Radio România Internațional

Tag: aderare

  • Schimbare la vârful diplomaţiei din Republica Moldova

    Schimbare la vârful diplomaţiei din Republica Moldova

    Șeful
    diplomației de la Chișinău, Nicu Popescu, a anunțat, miercuri, că și-a depus
    mandatul de viceprim-ministru și de ministru al afacerilor Externe în guvernul
    pro-occidental al Republicii Moldova.

    Am îndeplinit cu succes obiectivele de
    politică externă stabilite la numirea în funcție și, în această etapă, am
    nevoie de o pauză     – a declarat el.

    În iunie 2022, cu Popescu șef la Externe și
    Integrarea Europeană, Republica Moldova a obținut statutul de candidată la
    admiterea în Uniune, iar luna trecută decidenții de la Bruxelles au dat verde
    pentru deschiderea negocierilor. Pe 26 decembrie 2023, președinta Maia Sandu
    i-a conferit lui Nicu Popescu Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincție de
    stat.

    Pentru moment, fostul ministru a evitat să confirme informaţiile
    vehiculate în spaţiul public, potrivit cărora ar urma să fie numit
    negociator-şef al Republicii Moldova pentru aderarea la Uniune, funcţie nou
    creată după decizia din decembrie a responsabililor comunitari. El este,
    notează presa, perfect calificat pentru un atare mandat.

    Înainte de a fi
    ministru, Popescu a fost cercetător la Centrul pentru Studii Politice Europene
    de la Bruxelles, apoi analist și director de program la Consiliul European
    pentru Relații Externe (ECFR), analist la Institutul pentru Studii de
    Securitate al Uniunii Europene și consilier de politică externă și integrare
    europeană la cabinetul premierului Republicii Moldova.


    Ultima vizită pe care a
    făcut-o peste hotare, chiar în ajunul demisiei, a fost la București, unde a
    avut întrevederi cu omologul său român, Luminița Odobescu, și cu alți oficiali.
    Potrivit diplomației de la Chișinău, miniștrii de Externe ai celor două state
    vecine au discutat despre dezvoltarea și aprofundarea parteneriatului
    bilateral, precum și despre pașii următori în ceea ce privește negocierile de
    aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.


    Noul ministru de Externe în
    cabinetul condus de Dorin Recean va actualul vicepreşedinte al Parlamentului de
    la Chişinău, Mihai Popşoi. Va fi creat şi un minister nou, pentru Afaceri
    Europene, pentru Cristina Gherasimov, până acum secretar de stat la Externe. Mihai Popşoi, care-și va prelua
    portofoliul săptămâna viitoare, a avut, deja, o primă discuţie la telefon cu
    omoloaga sa din România.


    Luminiţa Odobescu l-a invitat să facă o vizită la
    Bucureşti şi a confirmat angajamentul României pentru dezvoltarea
    parteneriatului strategic, pentru avansarea proiectelor comune şi a cooperării
    bilaterale. Anterior, și președintele Klaus Iohannis declarase, la întâlnirea
    anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București, că România este
    va rămâne alături de statul vecin în procesul de negocieri pentru aderarea la
    Uniunea Europeană. El a spus că decizia de începere a negocierilor a
    reprezentat un obiectiv strategic pentru România și a subliniat că este crucial
    ca Republica Moldova să primească în continuare sprijin.


  • Parlamentul ucrainean a revizuit legi care privesc drepturile minorităţilor

    Parlamentul ucrainean a revizuit legi care privesc drepturile minorităţilor

    Protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este importantă pentru un stat ucrainean incluziv, a afirmat, vineri, ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, în cadrul unei declaraţii comune cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană şi euroatlantică al Ucrainei, Olga Stefanişina.



    Şefa diplomaţiei române a vorbit în contextul în care Parlamentul ucrainean a adoptat vineri un act normativ prin care sunt revizuite mai multe legi care privesc drepturile minorităţilor naţionale.



    Proiectul de lege propus de autorităţile de la Kiev pentru amendarea legislaţiei relevante constituie un pas pozitiv înainte şi un demers salutar, a arătat Odobescu. Ea a adăugat că partea română va continua să aibă o abordare transparentă şi constructivă pe această temă. Protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este în egală măsură importantă pentru un stat ucrainean incluziv, democratic şi european şi salutăm eforturile guvernului ucrainean în acest sens, a evidenţiat aceasta.



    La rândul său, Olga Stefanişina a spus că legislaţia privind minorităţile naţionale este foarte importantă. A fost redactată pentru a cuprinde un dialog incluziv cu minorităţile naţionale. Le suntem recunoscători minorităţii române care s-a implicat în întregul proces şi colegilor din Guvernul român care au împărtăşit cu noi legislaţia şi bunele practici de aici. (…) În Ucraina avem mii de copii care beneficiază de educaţia în limba română. Acum acest grup va fi mai mare. Ucraina a aplicat decizia de a recunoaşte limba română ca limbă a Republicii Moldova. Trebuie să facem eforturi pentru implementarea legislaţiei în acest nou cadru educaţional, să folosim diverse instrumente pentru susţinerea minorităţilor naţionale. Avem mult până acolo, dar în fine am încheiat faza care priveşte legislaţia care este clară şi abordează toate bunele practici, inclusiv recomandările Comisiei de la Veneţia, a punctat oficialul din Ucraina.



    Noul act normativ recent adoptat ţine cont de recomandările Comisiei de la Veneţia şi de criteriile Comisiei Europene pentru lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, relatează agenţia Reuters şi publicaţia ucraineană European Pravda.



    Potrivit unui comunicat al Parlamentului ucrainean, actul normativ asupra amendamentelor aduse unor legi ale Ucrainei pentru luarea în considerare a evaluării experţilor Consiliului Europei şi organismelor sale privind drepturile minorităţilor (comunităţilor) naţionale în unele zone revizuieşte şapte legi: legea asupra autoguvernării locale în Ucraina, legea asupra educaţiei superioare, legea educaţiei, legea privind asigurarea folosirii limbii ucrainene ca limbă de stat, legea asupra educaţiei secundare generale cuprinzătoare, legea asupra minorităţilor (comunităţilor) naţionale şi legea presei. Aceste legi conţin prevederi legate de unele aspecte ale respectării drepturilor minorităţilor naţionale în sferele educaţiei şi folosirii limbilor minorităţilor.



    În urma amendamentelor adoptate prin acest act normativ, instituţiile de învăţământ superior private vor avea dreptul să-şi aleagă liber limba de studiu dacă aceasta este una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, dar vor trebui să asigure că persoanele înscrise în aceste instituţii studiază şi limba de stat a Ucrainei, ca disciplină academică separată.



    De asemenea, în clasele (grupele) care studiază în limbi ale minorităţilor naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, dreptul de a folosi respectiva limbă a minorităţii naţionale în procesul de învăţământ va fi garantat împreună cu limba de stat a Ucrainei.



    Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care şi-au început ciclul de învăţământ secundar înainte de 1 septembrie 2018 în limba respectivei minorităţi naţionale vor avea dreptul să-şi continue procesul educaţional până la încheierea ciclului lor de învăţământ secundar conform regulilor aplicate înaintea intrării în vigoare a legii privind protejarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat.



    Niciuna din noile prevederi nu se va aplica limbii ruse, întrucât aceasta este limba statului agresor.

  • Comisia Europeană urminipseaşti intrarea ali Românie tru Schengen

    Comisia Europeană urminipseaşti intrarea ali Românie tru Schengen



    Aspirantă di pisti un deceniu la statutlu de văsilie membră Schengen, statut niaprukeatu di itia a reticenţăllei spusă di niscănti state ali Uniuni Europeană, România năpoi intră tru cărţi tră acceptarea, tu şcurtu kiro, tru spaţiul di libiră urdinari.


    Miercuri, Comisia Europeană căftă a Consiliului s’llia fără amănari apofasi ţi suntu ananghi tra s’da izini ti adeararea mplină ali Românie, Vărgărie şi Croaţie la Spaţiul Schengen. Executivlu comunitar cundilleadză că România ari un management vărtosu şi di analtă calitate a sinurloru şi easti ci cilăstăseari tru coopeararea internaţională tru materie de poliţie de sinuru. Ma multu, lugurseaşti Executivlu comunitar, easti activă pi dauă fronturi di amprotusa: combaterea a migraţiillei paranomu şi a traficului de hiinţe umane. Tru atea ţi mutreaşti tiñisearea a ndrepturlor fundamentali, România ari structuri hăirlătiţi tră s’garanteadză acceslu la protecţie internaţională, cu tiñisearea a principiului niturnarillei, lugurseaşti Comisia Europeană.



    “Easti oara să spunem ghini vinitu a aţiloru trei văsilii. Aşteptarea a fost prea lungă.”, declara comisarul european tră afaceri interne, Ylva Johansson. Uidisitu cu aesta, aţeali trei state tiñîsescu tuti condiţile aderarillei.



    Ylva Johansson: “Spaţiul Schengen easti una ditu marile realizări ali Uniunii Europene. Ligăturli stabilite apufusiti dusiră la dezvoltarea piaţăllei interne şi a economiei. Schengen li feaţi cu hăiri şi standardele de bană a oamenilor. 22 de state membre şi alte patru di nafoara a blocului comunitar fac parte ditu Schengen. Easti kirolu ca nică trei văsilii s’hibă aprukeati. Vărgăria, România şi Croaţia demonstrară că tiñisescu tuti condiţiile, au instrumente, au structurile şi procedurile ţi suntu ananghi tră kivernisearea a sinurloru externe, inclusiv a posibilelor fuvirseri la adresa securitatillei.”



    Easti nica ună evaluare favorabilă ţi s’adavgă la dosarul României, un document cari yilipseaşti gradul de pregătire la cari văsilia a noastră easti tora, apăndăsi premierul Nicolae Ciucă pi reţelele sociali.



    Comunicatul a Comisiei fu salutat şi de ministrul de Interne, Lucian Bode:


    “România easti tut ma aproapi de aderarea la spaţiul Schengen. Comisia Europeană reconfirmă că România ma largu tiñiseaşti tuti condiţiile anănghisiti tră adeararea la spaţiul Schengen şi implementează uidisitu aquis-ul Schengen. Concluziile a raportului suntu pozitive şi yilipsescu că suntu tiñîsiti tuti condiţiile tehniţi ca România s’agiungă cătu ma ayoñea membră a spaţiului Schengen.”



    Ună apofasi mutrinda adeararea României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen va s’hibă loată tru 8 di andreu, cându va s’hibă ananghi di un vot unanim a miniştrilor europeni de Interne şi ai Justiţiei. Olanda, opozantă veaclle a aprukearillei ali României di itia a slăbinţiloru ditu sistemul judiciar, u apridună minduita cu kirolu, ama nica ari ndaua rezerve, pi cari analiştii li lugursescu di itia a catandisillei politică di Haga.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Comisia Europeană recomandă intrarea României în Schengen

    Comisia Europeană recomandă intrarea României în Schengen

    Aspirantă de
    peste un deceniu la statutul de ţară membră Schengen, statut refuzat din cauza
    reticenţei manifestate de unele state ale Uniunii Europene, România reintră în
    cărţi pentru acceptarea, foarte curând, în spaţiul de liberă circulaţie.

    Miercuri, Comisia Europeană a cerut Consiliului să ia neîntârzat deciziile
    necesare pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la
    Spaţiul Schengen. Executivul comunitar precizează că România are un management
    solid şi de înaltă calitate al graniţelor şi este implicată în cooperarea
    internaţională în materie de poliţie de frontieră. În plus, consideră Executivul
    comunitar, este activă pe două fronturi prioritare: combaterea migraţiei
    ilegale şi a traficului de fiinţe umane. În ceea ce priveşte respectarea
    drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a
    garanta accesul la protecţie internaţională, cu respectarea principiului
    nereturnării, consideră Comisia Europeană.

    Este momentul să spunem bun venit
    celor trei ţări. Aşteptarea a fost prea lungă.    , declara comisarul european
    pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Potrivit acesteia, cele trei state
    îndeplinesc toate condiţile aderării.

    Ylva Johansson: Spaţiul
    Schengen este una dintre marile realizări ale Uniunii Europene. Legăturile
    stabilite au dus la dezvoltarea pieţei interne şi a economiei. Schengen a
    îmbunătăţit şi standardele de viaţă ale oamenilor. 22 de state membre şi alte
    patru din afara blocului comunitar fac parte din Schengen. Este timpul ca încă
    trei ţări să fie admise. Bulgaria, România şi Croaţia au demonstrat că
    îndeplinesc toate condiţiile, au instrumente, dispun de structurile şi
    procedurile necesare pentru gestionarea frontierelor externe, inclusiv a
    posibilelor ameninţări la adresa securităţii.

    Este încă o evaluare
    favorabilă ce se adaugă la dosarul României, un document care reflectă gradul
    de pregătire la care ţara noastră se află acum, a reacţionat premierul Nicolae
    Ciucă pe reţelele sociale.

    Comunicatul Comisiei a fost salutat şi de ministrul
    de Interne, Lucian Bode:

    România este tot mai aproape de aderarea la spaţiul Schengen. Comisia
    Europeană a reconfirmat că România continuă să îndeplinească toate condiţiile
    necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen şi implementează în mod
    corespunzător acquis-ul Schengen. Concluziile raportului sunt pozitive şi arată
    că sunt întrunite toate condiţiile tehnice ca România să devină cât mai curând
    membră a spaţiului Schengen.


