Radio România Internațional

Tag: Adina Valean

  • July 9, 2024 UPDATE

    July 9, 2024 UPDATE

    NATO – The war in Ukraine and Russian security threats rank high on the agenda of the NATO summit underway in Washington, especially after Monday’s massive Russian attack on several Ukrainian cities that left dozens dead. Ukrainian President Volodymyr Zelenskyy, who will attend the meeting, asked the allies to respond more firmly to Russia’s aggressiveness by strengthening his country’s air defenses. For his part, US President Joe Biden said that NATO will announce new measures to help Ukraine protect its cities and civilians. The president will meet Zelenskyy and the new British Prime Minister, Keir Starmer. Represented by president Klaus Iohannis, Romania will reaffirm its firm support for Ukraine, including with respect to NATO accession. At the same time, Romania will argue in favor of continuing support to the Alliance’s vulnerable partners, especially for the Republic of Moldova and for increasing their capacity to respond to hybrid threats. The summit’s agenda includes three meetings at the highest level, including in formats with Ukraine, the European Union and NATO partners in the India-Pacific, as well as NATO’s 75th anniversary.

     

     

    ATTACK – Ukraine’s Ambassador to Bucharest, Ihor Prokopchuk on Monday attended a spontaneous action mourning the victims of Monday’s Russian attacks on Ukrainian cities, including on a children’s hospital in Kyiv. According to the Ukrainian Foreign Ministry, attending the event were Ukrainian diplomats, Ukrainian citizens currently residing in Romania and Romanians. Ambassador Prokopchuk strongly condemned Russian terrorism and stated that despite its brutal attacks, Russia will not succeed in defeating the Ukrainian nation, which will continue to fight for its independence and territorial integrity.

     

     

    TAROM – All internal and external flights of the Romanian state airliner TAROM are on schedule, after several flights were canceled on Tuesday when 30 of the 150 pilots called in sick. According to the Union of Airline Pilots, Tuesday’s decision was, in fact, a protest related to the working conditions and salaries, as well as what the pilots called poor management. In the meantime, the management of TAROM and the representatives of pilots have reached an agreement regarding the latter’s salary grievances. The pilots’ protest action caused great disturbances for the passengers, who should have been notified in advance to be able to plan their journeys accordingly, EU commissioner for transport, Adina Vălean, says. The situation doesn’t look good considering the company benefits from state aid approved by the European Commission, the EU official added. Tarom apologized and announced it would compensate travelers who purchased tickets directly from the company and who submit a refund request.

     

     

    TRANSPORT – Romania benefited from a new transport corridor during my term in office and a total of 12 biln EUR allotted to transport from various financial instruments, an unprecedented amount, the European Commissioner for Transport, Adina Vălean said in Bucharest on Tuesday, presenting a report of her term in office. The new North-South transport corridor connects the Baltic Sea, the Black Sea and the Aegean Sea. The European official also said that the port of Constanţa (southeast) on the Black Seacoast benefited from 149 mln EUR in grants from the EU for the improvement of the railway infrastructure and 13 mln EUR for the electrification of the railway connection from the port. According to the EU commissioner, Romania is the 6th country in terms of the allocation of funds in the European Union, after Poland, Italy, France, Germany and the Czech Republic.

     

     

    EDUCATION – Over 300,000 Romanians benefited from activities designed to combat drug abuse, carried out in the first half of the year at national level by National Anti-Drug Agency experts, both in schools as well as at community level. The team of experts provided information regarding the effects of drug consumption, banned in crowded areas, high-attendance events or in tourist resorts. The beneficiaries of these actions were pre-school children, pupils, students, teaching staff, parents, maternity assistants, children in institutional care as well as medical staff and former drug users. (VP)

  • UE și Republica Moldova lansează un dialog la nivel înalt privind transporturile

    UE și Republica Moldova lansează un dialog la nivel înalt privind transporturile

    În cadrul eforturilor de consolidare a cooperării în domeniul transporturilor, comisarul Adina Vălean și ministrul infrastructurii și dezvoltării regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, au lansat ieri dialogul la nivel înalt care va ajuta la aprofundarea relațiilor în privința tuturor modurilor de transport și la înregistrarea de progrese împreună pentru a realiza transformarea sustenabilă și digitală.

    Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că dialogul la nivel înalt va fi important pentru proiectul european și pentru conectivitatea paneuropeană:

    Noi, ca români, ne aducem aminte cu emoţie de poduri de flori, dar, fără să fiu prozaică, este momentul pentru poduri din ciment şi oţel, de cale ferată şi rutieră peste Prut. Poate că trenul simbolic numit Prietenia, legând Chişinăul de Bucureşti, ar putea câştiga într-un viitor nu foarte îndepărtat, atribute cum sunt eficienţa şi viteza.

    Reţelele de transport din Republica Moldova au fost serios perturbate de consecinţele războiului din Ucraina, a declarant ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale de la Chişinău, Andrei Spînu, subliniind că acest domeniu este o prioritate în parcursul european al ţării sale:

    Acest război ne-a arătat cât de vulnerabile sunt reţelele de transport din Moldova, Ucraina şi că trebuie să muncim mai mult, mai hotărât şi, cel mai important, împreună cu Uniunea Europeană, pentru a fi pregătiţi pentru astfel de provocări. Tocmai din acest motiv, lansarea astăzi a dialogului la nivel înalt între Uniunea Europeană şi Moldova este un pas determinant în acest sens.

    Prima reuniune la nivel înalt este programată să aibă loc la 19 februarie, iar pe ordinea de zi vor fi lucrările viitoare pentru îmbunătățirea legăturilor de transport dintre UE și Republica Moldova, aliniate la standardele europene, precum și cooperarea în curs cu privire la culoarele de solidaritate, pentru a menține circulația mărfurilor din Republica Moldova și din Ucraina în pofida războiului de agresiune al Rusiei.


  • Neue Donaubrücke bei Giurgiu-Russe: Machbarkeitsstudie bei EU-Kommission eingereicht

    Neue Donaubrücke bei Giurgiu-Russe: Machbarkeitsstudie bei EU-Kommission eingereicht





    Für den Bau der dritten Brücke über die Donau haben Rumänien und Bulgarien der Europäischen Kommission eine gemeinsame Machbarkeitsstudie vorgelegt, und damit hat der Umsetzungsprozess praktisch begonnen. Die neue Brücke soll in der Nähe der Städte Giurgiu auf der rumänischen und Russe auf der bulgarischen Seite gebaut werden und sowohl den Stra‎ßen- als auch den Schienenverkehr fördern.



