et des valeurs que nous avons en commun. Je ne pourrais jamais travailler avec quelquun qui est adepte dun système de valeurs différent du mien. A parler des films produits lannée dernière, jai beaucoup de choses en commun avec leurs réalisateurs: la même approche du monde et la même façon dont on le dévoile au public. Jai fait une sélection très rigoureuse des films que jai accepté de produire, car cela suppose pas mal dargent. Il est de mon devoir doffrir au public beaucoup plus quune simple heure et demie de détente. Je souhaite lui donner un sujet de débat, une remise en question de sa propre vision du monde, de ses propres attitudes. Après, reste à voir si jarrive ou pas à répondre à tous mes objectifs. Mais, du moins, je fais de mon mieux pour atteindre mes objectifs. »





    En 2013, lAcadémie européenne de film a remis à Ada Solomon le Prix Eurimages au développement de la coproduction, une distinction censée reconnaître le rôle décisif des coproductions dans lindustrie cinématographique européenne. Un an plus tard, en 2004, Ada Solomon sinvestit à coproduire « Toni Erdmann » de Maren Ade, tourné en Roumanie et nominé aux éditions 2017 de lOscar du meilleur film en langue étrangère. En janvier dernier, Ada Solomon sest vu remettre le Prix de lOrganisation pour lInitiative de lEurope Centrale pour sa contribution au dialogue interculturel au Festival Alpe Adria Trieste. Elle est également directrice du réseau de distribution microFILM et créatrice du Festival International de film NexT. Membre du conseil dadministration de lAcadémie européenne de film, Ada Solomon est la coordinatrice pour la Roumanie de lEAVE (Entrepreneurs de laudiovisuel européen). (Trad. Ioana Stancescu)

  • Filmproduzentin Ada Solomon: „Filme sollten eigene Ansichten hinterfragen“

    Filmproduzentin Ada Solomon: „Filme sollten eigene Ansichten hinterfragen“

    Die rumänische Filmproduzentin Ada Solomon ist die neue geschäftsführende Präsidentin von European Women’s Audiovisual Network (EWA), als Nachfolgerin der Filmregisseurin Isabel de Ocampo. Das Netzwerk European Women’s Audiovisual Network unterstützt die Gleichstellung der Frauen, die im Bereich audiovisuelle Medien arbeiten, und monitorisiert den Zugang der Filmemacherinnen zum Arbeitsmarkt, deren Einstellungschancen und Finanzierungsmöglichkeiten in Europa. Zu den EWA-Zielen gehören die Schaffung einer starken Gemeinschaft der berufstätigen Frauen im Bereich audiovisuelle Medien, der Erfahrungsaustausch, die gegenseitige Unterstützung sowie die Förderung der audiovisuellen Produkte, die von Frauen geschaffen werden. Das European Women’s Audiovisual Network verleiht jedes Jahr Preise bei den Festivals DOK Leipzig, WEMW-Trieste und La Coruña. Ada Solomon:



    Das European Women‘s Audiovisual Network (EWA) hat sich in den letzten Jahren sehr schön entwickelt. Bei EWA wird wenig geredet und viel getan, und das ist auch meine Arbeitsweise. EWA wurde vor mehreren Jahren gegründet, unsere Organisation ist keine neue Reaktion zum Schutz der Frauen im audiovisuellen Bereich. Unser Netzwerk basiert vor allem auf Erfahrungsaustausch, auf Erfolgsbeispielen. Die Filmemacherinnen, die mehr Erfahrung haben, sprechen mit den jüngeren Kolleginnen über ihre positiven Erfahrungen. Da kommt sehr viel zusammen, und ich glaube, dass es viele positive Beispiele über die Integration der Frauen in der Filmindustrie gibt, die wir ausnutzen sollten. Wir müssen auf diesen positiven Beispielen bauen. Das ist meine Ansicht — im Leben schaue ich immer auf die volle Hälfte des Glases.“




    In den letzten Jahren war Ada Solomon in mehreren EWA-Projekten aktiv — 2014 moderierte sie die Debatte Gender Representation in European Films“ in Berlin, 2017 hielt sie eine Masterclass beim EWA-Jahrestreffen und 2018 beteiligte sie sich an dem Mentoring-Schema für Nachwuchsproduzentinnen in Triest. Ada Solomon über die Aktivität der Frauen in der Filmindustrie:



    Es ist wichtig, darüber zu diskutieren. In den letzten Jahren wurden die Frauen im Bereich audiovisuelle Medien sehr aktiv, aber das war nicht immer so. Jahrelang waren die Filmemacherinnen, die Regisseurinnen, die Filmproduzentinnen so gut wie unsichtbar. In den letzten Jahren habe ich die Filmprojekte einiger jüngeren oder auch bekannteren Filmemacher verfolgt, und es war für mich sehr interessant, zu beobachten, dass es eine beinahe obsessive Rückkehr zum Thema Familie oder kleine Gemeinschaft gibt und dass die Mutterfigur im Kino immer wichtiger wird. Andererseits habe ich festgestellt, dass die Präsenz einer Frau in einem Team (Filmemachen ist immer Teamwork) extrem wichtig ist. Eine Frau kann sich einem Projekt völlig widmen, sie weicht von ihrem Ziel nicht ab, sie hat Vermittlertalent, Einfühlungsvermögen, Diplomatie und ein weniger prägnantes Ego als ein Mann. Diese Qualitäten müssen die Frauen richtig einsetzen.“




    Ada Solomon hat mehr als 50 Filme produziert und koproduziert; diese wurden mit insgesamt 180 Preisen bei internationalen Filmfestivals ausgezeichnet. Ada Solomon produzierte mehrere preisgekrönte Spielfilme. Din dragoste cu cele mai bune intenţii“ (Best intentions“) des Regisseurs Adrian Sitaru gewann zwei Preise beim Internationalen Filmfestival in Locarno. Mit dem Regisseur Radu Jude hatte Ada Solomon eine besonders erfolgreiche Zusammenarbeit — sie produzierte drei vielfach ausgezeichnete Spielfilme von Radu Jude: Toată lumea din familia noastra” (Everybody in Our Family“) wurde mit dem Preis Heart of Sarajevo 2012, dem gro‎ßen Preis Bayard d’Or, dem Preis für den besten Darsteller beim Internationalen Filmfestival Namur und mit dem Gro‎ßen Preis des Internationalen Filmfestivals CinEast IFF ausgezeichnet; Aferim!“, der bei mehr als 30 internationalen Filmfestivals vorgeführt wurde, gewann einen Silbernen Bären für die beste Regie bei der Berlinale 2015, die Gro‎ße Trophäe beim internationalen Filmfestival IndieLisboa, den FIPRESCI-Preis beim Jameson CineFest Miskolc, den Publikumspreis beim Let’s CEE Filmfestival und den Bayard d’Or beim Frankophonen Filmfestival in Namur; Inimi cicatrizate“ (Vernarbte Herzen“) erhielt unter anderen den Sonderpreis der Jury in Locarno und den Silver Astor für die beste Regie beim Filmfestival Mar del Plata. Ada Solomon produzierte auch den Spielfilm Poziţia copilului“ (Mutter und Sohn“), Regie Călin Peter Netzer, der 2013 als erster rumänischer Spielfilm bei der Berlinale den Goldenen Bären gewann.



    2017 produzierte Ada Solomon 5 Streifen — 3 Spielfilme und 2 Dokumentationen, die als wichtigste rumänische Filmproduktionen des Jahres gelten: Un pas în urma serafimilor“ (Einen Schritt hinter den Seraphim“), Drehbuch und Regie Daniel Sandu, Mariţa“, Regie Cristi Iftime, Ţară moartă“ (Totes Land“), Regie Radu Jude, Ouăle lui Tarzan“ (Tarzans Eier“), Regie Alexandru Solomon, Soldaţii. O poveste din Ferentari“ (Soldaten. Eine Geschichte aus Ferentari“), das Debütspielfilm der Regisseurin Ivana Mladenović. Ada Solomon über ihre Produktionen:



    Bei der Auswahl meiner Filmproduktionen orientiere ich mich nach den Menschen, die diese Filme machen wollen. Die Art und Weise, wie ich mir die Leute aussuche, hängt davon ab, wie ich die Welt sehe, welche gemeinsame Werte ich mit diesen Menschen teile. Ich könnte nie mit jemandem zusammenarbeiten, wenn wir nicht dasselbe Wertesystem haben. Wenn ich über die Produktionen des Jahres 2017 nachdenke, so kann ich sagen, dass die Regisseure und ich viel Gemeinsames haben. Vor allem die Art und Weise, wie wir die Welt sehen und sie dem Publikum zeigen wollen. Selbstverständlich habe ich mir die Filme sehr sorgfältig ausgesucht, eine Filmproduktion kostet sehr viel Geld, und ich will mit meinen Filmproduktionen dem Publikum nicht blo‎ß anderthalb Stunden leichte Unterhaltung bieten. Ich empfinde es als meine Pflicht, dem Publikum viel mehr zu bieten — ein Thema für eine Debatte, eine Hinterfragung der eigenen Ansichten, eine Betrachtung der eigenen Stellung gegenüber der Welt, in der wir leben. Ob mir das gelingt oder nicht — das bleibt noch zu sehen. Ich tue aber, was ich am besten wei‎ß und kann, um Reaktionen und Diskussionen zu provozieren.“




    2013 wurde Ada Solomon bei der Gala der Europäischen Filmakademie (EFA) in Berlin mit dem Europäischen Koproduktionspreis EURIMAGES ausgezeichnet. Ein Jahr später war sie Koproduzentin bei Maren Ades mehrfach ausgezeichnetem Spielfilm Toni Erdmann“. Die Weltpremiere hatte Toni Erdmann“ 2016 in Cannes, wo er mit dem Preis der Filmkritiker- und Filmjournalisten-Vereinigung FIPRESCI für den besten Film im offiziellen Wettbewerb ausgezeichnet wurde und auch ein Favorit der Filmkritiker für die Goldene Palme war. Der fast vollständig in Rumänien gedrehte Streifen erhielt eine Oscar-Nominierung 2017 und wurde von BBC Culture in die Liste der besten 100 Filme des 21. Jh. aufgenommen. Im Januar 2018 erhielt Ada Solomon den Preis der Organisation Central European Initiative für ihren Beitrag zum interkulturellen Dialog im Rahmen des Festivals Alpe Adria Trieste. Ada Solomon ist Vertriebsdirektorin bei microFILM und Initiatorin des internationalen Filmfestivals NexT. Sie ist auch Mitglied im Board der Europäischen Filmakademie und Koordinatorin für Rumänien bei European Audiovisual Entrepreneurs (EAVE).

  • Zilele Filmului Românesc la TIFF 2018

    Zilele Filmului Românesc la TIFF 2018

    Cele mai așteptate premiere românești ale
    anului sunt prezente la cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de
    Film Transilvania, între 25 mai și 3 iunie, la Cluj-Napoca. Două filme incluse
    în competiția internațională pentru Trofeul Transilvania se regăsesc anul
    acesta și în Zilele Filmului Românesc și vor fi prezentate în premieră
    națională. Unul dintre acestea este marele câștigător al Ursului de Aur la
    Berlin, Nu mă atinge-mă (Touch Me Not), debutul în lungmetraj al regizoarei
    Adina Pintilie. O explorare șocantă a ideii de intimitate și a nevoii umane de
    contact autentic, filmul testează granița dintre ficțiune, documentar și artă
    vizuală.


    Filmul este o încercare de a descoperi
    straturile intimităţii. Intimitatea este plină de pericole. Reversul dragostei
    poate fi ura, agresivitatea, neînţelegerea. Toate sunt părţi ale aceleiaşi
    complexe realităţi
    spune Adina Pintilie. Cred că felul în care trăim intimitatea este condiţionat de foarte
    multe aspecte. De educaţie, de cultura în care trăim, de felul în care ne-am
    format. Dar realitatea practică a interacţiunii cu ceilalţi este mult mai
    complexă. Şi proiectul aşa s-a născut, din această curiozitate. Dându-mi seama
    că, de fapt, nu ştiu mare lucru despre intimitate şi natura umană, am început
    un fel de proces de reînvăţare şi descoperire a unor moduri câteodată foarte
    surprinzătoare de a trăi intimitatea. Şi am lucrat atât cu actori
    profesionişti, cât şi cu neprofesionişti, cu oameni care nu lucraseră în
    cinema, dar care sunt preocupaţi exact de zona aceasta de cercetare. A ieşit o
    combinaţie între poveştile lor personale şi elemente ficţionale, am făcut
    experimente ca psihodramă, am încercat foarte multe lucruri care au pus în
    lumină exact mecanismele pe care le aplicăm de multe în ori în relaţie cu
    ceilalţi fără să ne dăm seama. De fapt, toate personajele se confruntă cu
    această contradicţie între nevoia de intimitate şi, în acelaşi timp, frica de a
    intra într-o relaţie de interdependenţă din teama că vor deveni mult prea
    vulnerabili.