    O decizie privind
    aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen ar urma să fie luată pe 8
    decembrie, când va fi nevoie de un vot unanim al miniştrilor europeni de
    Interne şi ai Justiţiei. Olanda, opozantă veche a acceptării României din cauza
    carenţelor din sistemul judiciar, şi-a nuanţat în timp poziţia, dar păstrează
    unele rezerve, pe care analiştii le pun mai degrabă pe seama situaţiei politice
    de la Haga.


  • Convorbiri româno-ungare la nivel înalt

    Convorbiri româno-ungare la nivel înalt

    După
    o vizită privată în România care a stârnit protestul autorităților de la
    București, președinta Ungariei, Katalin Novak s-a aflat, miercuri, într-o
    vizită oficială în România, prima la nivel de șef de stat din ultimii 12 ani.
    Katalin Novak s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis, cu premierul Nicolae
    Ciucă, precum și cu șefii Parlamentului și cu liderii UDMR. Aderarea României
    la Spaţiul Schengen, situaţia maghiarilor din România, ajutorarea refugiaţilor
    din Ucraina, domeniul energiei şi dependenţa energetică au fost principalele
    teme abordate de cei doi șefi de stat.


    În cadrul discuțiilor, Klaus Iohannis a
    exprimat întreaga disponibilitate a autorităţilor de la București pentru
    colaborarea cu statul vecin. El a reafirmat importanţa dialogului în rezolvarea
    chestiunilor de interes bilateral, precum şi a evitării abordărilor
    unilaterale, care nu pot duce la soluţii durabile. În acest sens, Klaus
    Iohannis a punctat că este fundamental ca proiectele de interes să fie
    realizate în România doar în urma unui acord, să nu fie discriminatorii pe baza
    etniei şi să fie conform dreptului român, european şi internaţional. Totodată, șeful
    statului a menţionat că, în România, drepturile tuturor minorităţilor naţionale
    sunt respectate, iar acestea sunt reprezentate în Parlament.

    Klaus Iohannis: Este interesul nostru comun ca
    drepturile minorităţii maghiare să fie pe deplin respectate. Să îşi poată trăi
    cultura, să îşi poată folosi limba maternă şi aşa mai departe. Şi, apropo, am
    convenit împreună că este bine să folosească şi limba română. Este, pe de altă
    parte, un lucru cunoscut, că şi aici şi dincolo există politicieni care vor să
    se profileze, exacerbând tensiunile interenice.


    La rândul său, Katalin
    Novak a subliniat că atât România, cât și Ungaria, își doresc să diminueze tensiunile
    existente, nu să le amplifice. Ea a menţionat că cele două state vecine nu vor
    fi de acord în toate, dar cel mai important lucru este să poată discuta şi să se
    asculte reciproc. În plan extern, preşedinta Ungariei a dat asigurări că ţara
    sa susţine aderarea României la spaţiul de liberă circulație Schengen.


    Katalin
    Novak: Am vorbit şi despre statutul de membru Schengen al României.
    Ungaria susţine aderarea la zona Schengen a României şi România poate conta pe
    susţinerea Ungariei în acest sens.     Președinta statului vecin a mai spus
    că sarcina României și Ungariei este întărirea vocii şi creşterea influenţei
    Uniunii Europene, iar cele două ţări sunt dispuse să acţioneze în comun în
    această privinţă. Sunt necesare decizii comune bune – a declarat
    Katalin Novák.


  • NATO, la Madrid

    NATO, la Madrid

    Acum fix 25 de ani, în iulie 1997, un Summit
    NATO se desfăşura, pentru prima dată la Madrid. Secretar general al NATO era
    spaniolul Javier Solana, Bill Clinton era preşedintele Statelor Unite iar
    Jacques Chirac conducea Franţa. Deşi tocmai semnase, la Paris, un promiţător
    Act Fondator al relaţiilor cu NATO, Rusia nu a fost reprezentată, la acest
    summit, de veselul preşedinte Boris Elţîn.

    La Madrid, în 1997, au primit mult
    dorita invitaţie de a adera la NATO primele ţări din fostul Tratat de la
    Varşovia, al ţărilor comuniste până în 1989. Au fost invitate Polonia, Ungaria
    şi Cehia, nu şi România. Ne amintim imaginile cu preşedintele Chirac supărat,
    insistând pentru invitarea României, şi preşedintele Clinton, senin şi
    neînduplecat. România avea să fie invitată peste 5 ani, în 2002, la primul
    summit NATO ţinut într-o fostă ţară comunistă, la Praga. La Madrid, în 1997,
    situaţia în Est şi în regiunea Mării Negre era calmă şi evolua pe direcţii
    pozitive.

    După 25 de ani, acest peisaj este cu totul schimbat: România şi
    Bulgaria sunt în NATO, în Ucraina şi în Marea Neagră se desfăşoară un război de
    agresiune de cea mai infamă speţă, zilnic se petrec înfiorătoare crime de
    război, pe teritoriul Europei, în Ucraina, în timp ce Rusia ameninţă ţările NATO
    inclusiv cu armele nucleare.

    După 25 de ani, în faţa acestor provocări
    incredibile, NATO oferă o reacţie profundă, fermă şi profesionistă. Pentru
    deciziile de la Madrid, din acest an, au lucrat diplomaţii, militarii,
    economiştii, specialiştii din NATO şi din fiecare dintre cele 30 de ţări
    membre. În prezent, cele mai dezvoltate ţări din lume, cele mai puternice
    democraţii, promotorii drepturilor omului, lucrează într-o logică de război şi
    într-un mod impecabil. În ciuda poziţiilor diferite, absolut normale când este
    vorba de ţări cu drepturi internaţionale şi interese zonale, NATO se arată ca
    un grup eficient, deschis, care funcţionează conform principiilor statuate,
    agreate şi susţinute de toţi. Practic, este ceea ce ne doream şi aşteptam de la
    NATO: unitate, mobilizare şi eficienţă. Şi totul într-un registru de respect al
    individualităţii, demnităţii şi suveranităţii fiecăruia dintre membrii săi,
    indiferent de mărime şi putere.

    Situaţia generată de agresiunea Rusiei
    împotriva unui stat independent şi suveran din Europa, un stat care şi-a
    exprimat clar orientarea pro-occidentală, dă dreptate celor care au privit
    mereu cu teamă spre Estul fost sovietic al Europei şi care au făcut eforturi
    pentru a dezvolta relaţii prieteneşti cu Rusia. De asemenea, schimbările de
    abordare din partea Moscovei, care au dus la starea de maximă tensiune din
    prezent, sunt tratate cu cea mai mare atenţie, cu enormă îngrijorare şi cu o
    rapidă reacţie concretă.