    Auch die Europäische Kommission unterstützt dieses Projekt, wie die EU-Kommissarin für Verkehr, Adina Vălean, versicherte. Rumänien sei das einzige Land in der Europäischen Union, das im Rahmen des Nationalen Konjunkturprogramms Gelder für den Stra‎ßenbau erhalte, sagte die Brüsseler Beamtin. Die Unterstützung erfolgt vor dem Hintergrund der technischen Probleme auf der Freundschaftsbrücke, dem wichtigsten Zollübergang zwischen Rumänien und Bulgarien. Die Brücke ist fast 70 Jahre alt und in Bezug auf das Verkehrsaufkommen völlig überlastet. Derzeit überqueren täglich fast 2 000 Lkw und mehr als 4 000 Pkw die Brücke. Die zweite Brücke über die Donau bei Calafat-Widin ist ebenfalls stark befahren.



    Ionuț Săvoiu, Staatssekretär im rumänischen Verkehrsministerium, gab weitere Einzelheiten über das neue Projekt bekannt:



    Zurzeit wird über die Errichtung neuer Brücken zwischen Rumänien und der Ukraine sowie zwischen Rumänien und Bulgarien diskutiert. Die Europäische Kommission unterstützt den Bau einer dritten Brücke über die Donau bei Giurgiu-Russe. Wir werden unser Bestes tun, um sicherzustellen, dass die Brücke auch eine Eisenbahnlinie erhält. Ich bin überzeugt, dass wir mit den Ergebnissen der Machbarkeitsstudie die richtige Entscheidung treffen werden, und ich freue mich auf den Abschluss dieser Studie. Es gibt intensive Gespräche zwischen den beiden Parteien, um auch die Durchführbarkeitsstudie so bald wie möglich in Angriff zu nehmen. Mit dem Ergebnis wird die Brücke in greifbare Nähe rücken. Ich sage dies aus meiner Sicht als Fachmann auf diesem Gebiet.“




    Nach Angaben der Behörden soll eine Analyse der verschiedenen Strecken und Punkte durchgeführt werden, an denen die Brücke bei Giurgiu-Russe beginnen soll,. Anfang 2024 werde man bekanntgeben, ob das Projekt für die Finanzierung genehmigt wurde. Der Zeitplan sieht die Unterzeichnung eines Vertrags mit der Europäischen Kommission bis Mitte 2024 und die Umsetzung bis Ende 2026 vor, wenn die beiden Länder über den Standort und die Finanzierung der neuen Brücke entschieden haben werden. Neben der europäischen Finanzierung wird auch die Möglichkeit geprüft, für den Bau der Brücke Mechanismen der öffentlich-privaten Partnerschaft zu nutzen. Dies würde die Fristen für die vollständige Fertigstellung erheblich verkürzen und zusätzliche Finanzmittel anziehen.



    Indessen soll im Frühjahr 2024 die seit 2005 stillgelegte Bahnstrecke Bukarest-Giurgiu bei Grădiștea über den Fluss Argeș mit einer neuen, 1,3 km langen Brücke wiedereröffnet werden. Das staatliche Bauunternehmen der rumänischen Eisenbahn (CFR Infrastructură) hat in diesem Sinne europäische Mittel in Höhe von fast 500 Mio. EUR für die Modernisierung und Elektrifizierung der Strecke zwischen Bukarest und Giurgiu erhalten.

  • Declarația Europeană pentru Ciclism

    Declarația Europeană pentru Ciclism

    Cu ocazia Zilelor europene ale
    mobilității urbane, Comisia Europeană a lansat, la începutul acestei luni, la
    Sevilla, Declarația Europeană pentru Ciclism. Declarația reprezintă o recunoaștere a ciclismului ca
    mijloc de transport durabil, accesibil și favorabil incluziunii, economic și
    sănătos, cu o puternică valoare adăugată pentru economia Uniunii Europene.


    Documentul prezintă principiile de încurajare a utilizării
    bicicletei, care vor ghida viitoarele acțiuni ale Uniunii Europene. Pentru a
    îmbunătăți calitatea, cantitatea, continuitatea și atractivitatea
    infrastructurii de ciclism, în toate statele membre sunt necesare angajamente
    clare, cum ar fi construirea, în orașe, a unor zone sigure pentru bicicliști,
    legături mai bune cu transportul public, locuri de parcare sigure, instalarea
    de puncte de încărcare pentru bicicletele electrice și drumuri speciale care să
    lege orașele de zonele rurale.


    La
    evenimentul de lansare a Declarației Europene pentru Ciclism de la Sevilla a
    participat comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, care a
    declarat:

    Ceea ce este adesea trecută cu vederea este importanța ciclismului pentru
    economia Uniunii Europene. În 2022, în Uniunea Europeană au fost produse 14,7
    milioane de biciclete, o creștere de 29% față de acum 10 ani. Și în timp ce
    numărul de bicicliști pe străzile noastre variază de la o țară la alta, în
    toate cele patru colțuri ale UE se dezvoltă producția de biciclete. Portugalia
    este lider în fabricarea de biciclete. Urmează România, Italia, Germania și
    apoi Polonia.


    Declarația europeană a ciclismului pe care am adoptat-o este
    concepută pentru a aduce mai mulți oameni pe șa. Conține
    angajamente pentru crearea de rețele coerente de ciclism în orașe, de exemplu,
    pentru a lega mai bine nodurile de transport public, pentru a securiza locurile
    de parcare cu infrastructură de reîncărcare, eventual pentru a merge cu
    bicicleta pe autostrăzi, conectând orașele cu zonele rurale. Pe măsură ce
    autoritățile locale și regionale implementează infrastructura de ciclism atât
    de necesară în Europa, siguranța trebuie să fie în fruntea listei de
    priorități. Bicicliștii sunt vulnerabili și mă întristează să spun că 9% din
    totalul deceselor în accidente rutiere sunt bicicliști.


    Am fost foarte bucuros
    să lansez, de curând, împreună cu reprezentantul Națiunilor Unite pentru
    Siguranța Rutieră, o nouă campanie privind siguranța rutieră. Și încurajez toate
    orașele europene să participe la această campanie pentru că nu este niciodată
    suficient să vorbim despre siguranța rutieră. Și angajamentul nostru este să
    avem zero decese în Europa din cauza accidentelor până în anul 2050.