    Câștigător al Premiului Zilelor Filmului
    Românesc pentru debut în 2013 (O lună în Thailanda) și autorul comediei
    populare Două lozuri, Paul Negoescu revine la TIFF cu Povestea unui pierde-vară
    (The Story of a Summer Lover), o comedie dulce-amară despre situațiile dificile
    în care ne-aruncă uneori dragostea, cu Alexandru Papadopol în rolul principal.
    Paul Negoescu. Este o comedie
    romantică ce are în centru un personaj lipsit de romantism. Şi cum el este
    lipsit de romantism, lipsesc şi toate aceste clişee din filmele romantice.
    Personajul principal, interpretat de Alexandru Papadopol, ar putea fi descris
    aşa: patruzeci şi ceva de ani, profesor la Politehnică, refuzul de a lua
    lucrurile în serios, o relaţie deschisă cu o femeie care îi acceptă toate
    escapadele. Numai că la un moment dat această femeie din viaţa lui rămâne
    însărcinată. Şi din acest moment el începe să-şi pună tot felul de probleme,
    dacă e cazul să se maturizeze sau nu, întrebări pe care le adresează şi celor
    doi prieteni cu care se întâlneşte din când în când. Unul dintre ei este
    scriitor şi decide să scrie o carte astfel că povestea asta este văzută prin
    ochii respectivului scriitor.


    Lansat în competiția de la San Sebastian și
    premiat la Trieste, Soldații. Poveste din Ferentari (Soldiers. Story From
    Ferentari) este adaptarea cinematografică a romanului omonim scris de Adrian
    Schiop, totodată unul dintre protagoniștii poveștii de dragoste neconvenționale
    regizate de Ivana Mladenovic. După premiera
    naţională care s-a lăsat cu câteva proteste anti LGBT, Soldații.
    Poveste din Ferentari ajunge şi la TIFF. Ada Solomon,
    producătoarea peliculei. Este o poveste care se întâmplă într-un
    spaţiu special, în cartierul Ferentari, cel mai sărac cartier bucureştean,
    într-un mediu precar, într-o lume marginală. Şi chiar şi în această lume cele
    două personaje principale sunt la rândul lor marginale. Acest aspect m-a
    interesat foarte mult. De aceea mi se pare ridicol să aud că filmul ăsta este
    un film de propagandă homosexuală, nu ştiu cine şi-ar putea dori să fie în
    pielea acestor personaje şi să trăiească în Ferentari. Adică în ce fel ar putea
    fi acest film aspiraţional este o întrebare care n-are răspuns. Iar dacă există
    o provocare în filmul ăsta, pentru mine aceasta a fost ca spectatorii să
    descopere spaţiul acesta, să descopere o lume cu alte valori decât valorile
    noastre obişnuite, să îndrăznească să privească spre Ferentari, un loc foarte
    aproape de noi, dar pe care nu-l cunoaştem deloc. Din acest punct de vedere,
    filmul funcţionează şi ca o trecere, ca o spargere a acestei bariere. Pe de
    altă parte, filmul acesta este, de fapt, un film despre singurătate. Despre
    nevoia de a avea pe cineva alături. Un film despre nevoia de a avea un cămin, o
    familie, de a fi integrat într-o comunitate. Este orice, numai propagandă nu.


    Printre surprizele
    acestei ediții se numără cinci premiere absolute, unele dintre acestea semnate
    de regizori debutanți. Pentru prima oară la TIFF, Bogdan Theodor Olteanu intră
    în competiție cu primul său lungmetraj. Silvana Mihai, una dintre actrițele
    remarcate în programul 10 pentru FILM interpretează rolul principal din extrem
    de curajosul Câteva conversații despre o fată foarte înaltă (Several
    Conversations About a Very Tall Girl). Actorul Vlad Zamfirescu debutează în
    regie cu o poveste dinamică despre un triunghi sentimental și adevăruri incomode,
    scrisă de Alexandru Popa, Secretul fericirii (The Secret of Happiness) este o
    comedie cinică plină de răsturnări de situație care vor ține publicul cu
    sufletul la gură.