    NATO este răspunzătoare de securitatea tuturor membrilor
    săi şi are toate capacităţile defensive şi de reacţie necesare. Ceea ce îşi
    doresc ţările NATO este pacea şi colaborarea. În acelaşi timp, au capacitatea
    unei reacţii eficiente şi rapide în cazul oricărei agresiuni sau atac. Toate
    acestea s-au regăsit în deciziile istorice luate la summitul NATO de la Madrid.
    Despre toate acestea vorbeşte invitaţia adresată Suediei şi Finlandei de a
    adera la NATO. Suedia se poate lăuda cu o neutralitate de secole iar Finlanda,
    fostă posesiune rusă până la Primul Război Mondial. În costa Uniunii Sovietice,
    Finlanda a evitat mereu orice implicare de partea vreunei tabere în timpul
    Războiului Rece. Toate aceste principii generoase, care au funcţionat sute de
    ani, au pălit în faţa agresiunii ruse împotriva Ucrainei şi a pornirilor
    imperiale, de tip sovietic dar şi ţarist, vânturate de Moscova. Astfel că
    aderarea Suediei şi a Finlandei la NATO, în vederea apărării efective, a
    devenit o urgenţă, tratată ca atare la Madrid.

  • Cât de îndepăratată este aderarea la UE a Georgiei, Ucrainei și Repubicii Moldova?

    Cât de îndepăratată este aderarea la UE a Georgiei, Ucrainei și Repubicii Moldova?

    Extinderea Uniunii Europene către Est continuă să rămână foarte
    îndepărtată. Recent, președinta Estoniei, Kersti Kaljulaid, a declarat într-un
    interviu acordat publicației Evropeiska Pravda că Ucraina, Georgia, și
    Republica Moldova ar putea avea nevoie de 20 de ani pentru a se alătura
    familiei europene. Aderarea la UE are o serie de condiții. Sincer, niciuna
    dintre cele trei țări nu îndeplinește criteriile de aderare. Toate cele trei
    state au probleme cu justiția, a afirmat șefa statului estonian.

    Și
    eurodeputatul Eugen Tomac, membru al grupului Popularilor, consideră că lipsa
    progreselor clare în justiție este principalul obstacol în drumul acestor țări
    către Uniunea Europeană:


    Dacă luăm fotografia de astăzi, din punct de vedere al realităților
    politice, sociale și economice, în mod clar statele respective nu sunt
    pregătite să adere la Uniunea Europeană, iar cel mai bun exemplu îl avem noi,
    România care a intrat în Uniunea Europeană din 2007 iar UE nu ne recunoaște
    nici astăzi mecanismele din justiție. Practic, justiția românească nu este
    recunoscută la Bruxelles, atât timp cât există acest Mecanism de Verificare și
    Cooperare, instituit încă de la intrarea în Uniunea Europeană. Imaginați-vă, în
    relația cu Ucraina sau Georgia, nemaivorbind de relația cu Basarabia, cum s-ar
    pune problema în ceea ce privește funcționarea justiției care este un
    subiect-cheie, de nenegociat pentru Comisia Europeană, deci din acest punct de
    vedere, în mod clar liderul estonian are nu dreptate, dar o abordare realistă
    în ceea ce privește perspectivele.



    Cu toate că țările din Trio-ul Asocierii întâmpină un set de probleme asemănătoare, eurodeputatul
    Eugen Tomac identifică câteva aspecte importante pe care Bruxelles-ul ar trebui
    să le ia în considerare în discuțiile cu cele trei state:


    Este greșit să se includă un pachet comun pentru Republica Moldova,
    Ucraina și Georgia din două motive. În primul rând, Georgia este foarte
    departe. În mod clar, este o țară cu aspirații europene, cu un popor european,
    cu o cultură profundă care trebuie ținută cât mai aproape și, într-o zi,
    integrată în Uniunea Europeană. Ucraina este o țară uriașă, o țară europeană
    foarte mare, cu un conflict deschis, după anexarea Crimeei, cu Federația Rusă.
    Deci, un set de probleme foarte complexe care vor trebui negociate pe linia
    Bruxelles-Washington-Kiev-Moscova cât mai inteligent și cu soluții cât mai bune
    care să producă efecte într-un termen cât mai scurt. În schimb, pentru
    Republica Moldova, lucrurile stau un pic diferit. Cetățenii Republicii Moldova vorbesc una dintre limbile
    oficiale ale Uniunii Europene. Aproape jumătate din cetățenii Republicii
    Molodva sunt cetățeni UE. Perspectiva pentru Republica Moldova o văd mult mai
    apropiată decât acest termen de 20 de ani și am aceste argumente concrete pe
    care le pot oferi, sigur, sunt și altele în care nu aș vrea să intru în detalii
    acum.



  • Drumul către UE al statelor din Balcanii de Vest și al Republicii Moldova

    Drumul către UE al statelor din Balcanii de Vest și al Republicii Moldova

    Încheiată săptămâna trecută, președinția croată a Consiliului Uniunii
    Europene, avea ca obiectiv, la debutul
    mandatului în ianuarie, încurajarea negocierilor privind integrarea europeană a
    statelor din Balcanii de Vest. Pandemia de coronavirus și măsurile de redresare
    a Uniunii au făcut ca subiectul extinderii să treacă în planul al doilea.
    Despre parcursul către aderarea la Uniune ale statelor din sud-estul Europei,
    vorbește Eugen Tomac, eurodeputat din grupul popularilor:





    Uniunea Europeană are o singură
    agendă și un singura angajament în ceea ce privește extinderea și acesta
    privește zona Balcanilor de Vest. Este un proces începute de aproape 15 ani și
    a intrat într-o fază avansată în ceea ce privește Serbia și Muntenegru. De
    asemenea, sunt premise pentru ca Macedonia de Nord și Albania să devină state membre UE, dar condițiile pe
    care le impune Uniunea Europeană sunt extrem de dure și negocierile, avansează
    greu.


    Evident că la ora actuală cel mai avantajat din punct de vedere al integrării în Uniune este
    Muntenegru. De altfel, acest stat are euro ca monedă națională asumată de ani
    de zile. Este singurul stat care, deși nu se află în Uniunea Europeană, are
    moneda națională euro. Și din punct de vedere al angajamentelor este cea mai
    avansată, fiind și membru NATO.

    În mod sigur, și Serbiei i se acordă o șansă în
    plus, iar România va avea întotdeauna o abordare de susține a integrării
    Serbiei în UE, însă condiționat pentru că și România, la momentul intrării în
    Uniune, a respectat angajamentele ce țin de drepturile minorităților naționale,
    iar noi avem o comunitate numeroasă în statul vecin care nu este respectată. Eu,
    în calitate de europarlamentar, i-am cerut în mod repetat repetat, Înaltului
    Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Josep Borrell, să
    monitorizeze cu maximă atenție situația românilor din Valea Timocului pentru că
    este în intersul Serbiei să armonizeze chestiunile ce țin de drepturile
    minorităților. Noi nu cerem mult, noi cerem reciprocitate în ceea ce privește
    protecția minorităților.