    În
    ceea ce privește finanțarea din fonduri comunitare, Comisia Europeană va
    continua să sprijine ciclismul prin intermediul Fondului social pentru climă,
    al Fondului european de dezvoltare regională, al Fondului de coeziune, al
    Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală, al Instrumentului de
    sprijin tehnic și al Mecanismului de redresare și reziliență.

    În continuare, Parlamentul
    European și Consiliul vor putea să revizuiască textul acestui document și să
    adauge angajamente suplimentare, acolo unde este necesar, pentru a consolida
    punerea în aplicare a acestei declarații neobligatorii, care va fi în cele din
    urmă semnată de toate cele trei instituții.


  • Siguranța rutieră în UE

    Siguranța rutieră în UE

    La Bruxelles,
    Jean Todt, reprezentantul special al Secretarului General al Organizației
    Națiunilor Unite pentru siguranța rutieră, împreună cu comisarul Adina Vălean
    și actrița Michelle Yeoh, câștigătoare a premiului Oscar, au lansat recent
    campania globală Make a Safety Statement.

    Desfășurată în peste 1
    000 de orașe din 80 de țări, inclusiv din România, pe durata a doi ani,
    campania va încerca să contribuie la reducerea numărului victimelor
    accidentelor rutiere. Ea abordează problema siguranței pe drumuri, care,
    potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, este principala cauză de deces
    pentru persoanele cu vârste între 5 și 29 de ani din întreaga lume.

    Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a oferit amănunte:

    Știu că această campanie va fi văzută și în multe
    dintre orașele noastre europene. Doamnelor și domnilor, siguranța rutieră este
    și va fi foarte importantă pe agenda Uniunii Europene. Am făcut progrese reale în
    ultimii 20 de ani, numărul deceselor rutiere scăzând de la 50.000 la 20.000. Cu
    toate acestea, 20.600 de oameni și-au pierdut viața pe drumurile UE în 2022,
    iar acest lucru rămâne inacceptabil de ridicat.

    De asemenea, mă îngrijorează
    faptul că progresele în reducerea numărului de decese au stagnat în unele țări
    UE în ultimii ani. Abordarea siguranței rutiere este responsabilitatea noastră
    comună. Este necesar ca actorii naționali și locali, precum și societatea
    civilă și industria să se unească pentru a face drumurile, vehiculele și
    șoferii noștri mai sigure. Acesta este singurul mod în care ne vom atinge
    obiectivul interimar de a reduce cu 50% decese în UE până în 2030.

    Anul
    trecut, multe persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere, în
    creștere cu 3 % față de 2021, pe fondul reluării nivelurilor de trafic
    după pandemia de coronavirus. Aceasta reprezintă însă
    cu 2 000 mai puține decese (-10 %) în raport cu 2019, anul
    care a precedat pandemia. Obiectivul UE este reducerea numărului de decese,statele
    membre înregistrândînsă progrese
    inegale. Cele mai mari scăderi, de peste 30 %, au fost raportate în
    Lituania și Polonia. Danemarca a înregistrat, de asemenea, o scădere de
    23 %.

    În schimb, în ultimii trei ani, numărul deceselor cauzate de
    accidente rutiere în țări precum Irlanda, Spania, Franța, Italia, Țările de Jos
    și Suedia a rămas relativ stabil sau a crescut. Cele mai sigure drumuri rămân
    cele din Suedia (21 de decese la un milion de locuitori) și Danemarca (26 per
    milion), în timp ce România (86 per milion) și Bulgaria (78 per milion) au
    raportat cele mai ridicate rate de decese în 2022. Media UE a fost
    de 46 de decese cauzate de accidente rutiere la un milion de locuitori.

    Deși
    ponderea crescută a ciclismului în mixul de mobilitate în multe state membre
    este extrem de binevenită, o cauză serioasă de îngrijorare o reprezintă
    tendința crescândă a numărului de bicicliști uciși pe drumurile din UE.
    Acesta este singurul grup de participanți la trafic în cazul căruia nu se
    observă o scădere semnificativă a numărului de decese în ultimul deceniu, fapt
    care poate fi pus mai ales pe seama lipsei persistente a unei infrastructuri
    bine echipate.


  • CE: 7 miliarde de euro disponibile pentru proiecte de infrastructură esențială

    CE: 7 miliarde de euro disponibile pentru proiecte de infrastructură esențială

    Comisia Europeană a lansat un apel de proiecte pentru transporturi, prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Astfel, peste 7 miliarde de euro sunt disponibile pentru proiecte noi de infrastructură, modernizări și îmbunătățiri pe rețeaua transeuropeană de transport, care implică transportul feroviar, căile navigabile interioare, porturile maritime sau fluviale și infrastructura rutieră.

    Vor fi eligibile și proiectele care ajută Culoarele Solidarității, create pentru a facilita exporturile și importurile Ucrainei și Republicii Moldova. Kievul depinde de coridoarele de transport europene, în condițiile în care exporturile și importurile sale pe mare sunt suspendate din cauza blocadei impuse de Rusia porturilor ucrainene.

    Pentru prima dată, entități și autorități din Ucraina și din Republica Moldova pot solicita direct finanțare din partea Uniunii Europene în cadrul acestui apel de proiecte.

    Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că acest apel de proiecte va fi cel mai mare din punct de vedere al bugetului disponibil în perioada 2021-2027. Sunt puse la dispoziție peste 7 miliarde de euro pentru proiecte care vor sprijini un sistem de transport inteligent și durabil, cu accent pe proiectele transfrontaliere între statele membre. Vremurile pe care le trăim ne-au demonstrat din nou importanța de a avea o rețea de transport puternică de căi ferate, căi navigabile interioare și rute maritime, care să sporească competitivitatea industriei noastre, să aducă cetățenii mai aproape unii de alții și să ancoreze ferm Ucraina și Republica Moldova în UE, a mai spus Adina Vălean.

    Proiectele de infrastructură finanțate vor îmbunătăți siguranța și interoperabilitatea pe rețeaua de transport a Uniunii Europene. Apelul vizează, de asemenea, proiecte care îmbunătățesc rezistența infrastructurii de transport la dezastrele naturale.

    Propunerile pot fi depuse până la 30 ianuarie 2024.


  • Finanțare europeană pentru exportul cerealelor ucrainene

    Finanțare europeană pentru exportul cerealelor ucrainene

    Ucraina depinde de coridoarele de transport europene, în condițiile în care exporturile și importurile sale pe mare sunt suspendate din cauza blocadei impuse de Rusia porturilor ucrainene. Cifrele arată că în perioada mai 2022 – august 2023, culoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 53 de milioane de tone de produse agricole, inclusiv aproape 48 de milioane de tone de cereale, oleaginoase şi alte produse conexe.