  • Filmul “Un pas în urma serafimilor”, marele câştigător al Premiilor Gopo

    Filmul “Un pas în urma serafimilor”, marele câştigător al Premiilor Gopo

    Filmul “Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu, a fost marele câştigător al galei Premiilor Gopo, cu 9 categorii câştigate. Pe locul 2, cu 5 premii, s-a situat filmul “6,9 pe scara Richter”, de Nae Caranfil.



    “Un pas în urma serafimilor”, debutul în lungmetraj al regizorului Daniel Sandu, și-a adjudecat, printre altele, distincţiile pentru cel mai bun film, cel mai bun regizor, cel mai bun scenariu şi cel mai bun actor în rol principal.



    Artiştii români din lumea filmului care au murit au fost omagiaţi, în cadrul unui moment artistic dedicat lor.



    De asemenea, la Premiile Gopo au fost acordate şi distincţii onorifice. Criticul de film Bujor T. Rîpeanu a primit premiul special al galei iar directorul de imagine Ion Marinescu şi actriţa Sanda Toma au primit premii pentru întreaga activitate.



    Premiul pentru întreaga carieră a fost acordat actorilor George Mihăiţă şi Vladimir Găitan, la 50 de ani de la crearea filmului “Reconstituirea”, de Lucian Pintilie.



    Premiul publicului, pentru filmul autohton care a avut cei mai mulţi spectatori, a fost acordat producţiei “Octav”, de Sergiu Celebidachi. Filmul a avut aproape 58.000de spectatori. Premiul pentru filmul românesc cu cele mai mari încasări, peste 1.000.000 de lei – a revenit producţiei “Ghinionistul”, de Iura Luncaşu.



    Premiile acordate în cadrul galei Premiilor Gopo 2018 sunt:



    * Premiul pentru cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură: Cătălin Ciutu, Dana Roşeanu şi Iulia Roşeanu pentru filmul “6,9 pe scara Richter” de Nae Caranfil


    * Premiul pentru cele mai bune decoruri: Andreea Popa pentru filmul “6,9 pe scara Richter”, de Nae Caranfil


    * Premiul pentru cel mai bun sunet: Aleksander Simeonov, Tamas Szekely, Florin Tăbăcaru, Alexandru Dumitru pentru filmul “6,9 pe scara Richter”


    * Premiul pentru cel mai bun scurtmetraj: “Scris/ nescris” în regia lui Adrian Silişteanu


    * Premiul “Tânără speranţă”: Ştefan Iancu, pentru rolul din filmul “Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu


    * Premiul pentru cele mai bune costume: Doina Levintza şi Adina Bucur pentru filmul “6,9 pe scara Richter”, de Nae Caranfil


    * Premiul pentru cel mai bun film de debut: “Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu


    * Premiul pentru cea mai bună actriţă într-un rol secundar: Diana Spătărescu, pentru rolul Anca Răşcanu din filmul “Fixeur”, de Adrian Sitaru


    * Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar: Ali Amir pentru rolul Aid din filmul “Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu


    * Premiul pentru cel mai bun montaj: Dana Bunescu, pentru filmul “Ana, mon amour”, de Călin Netzer


    * Premiul pentru cel mai bun film documentar: “Planeta Petrila”, de Andrei Dăscălescu


    * Premiul pentru cel mai bun film european: “Despre trup şi suflet” de Ildiko Enyedi (Ungaria)


    * Premiul pentru cea mai bună muzică originală: Nae Caranfil, Bogdan Dimitriu, Liviu Mănescu pentru filmul “6,9 pe scara Richter”


    * Premiul pentru cea mai bună imagine: George Dăscălescu pentru filmul “Un pas în urma serafimilor”


    * Premiul pentru cel mai bun scenariu: Daniel Sandu, pentru filmul “Un pas în urma serafimilor”


    * Premiul pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal: Diana Cavaliotti pentru rolul Ana din filmul “Ana, mon amour”, de Călin Netzer


    * Premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal: Vlad Ivanov pentru rolul preotului Ivan din filmul “Un pas în urma serafimilor”


    * Premiul pentru cel mai bun regizor: Daniel Sandu, pentru “Un pas în urma serafimilor”


    * Premiul pentru cel mai bun film: “Un pas în urma serafimilor”, de Daniel Sandu.



    Premiul Romanian Society Of Cinematographers i-a fost acordat lui George Dăscălescu, pentru imaginea filmului “Un pas în urma serafimilor”.