    România este interesată și de soarta Republicii Moldova al cărui parcurs
    spre Europa este deocamdată blocat. Din nou, Eugen Tomac:


    În clipa în care (da) Ucraina a semnat împreună cu Republica Moldova
    acordul de asociere la Uniunea Europeană, imediat Federația Rusă, în semn de
    răspuns și dispreț față de UE, a sancționat acest demers prin anexarea Crimeei.
    Din acel moment, Uniunea Europeană și-a redus capacitatea de mobilizare pe
    dimensiunea extinderii spre Republica Moldova, cu atât mai mult cu cât, din
    punct de vedere politic, lucrurile au intrat într-o zonă a dezavantajului
    Chișinăului în raport cu Uniunea pentru că aproape toate guvernele au avut o
    agendă aș spune necinstită în relația cu Uniunea Europeană.

    Plecând de la
    furtul miliardului (n.r. de dolari) precum și multe alte măsuri interne care au
    fost luate fără a fi consultată Uniune Europeană și fără a se ține cont de
    solicitările Bruxelles-ului. Republica Moldova nu are o perspectivă de
    integrare în UE pentru că și-a asumat că va împlini o serie de reforme interne
    care țin de acordul de asociere la Uniunea Europeană, pe care l-a abandonat,
    din punct de vedere al acțiunii politice. Cred că pentru românii din Republica
    Moldova există o soluție de a deveni cetățeni ai Uniunii Europene prin
    cetățenia română.


  • UE anunţă principii noi pentru continuarea extinderii cu şase state din Balcanii de Vest

    UE anunţă principii noi pentru continuarea extinderii cu şase state din Balcanii de Vest

    Anunţul a fost făcut de comisarul european pentru extindere Oliver Varhelyi, în contextul în care, anul trecut, Franţa s-a opus prin veto candidaturilor de aderare.

    Extinderea Uniunii Europene este geostrategică, iar declinul influenţei globale a blocului comunitar nu poate fi oprit fără stabilitate în Balcani – a explicat comisarul european pentru extindere Oliver Varhelyi, după ce a prezentat o metodologie revizuită pentru admiterea de noi membri, la cererea Parisului. În acest context, comisarul a punctat că extinderea nu este doar o problemă franceză, ci una europeană.

    Conform proiectului prezentat, Comisia Europeană propune modalităţi mai ferme de sancţionare a ţărilor candidate la aderarea la Uniunea Europeană dacă acestea se îndepărtează de obiectivul de a se armoniza standardelor europene. Într-un astfel de caz, negocierile ar putea fi suspendate total ori parţial, sau monitorizarea de către Uniune ar putea fi reluată în domenii în care blocul comunitar şi-a dat deja acceptul – a avertizat Varhelyi. El a mai spus că ar putea fi reduse inclusiv finanţările şi alte beneficii de care se bucură aceste state din partea Uniunii Europene.

    Proiectul de reformă se concentrează asupra a patru principii: o credibilitate sporită, o mai mare predictibilitate, un dinamism crescut şi o orientare politică mai puternică. Propunerile Comisiei nu modifică regulile de aderare, însă elementul central al iniţiativei intitulate Consolidarea procesului de aderare: o perspectivă europeană credibilă pentru Balcanii de Vest îl reprezintă o aderare bazată pe merit şi supusă anumitor condiţii.

    O ţară candidată trebuie să demonstreze că nu trece pe pilot automat şi trebuie să reflecte o alegere activă la nivelul societăţii pentru a atinge şi respecta normele şi valorile europene cele mai ridicate – se precizează în proiectul de propunere. Totodată, angajamentul statelor membre de a avea un viitor comun cu Balcanii de vest în calitate de membri cu drepturi depline ai Uniunii este un important demers politic şi nu doar tehnic.

    Oficialii Uniunii Europene speră că cei 27 de lideri ai blocului comunitar îşi vor da acordul pentru începerea negocierilor cu Albania şi cu Macedonia de Nord în timpul reuniunii lor din martie, înainte de summitul crucial din luna mai, cu ţările din Balcanii de Vest care aspiră să adere. Bruxelles-ul a avertizat că un eventual eşec va submina credibilitatea Uniunii Europene şi va deschide calea pentru alţi actori regionali, precum Rusia şi China – notează presa internaţională.


  • Parlamentul European recomandă admiterea României în Spațiul Schengen

    Parlamentul European recomandă admiterea României în Spațiul Schengen

    România ar
    fi trebuit să adere la Spațiul Schengen în 2011, la patru ani după ce a devenit
    membră a UE, dar acest lucru a fost amânat, în mod repetat,din cauza opoziției
    unor țări membre. Printre ele s-au numărat Olanda,
    Austria şi Germania. Motivele invocate de-a
    lungul timpului ţin de neîndeplinirea unora dintre obiectivele asumate în
    cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare,
    prin care Comisia Europeană monitorizează parcursul Justiției în România, încă
    de la aderarea la UE, în 2007. Ele sunt legate de
    justiţie şi combaterea corupţiei şi crimei organizate. Subiectul rămâne în
    atenția autorităților de la Bruxelles. Reunit în
    sesiune plenară, Parlamentul European a reafirmat, într-o rezoluţie, că România
    şi Bulgaria sunt pregătite să facă parte din spaţiul Schengen şi a cerut
    Consiliului European să aprobe aderarea celor două state. În aceeaşi rezoluţie,
    adoptată cu 439 de voturi pentru, 157 împotrivă şi 80 de abţineri,
    eurodeputaţii au condamnat prelungirea controalelor la frontierele interne ale
    spaţiului Schengen din cauza lacunelor sistemului de azil european şi a lipsei
    de voinţă politică, de solidaritate şi de împărţire a responsabilităţilor. Potrivit
    Legislativul European, aceste controale restrâng
    libertatea de circulaţie între cele 26 de state membre. Conform documentului,
    statele membre ar trebui să consolideze cooperarea, solidaritatea şi încrederea
    reciprocă în funcţionarea spaţiului Schengen, care este una dintre cele
    mai mari reuşite ale Uniunii Europene.