    Se estimează că aceste exporturi au adus Ucrainei venituri totale de aproximativ 38 de miliarde de euro. În acelaşi timp, Ucraina a importat aproape 34 de milioane de tone de mărfuri via culoarele de solidaritate, cu o valoare de aproximativ 70 de miliarde de euro.



    Aceasta arată că parteneriatul nostru economic duce la majorarea exporturilor şi importurilor, a declarat comisarul european pentru Transporturi, românca Adina Vălean, în cadrul unei întrevederi cu ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov. De asemenea, comisarul european a anunţat lansarea de către Comisia Europeană a unei linii de finanţare pentru infrastructura ce deserveşte exportul ucrainean prin statele membre.



    Vrem să asigurăm integrarea viitoare a sistemului ucrainean de cale ferată cu sistemul de transport al UE prin introducerea ecartamentului standard european, cu obiectivul de a avea o conexiune feroviară de-a lungul Ucrainei, începând de la Lvov şi până la Iaşi şi mai departe la Chişinău, în Republica Moldova. Infrastructura rezultată, şi cea pe care am modernizat-o în ultimele 16 luni, este aici pentru a rămâne şi reprezintă o integrare de facto, din punct de vedere al infrastructurii, a Ucrainei în piaţa unică europeană”, a mai spus comisarul. 60% din fluxul de pe culoarele solidarității trece prin România.



    Vorbim de drumuri, precum și de Dunăre şi Portul Constanţa la Marea Neagră – cele mai importante puncte pentru exportul ucrainean. În aceste condiţii, România ar putea obţine o mare parte din finanţare, dacă va depune proiecte până în luna ianuarie, când se închide apelul.



    Dunărea în aval, pe graniţa cu Ucraina şi, apoi, Portul Constanţa sunt două puncte care pot atrage finanţare europeană consistentă”, a spus Adina Vălean. ”Discutăm, pe de o parte, despre măsuri de eficientizare a operaţiunilor din Portul Constanţa. Pe de altă parte, vorbim de creşterea capacităţii de transfer a mărfurilor direct de pe un vas pe altul. Avem discuţii despre achiziţionarea unor echipamente specifice din alte ţări, care vor fi aduse în Portul Constanţa”, a explicat comisarul.



    O noutate a liniei de finanţare de 7 miliarde de euro este faptul că Republica Moldova şi Ucraina vor putea depune proiecte în condiţii similare cu statele membre, adică fără a fi obligate să aibă un partener comunitar.






  • Podul de la Brăila, un proiect finanţat din fondurile Politicii de coeziune al UE

    Podul de la Brăila, un proiect finanţat din fondurile Politicii de coeziune al UE

    Inagurat săptămâna trecută, podul peste Dunăre de
    la Brăila este unul dintre cele mai mari proiecte finanțate din fondurile
    Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Cu o lungime de 2 km, la 38 de metri
    deasupra apei și cu patru benzi, acest pod suspendat este cel mai mare din
    România, cel mai mare peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din Uniunea
    Europeană. Contribuția Uniunii Europene se ridică la 363 de milioane de euro din
    fondurile politicii de coeziune, ceea ce reprezintă 85% din costul total al
    acestui proiect.


    Acest proiect a fost lansat practic în 2019, atunci
    când Comisia Europeană a aprobat finanțarea din fonduri comunitare a podului de
    la Brăila, în urma unui studiu de fezabilitate care a analizat posibilele
    alternative de conectare. Noul pod asigură o traversare rapidă a Dunării, fără
    a afecta circulaţia navelor pe Dunăre. Totodată, podul înlocuieşte o legătură
    lentă și nesigură cu bacul, care era întreruptă în timpul iernii sau în cazul
    unor condiții meteorologice nefavorabile.

    Comisarul european pentru
    transporturi, Adina Vălean, a prezentat beneficiile acestui proiect de
    infrastructură:

    Fiecare proiect de infrastructură aduce
    prosperitate și confort pentru cetățeni. Cele aproape 50 de minute economisite
    în trecerea Dunării prin această nouă conexiune ne așteptăm să ducă la
    dezvoltarea economică a comunităților din vecinătate, în regiune, pentru
    comunitatea de transportatori, să aibă un impact pozitiv pentru regiunile
    Moldova și Dobrogea. În plus, acest pod are o importanță sporită în contextul
    geopolitic actual a războiului din Ucraina. Infrastructura de transporturi din
    regiunea dunăreană este vitală pentru a îmbunătăți securitatea la nivelul
    Uniunii Europene. Capacitatea acestei infrastructuri trebuie sporită și civil
    și militar. Volumele de mărfuri care sunt transportate înspre și dinspre
    Moldova și Ucraina în momentul de față sunt de ordinul milioanelor de tone pe
    lună.


    Noul pod contribuie la creşterea mobilităţii forței
    de muncă, la dezvoltarea comerţului şi a turismului din zonă. Prezentă la
    inaugurare, comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a subliniat
    şi necesitatea utilizării fondurilor europene pentru dezvoltarea
    infrastructurii:

    Podul pe care îl inaugurăm astăzi este unul
    dintre cele mai mari și sofisticate tehnic în Uniunea Europeană. Demonstrează
    că România are capacitatea de a dezvolta proiecte complexe de infrastructură.
    Sper ca această capacitate să fie pusă în practică pentru finalizarea și
    inițierea de noi lucrări esențiale, îndelung așteptate de comunitatea
    românilor, cetățenilor, dar și comunitatea de business din România. Avem la
    dispoziție în acest moment fonduri ale Uniunii Europene mai mari mai multe
    decât oricând, iar nevoile noastre de infrastructură modernă sunt încă foarte
    mari. România a obținut de curând bani europeni prin mecanismul de
    interconectare al Europei pentru proiecte de infrastructură 600 de milioane,
    cel mai recent.


    În
    perioada de programare 2014-2020, România a primit un total de peste 24 de
    miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune a UE, 5,6 miliarde de euro fiind
    finanţări pentru îmbunătățirea rețelei de infrastructuri în transport și
    energie. În perioada 2021-2027, România va primi 31 de miliarde de euro din
    fondurile politicii de coeziune, din care 4,6 miliarde de euro pentru
    infrastructura de transport rutier, feroviar și pe apă.