    Din
    cauza ameninţărilor teroriste cu care s-a confruntat în ultimul timp, Franţa a reintrodus
    provizoriu controale la frontiere, prelungite deocamdată până la sfârşitul lunii
    octombrie. Şi Austria, Germania, Danemarca, Suedia şi Norvegia aplică din nou,
    la rândul lor, tot provizoriu, controale la graniţe, invocând valul de migraţie
    din 2015. Comisia Europeană consideră, însă, că situaţia se află acum sub
    control şi că nu mai are de ce să autorizeze astfel de verificări. Potrivit
    Legislativului European, un mare număr de prelungiri nu sunt conforme regulilor
    în vigoare în ce priveşte durata, necesitatea sau proporţionalitatea lor, şi
    sunt, în consecinţă, ilegale. Trebuie să redăm Schengen cetăţenilor noştri, a
    subliniat raportorul rezoluţiei, Carlos Coelho (PPE, dreapta), cerând statelor
    membre să respecte toate regulile, nu doar pe cele care le convin. Potrivit
    unui cunoscut institut de cercetări, statele europene au construit mai mult de
    1.200 km de ziduri şi garduri, cu un cost de cel puţin 500 milioane de euro.
    Dacă toate ţările reintroduc controalele la frontiere în mod permanent, costul
    pe 10 ani s-ar situa între 100 şi 230 miliarde de euro, avertizează Parlamentul
    European. Spațiul Schengen garantează circulația fără restricții
    în cadrul unui teritoriu alcătuit din 26 de țări europene (22 membre ale UE),
    în care trăiesc peste 400 de milioane de cetățeni.

  • Aderarea României la zona euro

    Aderarea României la zona euro

    Sunt două proiecte în care România încă nu a reușit să se conecteze la nivel
    european: unul este aderarea la spațiul Schengen, într-un moment complicat
    chiar și pentru membri vechi ai spațiului Schengen, iar al doilea este legat de
    aderarea la zona euro, obligație asumată și prin tratat.


    Aderarea
    României la spațiul Schengen    , pregătirea momentului aderării la zona euro și
    negocierea viitorului cadru financiar multianual sunt printre cele mai
    importante teme care vizează prezentul și viitorul european al României,
    consideră europarlamentarul Răzvan Popa:     Este un obiectiv clar pe care România și l-a asumat, însă
    trebuie să alegem foarte bine acest moment, ținând cont de experiența statelor
    care au aderat la zona euro și nu au fost suficient de bine pregătite.
    Asta ne arată că pașii pe care trebuie să îi facem în acest sens trebuie să fie
    foarte bine calculați și foarte bine puși la punct. Este un moment important,
    este un moment pentru care Guvernul împreună cu actorii implicați în această
    chestiune, Banca Națională spre exemplu, trebuie să se pregătească foarte bine.
    Este important momentul pe care ni-l alegem. Au fost avansate tot felul de
    date. Cred că pregătirea pe care trebuie să o facem trebuie să fie una temeinică
    și abia după ce suntem sigură că acest lucru este bine pus la punct să avansăm
    anumite date de aderare la zona euro.


  • România la porţile Schengen

    România la porţile Schengen

    Parlamentul European
    a aprobat în luna octombrie, în sesiune plenară la Strasbourg, un sistem
    electronic comun pentru verificări mai rapide la granițele externe ale zonei
    Schengen și pentru înregistrarea tuturor călătorilor din afara UE, un sistem
    intrare/ieșire (EES) la care vor participa inclusiv România și Bulgaria, chiar
    dacă cele două țări nu sunt încă membre ale spațiului de liberă circulație. Regulamentul a fost
    adoptat pe 20 noiembrie și de către țările membre ale UE.




    Eurocraţii
    afirmă că România şi Bulgaria întrunesc criteriile de aderare în zona în care
    se circulă fără paşaport, zonă care a fost criticată în ultimii ani din cauza
    unor grave anomalii în asigurarea securităţii.




    Dar oficialii
    celor două ţări simt că înaintarea le este împiedicată de ţările occidentale
    care se tem de o strămutare în masă a companiilor în cele două ţări din Europa
    în care costurile sunt cele mai mici.




    Miniştrii români
    se plâng că sunt duşi cu vorba, fiecare dintre statele membre acuzându-se
    reciproc că blochează aderarea la Schengen.




    Bulgaria urmează să preia
    președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2018, iar România, un an
    mai târziu, la 1 ianuarie 2019.




    Cele două
    delegații ale României și Bulgariei în Parlamentul European vor adopta două
    declarații de poziție comună privind aderarea celor două țări la spațiul
    Schengen și o viziune comună privind pachetul rutier din UE, iar eurodeputații
    au inițiat o dezbatere în plenul legislativului european în săptămâna 11-14
    decembrie.


    La întrunirea
    celor două delegații de europarlamentari (32 din partea României și 17 din
    partea Bulgariei) au participat, în premieră, ministrul delegat pentru afaceri
    europene din România, fostul eurodeputat Victor Negrescu, și ministrul
    responsabil pentru președinția bulgară la Consiliul UE, Lilyana Pavlova.




    Eurodeputatul
    Victor Boștinaru (PSD, S&D) a precizat că atât dezbaterea din plen, cât și
    declarația comună a celor două delegații survin după ce Comisia Europeană a
    adoptat pachetul pentru un spațiu Schengen mai puternic şi a subliniat
    eforturile comune pe care România şi Bulgaria le fac în acest sens.




    În discursul său
    din septembrie cu privire la starea Uniunii, preşedintele Comisiei UE, Jean-Claude
    Juncker, a declarat că România şi Bulgaria trebuie să intre imediat
    în zona fără frontiere.




  • Spre Schengen

    Spre Schengen

    Prevăzută iniţial pentru martie 2011, aderarea României la spaţiul
    comunitar, alături de Bulgaria, a fost amânată în mod repetat, motivele
    invocate de-a lungul timpului ţinând de neîndeplinirea unora dintre obiectivele
    asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Este vorba despre
    obiective legate de corupţie, justiţie şi combaterea crimei organizate, dar,
    amintesc responsabilii de la Bucureşti, nu ar trebui făcute conexiuni între
    aderarea la Schengen şi MCV. Faptul că România a îndeplinit toate condiţiile
    tehnice, recunoscut de toate statele membre încă de acum câţiva ani, apare în
    mod recurent în declaraţii ale unor decidenţi de la Bruxelles sau în diferite
    cancelarii, dar concretizarea întârzie.

    Pe fondul afluxului masiv de refugiaţi
    spre vestul Europei din ultimii ani, obiectivul României pare însă tot mai
    aproape de realizare. La scurt timp după ce, în discursul privind starea
    Uniunii, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a pledat, în
    septembrie, pentru primirea celor două ţări în Schengen, mesajul a fost reluat
    la Bucureşti de comisarul european în domeniul securităţii, Julian King. Dar şi
    de către raportorul special Ulla Schmidt, care, tot la Bucureşti, cu prilejul
    prezentării unui document privind Promovarea stabilităţii în regiunea Mării
    Negre, a declarat că aderarea României şi Bulgariei la zona Schengen
    reprezintă un pas care evident trebuie făcut, condiţiile preliminare fiind îndeplinite.
    Iniţiativa sinergiilor Mării Negre trebuie readusă la viaţă şi trebuie
    completată de o strategie macroregională. Cred că în perioada 2018-2019, când
    România şi Bulgaria vor prelua preşedinţia Uniunii Europene, aceste mandate vor
    pune în evidenţă potenţialul imens din zona Mării Negre,     a subliniat, cu acest
    prilej, Ulla Schmidt.