  • Ună apunti tră Europa

    Ună apunti tră Europa



    Vahi nu ari români haristusiţ di infrastructura di transport ditu văsilia a lor. Iara niifharistusearea a lor easti ntimilleată: raportat la suprafaţă, România şeadi nica slab la capitolul autogeadei şi călliuri expres, iara infrastructura feroviară s’aspardzi di itia că nu ari investiţii mări. Lucărli ahuhriră si s’minăm di anda viniră păradz cabaia mulţă ditu fondurli europiane, ama nu duri ase că ună văsilie di dimensiune medie cum easti România s’poată fs’hibă străbătută lişor, şi maaxus arihati, ditu un capu tu alantu. Pi aestu fundal, inaugurarea apuntillei suspindată piasti Dunăre, cari leagă, rutier, giudeţele sud-estiţi Brăila şi Tulcea şi licşureadză cabaia bana a oamiñiloru ditu aţeali locări, easti un eveniment major, pi cari politicienii nu-lu ascăpară. Prezidentulu Klaus Iohannis salute bitisearea aliştei importante investiţii di infrastructură rutieră, cundillinda că easti nai ma amplă construcţie adrată tru România tru treili dekenii ditu soni.



    Cu ună lundzime di aproapea 2 km, apuntea easti treia ca mărime ditu Europa. Custusi 500 milioane di euro, păradz ţi viniră prota ş-prota ditu fonduri europine, easti opera unui consorţiu nipono-italian şi easti adrată cu tehnologie japoneză. Pi lungu kiro, s’prefigureadză ună multu ma mari huzmeti tru zona liberă a portului dunărean Brăila, iara aesta nsimneadză alăncearea di năi locuri di lucru, anticipiază premierlu Marcel Ciolacu. El easti căndăsitu că apuntea va asigura accesul ma lişoru cătă Delta a Dunăllei, neise aşi va s’aibă un impact turistic semnficativ, ama va s’hibă şi un sturu la un proiectu fundamental a statului român, aţelu tra s’hibă un actor clleaie tru procesul di reconstrucţie ali Ucraină.



    Comisarul european tră transporturi, românca Adina Vălean, cundille importanţei apuntillei tru contextul geopolitic.: “Infrastructura di transporturi ditu regiunea dunăreană easti vitală ta s’u ndreagă securitatea la nivelul Uniunillei Europeane. Capacitatea aliştei infrastructuri lipseaşti s’crească şi ţivil şi militar. Volumele di părmătii cari suntu purtati tru şi di cătă Moldova şi Ucraina tru aestu kiro, suntu di ordinlu a milioanelor di tonuri tru mesu. Idyea, avemu ananghi ma multu ca vărnăoară di infrastructură pregătită ditu videala a mobilitatillei militare”.



    Unăoară cu dişcllidearea a urdinarillei pi apunti, şoferllii ascapă di oarili di aştiptare pi cari le impunea triţearea a Dunăllei cu baclu-pampori, iara aţelli nai ma hărăcoki di elli suntu şoferllii a autovehiculelor di mare tonaj cari poartă părmătie di pi un mealu pi alantu a arăului. Dişcllidearea a apuntillei suspiendată di la Brăila va u crească exponenţial economia a giudiţilor Tulcea şi Brăila şi propulsează România tru eşalonlu a statelor cu infrastructură rutieră di top, lugurseaşti directorul general al Companiei Naţionale di Administrare a Infrastructurii rutiere, Cristian Pistol. Avemu borgea, spusi năsu s’duţemu ninti implementarea-a proiectelor di infrastructură cari anvărtuşeadză rolu ali Românie emu tru Uniunea Europiană emu tru NATO.



    Autoru: Stefan Stoica


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Un pod pentru Europa

    Un pod pentru Europa

    Probabil că nu
    există români mulţumiţi de infrastructura de transport din ţara lor. Iar
    nemulţumirea lor e justificată: raportat la suprafaţă, România stă încă slab la
    capitolul autostrăzi şi drumuri expres, iar infrastructura feroviară se
    degradează din cauza lipsei investiţiilor majore. Lucrurile au început să se
    mişte pe măsură ce au venit sume importante din fondurile europene, dar nu suficient
    de rapid astfel încât o ţară de dimensiune medie cum e România să poată fi străbătută
    uşor, şi mai ales fără nervi, de la un capăt la altul. Pe acest fundal,
    inaugurarea podului suspendat peste Dunăre, care leagă, rutier, judeţele
    sud-estice Brăila şi Tulcea şi uşurează sensibil viaţa oamenilor din zonele
    respective, este un eveniment major, pe care politicienii nu l-au ratat. Preşedintele
    Klaus Iohannis a salutat finalizarea acestei importante investiţii de
    infrastructură rutieră, subliniind că este cea mai amplă construcţie ridicată
    în România în ultimele trei decenii.


    Cu o lungime de aproape 2 km, podul este
    al treilea ca mărime din Europa. A costat 500 de milioane de euro, bani proveniţi în
    principal din fonduri europene, este opera unui consorţiu nipono-italian şi e
    construit cu tehnologie japoneză. Pe termen lung, se prefigurează o mult mai
    intensă activitate în zona liberă a portului dunărean Brăila, iar asta înseamnă
    apariţia de noi locuri de muncă, anticipează premierul Marcel Ciolacu. El e
    convins că podul va asigura accesul mai facil spre zona Deltei Dunării, ceea ce
    va avea un impact turistic semnficativ, dar devine şi un prim pilon la un proiect
    fundamental al statului român, acela de a fi un actor cheie în procesul de
    reconstrucţie a Ucrainei.


    Comisarul european pentru transporturi, românca Adina
    Vălean, a insistat asupra importanţei podului în contextul geopolitic.: Infrastructura
    de transporturi din regiunea dunăreană este vitală pentru a îmbunătăţi
    securitatea la nivelul Uniunii Europene. Capacitatea acestei infrastructuri
    trebuie sporită şi civil şi militar. Volumele de mărfuri care sunt transportate
    înspre şi dinspre Moldova şi Ucraina în momentul de faţă, sunt de ordinul
    milioanelor de tone pe lună. La fel, avem nevoie mai mult ca oricând de
    infrastructură pregătită din punct de vedere al mobilităţii militare.