    Potrivit raportului întocmit de raportor, regiunea Mării
    Negre are un potenţial imens, dar care se confruntă cu dificultăţi imense,
    având oportunitatea de a se dezvolta într-o direcţie pozitivă sau să se
    confrunte cu noi crize. În septembrie, Comisia Europeană a solicitat oficial
    tuturor guvernelor statelor membre ale Uniunii să aprobe integrarea totală a
    României şi Bulgariei şi a punctat necesitatea de a finaliza fără întârziere
    procedurile de aderare pentru
    a spori siguranţa Uniunii Europene în faţa terorismului şi a provocărilor
    legate de migraţie.

    La Bucureşti, analistul politic Bogdan Chirieac este
    sceptic, însă, în privinţa şanselor de intrare în Schengen în ciuda faptului că
    Jean-Claude Juncker s-a pronunţat deschis pentru acest lucru: Ştiţi foarte bine că au
    apărut imediat reacţii de acolo de unde nu ne aşteptam, inclusiv din Austria,
    împotriva acceptării celor două ţări în Spaţiul Schengen. Pe de altă parte, în
    acest moment nici nu cred că ar fi bine ca România şi Bulgaria să mai intre în
    Schengen, fiindcă am avea probleme insurmontabile cu migraţia. Deocamdată,
    fluxurile migratorii doar în mod colateral trec prin România, altminteri
    încearcă să intre direct în Spaţiul Schengen. Deci, din acest punct de vedere,
    dacă am intra în Spaţiul Schengen am face un serviciu uriaş Uniunii Europene
    mai degrabă decât am avea noi de câştigat din acest lucru.

    Aspiraţiile României sunt aceleaşi. Rămâne, însă, de văzut dacă semnalul încurajator
    venit din partea Bruxelles-ului va rezolva ceva sau vor exista din nou rezerve
    din partea unor ţări precum Olanda, care s-a remarcat prin opoziţie până acum? Invitat la Radio România, analistul politic
    Cornel Codiţă explică: La ora actuală este un
    clivaj, o ruptură între ceea ce doreşte Comisia, ceea ce promovează media
    într-un fel prin preşedintele Comisiei şi ceea ce este umoarea, să zic aşa,
    politică, a liderilor din ţările principale europene, nu doar în Olanda. Teamă
    îmi este că va avea câştig de cauză proiectul redesenat, zielele trecute de
    preşedintele Franţei, Macron. Adică, ideea unei cooperări avansate între ţările
    avansate va căpăta clar substanţă şi întreaga construcţie Schengen va fi
    reorganizată. Adică, foarte probabil că va fi un Schengen al celor din nucleul
    principal şi altceva, nu se ştie ce, pentru ceilalţi. Deci, dacă o decizie
    politică nu este luată, să zicem, într-un an, un an şi jumătate, şansele scad
    foarte, foarte puternic să mai prindem vechiul mecanism Schengen. De alminteri,
    Emmanuel Macron s-a pronunţat şi a spus foarte clar că vechiul sistem Schengen,
    adică cel actual, nu mai funcţionează.

    Deocamdată, aşa cum anunţa Jean-Claude Juncker într-o scrisoare de intenţie,
    Bruxelles-ul a propus măsuri pentru menţinerea şi consolidarea spaţiului
    Schengen. Comisia a propus actualizarea Codului frontierelor Schengen, astfel
    încât normele privind reintroducerea temporară a controalelor la frontierele
    interne să fie adaptate la imperativele prezentului, respectiv să fie în măsură
    să răspundă ameninţărilor grave persistente şi în continuă evoluţie la adresa
    ordinii publice sau a securităţii interne.

  • 9 Mai – triplă sărbătoare în România

    9 Mai – triplă sărbătoare în România

    România a marcat pe 9 mai trei sărbători istorice importante: Ziua
    Independenţei de Stat, proclamată în anul 1877, Ziua Victoriei Coaliţiei
    Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial şi Ziua Europei.

    La Bucureşti, manifestările au avut
    loc la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial şi la monumentul
    dedicat Războiului de Independenţă. Au fost oficiate slujbe religioase de
    pomenire a eroilor români şi depuse coroane de flori la cele două monumente din
    partea instituţiilor publice şi a asociaţiilor veteranilor de război. La aceste
    evenimente au participat reprezentanţi ai Ministerului Apărării, Ministerului
    de Interne, cadre militare, precum şi veterani de război. Ceremonii similare au
    avut loc şi în alte oraşe importante din România.

    Ziua Europei şi cei 10 ani de când România a
    aderat la forul comunitar, au fost marcaţi la Bucureşti, prin mai multe
    evenimente pregătite de Primăria Capitalei, reunite sub sloganul Iubeşte
    Europa!. Cu acest prilej, a avut loc şi o dezbatere despre viitorul
    Uniunii Europene, la care a participat comisarul pentru politică regională,
    Corina Creţu, care a declarat că România trebuie să-şi asume un rol mai
    important în regiune şi în UE.

    De Ziua Europei, preşedintele Klaus Iohannis a
    pledat, în discursul său din Parlament, pentru consolidarea rolului ţării la
    nivel continental. La zece ani de la aderare, românii au rămas profund ataşaţi
    valorilor care definesc Uniunea Europeană şi sunt determinaţi să ducă mai
    departe procesul de integrare, a afirmat preşedintele. Klaus Iohannis: Obiectivul
    României este acela de a fi alături de acele state membre care acţionează în
    direcţia consolidării Uniunii Europene. Cu cât vom fi mai aproape de acest
    nucleu de state, cu atât vom putea conta mai mult în procesul decizional
    european, cu atât vom avea mai multe şanse de dezvoltare. În acest context,
    este în interesul nostru ca procesul de adâncire a integrării europene să
    continue. Aderarea României la zona euro cât mai curând posibil, atunci când
    toate condiţiile vor fi îndeplinite, este un pas esenţial pentru consolidarea
    rolului României la nivel european.

    Preşedintele României a mai
    susţinut că şi aderarea la spaţiul Schengen ar putea aduce plusvaloare, atât
    românilor, cât şi întregului spaţiu de liberă circulaţie din Uniune. Dezvoltarea
    în cadrul unei Uniuni Europene solidare şi puternice este singura opţiune
    posibilă pentru România – a mai declarat Klaus Iohannis în Parlamentul de la
    Bucureşti.