    Odată
    cu deschiderea circulaţiei pe pod, şoferii scapă de orele de aşteptare pe care
    le impunea traversarea Dunării cu bacul, iar cei mai fericiţi dintre ei sunt
    şoferii autovehiculelor de mare tonaj care transportă marfă de pe un mal pe
    altul al fluviului. Deschiderea podului suspendat de la Brăila va dezvolta
    exponenţial economia judeţelor Tulcea şi Brăila şi propulsează România în
    eşalonul statelor cu infrastructură rutieră de top, consideră directorul
    general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii rutiere,
    Cristian Pistol. Suntem obligaţi, a afirmat el, să continuăm implementarea
    proiectelor de infrastructură care consolidează rolul României atât în Uniunea
    Europeană cât şi în NATO.


  • Integrarea Rep. Moldova pe piața unică a UE – Mecanismul pentru interconectarea Europei

    Integrarea Rep. Moldova pe piața unică a UE – Mecanismul pentru interconectarea Europei

    Republica Moldova s-a alăturat Mecanismului pentru interconectarea
    Europei, printr-un acord semnat recent la Chişinău, de comisarul pentru
    transporturi, Adina Vălean, și ministrul infrastructurii și dezvoltării
    regionale, Lilia Dabija, în prezența premierului, Dorin Recean.

    Acordul le va
    permite promotorilor din Republica Moldova să solicite finanțare din partea UE
    pentru proiecte de interes comun în domeniul transporturilor, al energiei și în
    domeniul digital, care vizează îmbunătățirea conectivității acestei țări cu
    vecinii săi din UE.

    Acordul va sprijini integrarea Republicii Moldova pe piața
    unică a UE, promovând totodată creșterea economică, crearea de locuri de muncă
    și competitivitatea. Republica Moldova a fost puternic afectată de războiul de
    agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. UE rămâne solidară cu Republica Moldova
    și se angajează să îi consolideze în continuare reziliența. Acordul aduce
    Republica Moldova încă și mai aproape de UE, prin includerea sa în rețelele
    transeuropene interconectate.

    Adina Vălean a precizat că Rep.
    Moldova este
    prima ţară din afara UE care este asociată acestui mecanism. Oficialul eruopean
    a oferit mai multe amănute.

    Adina Vălean: Nu este doar o semnătură și un acces
    la un program. Este mai mult, pentru ca dincolo de nevoile sau proiectele care pot
    fi finațate prin asta, aduce și expertiza, susținerea și creșterea care vine
    dinspre CE și este acordată promotorilor, autorităților îm dezvoltarea acestor
    proiecte. Deja în iunie, foarte curând, o echipa de experți a CE va veni la
    Chișinău pentru a explica în detaliu acest proiect și mecanism de finanțare și
    pentru a ajuta și însoți Rep. Moldova în primii pași singură în acest mecanism.
    Infrastructura de transport în toate statele membre și conexiunile dintre ele
    reprezinta baza dezvoltării economice. Dacă transportul stă, economia stă.
    Totate statele membre ale UE sunt într-o competiție acerbă pentru finanțare, mâna
    de lucru, noi tehnologii, pentru a dezvolta transporturile și rețelele de infrastructur    ă. Și acum Rep. Moldova intră în această familie într-un
    moment în care poziția ei este puțin privilegiată pentru că toată lumea înțelege
    că este nevoie de un ajutor suplimentar în această zonă pentru a înbunătăți
    conectivitatea, culoarele solidarității pentru tansportul de marfă între
    Ucraina, Rep. Moldova, țări ale UE și mai departe pe piețele internaționale. Sunt
    niște oportunități pe care toată lumea le înțelege și trebuie folosite acum.


    În ceea ce privește
    transporturile, autoritățile și companiile din Republica Moldova vor putea
    solicita finanțare în contextul viitoarelor cereri de propuneri din cadrul componentei
    Transporturi a MIE (MIE – Transporturi) din perioada de programare actuală
    (2021-2027). În ceea ce privește energia, proiectele de infrastructură
    energetică din Republica Moldova conectate cu statele membre ale UE au
    posibilitatea de a solicita statutul de proiecte de interes reciproc (Projects
    of Mutual Interest, PMI), în temeiul normelor revizuite ale UE privind
    infrastructura energetică. Componenta
    digitală a MIE (MIE – Digital)
    oferă sprijin pentru proiectele de conectivitate de interes comun, în special
    pentru rețelele magistrale care leagă UE de țări terțe, precum și pentru
    dezvoltarea unei infrastructuri sigure, securizate și sustenabile de
    înaltă performanță, inclusiv a rețelelor gigabit și a celor mobile de generația
    a cincea (5G).


  • Un nou sprijin financiar pentru Republica Moldova

    Un nou sprijin financiar pentru Republica Moldova

    Comisarul european
    pentru transporturi, Adina Vălean, şi ministrul infrastructurii şi dezvoltării
    regionale din Moldova, Lilia Dabija, au semnat, la Chişinău, acordul care
    asociază Republica Moldova la Mecanismul pentru interconectarea Europei.
    Promotorii moldoveni de proiecte vor putea, de acum, să solicite finanţare din
    partea UE pentru proiecte de interes comun în domeniul transporturilor, al
    energiei şi în domeniul digital, care vizează îmbunătăţirea conectivităţii
    acestei ţări cu vecinii săi din UE.

    ”De Ziua Europei, am primit o veste bună -
    a fost semnat acordul prin care ţara noastră aderă la Mecanismul pentru
    Interconectarea Europei. Moldova şi UE fac paşi concreţi pentru ca, în cât mai
    scurt timp, să fim parte a familiei europene    , a salutat vestea preşedinta Maia
    Sandu.


    Acordul va sprijini integrarea Republicii Moldova pe piaţa unică a UE, va
    promova creşterea economică, crearea de locuri de muncă şi competitivitatea.
    Republica Moldova a fost puternic afectată de războiul de agresiune al Rusiei
    împotriva Ucrainei, iar UE rămâne solidară cu ea şi se angajează să îi
    consolideze în continuare rezilienţa. Acordul semnat marţi aduce Republica
    Moldova încă şi mai aproape de UE, prin includerea sa în reţelele transeuropene
    interconectate.

    La Chişinău au mai fost semnate, în prezenţa Adinei Vălean şi a
    premierului moldovean, Dorin Recean, acordurile între Republica Moldova şi
    România privind modernizarea a trei poduri peste Prut. Lucrările de reparaţie a
    celor trei poduri transfrontaliere vor fi finanţate de Guvernul României
    până la finele anului 2027 şi sunt parte a Strategiei naţionale de dezvoltare
    ”Moldova Europeană 2030”. Modernizarea podurilor va fluidiza traficul între
    cele două state, va facilita comerţul pe piaţa internă şi cea internaţionalヺi
    va spori conectivitatea Republicii Moldova cu ţările Uniunii Europene.

    Tot de
    Ziua Europei, legislativul comunitar a aprobat o asistenţă suplimentară în
    valoare de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova, pentru a o ajuta
    să acopere o parte din nevoile de finanţare pentru anul în curs. Creşterea
    inflaţiei şi majorarea preţurilor la energie s-au numărat printre cele mai
    severe efecte ale conflictului ruso-ucrainean asupra republicii, iar criza energetică şi scăderea consumului
    gospodăriilor şi a investiţiilor au pus
    o presiune suplimentară asupra finanţelor publice.

    Europarlamentarul român
    Siegfried Mureşan a precizat că, din suma prevăzută, 45 de milioane de euro sunt
    fonduri nerambursabile şi 100 de milioane de euro sunt credite în condiţii
    avantajoase. Banii vor merge în bugetul Republicii Moldova pentru a fi folosiţi
    în cea mai potrivită modalitate pe care autorităţile o consideră pentru a
    sprijini oamenii şi întreprinderile afectate de criză.


  • Un nouvel appui européen à la République de Moldova

    Un nouvel appui européen à la République de Moldova


    La commissaire
    européenne chargée des Transports, Adina Valean et la ministre moldave de
    l’Infrastructure et du Développement régional, Lilia Dabija, ont signé à
    Chisinau, l’accord associant la République de Moldova au mécanisme pour
    l’interconnexion en Europe (MIE), a indiqué la Commission européenne.L’objectif est de permettre aux
    promoteurs de projets moldaves de demander un financement de l’UE pour des
    projets d’intérêt commun dans le domaine des transports, de l’énergie et du
    numérique, afin d’améliorer la connectivité du pays avec ses voisins de l’UE.
    « Le jour même où l’Europe a fêté son anniversaire, le pays a reçu une
    bonne nouvelle. Il a signé un accord d’association au mécanisme pour
    l’interconnexion en Europe. Nous faisons donc, des pas en avant pour rejoindre
    le plus vite possible la famille européenne » a déclaré la présidente
    moldave, Maia Sandu. Le nouvel accord permettra donc à la République de Moldova
    d’intégrer le marché unique européen, de soutenir la croissance économique et
    la compétitivité. La République de Moldova est fortement touchée par la guerre
    d’agression menée par la Russie contre l’Ukraine. L’UE reste solidaire de ce
    pays et est déterminée à continuer de renforcer sa résilience. L’accord conclu
    aujourd’hui rapproche encore la Moldavie de l’UE en l’ancrant au sein des
    réseaux transeuropéens interconnectés, selon la commissaire aux
    Transports Adina Valean, qui a signé l’accord à Chisinau.


    Par ailleurs,
    Bucarest et Chisinau ont signé, en présence de la commissaire Adina Valean et
    du premier ministre moldave, Dorin Recean,des accords de modernisation de trois ponts sur le Prut. Financés par le
    gouvernement roumain d’ici fin 2027, les travaux de réparation des trois ponts
    transfrontaliers s’inscrivent dans la Stratégie nationale de développement
    « La Moldavie européenne 2030 ». Une fois modernisés, les ponts
    permettront la fluidification du trafic transfrontalier, la facilitation des
    échanges commerciaux sur le marché intérieur et extérieur et le renforcement de
    la connectivité de la République de Moldova avec les pays européens ».


    Mardi encore, le
    Parlement européen a voté pour compléter l’aide macro financière à la République
    de Moldova d’un montant de 145 millions d’euros, afin d’aider le pays à couvrir
    ses besoins de financement en 2023. À la suite de l’invasion de l’Ukraine
    par la Russie, l’économie moldave a ralenti et la crise énergétique et la
    baisse de la consommation des ménages et des investissements ont exercé une
    pression supplémentaire sur les finances publiques moldaves. Le parlementaire
    européen, le roumain Siegfried Muresan, a expliqué que l’aide sera composée de
    45 millions d’euros sous forme de subventions et jusqu’à 100 millions d’euros
    de prêts. L’argent s’ajoutera au budget public du pays et ce sera aux autorités
    locales de décider comment le dépenser afin de soutenir le mieux possible la
    population et les entreprises.

  • May 9, 2023

    May 9, 2023

    Message — Romania’s President, Klaus Iohannis, sent a message on Tuesday, May 9, on the occasion of Europe Day, in which he emphasizes that May 9 occurs at a time of profound change at the global level. The consequences of the war of the Russian Federation against Ukraine have multiplied, and the principles, values ​​and multilateral system that underlay world peace after the Second World War are still threatened, while at the global level we see a tendency of fragmentation and geopolitical resettlement, said Klaus Iohannis. In this global context with many challenges, Europe, a symbol of the values ​​of peace, freedom, democracy, and human rights, has an even more important role today. Defending these values ​​is a responsibility that will shape the world in which future generations will develop. Romania, Klaus Iohannis went on to say, is an active part of European efforts and initiatives to implement common strategic priorities, to the benefit of our citizens. Unity and solidarity remain our main asset, and the last years have been clear proof that we are stronger only united and in solidarity, Klaus Iohannis concluded.



    Ordinance — The Romanian Finance Ministry published on its website, on Monday evening, the draft emergency ordinance through which the Government hopes to save over 5 billion lei (1 billion Euros) to the budget. Among the measures proposed are: the 10% reduction in spending on goods and services in public institutions and a hiring freeze in state owned institutions, with certain exceptions. Also, the number of positions in the offices and chancelleries of public officials in the central public administration is to be reduced by half. The government is expected to adopt the document this week.



    Cybersecurity – The new European Cybersecurity Competence Center was inaugurated, on Tuesday, in Bucharest, with the participation of the Prime Minister Nicolae Ciucă and of several senior European officials, shows a press release from the European Commission Representation in Romania. This center aims to support innovation and industrial policy in the field of cyber security, as well as to develop and coordinate EU projects in the field. According to the prime minister, the presence in this part of Europe of an essential component for strengthening the EU’s cyber resilience reconfirms the attention given to our common efforts to protect the economy, the citizens and the public institutions. The decision to select Bucharest as the host city of the Center, Nicolae Ciuca adds, also took into account the very attractive existing ecosystem, the Romanians’ knowledge, skills, innovation and talent in the field of cyber security. Attending the inauguration event, Roberto Viola, Director-General of the European Commissions department for Communications Networks, Content and Technology (DG CNECT), said that Bucharest competed with five other European cities to host such a center and won thanks to its vibrant system of researchers that promote innovation and thanks to the skills they have in the field of cyber security. “Europe is becoming more and more digitized and during this process there emerge risks and obviously advantages. The risk is that the opponents of democracy may attack the foundations of democracy and the way of life of the citizens and of Europe” – the European official added.