  • Românii şi percepţiile asupra UE

    Românii şi percepţiile asupra UE

    La 10 ani de la aderarea la UE şi la finalul unui an, 2016, extrem
    de tulbure pentru spaţiul comunitar, România rămâne ţara cu una din cele mai
    optimiste viziuni asupra Europei: 67% comparativ cu media europeană de 50%. Cu
    toate acestea, acum 10 ani, această viziune era încă şi mai mare, atât în
    România – unde 75% dintre români o împărtăşeau -, cât şi în restul UE, unde 69%
    dintre europeni o aveau. Sunt date incluse în cel mai recent raport de ţară din
    Eurobarometrul de toamnă, date culese în luna noiembrie a anului trecut pe
    eşantioane reprezentative din toate cele 28 de state-membre. Cifrele incluse în
    acest sondaj constituie o oportunitate excelentă pentru a vedea cum a evoluat
    încrederea României în instituţiile comunitare din 2007 până azi, consideră
    Angela Cristea, Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti: Aflăm că, la 10 ani de la aderare, încrederea românilor continuă să fie
    peste media europeană, dar în scădere. Azi această cotă este de 52%, iar acum
    10 ani, când România adera la UE, era de 65%. Pe de altă parte, încrederea
    medie a europenilor în UE este la 36%. Comparativ, există, din păcate, mai
    puţină încredere în instituţiile naţionale. Dar, din nou, dacă privim trendul
    celor 10 ani, încrederea în instituţiile naţionale a crescut în această
    perioadă. Deci încrederea în instituţiile comunitare scade, dar creşte în cele
    naţionale. Ne apropiem, din punctul meu de vedere, de normalitate. Observăm, de
    pildă, că încrederea în guvernul naţional a câştigat 10% în 2016 comparativ cu
    2007.



    Cu toate acestea, deşi destul de
    optimişti cu privire la mersul general la UE, românii sunt mai sceptici sau mai
    pesimişti când se gândesc la propria lor ţară: 60%
    dintre români consideră că ţara lor se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar
    29% dintre ei consideră că situaţia economică se va înrăutăţi. 40% consideră că
    va rămâne la fel. Un alt aspect relevat de recentul Eurobarometru este modul în
    care românii se raportează la priorităţile de pe agenda publică europeană
    comparativ cu restul cetăţenilor europeni. Angela Cristea ne oferă, şi în
    această privinţă, detalii: Imigraţia şi terorismul sunt considerate principalele
    provocări cu care se confruntă Europa, deşi procentul românilor care le-au
    menţionat ca atare este, în scădere, faţă de 2015. Mobilitatea cetăţenilor din
    celelalte state-membre este percepută favorabilă, în timp ce aceea a
    cetăţenilor din ţări terţe este văzută, mai degrabă, nefavorabil. În opinia
    românilor, cele mai realiste obiective ale Strategiei Europa 2020 sunt ocuparea
    forţei de muncă şi reducerea abandonului şcolar. (…) Valorile care, în
    viziunea românilor, reprezintă cel mai bine UE sunt drepturile omului (38%
    pentru români faţă de 34% media europeană), democraţia ( 32% pentru români, 31%
    media europeană) şi pacea (27% pentru români, 39% media europeană). Românii
    consideră că ceea ce-i apropie pe cetăţenii europeni este, mai ales, geografia,
    apoi valorile, respectarea statului de drept şi solidaritatea cu regiunile
    sărace. În acelaşi timp, europenii situează pe primul loc cultura, urmată de
    istorie, valori şi economie.


    De vreme ce o parte a
    obiectivelor Strategiei Europa 2020 sunt considerate realiste de trei cincimi
    dintre respondenţi, putem presupune că, în general, românii sunt bine informaţi
    în legătură cu politicile comunitare. Aceeaşi concluzie s-ar putea deduce şi
    din susţinerea ridicată de care se bucură priorităţile actualei Comisii
    Europene. Totuşi, sociologii au propria lor interpretare a datelor referitoare
    la nivelul cunoştinţelor, dar şi la starea de spirit a românilor comparativ cu
    a celorlalţi europeni. Manuela Stănculescu, sociolog în cadrul Institutului
    de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române: În multe privinţe,
    suntem foarte asemănători cu restul cetăţenilor europeni. În schimb, avem o
    chestie care, într-adevăr, ne caracterizează: tot ce se referă la România -
    economie naţională, şomaj, direcţia în care merge ţara, etc. – e considerat a
    fi pe cel mai jos nivel din Europa. Suntem extraordinar de critici cu
    noi-înşine. În al doilea rând, vedem Europa într-o lumină extrem de pozitivă.
    Dar să vedeţi ce mult iubim SUA! 38% dintre noi cred că SUA merge excelent, pe
    când restul Europei răspunde aşa doar în proporţie de 17%. Când vorbim despre
    Europa şi constatăm că încrederea noastră a scăzută faţă de acum 10 ani,
    înseamnă că am devenit mai realişti. Aş spune, de asemenea, că cea mai mare
    parte a opiniilor noastre despre Europa ţin de lipsa de informare şi de mirajul
    străinătăţii.


    Bogdan Voicu, la rândul său
    sociolog în cadrul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, are propria lui interpretare cu privire la diferenţa dintre media
    europeană a ratei de încredere în instituţiile comunitare şi procentul acestei rate în România.
    Interpretarea sa pleacă de la opţiunea ideologică. Iată explicaţia lui Bogdan
    Voicu: Ştim că există o diferenţă fantastică între
    ţările Europei de Vest şi cele ale Europei de Est în ceea ce priveşte
    încrederea în UE. Accederea în UE a însemnat pentru cele din vest o reducere a
    suveranităţii naţionale, o mutare a puterii de decizie către Bruxelles, în timp
    ce în est, asta n-a contat. În est, apartenenţa la UE, la NATO sau prietenia cu
    Statele Unite a reprezentat o garanţie minimă a independenţei şi a importanţei
    statelor de acolo. Dacă ne uităm la exemplul polonez, constatăm că polonezii
    aveau o încredere foarte ridicată în instituţiile UE în preajma aderării la UE.
    Imediat după, încrederea începe să scadă pe măsură ce Polonia îşi dă seama că
    statul lor nu e în nici un pericol şi că începe să joace un rol regional
    important. România nu a ajuns încă în acel loc. De asemenea, conflictele
    militare din apropierea graniţei te fac să te uiţi cu mai mult interes către
    locul de unde poate veni apărarea. Aşa-mi explic eu faptul că avem în
    continuare cea mai mare încredere în UE, chiar dacă suntem unul din cele mai
    sărace state-membre.



    Având o încredere atât de mare în instituţiile UE,
    e de aşteptat ca opinia publică din România să se implice cât mai mult în
    dezbaterile începute odată cu lansarea, de către Jean-Claude Juncker, a Cartei
    Albei privind viitorul Europei.