    Transports – The European Commissioner for Transport, the Romanian Adina Vălean, is on an official visit to the Republic of Moldova and Romania, between May 9 and 11 – the Representation of the European Commission in Romania reports. In Chisinau, Adina Valean and the Moldovan Minister of Infrastructure and Regional Development, Lilia Dabija, signed on Tuesday, in the presence of the Prime Minister Dorin Recean, an agreement that affiliates Chisinau to the European Interconnection Mechanism (EIM). This new agreement will facilitate the Republic of Moldovas access to European funds for major infrastructure projects, in order to improve its connectivity both with Europe and inside the country. Adina Vălean will also meet with the president of the Republic of Moldova, the pro-Western Maia Sandu. On May 10 and 11, the European Commissioner will be in Romania, to visit the Port of Constanţa, on the Black Sea Coast, where she will hand over to the Romanian beneficiaries two EIM grants for financing military mobility actions. One of the projects refers to the modernization of the railway infrastructure in the Port of Constanţa, an essential crossing point within the EU-Ukraine solidarity corridors.



    Ukraine – Ukraine announces that it has intercepted a missile attack by the Russian forces on the capital Kyiv. The head of the Ukrainian military administration, Serhii Popko, said that the anti-aircraft defense systems shot down all the 15 cruise missiles launched by the enemy. In recent weeks, a series of explosions, drone attacks and sabotage attempts have also hit Russia. Last week, the Kremlin itself was attacked, and the authorities blamed Ukraine for an alleged drone attack, an accusation denied by Kyiv. On the other hand, additional security measures were taken in Moscow for the annual Victory Day parade, which marks the defeat of Nazi Germany in World War II. During the parade, President Vladimir Putin said that the world is at a “turning point”, with a “real war” being waged against Russia by the Western countries, before urging the Russians to victory, France press reports. Victory Day events in several Russian cities have been canceled due to fears of possible attacks.



    Gaudeamus – The Gaudeamus Book Fair, organized by Radio Romania, opens its doors on Wednesday in Oradea (north-west). Over 50 brands, among which the most prestigious publishing houses and Romanian and foreign book distribution agencies, gathered in 45 stands. Visitors can choose from thousands of titles from various fields, for all ages and tastes, a large part of which are recent releases. According to the organizers, the editorial offer will be completed by a generous selection of educational games and quality music. (LS)

  • Pachetul Siguranță Rutieră

    Pachetul Siguranță Rutieră

    Comisia
    Europeană a prezentat un pachet de propuneri de modernizare a normelor privind
    permisele de conducere, precum și noi dispoziții pentru a facilita aplicarea
    normelor de circulație la nivel transfrontalier. Propunerile survin în
    condițiile în care, în 2022, peste 20 de mii de persoane și-au pierdut viața pe
    drumurile din UE, majoritatea victimelor fiind pietoni, bicicliști și
    utilizatori de scutere și motociclete.

    Între altele, noile norme
    vor permite tinerilor conducători auto să dobândească experiență prin
    intermediul unui sistem de conducere acompaniată – începând cu vârsta de 17
    ani, tinerii vor putea învăța să conducă și vor putea obține un permis
    de conducere. Va exista o perioadă de test de doi ani și o regulă cu toleranță
    zero pentru conducere sub influența alcoolului. Comisia vrea, de asemenea, să
    reducă la 17 ani vârsta pentru șoferii categoriei C, șoferii de camioane,
    pentru a face sectorul mai atrăgător pentru tineri.

    De asemenea, pentru a
    simplifica recunoașterea permiselor de conducere între statele membre, Comisia
    propune introducerea unui permis
    de conducere digital, în premieră mondială. Înlocuirea, reînnoirea sau preschimbarea unui permis de conducere vor
    fi mult mai ușoare, deoarece toate procedurile vor fi online. În aceeași ordine de idei, pentru cetățenii din țări din afara UE cu standarde
    comparabile de siguranță rutieră va fi mai ușor să își schimbe permisul de
    conducere cu unul comunitar.

    Comisarul pentru Transporturi, Adina Vălean a
    făcut mai multe precizări:

    Mulți dintre dumneavoastră probabil aveți un permis de conducere în
    portofel și sunteți gata să-l arătați dacă sunteți opriți în timp ce conduceți.
    Una dintre directivele adoptate astăzi va pune, însă, această bucată de plastic
    în trecutul nostru, pentru că vom trece la un permis de conducere digital, care
    acționează la nivel transfrontalier în UE. Într-un viitor nu chiar așa de
    îndepărtat, veți avea permisul de conducere pe telefon sau pe un alt dispozitiv
    digital, însă veți putea solicita și versiunea fizică, dacă doriți. În special
    pentru generația tânără permisul de conducere digital este extrem de
    convenient. Directiva va simplifica și facilita procedurile administrative
    legate de emiterea permiselor de conducere fizice. Prin această inițiativă vrem
    să și actualizăm procedurile pentru obținerea permisului de conducere. Propunem
    ca testele privind aptitudiunile de conducere să se axeze pe factorii de risc
    și pe percepția pericolelor legate de noi forme de mobilitate și noi alți
    utilizatori ai spațiului rutier. Pachetul nostru aduce propuneri pentru a
    consolida aplicarea și pentru a reduce impunitatea în cazul infracțiunilor
    rutiere. În prezent,
    peste 40% din infracțiunile comise de cineva care locuiește într-o altă țară
    decât cea în care s-a produs incidentul se finalizează fără sancțiuni. Fie
    pentru că persoana nu a putut fi identificată, fie pentru că nu s-a aplicat
    sancțiunea. Propunerea de astăzi rezolvă această problemă, promovând cooperarea
    transfrontalieră. Cei care conduc periculos nu trebuie să scape de sancțiuni.

    Potrivit Comisiei, noile norme
    vor îmbunătăți siguranța pentru toți participanții la trafic și vor ajuta
    Uniunea să își realizeze Viziunea zero – fără decese pe drumurile
    din UE până în 2050. De asemenea, ele vor pregăti mai bine conducătorii auto
    pentru vehiculele cu emisii zero și pentru conducerea pe drumurile urbane,
    alături de un număr tot mai mare de biciclete și vehicule cu două roți, precum
    și de pietoni.